Curs 17 Pietonale II

8/3/2019 Curs 17 Pietonale II

http://slidepdf.com/reader/full/curs-17-pietonale-ii 1/42

SPATII URBANE PIETONALE

IICurs 17



Pieţe urbane pietonale

• Într-o ipotetică ierarhie a spaţiilor urbane amenajate, piaţa ar ocupa

un loc de primă importanţă.• Pieţele reprezintă suprafeţe libere, neocupate de clădiri, destinate

unor funcţiuni urbane ca:reuniuni publicedesfacerea produselor/comerţ punerea în valoare a unor edificii publice/religioasefocalizare & distribuţie a circulaţiei.

• În cadrul structurii urbane, pieţele constituie repere ordonatoareatât pentru cadrul urban cât şi pentru elementele funcţionale.

• Agora greacă este cea mai veche piaţă urbană, caracterizată printr -un spaţiu deschis înconjurat de edificii publice, comerciale şi

religioase. Evolueaza în ordine cronologică astfel:- forul roman- pieţele medievale aferente bisericii/catedralei şi primăriei- pieţele renascentiste, de plan regulat- diversificare a programului in epoca barocă, când piaţa este tratatăca un spaţiu interior şi agrementată cu monumente de for public.



Tipologii

• Există mai multe criterii de clasificare a pieţelor urbaneatât funcţional cât şi formal.

I. Din punct de vedere al funcţiunii pieţele pot fi clasificate în următoarele categorii:

1). de trafic (Place de l’Etoile Paris, Piaţa RomanăBucureşti)2). publice, inclusiv cele agro-alimentare sau de mărfuri,parade şi festivităţi publice (Piaţa Unirii şi Piaţa MihaiViteazu Cluj)

3). ornamentale, cu spaţii plantate (grădini)4). arhitecturale, create pentru punerea în valoare aunui edificiu sau a unui monument (ex: pieţele regalefranceze)



II. O altă clasificare se poate face din punct devedere a formei spaţiului urban, respectiva planului pieţei.

• Se pot distinge trei categorii principale înfuncţie de figura geometrică de bază:pătrate, circulare, triunghiulare.

Ilustraţie:126. Pieţe cu plan rectangular şi poligonal a).

Pătrată (ideală) cu colţurile modificate b).Hexagonală, Torino c).Stuttgart d).Palmanova (oraş ideal renascentist)

127. Pieţe ortogonale a). Freudenstadt (oraş

ideal renascentist) b). Bordeaux c). LeCorbusier, propunere d). Romană (LeptisMagna, Libia)

128. Pieţe circulare a). Paris b). Siena, scoicăc). Paris d). în pereche, imaginară/ideală

129. Triangulare cu derivate a). Paris, placeDauphine b). Versailles c). Roma,Campidoglio d).San Gimignano

130. Spaţii unghiulare, divizate, adiacentea). Verona,Piazza delle Erbe şi Piazza deiSignori b). Voltera, Piazza del Battistero

131. Sisteme geometrice complexea). Ludwigsburg b). Karlsruhe (ambele sec.XVIII).



Tipologii1 2 3 4 5

III. O alta clasificare a pieţelor urbane se referă la caracteristicilespaţiului urban şi cuprinde următoarele categorii de pieţe:

1. piaţa închisă (Place des Vosges Paris)2. piaţa dominată - cu spaţiu dinamic focalizat pe un obiect care poate

fi o clădire, o statuie, o fântână (Piazza Trevi Roma)

3. piaţa nucleară, formată în jurul unui obiect central (statuie, fântână,obelisc etc. Ex: Place Vendome Paris).

4. grupare de pieţe, combină mai multe unităţi într -ocompoziţie/succesiune coerentă

5. piaţa amorfă, cu o spaţialitate difuză, adesea lineară (Place del’Opera Paris)



Persistenţa spaţiului public

Lucca (Toscana)Piaţa comerciala medievală pelocul amfiteatrului roman, in douăipostaze moderne: cu circulaţieauto şi pietonizată.



Spaţii publice contemporane

• Sunt rezultatul unei acţiuni de sistematizare, fie pe un spaţiu urban mai vechi careeste restructurat, remodelat sau amenajat, fie prin proiectare ca spaţiu complet nou.

• Soluţiile contemporane tind spre acordarea unei ponderi majore circulaţiei pietonilor în interiorul pieţelor publice, în special în centrele istorice, dar şi în cazul pieţelor nou proiectate.

• Amenajarea unui spaţiu pietonal nu înseamnă doar o stradă sau o piaţă pe careeste interzisă circulaţia autovehiculelor.

• Eliminarea progresivă a circulaţiei auto se corelează cu valorificarea fonduluiconstruit şi cu înviorarea activităţilor economice din perimetrul spaţiilor urbane pietonizate.

• Spaţiul urban pietonizat necesită o organizare şi o dotare cu mobilier urban, obiectede artă monumentală (fântâni, statui etc) şi eventual plantaţii (după caz) precum şio revitalizare a fronturilor (clădiri).

• Presupune studii prealabile de integrare în sistemul urban al întregului oraş -studiile de circulaţie ocupă un loc prioritar.

• Scoaterea unor străzi sau pieţe din circuitul auto al oraşului nu trebuie săbulverseze traficul, ci din contră, trebuie să ofere o rezolvare pentru circulaţia

oraşului şi crearea unor spaţii urbane de mare valoare ambientală,plăcute/interesante din punct de vedere al parcursului şi atractive funcţional.• Cele mai interesante spaţii urbane pietonale sunt situate în centrele istorice,

caracterizate prin diversitatea dotărilor şi o tramă stradală deseori neadecvatăcirculaţiei auto, care prin pietonizare beneficiază de o revigorare şi o integrare înstructura oraşului modern.



PIEŢE ISTORICE

Madrid, plaza Mayorpiaţă închisă, din epoca baroca, complet pietonizată, păstrează caracteristicile istorico-arhitecturale adaptate la noua viaţă urbană



Lyon, Place des Terreaux

• Piaţă istorică, adăpostind principalele edificii publice ale oraşului (palatul primăriei,palatul Saint Pierre etc.), având initial în centru o fântâna barocă.

• Parţial pietonizată, cu circulaţie auto perimetrală pe două laturi• Modernizarea pieţei a urmărit accentuarea caracterului său de cea mai importantă

piaţă a oraşului şi punerea în valoare a celor trei fronturi mobilate cu clădiri publice.



• Fântâna a fost mutată din centrul pieţei pe latura nordică, iar în subteran afost amenajat un mare parcaj auto.

• Latura nordică mobilată cu imobile rezidenţiale.• Centrul pieţei a fost pavat pe o reţea în grilă în care au fost amenajate 69

de jeturi de apă, care fac apa principalul protagonist al spaţiului urban.



Lyon, Place des Terreaux



Pag, Croaţia

• Oraş medieval, cu uncentru istoric bineconservat, centrat pe opiaţă cu fronturi marcate

de trei edificii importante :biserica parohială, palatulepiscopal şi palatulprinciar.

• O a patra clădire,

începută şi nerealizatălânga biserică, fusesedestinată palatuluimunicipal.



Pag, CroaţiaLocul palatului municipial, de la care s-au păstrat fundaţiile, a fost marcat printr-un şir destâlpi cu lampi şi vegetaţie. Pavaj realizat din lespezi de calcar, în cromatică naturală,punând în valoare arhitectura clădirilor din jur.

biserica



Pag, Croaţia Întreaga scenografie a pieţei este menită să pună în valoare arhitectura edificiilor, în special biserica,dominanta întregului ansamblu.



Braşov, Piaţa Sfatului

• Piaţa medievală a Braşovului,configurată în prima jumătate asec. 15 în vecinătatea bisericiiparohiale.

• Piata publica medievala, centratape edificiul primariei

• Centrul pieţei este ocupat declădirea Sfatului (= dominatapieţei), construită în 1420 pornindde la un nucleu mai vechi alcătuitdintr-un turn şi câteva încăperiaparţinând breslei cojocarilor.

• Pietonizarea pieţei datează dinanii 1990’ şi a fost cuprinsă într -un

sistem pietonal început în anii1980’ cu str. Republicii, o stradăcomercială care leagă PiaţaSfatului de bulevardul modern dela marginea centrului istoric.



Braşov, pietonal str. Republicii cu vedere spre P-ta Sfatului şi BisericaNeagră



Braşov, sistemul pietonal P-ţa Sfatului şi str. Republicii



Praga, Piaţa medievală din oraşul vechi redatăpietonilor în epoca modernă prin integrare într -ozona pietonală amenajată pe retea stradalaexistenta (haşura albastru).



Viena, Michaelerplatz

• Piaţă arhitecturalã creată în epoca barocă pentrupalatul Hofburg dincentrul istoric al Vienei.

• Pietonizare parţialămoderna, pentru punerea în valoare a unor vestigii

arheologice din epocileromană şi medievală.



Viena, Michaelerplatz - Sistem de inele concentrice, cu centrul pietonal şipunerea în valoare a vestigiilor, perimetral carosabil şi trotuar. Suprafeţe tratate diferenţiatcu dale şi pavele din granit. (arhitectura Hans Hollein)



Viena, MichaelerPlatz



PIEŢE MODERNE

Dale urbane

• Dalele urbane sunt spaţii urbane artificiale realizate pe două saumai multe niveluri, de regulă pietonizate la suprafaţă, cu nivelurileinferioare rezervate circulaţiei auto, parcajelor etc.

• Köln, esplanada Catedralei - dală pietonală în jurul catedralei, înrelaţie cu zona comercială pietonală din centrul istoric, având pefrontul estic muzeul Ludwig, la nord Gara centrala iar dedesubtcirculaţia auto si metrou.



Köln, esplanada catedralei latura S & iarna cu tradiţionala piaţă de Crăciun



Köln

• Esplanada catedraleieste orientată la nordspre piaţa din fatagării centrale, plasatămai jos (şi ea

pietonizată) de carese leagă prin scări.• Sub esplanada

catedralei, la cotapieţei gării, se aflăcirculaţia auto şi

metroul.



Dale urbaneParis, Forum des Halles

• Vechea piaţă a halelor pariziene, în cartierul istoricMarais, aproape de CentrulPompidou.

• Restructurare urbană princraerea unei pieţe adâncite, înconjurată de galerii şi denumeroase spaţii comercialedistribuite pe două niveluri.

• Piaţa tratată ca o curte

interioară a unui mare complexcomercial subteran.



• Forum des Halles - piaţă adâncită cu treiplatforme denivelate, în aer liber, înconjurată degalerii şi de magazine, sub care se găsesc staţiide metrou şi parcaje auto.



• Lumina este captată prin pereţi şi bolţi de sticlă

• Loc de desfăşurare a unor spectacole şi concerte.• Pietonalul la nivelul solului nu participă la spaţiul subteran, esteizolat vizual prin spaţii plantate, fiind frecventat în special delocuitorii cartierului.

• 2 spaţii urbane diferite: mall subteran şi grădină publică supraterană.



Paris, Hale



Proiect restructurare urbana Forum des Halles



Paris, Defense

• Centru de afaceri amplasat pe axa E-V a oraşului, în prelungireaaxei Place de l’Etoile - Champs Elysees - Tuileries

• Planul de dezvoltare a zonei propunea crearea unui centru deafaceri cu locuinţe, cu largi posibilităţi de staţionare auto şi accesfacil cu metroul, prin constructia unei mari dale urbane.



• Dala Defense are o esplanada pietonala la nivelul solului iar însubteran adăposteşte o autostradă şi o linie de cale ferată, metrou şiparcaje auto, dispuse pe mai multe niveluri.



• Esplanada pietonală ocupă 40 ha din cele 160 ha aleansamblului şi are o utilizare polivalentă, de la circulaţiacotidiană la manifestări cu caracter cultural (concerte înaer liber, spectacole etc.).

A a E V (bo le ard de la Grande Armée) c edere spre marele arc



Axa E-V (boulevard de la Grande Armée), cu vedere spre marele arcdin cartierul La Defense



New York, Urbanismul “corporatist”

• În baza unei legi pentrupromovarea dezvoltării pieţelor şi scuarurilor în faţa zgârie-norilor, se organizează înperioada 1932-1940 zona

pietonală de la Rockefeller Center cu o esplanada intre“casa franceză şi cea engleză”.Puctul focal îl reprezintă opiaţă adâncită unde iarnafuncţionează un patinoar iar

vara terase pt. Restaurante şicafenele.



New York, Rockefeller Center

• Piaţa adâncită cu magazine subterane perimetrale,cafenele şi restaurante.• În secţiune: G - garaj 825 locuri, P - piaţa, C - căi pietonale

subterane legând clădirile şi metroul.

G



New York, Rockefeller Centerpiaţa adâncită, vara esplanada între casa franceză şi

cea engleză

Căi pietonale subterane



Căi pietonale subteraneNew York

• În anii 1970’ tot la New York se realizează o reţea de străzi subterane, aşa-numitaconcourse (culoare verde), care leagă clădiri din Manhattan prin galerii animate cumagazine, restaurante, baruri, cafenele, “la adăpost de intemperii şi de circulaţiavehiculelor, într-o atmosferă animată”.

• Viziune învechită asupra calităţii spaţiului urban - ţine de era Le Corbusier.• Exemplu negativ : pietonul este alungat sub pământ, devine cârtiţă, iar oraşul este

dominat de maşină !



Manhattan,Concourse

Curs 17 Pietonale II

Documents

Transcript of Curs 17 Pietonale II