Curs 3: HTA si hTA-Conform Guyton, intre valorile tensiunii pe deoparte si natriureza si diureza pe de alta parte, exista o interconditionalitate si poate exista o predispozitie genetica de retentie hidrosalina.-Mecanismele prin care rinichiului contribuie la dereglarea natriurezei-diurezei sunt: constrictia arteriolelor aferente la crestere tensiunii arteriale, constrictia vaselor drepte care formeaza rete miralis de la nivelul tubilor renali si predispozitia genetica a celulelor endoteliale (nefrocite) ale tubilor renali de a absorbii in exces Na din urina primara.-Predispozitia genetica la hipertensiune consta in Inhibitia Na-K-ATP-azei, care determina imposibilitatea eliminarii din celula atat a Na cat si a Ca, care pe langa absorbtia in exces de Na si efectele sale la nivelul endotelocitelor arteriale (cresc in volum) si nefrocitelor (absorbtia in exces de Na din urina primara), determina si concentratia intracelulara in exces a Ca2+, inducand contractia miocitelor din peretele vascular (vasoconstrictie).-Astfel, in tratamentul HTA exista o categorie de medicamente care blocheaza canalele de Ca, reducand vasoconstrictia.-Aportul excesiv de Na (peste 5g/zi) contribuie la HTA prin cresterea presiunii osmotice in sange, care stimuleaza hipotalamusul posterior, care raspunde prin cresterea secretiei de ADH, determinand retentie de apa si vasoconstrictie.-Alt factor favorizant al hipertensiunii arteriale este reprezentat de alterarea functiei secretorii a celulei endoteliale din vasele sangvine, care fie sintetizeaza endotelina in exces (cel mai puternic vasoconstrictir si de durata), fie nu sintetizeaza suficient monoxid de azot care sa contracareze proprietatea vasoconstrictorie a endotelinei.-Alti hormoni implicati in hipertensiune sunt: substanta digitalica endogena (digital-like) secretata de hipotalamusul posterior si corticosuprarenala care inhiba pompa Na-K-ATP-aza inducand retentie de Na si unele prostaglandine (prostaglandina I2 insa, sintetizata din acid arahidonic, determina vasodilatatie).-Hipertensiunea secundara sindromului hiperkinetic este caracterizata de hipersimpaticotonie, care poate fi tratata prin administrarea de antagonisti (blocanti) ai receptorilor adrenergici (alfa si beta).Hipotensiunea arteriala-Hipotensiunea este dependenta de varta: sub 9 cu 5 pentru persoane de 10-19 ani, sub 10 cu 5,5 pentru tineri de 20-30 ani si sub 11 cu 6 pentru persoane de peste 40 ani.-Consecinta hipotensiunii arteriale este reducerea perfuziei diferitelor organe, favorizata si de gravitatie, iar tabloul clinic este caracterizat de: astenie permanenta (prin suferinte musculare si neuronale), tulburari de echilibru si sindrom vertiginos (ameteala).-Hipotensiunea poate fi esentiala (bine tolerata) sau secundara: functionala (ortostatism la tineri cu distonie tonicovegetativa sau la batrani aterosclerotici) sau organica.-Hipotensiunea secundara organica poate fi de cauza: endocrina (insuficientele hipofizara, corticosuprarenaliana, gonadica, sau tiroidiana si post-partum), cardiovasculara (miocardita, colagenoze, amiloidoza, hemocromatoza, stenoza mitrala si aortica, pericardite, varice mari si anevrisme gigant), neurologica (polinevrite din etilism sau diabet) sau iatrogena.