Mari teme ale politicii mondialeCursul nr. 3

Consecinţe globale ale crizei economice şi financiare

Prof. univ.dr. Ioan Mircea PaşcuDr. Sergiu Vintilă

Criza financiară şi economică• Unul dintre cele mai importante dosare active pe

agendele politice din ultimii 5 ani;• Momentul critic pe plan global a fost iniţial depăşit

la mijlocul anului 2009 dar impactul asupra politicii mondiale rămâne critic;

• Criza a continuat şi chiar s-a agravat în anumite regiuni şi în statele cele mai vulnerabile – Zona Euro 2010 - 2011, Grecia – criza datoriei publice - sovereign debt crisis, (Spania, Italia, Portugalia, Irlanda etc.);

• Undele de şoc ale crizei vor continua, criza devine un subiect politic permanent pentru viitorul predictibil.

Dinamica crizei• Declanşată de deficitul de lichidităţi în sistemul bancar american -

subprime mortgage crisis - • - Credit crunch - august 2007 - momentul simbolic al declansării

crizei globale, “evaporarea totală a lichidităţilor” pe piaţă;• 2007 -2011: Colapsul instituţiilor financiare, guvernele naţionale

“răscumpără” băncile, prăbuşirea burselor de valori, destabilizarea pieţei imobiliare, sovereign debt, EURO crisis...

• 2012-2014: refacere economică fragilă, se menţine riscul unor noi crize ...

• Criza financiară a dus la o scădere economică dramatică - recesiune, declin al capacităţii de cumpărare, incapacitatea unor guverne de a-şi plăti datoriile publice, somaj şi efecte sociale devastatoare ...

Criza financiară şi economică

• Efectele economice vor fi de durată şi sunt predictibile noi crize ca urmare a imenselor datorii acumulate pentru a depăşi momentul critic actual;

• Crearea/revitalizarea unor instituţii, ca răspuns la criză şi recunoaşterea noii distribuţii de putere: G20;

• Schimbare fundamentală în politicile monetare, creşterea rolului statului şi măsuri de austeritate;

Cauze structurale

• Criza a demostrat slăbiciuni fundamentale ale sistemului financiar occidental şi fragilitatea relaţiei de dependenţă reciprocă între statele dezvoltate şi cele emergente.

• Criză de sistem, structurală, declanşată datorită unor dezechilibre macroeconomice majore pe plan global – în principal – economie orientată spre consum în Vest şi spre economii, în Est (în special China)

• Criza a accelerat procesul de redistribuire a puterii în sistemul internaţional.

Forbes

Impact geostrategicpe termen lung

• Criza accelerează redistribuirea puterii pe plan global – principalul efect pe termen lung;

• Efectele crizei ar putea duce la o încetinire a procesului de globalizare şi chiar la reversibilitatea procesului;

• Unul dintre scenariile posibile ale lumii multipolare: insularizare a centrelor de putere şi protecţionism;

• 08/10/2014 – China’s economy just overtook the U.S. in one key measure!

• China's gross domestic product (GDP) is worth $17.6 trillion, adjusted for China's relatively low cost of living, compared with $17.4 trillion for the U.S., the International Monetary Fund estimated as part of its latest World Economic Outlook.

• China's share of the global economy 16.5 %• U.S. share of the global economy 16.3 %• In terms of sheer size, however (meaning not adjusted for costs of

living) -- the U.S. economy still dwarfs China's, at $17.4 trillion to $10.4 trillion

• GDP breaks down to nearly $55,000 per capita per year in the U.S., compared with less than $12,000 per person in China.

CRIZA ECONOMICĂ ŞI FINANCIARĂŞI SECURITATEA INTERNAŢIONALĂ

Criza şi securitatea globală

• Dacă nu era oprită, “căderea liberă” economică ar fi modificat întreg mediul strategic ;

• Deşi refacerea este dificilă, a fost depăşit vârful critic al recesiunii pe plan global;

• Conflictele pentru resurse, atât internaţionale cât, şi interne generate sau agravate de criză, vor constitui o provocare majoră de securitate...

• mai ales în condiţiile diminuării drastice a bugetelor pentru apărare;

Criza şi securitatea globală

• Securitatea internaţională – evoluţia economiei globale – strâns corelate;

• Criza economică şi financiară – considerată cea mai importantă ameninţare la adresa securităţii SUA în 2009;

• In 2010 – criza economică este considerată a doua ameninţare iar în 2014 – tendinţele economice coboară pe locul 7 în ierarhia riscurilor pe plan global;

• Impactul social al crizei – potenţial exploziv – agravează riscurile de securitate.

Evaluarea anuală a principalelor ameninţări la adresa SUA - 2009

“Principalul motiv de îngrijorare in domeniul securităţii pe termen scurt al Statelor Unite este criza economică

globală şi implicaţiile sale geopolitice”

Dennis Blair, Director of National IntelligenceIntelligence Community Annual Threat Assessment

februarie 2009

Principalele riscuri şi ameninţări generate de criză

(evaluare SUA 2009)

• Riscul adâncirii crizei până la nivelul Marii Depresiuni (1929-1933);

• Val de crize în economiile emergente – protecţionisme destructive;

• Instabilitatea regimurilor politice în statele cele mai afectate de criză;

Principalele riscuri şi ameninţări generate de criză

(evaluare SUA 2009)

• Incapacitatea aliaţilor de a-şi onora obligaţiile în domeniul apărării şi pe cele umanitare ;

• Influxuri potenţiale de refugiaţi;• Riscul cel mai important este prezentat

implicit: diminuarea rolului de lider al SUA şi a capacităţii statelor occidentale de a-şi apăra interesele strategice în noua lume multiploară;

Evaluarea anuală a principalelor ameninţări la adresa SUA - 2010

• Impactul pe termen lung al ameninţării cibernetice pentru infrastructura informaţională .

• Ameninţarea economică globală se menţine dar probabilitatea unei depresiuni globale este diminuată datorită politicilor de răspuns şi creşterii economice, în particular în Asia;

• Provocări pentru securitatea energetică globală;• Ameninţarea teroristă;• Proliferarea armelor de distrugere în masă

Evaluarea anuală a principalelor ameninţări pe plan global – 2014

(US Intelligence Community – ian.2014)• Tendinţele economice – sunt plasate pe locul 7 în ierarhia

riscurilor şi ameninţărilor – criza nu mai este menţionată explicit ca ameninţare – principalul risc economic - încetinerea creşterii.

• Principalele riscuri sunt: atacurile cibernetice, spionaj/contraspionaj, terorism, arme de distrugere în masă şi proliferare, counterspace, crima organizată transnaţională;

• Majoritatea riscurilor şi ameninţărilor sunt însă corelate cu creşterea/resurgenţa altor puteri – în special China şi Rusia (evaluarea a fost facută înainte de Crimeea/criza Ucraina, respectiv ISIS)

• Criza continuă să influenţeze decisiv mediul de securitate prin: – a) diminuarea resurselor (state şi instituţii

internaţionale de securitate),–b) potenţarea celorlalte ameninţări, – c) impact asupra balanţei de putere.–d) potenţialul exploziv al efectelor sociale

ale crizei.

După depăşirea momentului critic al recesiunii ...

• Statele sărace au în continuare cel mai mult de suferit ...

• Trei crize care se potenţează reciproc:– a) criza alimentară care a împins, în ultimii ani, sute de

milioane de oameni în sărăcie extremă, accentuarea inegalităţilor şi a polarizării economice/sociale; creşterea accelerată a somajului;

– b) criza energetică, îndeosebi a produselor petroliere,– c) criza financiară şi recesiunea globală.

Impactul social al crizelor economice: Potenţial exploziv

• Multiplicarea numărului tulburărilor sociale declanşate de creşterea preţului alimentelor (în 2007-2008 în Mexic, Egipt, Venezuela, Nepal, Filipine, etc); în perioada 2007 – 2014 - peste 60 de revolte pentru hrană

• Revolte violente pentru hrană – “tsunami verde”, foamete şi agravarea problemelor sociale, conflicte interne pentru resurse vitale – migraţie – creşterea riscului de eşec statal,

• Potenţialul de radicalizare a zecilor de milioane de someri, excluşi sociali, etc. din statele dezvoltate;

• Impactul social al crizei – riscuri de securitate internă şi globală – terorism internaţional, crima organizată, posibilitatea extinderii crizelor interne pe plan global;

Mari teme ale politicii mondialeCursul nr. 3

Q & A