Curs 2- Procedura Penala( 05.02.2014)

7/26/2019 Curs 2- Procedura Penala( 05.02.2014)

1/9

Procedura Penala

Curs 2- 05.02.2014

Noutatea fata de VCPP: NCPP include actele de constatare in categoria modurilor

de sesizare a organelor de urmarire penala. Cu alte cuvinte, daca sub imperiul

VCPP actele incheiate de organele de constatare constituiau mijloace de proba,

pe NCPP sunt prin ele insele acte de sesizare a organelor de urmarire penala.

Dintre acestea v-am prezentat cele la care se refera art. ! NCPP: organele

inspectiilor de stat si ale altor organe de stat, organele de control si cele de

conducere si organele de ordine publica si siguranta nationala.

"n afara acestor organe de constatare, mai e#ista o categorie speciala si anume

comandantii de nave si aeronave care sunt mentionate in art. $ NCPP. Nu este

nici o deosebire fata de vechea reglementare. Comandantii de nave si aeronave,in lumina noului cod, au competenta de a efectua veri%cari in timpul cand navele

si aeronavele se a&a in afara porturilor si aeroporturilor din tara, in privinta

tuturor lucrurilor care se a&a asupra persoanelor a&ate pe nava sau aeronava sau

asupra lucrurilor pe care acestea le folosesc. 'otodata li se recunoaste

comandantilor de nava sau aeronava (in alin. ! al art. $) si dreptul nelimitat de

efectuare de perchezitii corporale asupra persoanelor a&ate pe nave sau

aeronave. *cest te#t intra in contradictie cu alin. + al aceluiasi articol, care

prevede ca doar in caz de infractiuni &agrante comandantii de nave si aeronave

pot efectua perchezitii corporale, avand si dreptul de a-l prinde pe

faptuitor(termen preluat din VCPP) si de a-l preda imediat dupa ce nava sauaeronava intra pe teritoriul omaniei, autoritatilor judiciare penale competente.

Care prevedere se aplica Cea din alin. ! sau cea din alin. + *ceasta

contradictie nu se poate rezolva, dupa parerea mea, pe calea unor interpretari, ci

este necesara o interventie legislativa. "n toate cazurile, atat in cazul organelor

de constatare pe care le denumim comune din art. !, cat si in cazul organelor de

constatare pe care le denumim speciale (cele din art. $), potrivit noilor

prevederi, acestora nu le este permis sa obtina declaratii de la faptuitor si de la

persoanele prezente si nici sa evalueze situatia de fapt, ci se limiteaza doar la

observarea locului unde s-a savarsit pretinsa infractiune(unde are loc

constatarea), la ridicarea mijloacelor materiale de proba, inclusiv a corpurilor

delicte (care sunt mijloace materiale de proba) si inaintarea acestora imediat

organelor judiciare penale competente.

De asemenea, inn toate cazurile, organele de constatare intocmesc procese

verbale care sunt acte de sesizare a organelor de urmarire penala. *ctele de

constatare se materializeaza in procese verbale. "n cuprinsul procesului verbal

intocmit se consemneaza constatarile si toate activitatile efectuate cu acasta

ocazie de catre organele de constatare.

"n privinta organelor de constatare comune, cele prevazute in art !, se prevedein mod e#pres obligatia acestora de a efectua constatari ori de cate ori e#sta


2/9

suspiciunea rezonabila ca s-a comis o infractiune. Cu alte cuvinte, organele de

constatare nu au facultatea de e#ercitare a atributiilor de serviciu, ci au obligatia

de e#ercitare a atributiilor de serviciu care sunt prevazute de lege. Ceea ce este

esential si as dori sa retineti este ca organele de constatare nu pot constata

infractiuni, constatarea infractiunilor este un atribut exclusiv al

organelor de urmarire penala.

Dar ce pot efectua organele de constatare daca nu pot constata infractiuni fara

sa se incalce Principiul prezumtiei nevinovatiei rganele de constatare pot

efectua constatari privind imprejurarile de fapt, a caror constatare face parte din

atributiile de serviciu, de atributiile prevazute de lege.

Cea mai importanta categorie de organe de constatare, care intervine cel mai

frecvent in procesul penal este cea reglementata la lit a) a art. !, respectiv

organele inspectiilor de stat, ale altor organe de stat, ale autoritatilor publice,

institutiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public. Dintre acestea,

cea mai importanta categorie este cea a organelor %scale, care au atributia

esentiala de sesizare a organelor de urmarire penala atunci cand constata

imprejurari de fapt care ar putea reprezenta elemente constitutive ale unei

infractiuni. "n aceasta privinta sunt ablicabile prevederile cuprinse in legile

speciale in materie, si anume /0 1$2$33+ modi%cata in $3!+ prin 4egea $55

de punere in aplicare a NCPP, privind Codul de procedura %scala6 si de

asemenea, recenta /0 nr 782$3!+, privind programarea *N*9, care aduce doua

modi%cari esentiale, si anume:

ai intai determina disparitia 0arzii 9inanciare si inlocuirea acestea cu

Directia 0enerala *nti frauda, in cadrul careia functioneaza completespecializate de combatere a fraudei, care potrivit noii legi asigura suportul

tehnic al procurorului in privinta prevenirii, descoperirii si sanctionarii

infractiunilor din domeniul economico-%nanciar, un domeniu esential al

societatii noastre.

* doua modi%care esentiala este aceea privind absorbirea *utoritatii

Nationale Vamale in *gentia Nationala de *dministrare 9iscala. *utoritatea

vamala nu a disparut, cum s-a intamplat cu 0arda 9inanciara, ci doar a fost

preluata de *gentia Nationala de *dministrare 9iscala, care prin inspectori

proprii efectueaza si control de specialitate in domeniul vamal.

De ce v-am spus aceste lucruri care sunt colaterale la aceasta materie

Pentru ca prin noile reglementari se creeaza posibilitatea integrarii in cadrul

parchetelor, din care fac parte procurorii, pe o durata determinata(pana la $

ani) a inspectorilor %scali in calitatea acestora de specialisti, care la solicitarea

scrisa a procurorului, dupa inceperea urmaririi penale, pot efectua constatari

de specialitate care, asa cum am vazut cand v-am prezentat e#pertizele si

constatarile, constituie mijloace de proba in procesul penal.

SS!"#$# %!& '(!C!)


3/9

;esizarea din o%ciu este un mod intern de sesizare, este sezizarea interna pe care

o face chiar org anul de urmarire penala, adica procurorul(personal) sau organul

de cercetare penala(personal). De aceea sesizarea din o%ciu mai este cunoscuta

si sub denumirea de autosesizare.

De regula, organele de urmarire penala sunt sesizate din e#terior, din afara,primind plangeri si denunturi pentru ca in principiu, organele de urmarire penala

actioneaza de o maniera reactiva. *cest lucru este valabil si astazi6 in cazul a

numeroase infractiuni, organele de urmarire penala intervin in procesul penal ca

urmare a unor sesizari e#terne.

Datorita dezvoltarii criminalitatii si a perfectionarii tuturor formelor de

criminalitate6 de asemenea, datorita aparitiei unei mari criminalitati, a unei

criminalitati considerate grave, a criminalitatii organizate si a coruptiei, in ultimul

timp s-a dezvoltat si cercetarea proactiva care are la baza initiativa organelor de

urmarire penala.


4/9

;au se surprinde o discutie intre doi detinuti intr-o celula care se lauda cum au

aranjat niste lucruri, cum au dat si cui au dat niste lucruri- o asemenea

convorbire poate sta la baza unei sesizari din of.

rganul de urmarire penala se poate folosi de informatori si de colaboratori in

vederea sesizarii din o%ciu (pentru prima data acestia sunt mentionati e#pres inNCPP) - sunt persoane care au legaturi cu suspecti sau cu alte persoane care au

cunostinta despre savarsirea unei infractiuni care pot % ocazionale, dar pot % si

permanente( de e#emplu colaboratorii care sunt platiti de organele de urmarire

penale). De asemenea se pot folosi servicii specializate in culegerea de informatii

(;", ;PP, ;"


5/9

publica este obligat sa intocmeasca proces verbal, proces de constatare a

infractiunii &agrante in care are obligatia sa consemneze toate constatarile

efectuate, activitatile desfasurate, inscrisurile si mijloacele materiale ridicate de

la locul unde s-a facut constatarea. *cest proces verbal se va inainta imediat

organului de urmarire penala, constituind act de sesizare,si se vor atasa la

procesul verbal dupa caz plangerile, cererile precum si toate mijloacele materialede proba.

Constatarea infractiunilor &agrante = art +!3 NCPP reglementeaza in mod e#pres

e#ercitarea unui drept al oricarei persoane, drept care se e#tinde si cu privire la

organul de constatare(organul de ordine publica sau de siguranta nationala), si

anume dreptul de a-l prinde pe faptuitor si de a-l imobiliza cu conditia predarii

imediate a acestuia autoritatii judiciare penale.

*rt. $18 NCPP reglementeaza doua situatii distincte si anume:

Prima situatie: cand sesizarea e#terna(plangere sau denunt) nuindeplineste conditiile de forma, adica %e nu este completa(neavand toate

datele pe care trebuia sa le contina), %e starea de fapt descrisa este

neclara, %ind necesara cali%carea acesteia, pentru care noul cod a

mentinut vechea solutie si anume restiturea pe cale administrativa a

plangerii sau denuntului persoanei care a intocmit plangerea sau

denuntului in vederea completarii acesteia. Parerea mea este ca aceasta

solutie este necorespunzatoare, nu inteleg de ce trebuie sa se restituie

plangerea sau denuntul in vederea completarii, cand se putea adopta o

alta solutie, aceea de a chema acea persoana pentru a o pune sa

completeze plangerea sau denuntul- aceasta %ind calea cea mai e%cienta. * doua situatie reglementata este aceea in care sesizarea in oricare din

modalitati indeplineste conditiile de admisibilitate, adica de forma, insa,

din cuprinsul ei rezulta e#istenta unui caz de impiedicare a punerii in

miscare a actiunii penale(dintre cele prevazute in art ! din NCPP). "n

aceasta situatie organul de sesizare penale care priveste plangerea sau

denuntul inainteaza procurorului care supravegheaza actiunea de

cercetare penala propunerea de casare, iar procurorul primind propunerea,

daca apreciaza ca este intemeiata, dispune casarea printr-o ordonanta.

'%)$!+ SPC!#+ % SS!"#$ # '$#&)+)! % )$#$!$ P+#

!) ;esizarea sau autorizarea organului prevazut de lege.

*cest mod de sesizare special e#ista atunci cand este prevazuta o conditie

formala de procedura pentru inceperea urmaririi penale, conditie care este

obligatorie, in absenta ei neputand % dispusa inceperea urmaririi penale. *sta

inseamna ca in situatia in care legea prevede ca pentru inceperea urmaririi

penale este necesar sa e#iste o sesizare sau o autorizare a unui organ

prevazut de lege, urmarirea penala nu poate incepe si actiunea penala nu

poate % pusa in miscare daca nu este indeplinita conditia prevazuta de lege.


6/9

*stfel, art !31($) din Constitutie prevede pentru urmarirea membrilor

0uvernului conditia e#istentei unei cereri de urmarire, care poate % formulata

de presedintele omaniei, de ;enat sau de Camera Deputatilor . "n situatia in

care un membru al 0uvernului, conform legii speciale !!52!111 privind

rasponsabilitatea ministeriala, cu completarile si modi%carile ulterioare, are o

dubla calitate: atat de membru al guvernului, cat si de senator sau dedeputat, pentru inceperea urmaririi nu este su%cienta doar cererea de

urmarire formulata de presedinte, ci este necesara si incuviintarea camerei

din care face parte, respectiv a ;enatului sau a Camerei Deputatilor, dupa caz.

De asemenea, in cazul infractiunii de concurenta neloiala se cere sesizarea

Camerei de Comert si "ndustrie si a Consiliului Concurentei conform legii

speciale !!2!11! cu modi%carile si completarile ulterioare.

"n cazul infractiunilor savarsite de militari: este vorba doar de anumite

categorii de infractiuni care sunt prevazute in NCP in art 8!+-8!7- pentru

aceste infractiuni urmarirea nu se poate realiza decat daca e#ista sesizareacomandantului. "n aceste cazuri in care este necesara obtinerea unei sesizari

care trebuie intocmita de persoana prevazuta de lege sau o alta conditie

prevazuta de lege, art $18 indice ! din NCPP,introdus prin 4egea de punere in

aplicare nr. $552$3!+, prevede obligatia pentru organul de urmarire penala de

verifcari prealabile. Prin veri%cari prealabile intelegem vechile acte

premergatoare, acte de investigatie e#terioare procesului care au ca scop

obtinerea datelor necesare organului de urmarire penala pentru solicitarea

sesizarii sau autorizarii organului prevazut de lege sau, dupa caz, pentru

indeplinirea unei alte conditii de forma necesare pentru inceperea urmaririi

penale. De aceea se prevede ca in acst caz, organul de urmarire penala,atunci cand se adreseaza institutiei prevazute de lege in vederea obtinerii

sesizarii sau autorizarii, va inainta acesteia un referat care va trebui sa

contina toate datele necesare privind savarsirea unei presupuse fapte care ar

putea constitui infractiune si care justi%ca obtinerea sesizarii sau autorizarii

organului prevazut de lege. "ntr-o asemenea situatie este limpede ca ne gasim

in fata unor acte de investigatie, cu caracter preliminar.

"ntrucat te#tul legal nu ofera nici o de%nitie a actelor care formeaza

continutului veri%carilor prealabile, cred ca ele ar putea consta in orice acte

de veri%care, cu conditia ca ele sa %e efectuate cu respectarea dispozitiilor

legale.


7/9

actuala reglementare, plangerea prealabila a persoanei vatamate se

adreseaza direct organului de cercetare penala sau procurorului, dupa caz.

Conditia termenului: termenul de introducere a plangerii este de + luni si

incepe sa curga nu din momentul in care persoana vatamata a cunoscut cine

este faptuitorul, ca in vechiul cod, ci din momentul in care s-a savarsitpresupusa infractiunea. Care este ratiunea pentru care s-a ales acest moment

din care curge termenul d + luni *ceasta prevedere tine seama de faptul ca

in lumina noului cod procesul penal incepe cu o etapa investigativa cu privire

la fapta, adica incepe cu o urmarire "N


8/9

Ce se intampla daca din conditiile plangerii rezulta un caz de impiedicare "n

aceasta situatie organul de cercetare penala inainteaza propunerea de casare

procurorului. "n caz de infractiune &agranta: organul este obligat sa constate

infractiunea, dupa care cheama persoana vatamata si o intreaba daca

formuleaza plangere prealabila. "n caz a%rmativ organul de urmarire penala

incepe urmarirea, in caz negativ, organul de urmarire penala inainteaza lucrarileintocmite procurorului, impreuna cu propunerea de casare.

)$#$!$# P+#

"n mod normal, dupa sesizare nu mai e#ista alte acte decat urmarirea, in afara

cazului in care e#ista caz legal de impiedincare. /rmarirea face parte din proces,

este o faza procesuala distincta a procesului penal.

"n art +3 (!) NCPP este o prevedere e#presa in sensul ca dupa sesizare, printre

altele, organul de cercetare penala cauta si strange date si informatii privind

e#istenta unei infractiuni si privind identi%carea faptuitorului, iar in alin $ alaceluiasi articol, noul cod de%neste aceste acte pe care le numeste acte de

cercetare(acte cu caracter e#traprocesual). "n cadrul unui proces penal declansat

nu se pot obtine date, ci doar probe6 datele sunt e#terioare procesului penal. "n

realitate cred ca avem de-a face cu mentinerea vechilor acte premergatoare,

singura diferenta dintre coduri %ind doar de denumire, in sensul ca nu se mai

numesc acte premergatoare , ci de cercetare. Dupa parerea mea aceasta

prevedere din art +3(!) intra in contradictie &agranta cu art +35(!) care

reglementeaza o procedura de urmarire "N


9/9

reglementare este o consecinta a faptului ca in lumina noului cod de procedura

penala, pana in momentul rezolvarii cauzei de catre procuror, urmarirea penala

se realizeaza in doua etape distincte, si anume:

a)

Curs 2- Procedura Penala( 05.02.2014)

Documents

Transcript of Curs 2- Procedura Penala( 05.02.2014)