curs 3.2

5
7/23/2019 curs 3.2 http://slidepdf.com/reader/full/curs-32 1/5 Factorii educaţionali Pornind de la esenţa termenului „factor”, îl definim ca element esenţial, împrejurare, condiţie care determină apariţia unui proces, fenomen sau a unei acţiuni. Ereditatea este factorul intern ce determină fenotipul individului. Asupra devenirii omului ereditatea influenţează: a) prin transmiterea particularităţilor specifice ale speciei profil fiziolo!ic), trăsături fizice tipice predecesorilor constituţia fizică, culoarea oc"ilor, etc.,)# $) prin transmiterea specificului funcţionării sistemului nervos central, care determină temperamentul# c) prin transmiterea potenţialului analizatorilor# d) prin transmiterea instinctelor.  %actorul e&tern are un caracter comple&, constituit dintr'o multitudine de influenţe care, fiind percepute  în sens în!ust (i în sens lar! vezi a$ordarea anterioară), pot fi apreciaţi drept factori educaţionali autentici, deoarece contri$uie la conturarea dimensiunilor personalităţii umane în corespundere cu a(teptările sociale. a (i factori e&terni, distin!em mediul natural (i cel social. *ediul natural influenţează prin condiţiile !eo!rafice (i naturale, care pe parcursul anilor formează anumite reprezentări sociale despre natură, viaţă, relaţii dintre oameni. Acestea se transmit din !eneraţie în !eneraţie (i influenţează stilul de viaţă, comportamentul. *ediul social se rezumă la totalitatea valorilor materiale (i spirituale ce se e&primă în istorie, lim$ă, tradiţii. Atît mediul natural, cît (i cel social sînt apreciaţi drept macrofactori ce influenţează procesul educaţional prin intermediul unor factori cu o cuprindere de influenţă mai redusă, dar mai consistentă. Familia este un mediu (i factor de educaţie foarte influent. +u în zadar se vor$e(te despre cei (apte ani de acasă. Perioada copilăriei (i adolescenţei determină evoluţia ulterioară a personalităţii. %ormarea sistemului de valori, a comportamentului specific diverselor situaţii cotidiene, stilul de viaţă se datorează,  în mare parte, familiei. educaţie eficientă, corespunzătoare cerinţelor sociale (i relevantă procesului de autorealizare poate fi realizată doar în cadrul unui cămin familial, mediu în care e&istă un climat favora$il comunicării dintre mem$rii familiei (i dezvoltării prosociale a personalităţii. -n cămin familial se caracterizează prin prezenţa unui spaţiu perceput de către mem$rii familiei ca (i spaţiu comun# intimitate, percepută de mem$rii familiei ca (i mediu distinct ce le asi!ură securitatea (i inviola$ilitatea# activităţi realizate în comun în $aza unor interese (i valori comune. %amilia este mediul de structurare intelectuală, afectivă (i volitivă a copiilor E. *acavei, //0, p.11 ). Şcoala este la fel un factor educaţional care marc"ează e&istenţa individului în !rup. 2n condiţiile societăţii contemporane, (coala, prin actorii săi multipli profesori, diri!inţi, cadre mana!eriale, clasă de elevi, psi"olo! (colar etc.), asi!ură personalităţii desc"ideri către pro$lematica lumii contemporane, o iniţiază în $azele (tiinţei, îi oferă perspective profesionale. 3coala este mediul care pre!ăte(te persoana pentru e&i!enţele civice, politice, culturale, morale ale societăţii. Grupurile informale, !enerate de mediul de trai sau de interesele (i aspiraţiile individului, au uneori o influenţă decisivă asupra comportamentului (i sistemului de valori al persoanei. 4eose$it de influente sînt ele în perioada adolescenţei, cînd spore(te tendinţa comunicării cu cei de'o vîrstă. 5rupurile informale pot influenţa traiectoria vieţii prin conturarea unui interes sau a perspectivei profesionale, prin consolidarea reţelei sociale în cadrul căreia comunică persoana.

Transcript of curs 3.2

Page 1: curs 3.2

7/23/2019 curs 3.2

http://slidepdf.com/reader/full/curs-32 1/5

Factorii educaţionali

Pornind de la esenţa termenului „factor”, îl definim ca element esenţial, împrejurare, condiţie caredetermină apariţia unui proces, fenomen sau a unei acţiuni.

Ereditatea este factorul intern ce determină fenotipul individului. Asupra devenirii omului ereditateainfluenţează:

a) prin transmiterea particularităţilor specifice ale speciei profil fiziolo!ic), trăsături fizice tipicepredecesorilor constituţia fizică, culoarea oc"ilor, etc.,)#

$) prin transmiterea specificului funcţionării sistemului nervos central, care determină temperamentul#

c) prin transmiterea potenţialului analizatorilor#

d) prin transmiterea instinctelor.

  %actorul e&tern are un caracter comple&, constituit dintr'o multitudine de influenţe care, fiind percepute în sens în!ust (i în sens lar! vezi a$ordarea anterioară), pot fi apreciaţi drept factori educaţionaliautentici, deoarece contri$uie la conturarea dimensiunilor personalităţii umane în corespundere cua(teptările sociale.

a (i factori e&terni, distin!em mediul natural (i cel social. *ediul natural influenţează prin condiţiile!eo!rafice (i naturale, care pe parcursul anilor formează anumite reprezentări sociale despre natură,viaţă, relaţii dintre oameni. Acestea se transmit din !eneraţie în !eneraţie (i influenţează stilul de viaţă,comportamentul.

*ediul social se rezumă la totalitatea valorilor materiale (i spirituale ce se e&primă în istorie, lim$ă,tradiţii. Atît mediul natural, cît (i cel social sînt apreciaţi drept macrofactori ce influenţează procesul

educaţional prin intermediul unor factori cu o cuprindere de influenţă mai redusă, dar mai consistentă.

Familia este un mediu (i factor de educaţie foarte influent. +u în zadar se vor$e(te despre cei (apte anide acasă. Perioada copilăriei (i adolescenţei determină evoluţia ulterioară a personalităţii. %ormareasistemului de valori, a comportamentului specific diverselor situaţii cotidiene, stilul de viaţă se datorează, în mare parte, familiei.

educaţie eficientă, corespunzătoare cerinţelor sociale (i relevantă procesului de autorealizare poate firealizată doar în cadrul unui cămin familial, mediu în care e&istă un climat favora$il comunicării dintremem$rii familiei (i dezvoltării prosociale a personalităţii. -n cămin familial se caracterizează prin prezenţaunui spaţiu perceput de către mem$rii familiei ca (i spaţiu comun# intimitate, percepută de mem$riifamiliei ca (i mediu distinct ce le asi!ură securitatea (i inviola$ilitatea# activităţi realizate în comun în

$aza unor interese (i valori comune. %amilia este mediul de structurare intelectuală, afectivă (i volitivă acopiilor E. *acavei, //0, p.11 ).

Şcoala  este la fel un factor educaţional care marc"ează e&istenţa individului în !rup. 2n condiţiilesocietăţii contemporane, (coala, prin actorii săi multipli profesori, diri!inţi, cadre mana!eriale, clasă deelevi, psi"olo! (colar etc.), asi!ură personalităţii desc"ideri către pro$lematica lumii contemporane, oiniţiază în $azele (tiinţei, îi oferă perspective profesionale. 3coala este mediul care pre!ăte(te persoanapentru e&i!enţele civice, politice, culturale, morale ale societăţii.

Grupurile informale, !enerate de mediul de trai sau de interesele (i aspiraţiile individului, au uneori oinfluenţă decisivă asupra comportamentului (i sistemului de valori al persoanei. 4eose$it de influente sîntele în perioada adolescenţei, cînd spore(te tendinţa comunicării cu cei de'o vîrstă. 5rupurile informale

pot influenţa traiectoria vieţii prin conturarea unui interes sau a perspectivei profesionale, princonsolidarea reţelei sociale în cadrul căreia comunică persoana.

Page 2: curs 3.2

7/23/2019 curs 3.2

http://slidepdf.com/reader/full/curs-32 2/5

Mass-media a devenit în ultimul timp un factor educativ influent. Prin amploarea modalităţilor de influenţă(i prin cuprinderea sferelor de activitate a omului, mass'media concurează cu familia (i (coala. Priorităţilemass'media, în comparaţie cu ace(ti factori educaţionali, sînt următoarele:

a) atît influenţa familiei, dar, mai ales, a (colii este limitată în timp. 6ntensitatea relaţiilor dintre mem$riifamiliei sînt diferite, în dependenţă de vîrstă. 6nfluenţa formativă a (colii este strict limitată în timp, pe cîndmass'media ne influenţează pe tot parcursul vieţii, intensitatea fenomenului fiind direct proporţională cu

evoluţia rapidă a te"nolo!iilor moderne#

$) atît influenţa familiei, cît (i a (colii este limitată în a$ordarea diverselor pro$leme sau în promovareaunor conţinuturi educaţionale, pe cînd mass'media oferă o diversitate de conţinuturi de ac"iziţionat (imodele de urmat.

  2n situaţia creată, atît familia, dar, mai ales, (coala tre$uie să coordoneze influenţa modelatorie a mass'media prin educaţia pentru mass'media (i comunicare.

Comunitatea etnică are o influenţă determinantă în formarea mentalităţii (i a stilului de viaţă.7u$ordonarea ciclului de viaţă unor reprezentări sociale colective constituie rezultatul traiului într'unmediu etnic. 2n mare parte, mesajul educaţional al etniei este transmis prin intermediul familiei, dar (i prin

intermediul comunităţii mai cu seamă în mediul rural de trai). u toate că la momentul actual evoluţiasocietăţii se caracterizează printr'o desc"idere faţă de valori la nivel re!ional (i mondial în acela(i timp (isu$ influenţa mass'media), printr'o mo$ilitate sporită, etnia î(i are rostul ei în formarea concepţiei desprelume (i viaţă.

Comunitatea naţională, propriu-zis, societatea, influenţează plenar fenomenul educaţional în amploareasa (i în formarea dimensiunilor de personalitate. Este factorul care promovează un anumit sistem devalori, cere un anumit comportament conform normelor morale, creează condiţii de valorificare a culturiimateriale (i spirituale.

Statul creează sistemul educaţional, ela$orează documentele normativ're!latorii în $aza cărora serealizează educaţia, promovează politica educaţională.

 %actorii educaţionali î(i e&ercită funcţia prin intermediul:

• influenţei nemijlocite#• creării condiţiilor, situaţiilor (i conte&tului educaţional special#• opiniei !rupului de referinţă sau apartenenţă#• activităţilor în comun a educatorului (i educatului.

6nfluenţa factorilor educaţionali are un caracter inte!rator. Această influenţă se consideră a fi favora$ilă încazul cînd creează conte&te (i oferă condiţii de valorificare optimă a potenţialului individual în scopulevoluţiei8 pro!resului social.

Funcţiile educaţiei

a (i proces de formare a personalităţii, educaţia realizează diverse funcţii. 2ncercarea diferitor autori dea da anumite clasificări 8 prezentări funcţiilor educaţiei demonstrează comple&itatea procesului (idificultatea de a scoate în evidenţă esenţa fenomenului.

6dentificăm funcţii determinate în $aza constatării unor dimensiuni de personalitate, apreciate dreptfinalitate a educaţiei. 4intre acestea, cercetătorul 7. ristea scoate în evidenţă:

a) funcţia culturală a educaţiei, ce presupune formarea'dezvoltarea personalităţii prin intermediulvalorilor spirituale, preluate peda!o!ic din toate domeniile de cunoa(tere umană#

$) funcţia politică sau civică vizează formarea'dezvoltarea personalităţii prin intermediul valorilorcivice#

Page 3: curs 3.2

7/23/2019 curs 3.2

http://slidepdf.com/reader/full/curs-32 3/5

c) funcţia economică vizează formarea personalităţii prin intermediul valorilor te"nolo!ice aplicative,care an!ajează capacitatea acesteia de realizare a unor activităţi social utile 7. ristea, //9, p. /'1).

 Alţi autori încearcă să a$ordeze funcţiile educaţiei prin prisma mecanismelor c"eie, punînd în valoarelo!ica fenomenului ca influenţă asupra potenţialului individual, ca (i mecanism de perpetuare adimensiunii sociale a e&istenţei umane# ca esenţă a acţiunii umane.

0. 7electarea (i transmiterea valorilor de la societate la individ. Această funcţie presupune că seva ţine cont de principiile peda!o!ice, dar (i de particularităţile individuale ale persoanei. Pemăsură ce societatea evoluează, ritmul acumulării valorilor este tot mai intens, fapt care!enerează dificultăţi în or!anizarea procesului educaţional, îi spore(te comple&itatea (i impuneela$orarea 8 adaptarea concepţiilor la noile realităţi. 7electarea (i transmiterea se află într'orelaţie reciprocă, deoarece o selectare adecvată se va răsfrîn!e asupra calităţii transmiterii,precum (i o raţionalizare a acesteia va influenţa $enefic selecţia.

. 4ezvoltarea con(tientă a potenţialului $iopsi"ic al omului. a acţiune socială, educaţia vizeazăomul conceput ca un tot unitar, fapt ce cauzează o dependenţă continuă a educaţiei depotenţialul (i particularităţile $iopsi"ice ale omului, urmărind dezvoltarea lor.

 2n condiţiile societăţii moderne, produsele muncii omului se amplifică (i se modifică. 2n această situaţie,omul depinde nu doar de8 nu atît de conte&tul natural al fiinţării sale, cît de conte&tul creat de sine însu(i.;eiese că omul, prin capacităţile sale creatoare, a !enerat apariţia unei lumi noi, reprezentată deprodusele culturii, te"nicii, civilizaţiei însă(i, fapt care adînce(te comple&itatea relaţiei omului cu lumeacreată de el însu(i. Acest fenomenul este cunoscut ca „decalaj uman”. Esenţa lui se e&primă prindi"otomia dintre lumea creată de om (i capacităţile sale naturale. "eia rezolvării pro$lemei se află înperfecţionarea fenomenului educativ.

0. Pre!ătirea omului pentru inte!rarea activă în viaţa socială. Educaţia are menirea de a pre!ătiomul ca element activ al vieţii sociale, ca forţă de muncă (i ca su$iect al relaţiilor sociale. Prineducaţie, individul învaţă diverse roluri sociale, care îi asi!ură inte!rarea în mediul său de viaţă(i realizarea potenţialului individual, în scopul creării valorilor sociale 6. +icola, 099<, p ='>).

%uncţiile educaţiei tre$uie privite ca un între!, ele se completează reciproc (i asi!ură raportul relaţiilorarmonioase dintre cei doi poli: om (i societate

Formele educaţiei

 2n funcţie de cadrul în care se realizează educaţia, precum (i în dependenţă de specificul influenţeifenomenului asupra educatului, de raportul dintre su$iectul (i o$iectul acţiunii educaţionale, identificăm:educaţia formală, nonformală, informală.

Educaţia formală are următoarele caracteristici:

a) se realizează într'un cadru instituţional, în conte&tul sistemului învăţămîntului, în reţeaua de insti'tuţii (colare structurate pe trepte (i niveluri#

$) este centrul de interes al politicii educaţionale a statului. Esenţa dimensiunilor de personalitate (i acetăţeanului rîvnit de către societate se promovează prin intermediul unor documente normativ're!latorii,care determină concepţia educaţiei întru'un sistem educaţional (i strate!ia de realizare a acesteia#

c) are un caracter or!anizat, sistemic (i sistematic. 6nfluenţele educative sînt $ine proiectate,su$ordonate unor finalităţi clare, e(alonate în cadrul unei strate!ii care ţine cont de particularităţilepsi"ofizice ale dezvoltării personalităţii#

d) are un caracter o$li!atoriu, ce reflectă preocuparea societăţii pentru ac"iziţionarea de către tînăra!eneraţie a valorilor culturii materiale (i spirituale în scopul pro!resului social. Perioada o$li!ativităţii învăţămîntului este diferită în diverse sisteme de învăţămînt#

Page 4: curs 3.2

7/23/2019 curs 3.2

http://slidepdf.com/reader/full/curs-32 4/5

e) este forma cea mai consistentă a educaţiei în cadrul căreia persoana acumulează cuno(tinţe, î(iformează atitudini, competenţe sociale (i profesionale#

f) în raport cu viaţa (i fenomenul educaţiei permanente, are o durată mai mică în comparaţie cu alteforme ale educaţiei: începe odată cu încadrarea persoanei în sistemul de învăţămînt (i se termină odatăcu ie(irea acesteia din sistem.

Ponderea formativă a educaţiei formale a crescut în ultimii 0// de ani datorită unor sc"im$ări social'economice (i culturale, printre care evidenţiem: pro!resul te"nico'(tiinţific# dezvoltarea (tiinţelor,sc"im$area modului de încadrare a omului în procesul producţiei, sc"im$area poziţiei !enurilor în viaţasocial'economică. 2n aceste condiţii, mediul tradiţional de educaţie, familia nu a mai putut face faţăe&i!enţelor sociale în procesul de pre!ătire a !eneraţiei în cre(tere pentru inte!rarea socială.

Educaţia nonformală se caracterizează prin:

a) un conte&t mai puţin formalizat, dar nu mai puţin formativ#

$) oferirea celui ce se educă a posi$ilităţii de ale!ere a mediului educaţional (i finalităţilor în funcţie deinteres, capacităţi, posi$ilităţi#

c) implicarea activă a o$iectului în propria lui formare prin sta$ilirea o$iectivelor, selectareaconţinuturilor, ela$orarea strate!iilor#

d) diversitatea mediilor de realizare a procesului educativ centre de interes, clu$uri, secţii sportive,cercuri, asociaţii etc.)#

e) în raport cu viaţa omului, educaţia nonformală se realizează pe o durată mare de timp: întrelimitele de implicare con(tientă (i activă a individului în propria sa formare, iar !radul de implicare înaceastă formă a educaţiei depinde, în mare parte, de persoană.

 Educaţia informală se realizează în afara unui cadru instituţionalizat, specializat în activităţi peda!o!ice, în cadrul lar! al mediului social, care oferă persoanei modele de comportament (i'l informează asupramodului de a acţiona în diverse situaţii de viaţă. Educaţia informală derulează pe parcursul între!ii vieţi.6nfluenţa ei asupra fiecărui individ în parte este !reu de evaluat, deoarece fiecare dintre noi, în funcţie deconte&tul său de viaţă (i circumstanţele educaţionale, sta$ile(te un raport specific cu factorii de influenţăeducativă.

 2n realitatea educaţională are lor interferenţa formelor de educaţie. ?una formare a personalităţii depindede reu(ita îm$inarea a diverselor forme. @arianta optimă a efectului se reflectă în complementaritateafuncţională a formelor educaţiei.

 2n raport cu conceptele peda!o!ice'c"eie, sta$ilim că educaţia este conceptul cu cel mai mare !rad de

!eneralitate, deoarece define(te comple&itatea fenomenului de formare a personalităţii ca proces (isistem.

Instruirea este, în esenţă, un proces de ac"iziţionare a cuno(tinţelor, de formare a atitudinilor (icompetenţelor într'un cadru formalizat în cadrul învăţămîntului, dar nu numai), fiind su$ordonat unorconcepţii curriculare clar definite.

Învăţămntul  este forma cea mai or!anizată a procesului educaţional (i se e&primă prin educaţia formală.

 onform unei accepţii destul de lar!i, nvăţămntul constă în or!anizarea situaţiilor de învăţare %.;anal, 099>, p.00). Aceea(i sursă indică asupra faptului că o situaţie de învăţare conţine trei elemente:formatorul, care are intenţia de a instrui# elevul, care tre$uie să înveţe (i conţinutul. Această situaţie este

concepută de către formator8 profesor cu scopul de a provoca instruirea cu finalităţi clar definite.

 onceptul de învăţămînt este mai restrîns decît cel de educaţie (i instruire @. ojocariu, //=, p.0).

Page 5: curs 3.2

7/23/2019 curs 3.2

http://slidepdf.com/reader/full/curs-32 5/5

6nstruirea (i învăţămîntul se su$ordonează educaţiei. a proces de formare a personalităţii, educaţia serealizează în conte&tul celor trei forme deja analizate formală, nonformală, informală). 6nstruirea serealizează preponderent în conte&t formal, dar (i în conte&t nonformal. 2nvăţămîntul este forma cea maior!anizată a educaţiei (i se realizează doar în conte&t formal, în cadrul sistemului de învăţămînt.Procesul de învăţămînt este apreciat drept un proces de predare' învăţare'evaluare, care sesu$ordonează unor documente normativ're!latorii ce e&primă (i promovează dimensiunile politiciieducaţionale ale unui stat.