Curs Ameliorare Speciala

24
1. VITA DE VIE Origine,sistematica si raspandirea geografica a vitei de vie Centre genice cele mai importante propuse de catre Vavilov:euroasiatic,asiatic,nord-american si centramerican. Taxonomie:increngatura Spermatophyta,subincrengatura Angiosmerae,clasa Dicotiledonate,ordinal Ramnales,fam Vitaceae.Familia cuprinde 12 genuri(dupa unii 14 chiar 18) cu 700 de specii dupa Oprea si 1100 dupa Pop Nastasia. Cel mai important gen pt cult si amel v.d.v este Vitis,insa si alte soiuri: Ampelocissus,Clematicissus,Parthenocissu,Ampelopsis,Cissus-foflosite ca specii ornamentale,dar pot fii surse de gene rezistente la boli si daunatori(unele la mana si filoxera) Putin utilizate in amel- dificultati mari de incrucisare cu Vitis Genul Vitis cuprinde:subgenul Muscadinia si Euvitis(Vitis actualmente) Muscadinia: origine in zonele calde si temperate ale Americii de Nord cuprinde sp V. rotundifolia,V Munsoniana Simpson,V popenoei.Prez rezistenta la mana si oidium;utilizate in amel pt a creste rezistenta la bolile criptogamice la v.d.v ,slaba rezistenta la ger. Euvitis(Vitis ):Cuprinde 28 sp americane,40 asiatice si una euroasiatica. Sp americane :V.Labrusca,V Licecumii Buck, V. Aestivalis Mchx,V. Bicolor Leconte-partea orientala a continentului nord American.Parte centrala a continentului:V riparia Michx,V. rubra Michx,V. Berlandieri Planch.,V cinerea Engel.,V candicans Engel.,V. ruperstris Sheele.,V. monticola Buck. Originare din partea occidentala a Amer de nord sunt:V Californica Benth.,V Arizonica Engel. Din zona cald temperate:V coriaceae Shutt,V gigas Fen.Zona tropicala sic ea ecuatoriala:V Bourgaeana Planch si V caribeae Sp asiatice provenite din zona temperata a Asiei:V Amurensis Rupr,V. Thunbergii,V.Davidii Rom.,V.Romaneti Rom.,V. flexuosa Tunbg,V. Romaneia Carr.Zona subtropicala:V Retordi Rom.,V Balensaeana Planch.,V lanata Roxb.,V. pedicellata Laws. Importante in crearea soiurilor si portaltoilor rezistente la mana si la filoxera sunt sp americane: V riparia ,Berlandieri, V.Labrusca, V. ruperstris Sp asiatice prez rezistenta la temp scazute:V Amurensis,V Thunbergii. Cea mai raspandita specie pe glob este cea euro-asiatica V. vinifera.Cuprinde trei subspecii:sativa D.C.(-majoritatea soiurilor de v.d.v.,cult in toata lumea),silvestris Gmel.(creste spontan Europa-

Transcript of Curs Ameliorare Speciala

Page 1: Curs Ameliorare Speciala

1. VITA DE VIE Origine,sistematica si raspandirea geografica a vitei de vieCentre genice cele mai importante propuse de catre Vavilov:euroasiatic,asiatic,nord-american si centramerican.Taxonomie:increngatura Spermatophyta,subincrengatura Angiosmerae,clasa Dicotiledonate,ordinal Ramnales,fam Vitaceae.Familia cuprinde 12 genuri(dupa unii 14 chiar 18) cu 700 de specii dupa Oprea si 1100 dupa Pop Nastasia.Cel mai important gen pt cult si amel v.d.v este Vitis,insa si alte soiuri:Ampelocissus,Clematicissus,Parthenocissu,Ampelopsis,Cissus-foflosite ca specii ornamentale,dar pot fii surse de gene rezistente la boli si daunatori(unele la mana si filoxera) Putin utilizate in amel-dificultati mari de incrucisare cu VitisGenul Vitis cuprinde:subgenul Muscadinia si Euvitis(Vitis actualmente)Muscadinia:origine in zonele calde si temperate ale Americii de Nord cuprinde sp V. rotundifolia,V Munsoniana Simpson,V popenoei.Prez rezistenta la mana si oidium;utilizate in amel pt a creste rezistenta la bolile criptogamice la v.d.v ,slaba rezistenta la ger.Euvitis(Vitis):Cuprinde 28 sp americane,40 asiatice si una euroasiatica.Sp americane:V.Labrusca,V Licecumii Buck, V. Aestivalis Mchx,V. Bicolor Leconte-partea orientala a continentului nord American.Parte centrala a continentului:V riparia Michx,V. rubra Michx,V. Berlandieri Planch.,V cinerea Engel.,V candicans Engel.,V. ruperstris Sheele.,V. monticola Buck.Originare din partea occidentala a Amer de nord sunt:V Californica Benth.,V Arizonica Engel. Din zona cald temperate:V coriaceae Shutt,V gigas Fen.Zona tropicala sic ea ecuatoriala:V Bourgaeana Planch si V caribeaeSp asiatice provenite din zona temperata a Asiei:V Amurensis Rupr,V. Thunbergii,V.Davidii Rom.,V.Romaneti Rom.,V. flexuosa Tunbg,V. Romaneia Carr.Zona subtropicala:V Retordi Rom.,V Balensaeana Planch.,V lanata Roxb.,V. pedicellata Laws.Importante in crearea soiurilor si portaltoilor rezistente la mana si la filoxera sunt sp americane: V riparia ,Berlandieri, V.Labrusca, V. ruperstrisSp asiatice prez rezistenta la temp scazute:V Amurensis,V Thunbergii.Cea mai raspandita specie pe glob este cea euro-asiatica V. vinifera.Cuprinde trei subspecii:sativa D.C.(-majoritatea soiurilor de v.d.v.,cult in toata lumea),silvestris Gmel.(creste spontan Europa-Asia),caucasica Vav.(Iran,Uzbekistan,Caucaz).Forme rustice de V vinifera se gasesc rar in zona Valcea,Delta DunariiV vinifera ssp sativa se imparte in 3 grupe ecologice(prolesuri/triburi):Proles Orientalis,Proles Occindetalis si Proles PonticaMaterialul initial de ameliorare si sursele de geneSpecia euro-asiaticaV vinifera:subspecia sativa, silvestris, caucasicaSubsp sativa:diversitate mare de forme,rep un fond de germoplasma inepuizabil.Prin variabilitatea si diversitatea lor pot furniza materialul initial de selectie si gene pt:Productivitate,cal superioara,adaptabilitate,rezistenta la factori de stress,coacere buna a lemnului.Subsp silvestris:polimorfism accentuat,prez forme spontane si subspontane,unele cu o capacitate de adaptare la cond pedoclim mai putin v.d.v cultivateSubsp caucasia:utilizata in crearea unor noi foem rezistente la factorii de stress,adaptabilitate la conditiile variate de mediu si ciliate acceptabila a strugurilor.Alegerea materialului initial de amel in cadrul speciei vinifera subsp sativa se face si in functie de incadrarea soiurilor in cele trei grupe ecologicepropuse de Negrul:Proles orientalis,Proles occidentalis,Proles ponticaProles Orientalis: formata din subprolesurile antasiatica si caspica

Page 2: Curs Ameliorare Speciala

Subproles antasiatic soiuri de strug de masa,aromate si nearomate,pt stafide si intr-o mica masura pt vin.Soiuri:Sultanina,Kis-mis, Cisaaut, Ohanez ,Muscat de Alexandria,Niramg,Katta-Kurgan,Cornichon(formate in Orient,Asia Mijlocie).Soiuri de zii scurta,perioada lunga de veg,rezistenta slaba la ger,struguri mari,soiurile de masa au pulpa crocanta,continut redus de zahar.Sunt utilizate in amel. Pt dif caract :obtinerea strugurilor de masa(Chasseleas,Nimrang),pt satfide (Kis-mis),rezistenta la seceta(Taifi roz,Katta-Kurgan)Subproles caspica:soiuri pt vin,formate in bazinul Marii Caspice ex:Muscat alb.Terbas,Baiansirei,Takveri.Hibrizii obtinuti in urma incrucisarilor intre soiuri apartinand Prolesului orientalis prez o ampla variabilitate a caracteristicilor dorite,Relativ putin progeni mostenesc caract si insusiri sup formelor parentale,Pot fii indentificati hibrizi valorosi prin recombinari genice si transgresiuni rezultand noi soiuri.Proles occidentalisSoiuri de vin in centrul si vestul Europei,struguri misi mijlocii,compacti ,cu boabe dese sau f dese ,boabe sferice,pulpa zemoasa,capacitate de acumulare mare a zaharului,per de veg lunga,rezistenta la ger.Soiuri vinuri albe:Pinot Gris,Pinot Blanc,Reisling de Rihn,Sauvignon,ChardonnaySoiuri vinuri rosii:Pinot Noir,Cabernet Saugvinon,MerlotPrez o buna capacitate de a transmite caract in descendete hibrideProles Pontica:subprolesurigiorgica si balcanicaSubproles giorgica soiuri originare din bazinul Marii Negre(Rakateli,Saperavi,Mtsavane,Dobrelabi.Subproles balcanica formate in peninsula Balcanica:struguri de masa(Ceaus,Coarna)Stafide(Corinth) si vin(Plavaie,Furmint,Feteasca)Soiurile acestui proles sunt de zii lunga,perioada mijlocie-lunga de veg,comportare diversa la ger,multi lastari fertiliUtilizate in amel soiurile:Galbena,Zghihara,Rkatiteli si mtsvane dat rezistentei si tolerantei la filoxera.Prin incrucisarea soiurilor din prolesuri diferite se obt un procent mai mare de variabilitate genotipica si fenotipica.Speciile americaneRezistente la boli si daunatori,in special la filoxeraV riparia Michx:rezistenta la boli (mana si filoxera) caract imp la portaltoiSelectii(clone)ale speciei:Riparia Gloire,Ripalia Portalis si hibrizi ai genului Vitis (BerlandieriixRiparia,RipariaxRupestris)In Europa prez slaba inradacinare,slaba coacere a lemnului intoleranta la soluri excesiv de calcaroase.V rupestris Scheele –crestere “buiaca”Soiuri rezistente la filoxera,sensibile la oidium si o coacere slaba a lenmului in RoIn amel se util pt obtinerea portaltoilor rezistenti la filoxera (RipariaxRupestris3309,3306,101-14;AramonxRupestris)V berlandieri Planch prez o mare diversitate de forme,unele rezistente la boli si filoxera,temp ridicate (+40 C)sau scazute(-28C)Coacere slaba a lemnului.Transmite cu fidelitate rezistenta la filoxera la hibrizi.Specia suporta solurile calacroaseV Labrusca L-Rezistenta la mana ,oidium si filoxera.Cuprinde soiuri cultivate si semirustice.Prima specie de vita roditoare adusa in Europa iar odata cu ea au fost aduse si mana,oidiumul si filoxera.Soiuri :Alexander,Lidia,Concord,rezistenta la factorii destres,productivitate ridicata,gust foxat al strugurilorV Labrusca se incruciseaza cu V vinifera rezultand descendeti resist la filoxera si mana,iar struguri de calit superioara.V cordifolia Michx rezistenta la boli si filoxera,se utilizeaza in aml soiurilor roditoare,in special portaltoi.

Page 3: Curs Ameliorare Speciala

Dezavantaj:Portaltoii inradacineaza greu pe solurile luto argiloaseV cinerea Engel rezistenta la boli si filoxera sensibila la calcar,coacere slaba a lemnului in Ro.V rotundifolia:imuna la mana si filoxera,prez proble la incrucisarea cu alte specii.Soiuri recomandata in amel:Eden,Flowers,Thomas,James.Speciile asiaticePrez o importanta mai scazuta,util mai mult ca pl ornamentala.Ar putea fii exploatate eficientpt soiuri roditoare.V AmurensisRupr rezistenta la ger,oidium si umiditate,slaba rezistenta la calcar,mana si filoxera.Sp asiatice valoaroase:V. Thunbergii,V flexuoasa,V lanata.Particulariati biologice ale vitei de vieParticularitati citogenetice si posibilati de incrucisareSpeciile subgenului Vitis au 19 cromozomo,sunt diploide,existand insa si soiuri triploide si tretraploide.Subgenul Muscadinia precum si genurile Ampelopsis si parthenocissusau 20 cromozomi.In sp subgenului Euvitis (genoame omoloage)incrucisarile intraspecifice si interspecifice au loc fara dificultati.Realizarea hibridarilor intre subgenul Euvitis si Muascadinia se face cu dificultata datorita diferetei nr de cromozomi(38 si 40),rezulta hibrizi sterili asigurandu-se apoi fertilitatea prin tratare cu colchicina Formele triploide(naturale sau obtinute)se remarca prin:vigoare accentuate,buna coacere a lemnului,nr de seminte redus sau chir lipsesc.(soiul Perlette) Inmultirea,cresterea si dezvolatrea vitei de viePlanta perena,liana,se inmulteste pe cale sexuata ,vegetative,altoire,marcotaj,culture de tesuturi..Inmultirea prin seminte este folosita aproape exclusiv in amel pt crearea variabilitatii.Dupa obtinerea semintelor hibride si parcurgerea perioadei de postmaturare se seamana in sereincalzite.Semanatul se face devreme (feb-mar) a o temp de 28C ,in 8-10 zile.Inm veg( clonala)se practica sub forma seletiei clonale.Dupa alegerea pl elita din populatii hibride,mutante sau poliploide.acestea se altoiesc obtinandu-se descendenta vegetative..Astfel efectul heterozis poate fii mentinut si perpetuatin generatii successive.Dupa durata de obtinere a plantelor (semanat sau vegetative) variaza perioada juvenila(durata de la semanat-fructifiare),perioada de intrare pe rod.Specia este deasemenea imp mai intain intra cele americane,apoi asiatice si apoi cele europene.Aceasta perioada poate fii scurtata prin cresterea pe radacini proprii a hibri\zilor.Biologia inflorituluiLa maj soiurilor fl sunt hermaf pe tipul 5 grupate in inflorescenta de tip racem,50-400 flori,chiar pana la 2000.La sp din genul Vitis se pot intalinii 5 tipuri de flori:a)fl-hermaf morf si funct femele:la maj soiurilor roditoare,pollen viabil si funct,are loc autoplolenizarea.Soiul poate infiinta cultura pura de v.d. v.b)fl hermaf morf,funct female:prez elem sexulae barbatesti si fem,iar polenul este steril,necesita polenizare incrucisata,intalnita la sp americane,hibrizi americano-europeni si la soiuri autohtone(Braghina,Cramposie,Coarna Neagra)c)fl hermaf morf,funct mascule:polenul este viabil,intalnite la port-altoi americani,hibrizi americao-americani si americo-europeni.d)fl mascule morf si funct(unsexuate mascule):intalnite la portaltoi proveniti din speciile americane:V ripari,V rupestris;e)fl female morf si funct(unisexuat female):intalnite la sp americane si hibrizii acestora,unele soiuri autohtone(Galbena de Odobesti)Tipul de polenizare preferatCosniderata sp alogama,unele soiuri hermf morf si funct se pot autopoleniza.Polenizarea incrucisata naturala poate fii:aneomofila sau entomofila..Hibridarea artificialaVezi laboratoarel de amel.Obiectivele amelioararii vitei de vie Obiective generale si caracteristiceProductivitateaImportant obiectiv de amel,cu o prod mica nu se asigura succesul ec.Depinde de caract genetic a fiecarui soi,deconditiile de mediu si de rel genotip-mediu.La crearea de noi soiuri se au in vedere mai multe carac si insusiri care sa duca la cresterea productivitatii(vigoare de crestere,precocitate in rodire,fructificare abundenta)

Page 4: Curs Ameliorare Speciala

Potentialul maxim de productie e de 95-100 t/ha in CaliforniaElemente de productivitate:nr de lastari fertili pe butuc,nr de ciorchini pe lastar,greutatea ciorchinilor,nr de boabe pe ciorchine,marimea boabelor.Actul se uramreste crearea de soiuri cu vigoare mica ,pretabile unei culturi intensive.Vigoarea de crestere are un determinism polygenic.Datorita interactiunilor de dominanta a poligenelor,maj descendentilor proveniti din genitori vigurosi prez aceeasi tendinta de crestere.Tipul de crestere poate influenta productivitatea.Soiul Columna(Pinot Gris x Grasa de Cotnari)Prez o valoare oenologica ridicata,crestere erecta pronuntata,rezultand avantaje agrofitotehnice si ec importante.Aprecierea vigorii de crestere la hibrizi se realizaeaza prin bonitari vizuale.Nr de ciorchini pe butuc este un caracter poligenic.Soiuri de masa folosite ca genitori:Afuz Ali,Italia,Transilvania,Soiuri pt vin care transmit cu fidelitate caracterele:Aligote,pinot GrisFeteasca.Soiurile sp V vinifera sunt mai productive decta soiurile americane,iar dintre soiurile vinifera cele de masa au o productivitate mai mare decat a soiurilor cu struguri de vin.Se doreste o productie de minimum 75 l la 100kg struguri.Elita- pl hibride cu o productie de minim 5 kg pe butuc la strg pt masa si 3 kg la cei pt vin.CalitateaCaracteristica importanta variaza in functie de destinatia recoltei.Strug de masa:aspect commercial,pielita subtire,bob ferm crocant,gust f bun,aroma discreta,continutul in subst utile pt organism.Strug de vin:culoarea pielitei,continutul in zahar,aroma,aciditatea,culoarea mustului,vitamine,rap zahar-aciditate.Culoarea strugurilor prezinta o ereditate simpla data de 2 gene cu actiune epistatica:B gena majora dominanta pt cul neagra a boabelor si R o gena donminata pt cul rosiea boabelor.Genotipurile BBrr si Bbrr vor avea boabe negre,RRbb si Rrbb –rosii,bbrr- albe si BBRRculoarea cea ma inchisa.Soiuri cu boabe sferice Italia,ovoidale-Cardinal,oval alungite-Afuz Ali.Ereditatea formei bobului este monogenica,forma dominanta fiind cea sferica,urmata de ovoide si poi oval-alungiteIn procesul de amel se verifica constant zaharul si aciditatea.Rap zahar aciditate influenteaza hotarator gustul strugureleui,acesta fiind mai important decta valorile lor luate separate.In rap fructoza-glucoza se prefera la soiurile pt vin ca acesta sa fie in favoarea fructozei,iar la cele de masa in favoarea glucozei.Aroma soiurilor “tamaioase” este det genetic de 5 gene dominante complementare,daca intro incrucisare unul din genitori este de tip “Muscat”maj descendentilor vor manifesta caracterul/Epoca de coacere a strugurilorObiectiv imp mai ales la strg de masa la care se doreste o coacere dif de la timpurie pana la tardica.Astfel de carac sunt imp si in cazul strugurilor de vin(maturizarea completa a strug,coacere a lemnulul mai buna)Maturarea este o insusire ereditara complexa cu un determinism polifactorial ,la F1 fiind influentata de soiurile genitoare si conditiile de mediu.In exp effectuate soiurile si-ai transmis cu fidelitate epoca de maturare.(timpurii Regina viilor,maturare tardiva Afuz Ali)Rezistenta la ger si la iernareCrearea si introducerea unor soiri rezistente la geruri mai mari de -30C ar permite extinderea culturilor.Rez.la ger este o caracteristica cu determinism polienic.Var genetica la ger la V vinifere este relative restransa(-20 C) se recomanda util hibridarii soiurilor:Coarna neagra,AligoteV riparia x hibrizi frantuzesti V vinifera au rezultat puieti rezistenti la -38CCea mai buna rez la ger forma asiatica V Amurensis pana la -40C

Page 5: Curs Ameliorare Speciala

Coacerea lemnuluiCoacerea lemnului completa si devreme det o intrare pe rod si a coacerii strug.Exista o corelatie fenotipica intre:lung de crestere a lastarilor,lemnul maturat si gradul de maturare a lemnului.Coacerea lemnului este un caract cantitativ cu o heritabilitate scazuta,prez ereditate de tip poligenicPerla de Csaba,Pinot Gris–coacere f timpurie a lemnului;Traminer,Oporto-timpurie;Afuz Ali,Babeasca-tarzie sau f tarzieIn obtinerea hibrizilor se recomanda genitori care detin acest caracter.Coacerea ca mai buna la portaltoi o prez Riparia Gloire,cea mai slaba rez o prez:Teleki8 B si Kober 5BB Rezistenta la secetaSe presupuna ca la v.d .v seceta este un carac det poligenic.Soirile:Corna alba si Oporto prez rez ridicat la seceta in comparative cu soiurile:Feteasca regala,Furmint.Genitori pt amel:Vrotundifolia,V rupestrisRezistenta la mana In rezistenta la mana intervin doua sis genetice:unul monogenic-aparitia in tesuturile stomatelor,unul poligenic de inhibare a dezvoltarii miceliului in frz pl gazda.Soiurile europene apartin sis monogenic,cele americane si cele est-asiatice prez gene de rezistenta(Vriparia,VBerlandierii,V Amurensis)Rezistenta ridicata:Pinot ,Babeasca,Traminer,Merlot.Sensibilitate :Regina vinurilor,SaugvinonRezistenta la mana este det polygenic.Hibrizii ce cea mai buna rez au predominat in comb in care genitorul rezistent a fost utilizat ca forma maternal,Evidenta fiind heterozigotia ridicata a v.d.v si influenta decisive a genitorilor utilizati ca forme parentaleGradul de atac:Vezi lab amelRezistenta la filoxera Filoxera-Daktulosfaira vitifolie.1863.Salvarea viilor a venit de la speciile americane(V riparia,V rupestris)si hibrizilor acestor speciiPortaltoi rom rez:Craciunel 2(Berlandierix Riapria Kober 5 BB)Craciunel 71 (BerlndierixRiparia).Soiuri genitoare la filoxera:Cabernet Saugvinon,Braghina,Babeasca neagraClona Arnold rezistenta completa la filoxera.Incrucisarea dintre V riparia si V cinerea Arnol a dus la obtinerea soiului Borner rezistent la toatte biotipurilke de filoxera.Obtinerea soiurilor de struguri de masa si a soiurilor apireneLipsa semintelor este cauzata de 2 mecanisme:A)lipsa fecundarii(soiuri partenocarpice)B)avortarea embrionilor(soiurile stenospermocarpice)Lipsa semintelor la soiurile vinifera este det de o gena recesiva,in stare homozigota.Soiuri strug pt masa:Alphonse,Lavsllee,MalagaGenitori cu boabe fara seminte soiuri americane:Seedless,Perlette,Beaty Seedless.Soiuri autohtone genitoare pt strug de masa:Coarna neagra,Tamaioasa romaneasca ,Bicane.Soiuri pt stafide:Sultanina,Muscat de Alexandria,Soiuri pt satfide in tara noastra:Otilia,Catalina,Centener Pietroasa-conditiile tarii noastre nu sunt insa f favorabile pt soiuri apirene.Soiurile apirene sau cele de masa fara samburi se creeaza prin incrucisarea formelor triploide fertile cu cel diploide ,rezultand plant aneuploide,sterile.Obtinerea soiurilor de struguri pentru vin si sucSoiurile renumite pt vin cu larga raspandire:Riesling,Chardonnay,Cabernet Sauvignon,Pinot Noir.Continului strug in zahar si aciditate este det poligenic . Soiuri de vinuri de cal sup rom:Grasa de Cotnari,Feteasca regala,TamaioasaSoiuri noi:Arcas,Bbaeasca Gri,Columna,OzanaSoiul Concord este un soi American,care isi pastreaza aroma si dupa pasteurizare.Este cultutivat pe suprafete importante destianatia fiind obtinerea sucurilor.In Europa sucul de struguri se obt prin filtrarea obisnuita din soiuri ca Chasselas sau Riesling.Obtinerea soiurilor cu flori hermaphroditeSoiurile hermaf fiind capabile sa se autopoleniozeze permit infiintarea unor plantatii pure.

Page 6: Curs Ameliorare Speciala

Prin autopolenizare se permite o buna fecundare indifferent de conditiile de mediu din perioada infloriri,rezultatul fiind o recolta ridicata si constanta.In ereditatea carac este implicate o singura pereche de gene alela dominanata S(mai era langa un S un h ca putere)care det florile hermaphrodite si o gena allele recesiva S(cu un f tot asa ca si putere)det apritia florilor female.Soiuri:Traminer,Muscat de Hamburg,Reisling Italia-transmit caract de hermafrodism.Pretabilitatea la recoltare mecanizata Soirile astfel recoltate trebuie sa prez:sist rad puternic,coacere foarte uniforma,Aderenta slaba a boabelor pe ciorchine darn u f slaba.Aceaste caract sunt pt soiul de vin:ConcordAmelioarea poartaltoilorNecesitatea portalt a devenit imp dupa aparitia filoxerei..La crearea portalt se au in vedere caract:adaptare clima-sol,afinitate la altoire,imunitate etcFercal-portaltoi hybrid dublu Alte obiective de ameliorareREZISTENTA LA FACTORII DE STRESRezistenta la ger:V.Riparia;la seceta:V vinifera,la cloroza:V vinifera,la salinitate V Berlandieri,Adaptabilitate la condt tropice:V caribea,V simpsoni,V rotundifolia.REZISTENTA LA LATE BOLI SI DAUNATORIOidium-V aestivalis,V. cinerea;Putregaiul cenusiu la struguri –V vinifera,putregaiul negru-V vinifere,V riparia;antrocnoza-V labrusca,V simpsoni;cancerul bacterian-V Amurensis,V LabruscaRezistenta la Uncinula necator=fainare(oidium) si la putregaiul negru poate avea un determinism polygenic;mai sunt implicate de asemenea si gene majore sau gene “cluster”Soiuri rom rez la cancerul bacterian:Feteasca rega,Furmint,Coarna neagra,Pinot gris,Soiuri rom sensibile la cancerul bacterian:Regina viilor,Muscat de Hamburg,Merlot.Sp rezistenta la nematozi sunt:V champini,V rotundifolia si soiuri:Dodridge,Ramsey,Harmony.Metode de ameliorare a vitei de vieSelectia in masautilizata pt mentinerea si perpetuarea carac specifice ale soiurilor.Aplicata la soiuri vechi autohtone:Babeasca,neagra,Feteasca alba sau la soiuri aduse in tara:Chasselas,Muscat Ottonel,FurmintLa selct in masa pozitiva se marcheaza butucii valorosi la cea in masa negative se marcheaza cei care nu raspund caracterelor specifice.Slectia clonalaeste o selectie individualaIn urma inm veg vor rezulta atatea descendente cate plelite au fost identificate si inm.Clonele vor fii urmarite separate.Selectie clonala conservativa-Conserva si inmulteste material saditor care sa reproduca caracterele specifice soiului.Selectia clonalaeste o metoda de obtinere a noi soiuriEX:Pinot Gris,Pinot Blanc Pinot Madeleine din Pinot Noir.Clonele valoroase ajung la ISTIS si brevetate apoi de OSIMSelectia mutantelor naturaleAgenti mutageni nat:radiatile solare,radioactivitatea,alternanta temp.Sunt afectate in general careact cu ereditate simplaUna din cele mai fol metode de introducere a mutatiilor este iradierea mugurlor dorminzi cu raza(X,gamma)sau agenti mutageni chimici- etil-metanolul-sulfonatuluiForme obtinute prin iradiere:Perle si PerletteSe poate realize mutatia si prin introducerea mutatiilor numeric cromozomiale(poliploidIilor)-adesea prin tratamente cu colchicina la vf de crestere Soi tetraploid:Kyoho si Pione;soi aneuploid Takao,cu 75 cromozomi-cultivate in Japonia.Dintre poliploizi triploizi (2n=57) sunt cei mai importanti ei obtinandu-se din incrucisarea diploizilor cu tetraploizi.Se caract prin crestere viguroasa ,sterilitate,importanti in amel portaltoilor.

Page 7: Curs Ameliorare Speciala

INDUCEREA MUTATIILOR: mutageneza constituie o importanta metoda de provocare a variabilitatii necesare selectiei la vita de vie, in acest scop folosindu-se diferiti agenti mutageni, chimici sau fizici. Acestea afecteaza cel mai adesea caracteristicile cu o ereditate simpla (cul si forma boabelor, prezenta sau absenta semintelor). Frecventa de aparitie a mutatiilor induse prin tratamente chimice si fizice este in general scazuta; proportia mutantelor aparute in urma tratam.cu agenti mutageni difera de la un soi la altul, de aceea ameliorarea prin mutatii va fi aplicata soiurilor ce prezinta o mutabilitate mai ridicata. Identificarea formelor tetraploide induse artificial se face in prima faza prin examinare vizuala, tetraploizii avand frze mai mari si de un verde mai intens dkt diploizii; tot ei au frze cu un numar mai mare de stomata si de dimensiuni mai mari dkt omologii diploizi, iar in mod frecvent sinusul frzelor este sub forma de U; urmatoarea faza presupune verificarea lor in laborator prin met citologice. Dintre formele tetraploide existente la vita de vie, relative putine au o valoare comerciala remarcabila, intre acestea figurand soiurile: Kyoho si Pione, si soiul aneuploid Takao.HIBRIDAREA INTRASPECIFICA este o metoda de baza utilizata pt provocarea variabilitatii artificiale la vita de vie, urmand ca variabilitatea sa fie exploatata si valorificata prin intermediul selectiei clonale. Se pot utiliza mai multe variante ale hibridarilor intraspecifice: a) fecundarea libera a unor soiuri vinifera valoroase, urmata de selectia celor mai valorosi hibrizi F1 ex.Cramposie selectionata; b) incrucisarea dirijata a 2 soiuri vinifera urmata de alegerea hibrizilor de perspective in generatia F1 ex. Select, Triumf, Regner; c) incrucisarea dirijata a 2 soiuri vinifera urmata de selectia descendentilor valorosi in generatia F2 ex. Forta si Noblessa; d) incrucisarea dirijata a 2 soiuri vinifera, urmata de retroincrucisarea hibrizilor F1 cu unul dintre parinti si selectia elitelor de perspective in generatia BC1 ex. Albalonga, Osiris; e) incrucisarea hibridului F1 dintre 2 soiuri vinifera cu un al 3 soi vinifera, urmata de selectia aplicata in prima generatie a hibridului triplu ex. Gloria, Faber; f) incrucisarea intre ei a doi hibrizi simpli, urmata de selectia descendentilor valorosi in prima generatie a hibridului dublu ex. Optima, Bachus. Prin hibridarile directe si reciproce se pot evidential efectele genetice de natura citoplasmatica care intervin in transmiterea unor caracteristici importante in amel vitei de vie. In cazul incrucisarilor ciclice (se incruciseaza cu un tester) se obtin hibrizi pe jumatate frati.HIBRIDAREA INTERSPECIFICA metoda fiind folosita pt obtinerea portaltoilor rezistenti la seceta si ger, a hibrizilor direct producatori, de calitate superioara si rezistenti la mana si filoxera. Hibridarile interspecifice intre soiurile vinifera si speciile americane si asiatice ale subgenului Euvitis reusesc fara dificultate, obtinandu-se descendenti viabili si fertili. Apar dificultati la incrucisarile dintre soiurile vinifera si speciile subgenului Muscadinia, datorita diferentelor de nr de cromozomi si de calitate a genoamelor (metode: soiul V.vinifera se foloseste ca soi matern). Dezavantajul hibridarii interspecifice il constituie faptul k hibrizii F1 mostenesc pregnant caracteristicile genitorului rustic, ceea ce prelungeste procesul de ameliorare.RETROINCRUCISAREA intrucat in urma hibridarii interspecifice hibrizii F1 mostenesc caracteristicile genitorului rustic, pt recuperarea insusirilor si caracterelor genitorului de calitate se recurge la retroincrucisare. Printr-o singura generatie de backcross nu se pot elimina caracteristicile de rusticitate mostenite de la genitorul rustic, de aceea retroincrucisarea continua timp de mai multe generatii, pana se obtin pl cu struguri de calitate, dar rezistente la boala sau daunatori. Datorita heterozigotiei pronuntate, in urma retroincrucisarii cu acelasi genitor apare homozigotarea (consangvinizarea), ca forme recurente se folosesc pe parcursul generatiilor de incrucisare soiuri vinifera diferite, dar de foarte buna calitate.CONSANGVINIZAREA SI HETEROZISUL selectia in prima generatie de autopolenizare a unor cultivaruri heterozygote poate asigura identificarea unor elite la care datorita homozigotarii unor gene recesive sau trasngresiunilor genetice sa se manifeste caractere valoroase economic. Heterozisul se manifesta la vita de vie atat in incrucisarile intraspecifice, cat si in cele interspecifice; in cazul incrucisarilor intraspecifice, heterozisul se manifesta mai frecvent si cu o intensitate mai mare knd parintii apartin unor grupe ecologico-geografice diferite, decat atunci knd ei apartin aceleiasi grupe, iar in incrucisarile interspecifice se manifesta doar heterozisul vigorii de crestere si mai putin cel al

Page 8: Curs Ameliorare Speciala

productiei de struguri. Prin inmultirea vegetative a plantelor care exteriorizeaza nivelul dorit al heterozisului, pt caracteristicile avute in vedere , se pot obtine clone care se testeaza in culturi comparative si se pot crea soiuri noi.2. MARUL- face parte din familia Rosaceae subfam. Pomoidae genul Malus care este cel mai important pentru ameliorarea marului. Malus sieversii este considerate principalul ancestor am marului, deci specia de origine a celei sintetice, M domestica. Malus pumila a fsot considerat mult timp parintele majoritatii soiurilor de mar cultivate. Malus sylvestris este o specie raspandita in flora spontana din europa pana in asia. Se foloseste ca portaltoi si este foarte rezistent la ger (-35). Malus baccata creste in flora spontana din Siberia Mongolia Himalaia China central sub forma de pom sau arbustoid, formand coroana sferica pana la 8-10m .Resistent la ger(-56). Malus floribunda este o specie originala in Orientul indepartat fiind mult intalnita in Japonia ca planate decorative.Prezinta principal sursa de rezistenta monofactoriala la rapan fiind ancestorul cunoscutelor soiuri cu rezistenta la rapan: Prima, Priscilla, SirPrizE. Particularitati citogenetice si biologice ale marului: nr de cromozomi 2n=34; x=17; dar exista si triploide 2n=51 si tetraploide 2n=68.Majoritatea sunt diploid. Din aprox 30 soiri triploide provenite din diferite soiuri diploid printer care Jonathan Golden delicious, McIntosh, Red Delicios. In ceea ce privste polenizarea marul este o specie alogama entomofila prin intermediul albinelor. Are un grad ridicat de autoincompabilitate cu foarte putine soiuri cu autopolenizare: London Peping Cellini. Tipul de crestere: Columnar: McIntosh, Telamon, Trajan, Tuscan. Spur: Golden spur, Tester spur, Starkrimson, Wellspur, Yellow spur , Granny Smith spur. Standard: Majoritatea soiurilor inclusive Golden delicious, Jonathan. Semispur(spur X standard): Parmen auriu, alkmene, Speranta, Golchard, Reinette de Canada. Plangator: Rome beauty, Florina, Granny Smith. Marimea fructelor este un element de productivitate extreme de important care este foarte influentat de factorii de mediu sid ecultura. MArimea fructelor este un character cu un determinism poligenic. NUmarul de fructe pe pom este un element de productivitate , dependente de varsta vigoare si ideoteip.. nr de fructe pe un pom prezinta un indiciu favorabil pentru alegerea plantelor elita. Calitatea fructelor: obiectiv de ameliorare . Si trebuie sa satisfaca un numar mare de consumatori. Forma fructelor: Sa fie cat mai apropiata de circular. Forma merelor este controlata de 2 gene dominante si indica drept genitori valorosi pentru calitatea fructelor , inclusive forma lor, Soiurile: Fuji, Starkrimson, Richard Delicious, Ralls etc. Culoarea fructelor: Preferate de consummator sun rosii verde si gapbene . Culoarea trebuie sa fie uniforma.Cul merelor este data de pigmentii clorofilieni (verde), carotenoidici (galben si portocaliu), antociani (rosii). Pigmentatia in dungi este determinate de o singura gena care determina pigmentarea generala a fructelor. Culoarea pulpei: In privinta transmitreii ereditare a culorii pulpei trebuie remarcat faptul ca unul dintre primele caractere identificate ca avand un determinism monogenic dominant la mar, a fost pigmentatia antocianata complete , prezenta la Malus pumila niedzwetzkyana. Gustul fructului: Jonathan si Golden delicious a ramas a lungul timpurilor un etalon pentru calitatea fructelor(100ani). Aciditatea ridicata a merelor este controlata de o singura gena(Ma) dominant fata de aciditatea scazuta(ma). Continutul fructelor in acid ascorbic (VIT. C). In jur de 6 mg de acid ascorbic la 100 g de fruct proaspat.Soiurile de mar create la cluj sau situate inter 6,2 mg Ardelean si 8,8 mg romat de vara.Continutul merelor in acid ascorbic are un character polygenic cu o heritabilitate destul de ridicata. Soiuri cu o cantitate ridicata in vit C sunt: Early red bird, Clar alb, Reinette Baumann, Red melba, Quinte, Alkmene, Sapartan, Empire, Remo, Rewena. Prezenta stratului de ecara pe fruct ifl. Calitatea merelor prin aspectul commercial cat si prin prelungirea perioadei de pastrare. Erdeitate poligenica recesiva. Soiuri cu strat gros de pruina: Cretesc rosu, Rosu de cluj, July red, generous, kaltheren Bohmer. Aroma fructelor este data de peste 30

Page 9: Curs Ameliorare Speciala

de compusi aromatici. Soiuri cu o aroma buna sunt: Gala , Cox’s Orange pepping, Golden delicious, Melrose, Elstar, Rubinette, Macoun, Jonagold, Malling Fiesta, Florina, Idared, Arlet, Fuji, Pink Lady,. Epoca de coacere a fructelor: character cu un determinism polygenic si considerabile efecte de dominant si epistazie. Rezistenta la ger: ereditatea merului la ger este de tip polygenic. Ca surse de gene pentru rezistenta la ger se pot folosii speciile M baccata , M ioensis, M prunifolia. Soiuri cu rezistenta la ger sunt: Ontario, Transparent Cronecls, RibstonPepping, Cretesti, Borovinka, Clar alb, McInthosh, PArmen auriu etc. Epoca de inflorire: Soiurile: Golden delicious, Jonathan auralia, Spartan, James grieve, Starkrimson Idared, Clivia , au avut mai putin de suferit la gerurile tarzii de primavera decat soiurile: Cox Orange, Alkmene, Erwin. Rezistenta la rapan: Se numeste venturia inaequalis si este o boala car produce cele mai mari pagube la mar.MArul prezinta rezistenta monogenica si poligenica la rapan.Rez monogenica: Antonovka , M baccata, M pimilla, M floribunda, micromalus, prunifolia. Rezistenta poligenica: M baccata sargenti sieboldi toringo zumi. Primul soi rezistent la rapan a fost Prima. Gena Vf a fost utilizata cu success in ameliorarea marului. Primul soi cu rezistenta poligenica la mar a fost Antonovka. Rezistenta la fainare: Este produs de ciuperca Podosphaera leucotricha. REzisten este Golden delicious si McInthos iar cele sensibile sunt Idared si Jonathan. Un alt tip de rezistenta monogenica care da rezistenta la fainare este cea denumita MIS identificat de catre Dayton in urma unor infectii artificial in sera la un puiet obtinut prin fecundarea libera a soiului Starking Delicous. Soiuri cu surse de gene rezistente la fainare sunt: M zumi ,M robusta, Parmen auriu. In tara noastra sau utilizat soiuri cu rezistenta cum sunt M zumi si M kaido. Rezistenta la arsura bacteriana: Erwinia amylovora. Jonathan rezistent fata de Fuji, Rome beauty , Idared, Starkrimson. Unele specii salbatice prezinta rezistenta complete la arsura cum sunt: M fuscs, prunifolia, sieboldi, robust , sublobata. Rezistenta la Paduchele lanaos: Se numeste Eriosoma lanigerum si provoaca hipertrofierea tesuturilor. Majoritatea cultivarurilor rezistente au o erditate poligenica. Soiul Northern_Spy are o rezistenta foarte mare la atacul daunatorului si este determinat de o singura gena numita Er.

6. AMELIORAREA TOMATELOR6.1 ORIGINEA, DIVERSITATEA GENETICA SI SURSELE DE GENE PT AMELIORARE- apartin fam. Solanaceae, genul Lycopersicon care cuprinde un nr mic de specii, dintr-e care doare cateva prez important ape amelioarea tomatelor- Lycopersicon esculentum- prezinta 2 varietati: esculentum si cerasiforme. L esculentum var esculentum- cea care ii apartin majoritatea formelor actuale, impartite in: commune, cerasiforme, pyriforme, grandifolium, validum. Soiurile si hibrizii cu crestre nedeterminata apartin formei vulgare, iar cultivarurile cu crestere determinate formei validum- Lycopersicon pimpinellifolium- unele forme ale acestei sp prez imp pt amel datorita rez la seceta si la unel boli, si dat continutului ridicat in s.u. si zahar a fructelor- Lycopersicon peruviarum- prez importanta pt amel: unele forme sunt rezistente sau chiar immune la anumite boli, sau au un continut ridicat in s.u., zahar si vit C- Lycopersicon hirsutum- rez la seceta si temp scazute, suportand chiar ingheturi de -2 grC si nu sunt pretentioase la sol; poate fi utiliz in amel dat rezist sau chiar imunitatii unor forme la seporioza si mana.6.2 PARTICULARITATI CITOGENETICE SI BIOLOGICE ALE TOMATELOR- nr cromozomal de baza este x=12, toate sp genului Lycopersicon fiind diploide, insa pot fi intalnite si forme tetraploide, care sunt in general mai viguroase, mai putin productice si mai tardive. Plante tetraploide pot si obt sip e cale artificiala, prin colchicinizare. Hibridarile intraspecifice, intre soiuri apartinand spe cultivate L.esculentum reusesc usor, obtinandu-se descendenti fertili. Dificultati in realiz hibridarilor apar intre sp diferite ale genului Lycopersicon. In fct de compatibilitatea la incrucisare cu sp cultivate, speciile Lycopericon au fost impartite in 2 grupe sau ”complexe”: complexul esculentum-

Page 10: Curs Ameliorare Speciala

cuprinde sp compatibile la incrucisare si complexul peruvianum cuprinde sp incompatibile la incrucisare. Este posibila obt de descendenti seminali din orice incrucisari ale genului Lycopersicon, cu dif grade de succes. In urma incrucisarilor dintre plante apartinand cele 2 grupe, complexul esculentum si complexul peruvianum, se pot obtine seminte, dar care nu sun viabile, datorita resorbtiei embrionilor.In condii artificiale , controlate, pot fi incrucisate si cu unele sp ale genului Solanum, cum sunt S. lycopersicoides si S. rickii, dar hibrizii obtinuti sunt sterili. Desi in zonele de origien se comporat ca pl perene, in cultura ele sunt pl anuale, care se inmultesc prin seminte. La toate sp Lycopersicon florile sunt hermafrodite, pe tipul 5. Datorita morfologiei anterelor, tomatele cultivate sunt plante cleistogame, la care autopolenizarea are loc cu floarea inchisa sub capisonul format de garniture anterelor. Chiar daca sunt plante autogame, polenizarea straina nu este exclusa, ea avand loc intr-o proportie f scazuta(0-7%).6.3 OBIECTIVELE AMELIORARII TOMATELORPRODUCTIVITATEA- unul din cele mai imp obiective de amel, constituind o caracteristica deosebit de complexa, carfe depinde de baza ereditara a soiurilor, conditiile de mediu si cultura, si de interactiunea dintre genotipul soiurilor si conditiile de mediu. Tipul de crestere al plantei-caract imp, in fct de care soiurile se preteaza la un anumit sistem de cultura; caracterul este determ de mai multe gene majore. Soiurile din forma vulgare au tulpini cu crestere nedeterminata, iar cele din forma validum au crestere determinate. Cresterea nedeterminata (Sp) este dominate asupra cresterii determinate (sp), iar cresterea pitica este conditioanata de o gena majora, in stare homozigot recesiva (dd), deiferitele grade dde piticire fiind suc influenta unei gene modificate(dm), tot recesiva. Nr de fructe pe planat si greutatea acestora- caractere cu determinism polygenic. In transmiterea acestor elem de productivitate, pe langa efectele de aditivitate, o pondere destul de imp au si efectele de epistazie. Nr de fruncte pe pl si greutatea influenteaza direct productivitatea de fruncte pe planta, un caracter polifactorial care, impreuna cu densitatea determina productia la ha. CALITATEA- reprez o insusire complexa, care tb analizata in fct de destinatia unui anumit cultivar, indifferent daca este soi sau hibrid comercial. Culoarea- este data de pigmentii carotenoizi din pulpa, in special de lycopen, care este intr-o proportie de pana la 13 ori mai mare decat beta-carotenul. Culoarea reprez un element de calitate, care infl aspectul comercial. Doar cele cu fructe rosii sunt edibile:L.esculentum, L.pimpinellifolium si L.cheesamanii. Forma-destul de variata, cel mai des intalnite fiind de forma sferica, ovata si piriforma. La tomate, forma fructelor este considerat un caracter cu o ereditate simpla, forma rodunda(O) fiind dominanta asupra celei ovale sau piriforme(o). Textura si fermitatea pulpei- elem de calitate f importante. Dpdv genetic se aprecieaza ca cele doua caracteristici au un determinism polygenic si gared de heritabilitate destul de scazute. Exista numerosi factori care infl f puternic textura si fermitatea pulpei: data maturizarii , lungimea perioadei de maturizare a fructelor, gradul de maturizare a acetora in mom recoltarii. Gustul- infl de continutul in zaharuri si aciditate, si de raportul dintre aceste componente principale. L.peruvianum- sursa de gene pt vitamina C , L.pimpinellifolium-sursa de gene pt lycopen.EPOCA DE COACERE – se clasifica in 5 grupe: f timpurii, timpurii, semitimpurii, semitarzii si tarzii. Dpdv genetic, epoca de coacere este un character cu un determinism polygenic, in ereditatea caruia intervin, pe langa efectele de aditivitate, si imp efecte de dominanta. Efectuarea selectiei pt o anumita epoca de coacere a ftuctelor se pote facw pe baza corelatiei poziteive dintre data infloritului si data maturarii fructelor. Soiuri care se pot utilize in amel pt coace timpurie si f timpurie a fructelor: Precoce de Someseni, Somesan, Best of All; pt o epoca de coacere semitardiva: Rutgers, Minunea pietei.REZISTENTA LA GER- au cerinte relative mari fata de temp, sunt considerate plante termofile. Tomatele sun f sensibile la frig, temp sub 10 grade fiind daunatoare. In amel sunt considerate rezistente la frig soiurile care se dezvolta si fructifica normal la temp positive cuprinse intre 5-7grade. In amel crearea unor cultivaruri cu o buna rez la frig si introducerea lor in cultura ar adduce avantaje considerabile: ar permite plantarea mult mai timpurie a rasadului in camp; ar permite extinderea culturii in zone mai putin favorabile dpdv climatic. Pt amel rez la frig se pot utilz ca surse de gene: Gruntovoi, Stambovai karlik precum si unele forme rez la ger din specia L.hirsutum.

Page 11: Curs Ameliorare Speciala

REZISTENTA LA BOLI SI DAUNATORI- atacate de numeroase boli:septorioza(Septoria lycopersici), mana(Phytophtora infestans), patarea bruna a frunzelor(Cladosporium fluvium).Principalele surse de gene pt rezistenta la boli sunt sunt constituite de speciile irudite cu L.esculentum. Unele forme ale sp L.peruvianum sunt rez la mana, patarea bruna. De asemenea unele forme ale sp L.hirsutum-f rez sau chiar immune la bolile frunzelor si unele viroze, iar sp L.pimpinellifolium este rez la fuzarioza. Rezistenta pl la mana apare ca un character mostenit cantitativ. In vederea obt unor descendnti rez la boli, in amel se poate folosi sp L.peruvianum. Datorita continutului in alcaloidul tomatin, pl de tomate sunt in general evitate de insectele daunatoare, cu toate acestea avand daunatori specifici cum sunt unele lepidoptere, nematozi. Alti daunatori:gandacul de Colorado si musculita alba de sera. ADAPTABILITATEA PT CULTURA FORTATA- soiurile cultivate la noi in tara au incluse numeroase cultivaruri destinate cult in sea, toate fiind de tipul hibrizilor comerciali, ce crestere nedeterminata. Conditiile pe care tb sa le indeplineasca un cultivar pt a preta la cultura fortata: -sa prez o buna rez la conditiile de mediu specifice serelor si solariilor(exces de umid, deficit de lumina boli si daunatori specifici); -sa aiba o productivitate ridicata si fructe de f buna calitate. Hibrizi comerciali: Angela, Marfa, Apollo, Monika si,Diva si Splendid care sunt recomandati si pt solaria. OBTINEREA DE SOIURI CU TULPINA ERECTA SI CRESTERE DETERMINATA- in vederea obt unor descendenti cu tulpini erecte se pot utilize ca genitori:Stambovai, Alpatieva, Pitica de Odessa.6.4. METODE DE AMELIORARE A TOMATELORSELECTIA INDIVIDUALA SIMPLA- prin aplicarea selectiei individuale simpla, numita si selectia liniei pure, se pot valorifica efficient variabilitatea naturala care exista in cultivaruri vechi, in care se manifesta o anumita heterogenitate fenotipica si genotipica. In present este mai putin aplicata intrucat in lucarile moderne de amel se recurge in mod frecvent la provocarea variabilitatii artificiale, care se exploateaza cu ajutorul selectiei individuale repetate. Soiurile si pop locale vechi ofera o germoplasma deosebit de valoroasa si utila pt amel. Aceasta sursa poate fi exploatata in mod efficient, prin: folosirea ei ca material initial de amel, in scopul crearii de variabilitate necesara noilor lucrari de selectie; direct, prin aplicarea selectiei individuale si obt unor linii de perspective.SELECTIA INDIVIDUALA REPETATA (PEDIGREE)- ca metoda specifica de amel utilize la tomate, selectia indiv repetata s-a impus odata cu efecuarea primelor hibridari artificiale, devenind principala metoda de exploatare a variabilitatii provocata prin incrucisari dirijate. Metoda este laborioasa, presupunand alegeri individuale pe planta elita, incepand din generatia F2, timp de mai multe generatii, pana la mom in care obtin linii in care nu se manifesta segregarea. Din acest mom se desfasoara similar cu sel individuala simpla.HIBRIDAREA- principala metoda de provocare a variabilitatii necesara sekectiei unor noi cultivaruri. Hibridarea intraspecifica- metoda de baza in crearea mat initial de amel. Combinatiile hibride sunt alese incat genitorii sa se completeze reciproc sub aspectul particularitatilor valoroase. Unul dintre primle soiuri create prin hib.intraspecifica urmata de selectie a fost Trophy. In mom de fata majoritatea soiurilor de toamte existente in cultura deriva din hib.intraspecifice. Hibridarea interspecifica-metoda prin care se poate provoca o variabilitate mul mai ampla decat cea rez in urama hib.intraspecifice. Metoda este utliz in scopul crearii unui mat initial de amel, prin transferarea la soiurile speciei L.esculentum a unor caracteristici valoroase, cum sunt rez la factori de stres si sont fructelor in subs utile de la speciile rustice sau salbatice, cum sunt L. pimpinellifolium, L.peruvianum, L.hirsutum.. Hibridari intergenerice- se urm obt unor plante la care sa fie incorporate diferite caracteristici care sa confere plantelor rez la bolile specifice tomatelor. Soiuri apartinad speciei cultivate se incruciseaza cu forme apartanand unor specii precum Solanum lycopersicoide, de la care se poate tranfera rez la frig, sau S.pennelli de la care se poate trensfera toleranta la solirule saraturate.RETROINCRUCISAREA- sau backcross-ul este o metoda de amel utilz pt introducrea in genotipul unor soiuri valoroase a unor caracteristici care le lipsesc, cum sunt: rez la boli, continutul ridicat in anumite subst utile, rez la frig, seceta. Aplicarea retoincrucisarii este necesara in urma hib.indepartate, in

Page 12: Curs Ameliorare Speciala

care se obtin descendenti cu caract asem partintilor mai rustici, astfel incat tb recuperate fenotipul parintelui valoros. Retroincrucisarea unor hibrizi dintre soiuri apartinad speciei L.esculentum cu sp salbatice (ex. L.peruvianum si L.hirsutum) se face incepand din generatia F1, folosindu-se soiul valoros ca parinte recurrent. Dupa cateva generatii de retroincrucisare si selectie are loc recuperarea integrala a fenotipului parintelui recurrent valoros, dar se ajunge practice la un soi nou.HETEROZISUL- intrucat toamtele sunt plante autogame, soiurile obt prin selectia individuala, simpla sau repetata, au in general o structura homozigota, astfel ca din semintele recoltate de la orice planate se va obt o descendenta seminala de tipul unei linii pure. Liniile pure se cract prin plante cu o deosebita uniformitate fenotipica si genotipica. Prin incrucisarea unor asemenea linii se obt descendenti la care se manifesta o puternica vigoare hibrida. Fenomenul este cunoscut sub numele de heterozis si sat la baza crearii hibrizilor comerciali. Hibrizii comerciali au o structura genetica puternic heterozigota, pt majoritatea genelor, dar dpdv feotipic ei contin plante extreme de asemanatoare. De asemenea, spre deosebire de soiuri, create prin selectie, la care structura genetica este destul de stabila in timp, la hibrizii comerciali intensitatea efectului heterozis este maxima doar in primul an, adik in generate F1. Fenomenul heterozis este cu atat mai intens, respective vigoarea hibrida se manifesta cu atat mai puternic la indiviziiF1, cu cat formele parentale care se incruciseaza sunt mai putin inrudite intre ele. Obt unor linii valoroase de tomate caracterizate printr-o buna capacitate generala de combinare, a permis crearea unor hobrizi comerciali simpli: Ages 400, Gloria, Diva, Export II.INDUCEREA MUTATIILOR- tratamente cu diferiti agenti mutageni, aplicate semintelor sau polenului. Prin mutageneza se pot obt forme mutante la care, comparative cu formele initiale, sa se manifeste unele modificari ale frucelor, plantelor si comportarii acestora la diferiti factori de stres sau agenti patogeni. Exista cateva mutatii care afecteaza procesul normal de coacere a fructelor, unele prezentand interes pt amel. Plantele mutande de acest tip se carct printr-o diversa activitate etilenica, acumulare in lycopen, rez dificila la patogeni. Se pot efectua si tratam prin inducerea mutatiilor numeric-cromozomale (poliploidii), folosindu-se colchicina.7. CEAPA: - originea in Asia; -3 centre in care gasim ceapa: -centrul chinezesc(allium fistulosum), centrul irano-transcaucazian(ceapa comuna), centrul mediteranian(maj speciilor sunt perene). Nr cromozomal de bvaza x=8. Este diploida 2n=2x. Hibridarile intre specii se pot realiza chiar daca genitorii au grade dif de ploidie. Se inmulteste prin seminte. Inflorescenta umbela globuloasa.. Flori hermafrodite, mici, alb verzui, tip 3, fructe capsule, contin 3-6 seminte. Specie alogama, entomofila, protandria. Diam intre 2.5-11.5 cm, greuatte 50-80g, pana la 500g. Nr si lungimea fr infl uenteaza intens proc de fotosinteza, cantitatea de subst de rezerva, marimea bulbului. Ambele caract au un determinism poligenic. Inaltimea medie 33-37,6. Nr mediu de fr 5.2-5.5. Forma bulbilor globuloasa, plata, alungita, rotund-globuloasa. Culoarea bulbilor rosii, galbene, albe. Culoarea bulbilor este controlata de 5 gene: I,R,L,G. Continutul in subst utile: apa 87-93%, restul subst uscata: glucide 6,5-8%, protide, vitamine, saruri minerale, fitoncide. Fermitatea bulbului, cu cat ii mai ferm cu atata se poate recolta ai usor mecanizat. Epoca de maturare a bulbilor: f timpurii 90-100zile, timpurii 110-120, semitimpurii 120-130, semitarzii 130-140, tarzii 140-150, f tarzii 150-160. Rezistenta la boli si daunatori: soiuri rezistente la mana(peronospora destructor): giumurgina, sofica, sau forme rezistente A.altaicum, A.chinensis. Sp rez la atacul de putregai bacterian sau umed(erwinija carotovora holl): A.ascalonicum, A fistulosum. Selectia in masa se poate aplica in 2 var: pozitiva: cu o singura sau mai multe alegeri, in masa negativa la prod de seminte. Cea in amsa pozitiva se foloseste la cultivarurile cu polenizare libere. Din populatia supusa selectiei se aleg cei mai buni bulbi si se planteaza in anul urm intr-un camp de polycross. Se amesteca samanta de la saminceri obtinandu-se in anul urm o noua pop de bulbi care se pot supune selcetiei. In final se obtine o pop omogena. Aplicare metodei asigura un bun, indeosebi pt caract cu heritabilitate ridicata. Selectia pedigree: din pop initiala se retin cei mai multi bulbi. In anul urm se fac autopolenizari la semincerii obtinuti din bulbii respectivi (Incrucisari SIB). Selectia pe familii(half SIB) presup alegerea celor mai buni bulbi, din interiorul unei populatii si plantarea lor in anul urm intr-un camp de polycross. Selectia indiv prin folosirea liniilor consangvinizate : din plantele elita nu se obtin

Page 13: Curs Ameliorare Speciala

familii ci linii consangvinizate. Din pop initiala se aleg cei mai buni bulbi, in anul 2 se obtin semincerii la care se efectueaza polenizarea artificiala. Samanta recoltata de pe fiecare semincer ales ca elita va fi folosita in anul urm pt obt liniilor consangv c1, iar in urma examinarii liniilor c1 se aleg cele mai bune linii. Dupa c1 se face c2 unde samanta recoltata in amestec de la plantele semincere care s-au interpolarizat va fi folosita pt obt unei populatii imbunatatite la care se manifesta si fen de heterozis datorat interpolenizarii plantelor c2. Pop respectiva va fi testata in culturi comparative alaturi de soiurile si hibrizii raionati in zona. In vederea obtinerii hibr comerciali se incruciseaza intre ele linii consangv. Hibrizii intraspecifici ce se obtin sunt in general viabili si fertili. Hibr interspecifice det obt unui nr mare de descendenti sterili. Consangv se efectueaza prin autopolenizarea fortata a pl. Prin incrucisarea unuor linii consangv, neinrudite, se obtine heterozisul. Un hibrid comercial se obtine prin incrucisarea unei linii androsterile cu o linie androfertila, polenizatoare.8. VARZA- specia B oleraceae cuprinde 7 varietati., din care 6 cultivate si 1 salbatica. Are nr cromozomal de baza x=9. Este o planta bienala, care s einmulteste prin seminte. Soiuri si var de varza in 3 grupe: -grupa verzelor care nu emit lastari floriferi in lipsa stadiului de iarovizare; -grupa verzelor care emit lastari floriferi fara a avea nevoie de stadiul de iarovizare; -grupa verzelor la care trecerea de la faza vegetativa la cea germinativa nu este infl de stadiul de iarovizare. Florile sunt hermafrodite, tipul 4, asezate in inflorescente racemoase. Este o planta alogama, la care polenizarea se real cu ajutorul insectelor. Fructele sunt silicve. Aprecierea marimii capatanii se poate face in functie de greutatea sau volumul acesteia. Soiuri cu capatani mici, greutate pana la 1kg: Ditmark, Rosie de Arges; soiri cu capatani mijlocii, greutate intre 1-2,5 kg: Gloria, Amager, De arges, Cap de negru, soiuri cu capatani mari, greutate >3 kg: De Buzau, Licurisca. Lungimea cepului (coceanului) nu trebuie sa depaseasca 60-75% din inaltimea capatanii. Rezistenta de crapare a capatanii este un caract de calitate , care este det poligenic si influentat de conditiile de mediu. Continutul in subst uscata al capatanilor la varza alba si rosie este de 8-10 %. Varza de Bruxelles contine 15-17 % subst uscata. 5 grupe de precocitate:00- foarte timpuriu; 01- timpuriu; 02- semitimpuriu; 03- semitarzii; 04- tarziu. Bolile cele mai frecvente ale verzei sunt: hernia verzei(plasmodiopara brassicae), nervatiunea neagra a fr(Xanthomonas campestris), mana(peronospora brassicae,), caderea plantutelor(pythium de barianum). Hibrizii din varietatea capitata x var acephala prez o rezistenta buna la hernie. Rezistenta la Xanthomonas o au soiurile Hugenot, Fuii. Selectia in masa: se face in masa pozitiva cu o singura alegere. La varza fiecare veriga de selectie va fi reprezentata de 2 ani, faza de plante mama si faza de seminceri. Selectia individuala : nr plantelor elita extrase, trebuie sa fie suficient de mare pt a nu determina ingustarea bazei genetice a familiilor. In final fam cu caract asemanatoare se pot inmultii in amestec, dand nastere unui soi cu polenizare libera. Incrucisarile intraspecifice se pot efectua usor, obtinandu-se hibrizi intraspecifici viabili si fertili. La var capitata formarea capatanii este controlata de factori genetici recesivi. Pt rezistenta la hernie se fac incrucisari intraspecifice intre var capitata x var acephala. Prin incrucisari interspecifice intre specia B oleracea si speciile B rupestris, B pekinensis, B balearica se pot obtine descendenti cu o rezistenta la seceta si boli. Heterozisul se foloseste la varza pt obt hibrizilor comeriali prin incruc unor linii consangvinizate. Liniile acestea consang se obtin prin selectie individuala repetata.10. PLANTELE HORTICOLE DECORATIVE- produtivitatea este det la maj speciilor ornamentale de o inflorire abundenta, de dezvoltarea unor flori tipice, care sa se recolteze sau sa decoreze simultan sau esalonat. Plantele decorative de calitate trebuie sa prezinte cat mai multe infliorescente etalate armonios pe tulpina, fara a fi inecate de frunze. Culoarea frunzelor trebuie sa fie atragatoare, parfumul florilor sa fie cat mai fin. La trandafir sunt considerate valoroase soiurile cu inflorire continua, cu nr mare de flori, durabile, viu colorate, cu boboci mari si alungiti, fara pete de fainare sau patare neagra. La garoafe flori mari, de diverse culori, cu caliciul rezistent la crapare, pedunculi florari lungi. La gladiole se urm obtinerea unor plante capabile sa formeze 15-20 flori in inflorescenta. Cele destinate parcurilor trebuie sa aibe tija scurta, iar cele pt cultura cat mai lunga. La dalii tufele trebuie sa fie de inaltime mijlocie sau de cel mult 1-1,2 m inaltime. Inflorescentele sa fie uniforme ca marime, sidpuse armonios, pe pedunculi lungi si puternici, parfumul florilor sa fie atractiv, florile cat mai frumos si divers colorate.

Page 14: Curs Ameliorare Speciala

La frezia sunt socotite de calitate plantele cu tija lunga, cu inflorescente bogate, cu 6-12 flori, asezate pe o singura linie. Floriele sa fie mari, de culori si nuante cat mai diferite, cu un parfum fin. La gerbera soiurile de calitate trebuie sa aiba flori multe si mari, de peste 14 cm diametru, de culori si nuante diferite. La ciclamen calitatea se exprima printr-o inflorire abundenta, flori mari, cu petale multe, divers colorate. Parfumate. Boli la trandafir: fainarea(spharotheca pannosa), rugina(phragmidium disciflorum), patarea neagra(diplocarpon rosae). La gladiole: patarea tijelor(ascochyta gladioli), rugina(uromyces gladioli). La frezii freesia virus. La garoafa: rugina(uromyces cariophllinus).Selectia mutantelor spontane si induse este o metoda simpla si eficace de ameliorare a plantelor horticole ornamentale. Inducerea artif a mutatiilor poate sporii frecventa de aparitie a unor mutantii interesante. Tatamentele mutagene se aplica semintelor uscate, polenului, tuberculilor. Cu ajutorul acestor metode, la noi in tara au fost obtinute 2 soiuri de gurra leului(aniversarea si start). Selectia in hibrizi naturali este o metoda destul de larg folosita dat simplitatii si eficientei sale. Hibridarea intraspecifica - combinarea intr-un hibrid a insusirilor valoroase de la 2 soiuri apartinand aceleiasi specii constituie o cale sigura de abtinere a unei variabilitati ample. Hibridarea interspecifica- se recurge la incrucisarea unor genitori din specii diferite, apartinand aceluiasi gen, obtinandu-se hibrizi interspecifici, la care se manifesta o foarte mare variabilitate. Consangv si heterozisul: metoda prez avantajul ca , odata creat un hibrid comercial, acesta va putea fi inmultit si mentinut pe cale vegetativa, fara sa fie necesare etapele caracteristice producerii semintei comerciale hibride.