Curs 11 si 12 (29.11.13):Ceea ce este pozitiv fata de actuala reglementare este ca NCPP renunta la solutionarea propunerilor de probe de existenta unor probe de vinovatie. Aceasta reprezinta o consecinta a principiului prezumtiei de nevinovatie care nu permita ca vinovatia sa fie stabilita inainte de pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive de condamnare. Spre deosebire de actualul cod de procedura penala care nu contine o prevedere expresa, NCPP reglementeaza principiul loialitatii in administrarea problelor, sau principiul loialitatii administrarii probelor. Acest principiu nu reprezinta o noutate si, in prezent, sub CPP, ademinitrarea probelor in procesul penal este guvernata de acest principiu. In lumina CPP actual si a NCPP, loialitatea administrarii probelor in procesul penal are o dimensiune procedurala. Ea pretinde in esenta organelor judiciare penale ca in cadrul administrarii probelor in procesul penal, atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata sa respecte regula jocului, care este CPP. Loialitatea interizce utilizarea in scopul obtinerii de probe a procedeelor considerate ca fiind neloiale cu incalcarea drepturilor si libertatilor persoanei in cadrul procesului penal. In primul rand, se interice organelor judiciare penale sa utilizeze amenintari, violente, sau alte mijloace de constrangere ori promisiuni sau indemnuri in scopul obtinerii de probe in procesul penal. Aceasta interdictie se gaseste reglementata identic in ambele coduri. In al doilea rand, se interzice organelor judiciare penale sa utilizeze in scopul obtinerii de probe prin intermediul audierilor de persoane a unor metode menite sa afecteze capacitatile mintale ale persoanei ori capacitatea persoanei de relatare in mod constient si voluntar a faptelor si a imprejurarilor de fapt pe care el cunoaste. In aceasta categorie intra si utilizarea poligrafului sau a detectorului de minciuni care se stie ca se intemeiaza pe functiile sistemului respirator si cardiac care se accelereaza atunci cand persoana supusa detectorului de minciuni face afirmatii mincinoase, contrare realitatii. In Romania este interzisa utilizarea poligrafului in scopul obtinerii de probe (in toata Europa). NCPP prevede ca utilizarea acestor mijloace este interzisa si in cazurile in care se obtine consimtamantul persoanei acultate. In consecinta proba obtinuta prin termediul acestor mijloace nu poate fi folosita in proces nici in lumina NCPP, nici in lumna CPP. Prina ceasta se interzice practic utilizarea tutror probelor de natura medicala, psihologia etc. (ex.: hipnoza, narcoanaliza) in scopul obtinerii de probe in procesul penal. In al treilea rand, NCPP interzice in mod expres provocarea, cunoscuta sub denumirea de provocarea politieneasca (se numeste asa pentru ca a fost creata de politie). Interzicerea provocarii se gaseste si in CPP actual in art 68 alin 2 in care se prevde in mod expres ca se interzice determinarea unei persoane sa savarseasca sau sa continue savarsirea unei infracituni in scopul obtinerii de probe in cadrul procesului penal. Meritul NCPP este acela ca foloseste pentru prima data termenul de provocare, in rest prevederea este identica cu cea din CPP, se prevede ca este oprita/interzia provocarea unei persoane la savarsirea sau la continuarea savarsirii unei infracituni in scopul obtinerii de probe in NCPP. NCPP nu defineste insa provocarea, de aceea notiunea de provocare aici trebuie interpretata si prin prisma jurisprudentei CEDO. Ea exista atunci cand actiunea agentului provocator are ca rezultat comportamanetul celui provocat care trebuie sa aiba un caracter ilicit si sa urmareasca obtinerea ueni probe. Atunci cand se constata existenta provocarii se produc doua consecinte: Proba nu poate fi folosita; Inadminisibilitatii actiunii penale.Actiunea penala care are ca temei o proba provacata este inadmisibila.Aprecierea probelor este operatiunea finala care consta in evaluarea acestora de catre organele judiciare penale. Ea reprezinta un proces complex care se bazeaza pe analiza tutror probelor administrate. La baza aprecierii probelor sta principiul libertatii. Acest principiu este cunoscut in ambele coduri. Aprecierea probelor potrivit ambelor reglemenatri se realizeaza exclusiv pe baza probelor care au fost adminitrate in ambele faze ale procesului penal. Cu toate acestea, dupa parerea lui nu poate fi exclusa nici intima convingere si nici consitiinta dupa care trebuie sa se conduca organele penale pentru evaluarea probelor care au fost aministrate intr-o cauza penala. Astfel, in urma evaluarii probelor cu tirmitere la toate probele ceea ce insemna ca probele nu se evalueaza individual, sperat, ci in ansamblul tutror probelor obtinute, organele judiciare penale isi formeaza convingerea cu prvire la faptele si cu privire la imprejurarile de fapt care constituie obiect al probei. Convingerea organelor judiciare penale nu poate fi arbitrara, ea trebuie sa se bazeze exclusiv pe probe, insa din cadrul procesului de evaluare nu poate fi exclusa si utilizarea rationamentelor logice care ajuta organele judiciare la ansamblarea probelor administrate si la formarea unei concluzii cu privire la situatia de fapt retinuta in ruma evaluarii tutror probelor administrate. De asemenea, dupa parerea lui din procesul de administrare al probelor nu poate lipsi si constiinta organelor judiciare penale, a memebrilor organelor judiciare penale care trebuie sa ghideze intreaga activitate de apreciere a probelor. Aprecierea probei este la fel de importanta ca proba insasi pentru ca in urma aprecierii i se confera probei o valoare probanta sau probatorie care releva contributia probei la stabilirea adevarului, in absenta careia proba nu poate exista. De,asemenea aprecierea probei confera acesteia sforta juridica care este diferita de la o proba la alta. Astfel, exista probe care stabilesc situatia de fapt in integralitatea ei, cum la fel exista probe care stabilesc doar anumite aspecte din situatia de fapt. Astfel, probele pot fi de mai multe feluri. Vor exista: Probe in acuzare -care sunt probele pe care se intemeieaza acuzarea ; Probe in aparare - fiind cele pe care se intemeieaza apararea. Atunci cand ele se administreaza de organele judiciare la propunerea procurorului sau la propunerea partilor; si in NCPP si la propunerea subiectilor procesuali principali. De asemenea exista probe: Mediate daca sursa este indirecta (ex.: cand nu se gaseste inscrisul original si avem doar o copie a acestuia); Imediate daca sursa este directa (ex.: in cazul o proba provine dintr-un inscris original autentic).Cea mai importanta clasificare a probelor este cea in: Probe directe se stabilesc faptele principale Probe indirecte- se stabilesc faptele auxiliareImportanta practica: o singura proba directa este suficienta pentru condamnare daca ea formeaza convingerea ca exprima adevarul,realitatea, daca ea conduce la o certirudine sau in termenii NCPP daca face dovada dincolo de orice indoiala rezonabila (ex.: martorul direct martorul ce a vazut si a auzit). Niciodata o singura proba indirecta nu poate conduce la condamnare. Aceasta nu insemna insa ca o hot de condamnare nu se poate baza exclisiv pe probe indirecte, exista aceasta posibilitate cu conditia ca acestea sa fie legate intre ele prin intermeidul logicii si sa fie in masura ca prin intermediul rationamentului logic care sa conduca la o cuncluzie univoca (=concluzie care sa excluda orice alta varianta) cu privire la situatia de fapt. Ele insa nu trebuie confundate cu prezumtiile judiciare care nici in CPP, nici in NCPP nu sunt mijloace de proba. In NCPP ele fac parte din categoria unor mijloace de proba interzise de lege. Potrivit principiului libertatii aprecierii probelor, probele, indiferent de cadrul procesual in care au fost admninistarate in faza de urmarire penala sau in faza de judecata nu au o valoare de dinainte stabilita, nici CPP, nici NCPP nu cunoaste o ierarhie a probelor, probele fiind supuse liberei aprecieri. Ceea ce aduce nou NCPP este ce spre deosebire de CPP renunta la prevederile referitoare la valoarea probanta si la diferentierea dintre mijloacele de proba sub aspectul valorii probante. De aceea, indiferent de mijlocul de proba folosit proba obtinuta are aceeasi valoare probanta si anume cea care este rezultatul aprecierii organelor judiciare. In cazul in care hotararea judecatoreasca este de condamnare NCPP prevede in mox expres in aceasta materie a libertatii in aprecierea probelor ca este necasar ca acuzatia care este formulata impotriva inculpatului sa fie dovedita dincolo de orice indoliala rezonabila. In acesta fel ne gasim in NCPP in prezenta unui standard nou al probei diferit de cel exitent in prezent. In CPP o condamnare se poate intemia doar pe probe certe. In NCPP se poate intemeia doar pe probe care trebuie sa existe dincolo de orice indoiala rezonabila. Ratiunea noii reglemantari de inspiratie acuzatoriala/adversiala este aceea de a da eficienta unui important principiu si anume cel al prezumtiei de nevinovatie si mai exact al efectului juridic al acestui principiu cu privire la dovedirea unui element de fapt si anume in dubio pro reo. In acest fel, legiuitorul inivta judecatorul sa faca aplicarea acestui principiu. Indoiala este o proba pozitiva de nevinovatie. NCPP, spre dosebire de CPP prevede in mod expres ca o condmanare nu se poate intemia intr-o maniera determinanta pe declaratii ale martorilor protejati, colaboratorilor si investigatorilor sub acoperire. Aceasta prevedere este pozitiva pentru ca tine semana de jurisprudenta CEDO, insa nu este completa, pentru ca ar fi fost necesar sa prevada in mod expres ca o comndamanre nu se poate baza intr-o maniera determinata sau exclusiva pe convorbiri interceptate si inregistrate utilizate cu titlu de mijloace de proba in procesul penal.CPP actual are in cuprinsul art 64 in alin 2 prevederea potrivit careia nu pot fi folosite in procesul penal mijlaocele de proba obtinute ilegal. In absenta unei sanctiuni specifice si a unei procesuri corespunzatoare in actuala reglemenatre pentru a da eficinta acestei prevederi se recurge la regimul nulitatilor. NCPP merge mai departe dupa modelul procesului acuzatorial si introduce o sanctiune specifica probelor care sunt obitnute in mod nelegal sau in mod neloial si anume sanctiunea exluderii probelor nelegale. Astfel, se prevede mai intai ca probele obtinute prin tortura, precum si probele derivate din acestea se exclud. Excluderea probelor in acest caz deriva din principiul repectarii demnitatii umane care este unul din principiile fundamentale, care este un principiu fundamnatenal atat in CPP, cat si in NCPP. Deminitatea umana este afectata in cazul in care se recuge la procedee neloiale in scoul obtinerii mijloacelor de proba si a probelor. Un asemenea procedeu este tortura. Nu exista o definitie a toruturii de aceea ea trebuie inteleasa in sensul in care o definieste jurisprudenta CEDO. Proba obtinuta prin tortura este considerata o proba neloiala, si ne gasim in situatia excluderii unei probe neloiale. Totodata, se mai prevde in mod expres ca probele obtinute in mod nelegal se exclud din procesul penal. S-a renuntat la vechea formala care se referea la mijloacele de proba. El crede ca actuala formula este superioara pentru ca mijlocul de proba nu este decat mijlocul de obtinere a probei, de aceea proba este nelegala atunci cand s-ar utiliza un procedeu probator cu incalcarea dispozitiilor legale care a condus la obtinerea unui mijloc de proba nelegal, precum si atunci cand mijlocul de proba obtinut prin intermediul procedeului probator, desi legal a fost folosit in cadrul procesului de adminitrare cu incalcarea dipozitiilor legale. Totodata, NCPP mai prevde in mod expres ca nulitatea actului prin care s-a dispus utilizarea unei probe ori prin care s-a administrat proba determina excluderea probei. Prin aceasta legiuitorul sanctioneaza nu numai obtinerea probei, ci si administrarea ei cu incalcarea dispozitiilor legale. Ce insemna nulitatea actului prin care se dispune administrarea unei probe si cand intervine? Interivne atunci cand este vorba de o proba care este dispusa/incuviintata de organele judiciare penale fie din oficiu, fie la carerea proc/parti/subiectii procesuali principali. Nulitatea actului de administrare intervine in cazul in care o proba pentru a fi administrata este nevoie de autorizarea anteriaora (ex.: retinerea/perchezitionare si trimiterilor postale se realizeaza cu autorizarea jud de drepturi si libertati; participarea la activitatile autorizate este necesar sa fie autorizate de procurorul care efectuaza sau supravegheaza urmarirea penala; perchezitia domiciliara este necesar sa fie autorizata de judecatorul de dreptul si libertati care trebuie sa fie competent.). Si de asemenea, excluderea probei este determinata si de actul de administre a insasi a probei, administrarea probei daca este efectuata cu incalcarea dispozitiilor legale conduce la excluderea probei. Ce insemna administrarea probei? Ex.: ascultarea martorutului, in cazul caruia instanta omite sa procedeze la obtinirea in prealabil a juramantului, proba fiind exclusa.NCPP prevede extinde sanctiunea excluderii probelor si cu privire la probele derivate, adica cele care decurg din probele obtinute in mod ilegal. Aceasta reglemenatre are la baza teoria fructelor pomului otravit, care a foat elaborata in dreptul american care s-a extins in celalte state din Common law s-a generalizat si s-au extins, deriva din teoria legitiminatii probei. Astfel, se preve ca probele care deriva din probele obtinute in mod nelegal, se exclud daca ele deriva in mod direct din probele nelegale, daca nu pot fi obtinute prin alte mijloace de proba.Pentru excluderea probei derivate trebuie indeplinite 2 conditii cumulative: Sa decurga direct din proba neelgala, aceasta inseamna sa fie subsecventa probei, nu poate fi anterioara probei nelegale; Proba sa nu poate fi obtinuta prin alt mijloc de proba imposibilitatea obtineri probei prin alt mijloc de proba dintre cele numinte in CPP sau dintre cele care nu sunt interzise (potrivit legii).Excluderea probei obtinute ilegal si a celei care deriva direct din aceasta se exclud automat obigatoriu sau se lasa la apeciarea organului competent (jud de camera preliminara)? La noi, dupa NCPP, cumpetenta de sanctionare a probei revine judecatorului de camera preliminara (competenta exclusiva), iar excluderea lor nu este lasata la aprecierea judecatorul de camera preliminara, ci ele sunt excluse automat, si nici nu este conditionata de producerea unei vatamari procesuale. Legiuitorul a pus pe prim plan interesul privat in acest caz, dar sistemul nostru nu poate suporta schimbarile, ignorandu-se astfel interesul public. Regelementarea de le noi este mai favorabila chiar si jurisprudentei CEDO care aceepta obtinurea si folosirea probelor obtinute nelegal cu conditia sa nu afecteze caracterul echitabil al procesului penal, de aceea ar trebui sa existe o atenuare a acestei sancituni care era necesar sa fie prevazuta, insa doar in scopul garantarii dreptului la un proces echitabil.Mijlaocele de probaIn privinta mijloacelor de proba CPP contine o enumerarae limitativa in art 64 alin 1 care obliga astazi organele jud penale (organe de urmarire penala+instanta de judecata) sa recuga doar la mijloacele de proba prevazute de lege. Aceast mod de reglementare liminteaza intr-un mod inacceptabil libertatea in administrarea probei. De aceea, sub acest aspect este pozitiva noua reglementare prin care se renunta la limitele impuse de prevederea in CPP a unei liste de mijloace de proba, stabilindu-se dupa modelul altei legislatii, in special dupa cel francez ca organele judicare pot folosi in vedea obtinerii de probe orice mijloc de proba infara mijloacelor de prba enumarate cu exceptia celor interzise de lege (Germania si Norvegia prevad expres mijloacere de proba).Audierea persoanelor In privinta audierii persoanelor, care prezinta procedeul probatoriu cel mai frecvent folosit care se intalneste in toate procesele penale, CPP nu contine reguli generale. Potrivit CPP sunt mijloace de proba: Declaratiile invinuitului/inculpatului Declaratiile partii civile/vatamate/responsabile civilemnte Declaratiile martorilorIn NCPP se prevede cu title de principiu intr-o dispozitie preliminara care sunt persoanlele care se audiaza in cursul unui proces penal (valalbil pe ambele coduri, chiar daca nu sunt prevazut expres in CPP). Aceste persoane sunt: Sespectul sau inculpatul; Persoana vatamata; Partea civila; Partea responsabila civilmente; Martorul; Expertul - pe CPP nu se audiaza doar face o expertiza. Pe NCPP se poate si audia.Interdicita probei din auzite. Daca la origini aceasta interdictie era principiu, acum a devenit exceptie. In privinta audierii eprsoanelor se impun 2 reguli cu carater general:1. In situatia in care in timpul audieri unei persoane se constatat ca aceasta prezinta stare excesiva de oboseala, sau simptomele unei boli care afecteaza capacitatea persoanei de relaltare in mod constient si voluntar a faptelor sau a imprejurarior de fapt cu privire la care este intrebata, organul judiciar penal are obligatia sa interupa audierea si daca este necesar sa asigura sa asigure si asistenta medicala necesara aceleli persoane (sa ia masuri ca persoana sa fie consultata de un medic);2. Atunci cand se constata ca persoana care este supusa audierii nu cunoaste limba romana sau nu se poate exprima/nu intelege i se asigura un interpret autorizat. Aceasta obligatie exista si cand este vorba despre o persoana surda, muta sau surdo-muta. In situaite in care nu se gaseste traducator sau interpret autorizat poate fi folosita orice persoana care cunoaste limba romana si care cunoste limba in care se poate exprima acea persoana si poate efectua traducerea sau care cunoaste limbajul special pentru a comunica. Audierea suspectului sau inculpatuluiAudierea este un procedeu probatoriu prin intermediul caruia se urmareste sa se obtina declaratia suspectului/inculpatului care este mijloc de proba. In CPP actual se numeste declaratia invinuitului/inculpatului. Declaratia suspectului sau a inculpatului are un dublu rol in procesul penal. Este atat instrument de cunoastere a faptelor sau imprejurarilor de fap care constituie obiect al probei, cat si un important mijloc de aparare a suspectului sau a inculpatului. De aceea, atat in CPP, cat si in NCPP se recunoste suspectului sau inculpatului dreptul la tacere si ca o consecinta/efect al acestui drept dreptul de a nu contribui prin intermediul declaratiei la propria acuzare. De aceea, audierea suspectului sau a inculpatului se realizeaza dupa o procedura care presupune parcurgerea mai multor etape:1. Etapa de chemare a suspectului sau a inculpatului in fata organului judiciar chemarea suspectului sau a inculpatului se realizeaza atat in faza de ur,arire penala, cat si in faza de judecata. Suspectul/inculpatul este chemat la sediul organului judiciar pentru a fi audiat. Ea este obligatorie dupa inceperea urmarii penale in ambele coduri sau dupa punerea in miscare a actiunii penale in faza de urmarire penala si la termenul stabilit pentru judecarea cauzei in faza de judecata. Ea se realizeaza de organele de uramrire penala si de instanta de judecata;2. Suspectul este interbat mai intai cu privire la datele de identitate procedura din ambele coduri (nume , prenume, data si locul noasteri, numele si rpenumele parintilor, oculatie, profesie, studii, locul de munca, situatia civila, militara, adresa unde locuieste ). Dupa NCPP suspectul/inculpatul este intrebat daca mai este supus unui alt proces penal.3. Oraganul judiciar trebuie sa ii comunice inculpatului/suspectului drepturile si obligatiile procesuale: i se comunica mai inati fapta materiala si incadrarea juricia pt care s-a pus in miscare act penala sau a inceput urmarirea penala, i se aduce la cunoastinta dreptul de a avea un avocat, i se aduce la cunostinta suspectului/inculpatului dreptul de a nu da declaratii, atragandui-se acestuia atentia ca daca va da declaratia, declaratia pe care o da poate fi folosita in proces impotriva sa. Aceasta prevedere este preluata de NCPP insa se utilizaeaza o formula diferita: org judiciar trebuie sa ii aduca cunostinta dreptul de a nu da declaratie, atragandu-i acestuia atentia ca daca nu face declaratii judecatorul nu va putea trege concluzii cu privire la vinovatia acestuia, iar daca face declaratii, declaratiile facute pot fi folosite in proces impotriva sa. In NCPP se mai prevde ca i se comunica suspectului/inculpatului si celelalte drepturi pe care le are potrivit legii: dreptul de consultare a dusarului in curul urmaririi penale/judecatii, dreptul de propunere de probe, dreptul de formula orice alte cereri pentru solutionarea laturii penale si laturii civile, dreptulde a ridica ecpetii si de a pune concluzii. Totodata, i se aduc la cunostinta suspectului/inculpatului si obligatiile pe care acesta le are constand in: obligatia de a se prezenta in fata organului judiciar ori de cate ori este chemat si obligatia de a comunica orice schimbare de domiciliu/resedinta intr-un termen de cel mult 3 zile, atragandui-se atentia ca in situatia in care nu se prezinta la chemarile organului judiciar poate fi adus cu mandat de aducere, daca se sustrage se poate lua masura arestarii preventive, iar daca nu comunica schimbarea domiciliului sau locuintei actele de procedura care se comunica la veche locuinta se considera ca fiind valabile. 4. Modul de audiere. In CPP actual prima audiere a incupatului este procedata de obtinerea unei declaratii scrise de mana proprie e invinuitului in fata organului de urmarire penala (in CPP actual imediat dupa inceperea urmaririi peale invinuitul este chemat de orgenul de urmarire penale, i se verifica identitatea, i se aduc la cunostiinta drrepturile si obligatiile, dupa care daca inculaptul consimte sa dea o declaratie i se cere sa dea o declaratie scris de mana proprie in fata organelor de urmarire penala). In aceasta declaratie se relateaza tot ceea ce stie si tot ceea ce doreste in legatura cu faptele si imprejurarile de fapt pentru care este chemat de organul de urmaririe penala. Inculpatul nu are obligatia sa spuna adevarul sau sa dea o decalratie in coformitate cu adevarul pentru ca decalratia pe care o da este un important mijloc de proba, precum si un important mijloc de aparare. Declaratia pe care o da invinuitul/inculpatul este cel mai important mijloc de proba al acestuia, prin intermediul declaratiei inculpatul se apara. Uneori este potrivit ca invinuitul/inculpatul sa dea declaratie (ex.: atunci cand exista la dosar proble clare, sa dea o decalratie prin care sa se apare sa combata probele, sa se apere), sunt insa situatii cand este mai potrivit sa nu dea declaratii (ex.: cand nu exista nicio proba.).

NCPP elimina insa aceasta etapa a declaratiei scrise de mana proprie a suspectului/inculpatului si reglementeaza doar audierea acestuia de catre organul judiciar penal (org de uramrire penala in faza urmarii penale si de instanta de judecata in faza judecatii).Audierea suspectului sau inculpatului se realizeaza de catre organul judiciar penal dupa reguli comune de audiere si dupa reguli specifice in raport de faza procesuala in care are loc audierea. Reguli comune audierea suspectului/inculpatului se realizeaza in 2 etape care sunt distincte:1 Suspectul sau ascuatul este lasat sa relateze liber tot ceea ce stie sau tot ceea ce doreste in legatura cu fapta pentru care este chemat cu aceasta ocazie suspectul/inculpatul in ambele coduri are dreptul sa indice probele pe are se intemeiaza declaratia pentru ca este modalitatea in care suspectul/inculpatul isi face aparea impotriva acuzatiei formulate2 Etapa de interbari organul judiciar pune intrebari suspectului sau acuzatului. In virtutea dreptului la tacere, a dreptului de a nu face declaratie si de a nu se autoacuza, suspectul sau acuzatul are dreptul sa raspunda la toate intrebarile sau doar la o parte din intrebari ori sa nu raspunda la nicio intrebare. Totodata, suspectul/inculpatul are dreptul sa se consulte cu un avocat atat in timpul audieri, cat si inaintea audierii si pe CPP si pe NCPP. El poate sa solicite sa intrerupa audierea pentru a se consulta cu avocatul sau in legatura cu raspunsul la intrebari.

In faza de urmarire penala daca sunt mai multi suspecti/inculpati ascultarea lor se realizeaza separat. In faza de judecata ascultarea unui inculpat se realizeaza in prezenta celorlati inculpati. In mod exceptional si in faza de judecata instanta poate dispune ca ascultarea inculpatilor sa se realizeze separat daca apreciaza ca aceasta este necesara pentru solutionarea justa a cauzei penale si pentru buna desfasurare a judecatii. In acest caz, dupa terminarea audierilor, incupatilor li se va aduce la cunostinta declaratiile obtinute in absenta lor. In faza de urmarire penala intrebarile se pun doar de organul de urmaririe penala. La audierea suspectului sau inculpatului poate asista atat avocatul acestuia, cat si avocatii celorlate parti, insa avocatilor nu le este parmis sa intervina in timpul audierii. Asistenta juridica in faza de urmarire penala se rezuma doar la acordarea de consultatii, de sfaturi suspectului/inculpatului. In faza de judecata intrebarile se pun in mod nemijlocit inculpatului intr-o anumita ordine: de presedintele completului de judecata, de ceilalti membri, de procuror, pers vatamata, partea civila, partea resp civilmente, ceilalti inculpati si in cele din urma de avocatul inculpatului care este audiat.

Consemnarea audierii se realizeaza intr-o decalratie scrisa care este mijlocul de proba. In decalartia scrisa se consemnaza atat faptele, cat si imprejurarile de fapt relatate liber de inculpat, cat si intrebarile puse cu indicarea persoanelor care au pus intrebari si a raspunsurilor date la intrebari. Declaratia scrisa se semnaeaza in faza de urmarire penala de organele de urmarire penala, suspect/inculpat, de avocatul acestuia si, daca sunt prezenti, si de avocatii celorlate parti. In faza de judecata in CPP actual declaratia data de inculpat se semnaeaza de pres completului de judecata, de grefier si de inculpat. In NCPP se prevede ca in faza de judecata declaratia se semneaza si de avocat.Cu privire la forta juridica, valoarea probanta pe care o da suspectul sau inculpatul in actuala reglementare se prevede ca declaratia invinuitului sau inculpatului serveste la aflarea adevarului constituind mijloc de proba doar in masura in care se coroboreaza cu alte moijloace de proba. Actualul cod consacra teria coroborarii mijloacelor de proba, de a ceea valoarea probanta a declaratiei invinuitului/inculpatului este relativa, aeasta insmena ca nu poate servi stabilirii adevarului doar daca se coroboreaza cu alte mijloace de proba, ea nu poate sta singura la baza unei hotarari de condamnare. NCPP nu are nicio provedere referitoare la valoarea probanta a declaratiei suspectului sau inculpatului. Consecinta este aceea ca ea este guvernata de principiul libertatii in materia probelor. In NCPP o declaratie de recunostere poate fi suficienta pentru condamare acord de recunostere a vinovatiei in faza de urmarire penala. NCPP preaia si procedura introdusa in CPP prin legea 202/2010 de judecata simplificatata in caz de recunoastere a vinovatiei (CPP) sau de recunoastere a invinuirii (NCPP).Declaratiile celorlate parti sunt guvernate de acelasi reguli de audiere, reglementarea fiind indentica in ambelel coduri. La fel ca in CPP, NCPP in privinta audieri persoanei vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilemente face trimitere la audierea suspectului/inculpatului. In ceea ce priveste persoana vatamata NCPP preia actuala reglementare existenta in prvinta partii vatamate referitoare la modalitati speciale de ascultare a partii vatamate. In NCPP se prevede ca partea vatamata care este amenintata poate fi ascultata dupa regulile speciale de ascltare a martorului protejat, a martorului care are nevoie de protectie. Ascultarea persoanei vatamate este posibila si fara sa fie prezenta fizic la sediul organului judiciar prin intermediul mijloacelor tehnice video si audio. In acest caz declaratia personei vatmate/oartii vatamte se inregistreaza prin mijloacele tehnice video si audio dupa care se transcrie, se reda in scris. Cu aceasta ocazie se intocmesc 2 declaratii, o declaratie care se semneaza doar de procuror, de organul de urmarire penala care a procedat la audierea persoanei vatamate si de un consilier de probatiune care a asitat la audierea persoanei vatamate si care potrivit legii la solicitarea acestuia ii acorda consiliere psihologica in cursul consilieri, iar a doua declaratie se smeneaza si de persoana vatamta. Declaratia semnata de pers vatamata nu se depue al dosarul cauzei, ci se pune intr-un registru special si se pastreaza intr-un plic sigilat in conditii de maxima siguranta. La fel se procedeaza si in faza de judecata cu diferenta ca declaratia se semnaza si de pres completului de judecata si de grefier. Aceasta procedura este prevazuta in scop de protesctie a persoanei vatamate pentru a evita dubla victimizare a acesteia generata de intalnirea cu persoana care a savarsit infractiune.Aceasta decalratie nu poate avea insa o valoarea probanta determinainta, ea este conditionata de existenta si a altor mijloace de proba (la fel in ambelel coduri.).Audierea martorilor in pofida dezvoltari mijloacelor de proba cu caracter tehnic intemeiate pe tehnologia informatiei proba tetstimoniala sau proba cu martori reprezinta unul din mijloacele de proba cel mai frecvent folosite in dreptul penal. Nu exista proces penal fara sa existe cel putin un martor. Martorul in CPP este persoana fizica care are cunositna despre fapte sau imprejurari de fapt care pot servi la aflarea adevarului in procesul penal. Aceasta definitie este preluata si de NCPP in care se prevede ca martorul este persoana fizica care cunoaste fapte/imprejurari de fapt ce constituie probe in procesul penal. La baza audieri martorului si a calitatii de martor in procesul penal sta obligatia legala a acestuia. Atunci cand este chemat pentru a fi audiat in calitate de martor persoana fizica are obligatia de a se prezenta la organul judiciar penal care a chemat-o, are obligatia de a presta juramantul prevazut de lege sau dupa caz de a face declaratia solemna prevazuta de lege si are spre deosebire de suspect sau inculpat obigatia de a spune adevarulPoate fi martor orice persoana fizica. Poate fi martor chiar si un minor indiferent de varsta acestuia, o persoana in varsta, o persoana cu infirmitati psihice sau fizice. El este audiat cu privire la faptele sau imprejurarile de fapt pe care le-a perceput prin intermediul simturilor sanatoase. Daca matorul preizinta infirmitati el poate fi examinat de org judiciar cu privire la capacitatea acestuia de a fi martor. Sunt situatii de incompatibilitate care sunt prevazute de lege in ambele reglemenatri si care repreinta exceptii de la capacitatea de a fi martor in procesul penal. Calitatea de martor are intaietate fata de cea de avocat sau fata de cea de expert, cu privire la faptele sau imprejurarile de fapt pe care le-a cunoscut inainte de a dobandi aceste calitati. Nu poate fi martor insa persoana fizica care este procuror sau judecator in aceeasi cauza sau in cauza in care este acuzat. De asemenea, nu poate fi martor persoana care are obligatia pastrarii secretului profesional cu privire la fapte sau imprejurari de fapt pe care le-a luat la cunostinta prin intermediul profesiei. De la aceasta regula exista o exceptie: exceptia cazului in care persoana fizica/juridica in fav caruia se prevede secretul profesional isi da consimtamantul pentru ca martorul sa declare ceea ce stie. Maroturlui ii sunt recunoscute si unele drepturi, atat in CPP cat si in NCPP. Astfel, martorul are dreptul de a refuza sa raspunda la intrebari care nu au legatura cu obiectul cauzei pentru care a fost chemat. Totodata, martorul are dreptul sa nu raspunda la intrebari care pot conduce la acuzarea sa. Daca anterior martorul a avut calitate se suspect sau inculpat ori daca ulterior declaratiei sale a dobnadit aceasta calitate, declaratia sa nu poate fi folosita impotriva sa. Cu privire la modul de audiere a martorului audierea martorului se realizeaza in mai multe etape: Martorul este intrebat cu privire la datele sale de identitate (nume, prenume, ocupatie si adresa), de asemena el este interbat daca este sot/ruda apropiata cu una dintre parti (ambele coduri). Daca matorul are una din aceste calitati are dreptul de a refuza sa depuna marturie de aceea cu acasta ocazie matorul este intrebat de organul judiciar daca doreste sa depuna declaratie. In NCPP aceasta prevedere care este preluata in actualul cod este extinsa si cu privire la situatia celorlalte parti, daca organul judiciar apeciaza ca declaratia martorului cu privire la fapele sau imprejurarile de fapt referitoare la celelate parti nu poate fi disociata de situatia partii cu care este sot sau ruda apropiata. Totodata martorul in CPP este intrebat daca este in relatii de dusmanie cu una dintre partii, aceasta prevedre este preluata de NCPP, insa in NCPP martorul este intrebat si daca este in relatii de prietenie cu una dintre parti. El mai este intrebat si daca a suferit vreo paguba de pe urma infractiunii, iar in situatia in care a suferit, daca s-a constituit parte civila, el nu mai poate fiaudiat pentru ca nu poate fi parte in proces. Exsita incompatiblitate intre calitatea de martor si aceea de parte. Totodata, i se cere marotrului sa presteze juramantul prevazut de lege sau dupa caz daca credinta religioasa nu ii permite sa faca declaratia solemna pe onoare si constiinta. Juramantul marotrului este acelasi in ambele coduri fiind in primul rand unul religios si consta in rostirea unei formule, in timp ce rosteste juramantul trebuie sa puna mana pe biblie sau pe cruce. Daca nu are credinta religioasa, juramantul laic. Dupa prestarea juramantului sau formularea declaratiei/promisiunii ca va spune adevarul organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa ii atraga atentia martorului ca are obligatia sa spuna adevarul si sa avertizeze martorul ca daca nu spue adevarul atunci poate sa raspunda pentru infractiunea de marturie mincinoasa care se pedepseste cu inchisoarea. Inainte de a trece la audiere ii aduce la cunostinta martorului care sunt faptele/elementele de fapt pentru care este cheamt sa fie audiat (motivul pt care este chemat), dupa care se va trece la audiere. Audierea martorului se relizeaza in acelasi mod cu cea a inculaupatului sau suspectului. Incepe cu relatarea libera a toturor elementelor de fapt pe care le cunoaste. In timpul relatarii libere el nu poate fi intrerupt decat in situatia in care relateaza elemente de fapt care nu au nicio legatura cu faptele pentru care este chemat (valalbil si pentru suspect/inculpat). Legat de obiectul marturiei atat CPP, cat si NCPP nu prevede absolut nimic cu privire la sursa cunostineleor pe care le are moartorul referitoare la fapta/imprejurari de fapt. Asta insemna ca faptele/imprejurarile de fapt le poate cunoaste din sursa directa (propriile simturi) fiind vorba de fapte si imprejurari de fapt pe care martorul le-a perceput prin propriile simtuti (vaz auz), ci martorul poate sa relateze fapte si imprejurari pe care le cunoste de la alte persoane, chiar de la parti, martorul poate sa furnieze si probe din auzite. Intr-o asemenea situatie este necesar ca organul judiciar sa verifice relatarea si sa incuviinteze ascultarea in calitate de martor a persoanei de la care martorul a auzit ce a auzit. Astfel organul judiciar aude informatia de la sursa ei nemijlocita. A doua etapa in audierea martorului este aceea de interogare a martorului. In faza de urmarire penala ele se pun de organul de urmarire penala in mod unilateral, avocatul partii care asita la audierea lui nu poate intervenii. In fata instantei intrebarile se pun in CPP de pres completului de judecata, de procuror, de partea care a prous martorul si de celelalte parti. In NCPP intrebarile se pun intr-o alta ordine: partea care a propus martorul (daca e propus de procuror intreaba procurorul; daca e propus de instanta intreaba presedintele compeltului, procuroril si partile; daca e propus de una din parti mai inai intreba de partea care a propus martorul, de procuror, celallte parti si presedintele completeului de judecata). NCPP scoate in evidenta renuntarea la rolul activ al judecatorului in proceul penal, aceste se apropie de pozitia de simplu arbitru, rolul activ devenind exceptia.In NCPP la finalul audierilor (valalbil pentru toate audierile de persoane) contine o prevede obligativilatea inregistrarii suspectului/incupatului in faza de urmarire penala si la solicitarea celorlalte parti si a audierii acestora, inclusiv a persoanei vatamate. Aceasta prevedere este preluata din procesul penal adversial unde politistul este martor virtual al procesului penal. In ceea ce priveste interebarile care se pun martorului in procesul penal NCPP prevede in plus ca martorului i se pot pune intrebari si in scopul verificarii credibilitatii sale, se verfiica sursa cunostintelor martorului. Sub impreriul CPP, in absenta unor prevederie exprese, se intimpina dificultati in practica in seea ce priveste admisibilitatea unor asemena intrebari, practica nefiind unitara. In privinta consmenarii declaratiilor martorului ca si in cazul suspectului sau inculpatul. Aceasta este procedura comuna de audiere a martorului, a martorului care se prezinta cu identitatea reala.Printre drepturile martorului in procesul penal ca urmare a aparitiei formelor grave de criminalitate figureaza si dreptul martorului de a refuza sa depuna marturie cand este amenintat si dreptul martorului de a fi protejat impotriva amenintarilor la care este dispus datorita datelor pe care urmeaza sa le furnieze sau datelor pe care le-a dat in cadrul procesului penal. De aceea a fost creat prin legea 682/2002 un program de protectie atat procedurala, cat si extra-procedurala a martorului atunci cand acesta a dat o declaratie sau urmeaza sa dea o declaratie in cadrul procesului penal, adica atunci cand martorul urmeaza sa furnizeze org jud penale date privind savarsirea unei infractiuni dintre infractiunile care sunt considerate grave. Prin legea 281/2003 s-au introdus in CPP dispozitii procedurale referitoare la ascultarea speciala a martoruui care are nevoie de protectie/martorului protejat (modificate si completatede legea 256/2006). NCPP preia aceste dipozitii cu anumite modificari. In NCPP se face distinctia intre notiunea de martor amenintat si cea de martor vulnerabil nu sunt noutati, doar sistematizarea e noua. Astfel, este reglementata mai intai protectia martorului amenintat, care este martorul a carei viata/integritate corporala/libertatea este pusa in pericol. Martorul este considerat amenintat cand exsita suspiciunea rezonalbila ca este puna in pericol viata/integritate corporala/libertatea unui membru de femilie al martorului sau a unei persoane apropiate a martorului. Acest statut de martor amenintat permite martorului sa refuze sa dea declaratie dupa procedura normala, cu identitatea reala. NCPP prevde in privinta matrorului amenintat 2 categorii de masuri de protectie (extraprocedurale) care sunt preluate din actuala reglementare: 1. Asigurarea supravegherii/pazei domiciliului sau resedintei unde locuieste martorul si daca este cazul asigurarea unei resedinte provizorii in timpul procesului;2. Luarea de masuri de insotire a martorului pe perioada deplasarii acestuia pe toate perioada procesului.Masuri cu carcter procedural:1. Protectia datelor de intentitate a martorului poate fi dispusa de procuror in cursul urmarii penale prin ordonanta motivata si de jud in cursul judecatii prin incheiere. Ea priveste: numele si prenumelle, ocupatia, locul de munca si adresa unde locuieste. In raport de gravitatea pricolului cu care este amenintat protectia datelor poate fi una totala sau partiala (ex.: doar in privnta numelui). In situaia in care organul judiciar dispune acordarea protectiei identitatii martorului are obligatia ca prin ordonanta/inchiere sa indice care sunt datele de indentitate prin care martorul se prezinta in proces. In aceasta situatie martorul se prezinta fizic la organul judiciar dar cu alta identitate. In acest caz, martorul nu este obligat sa isi declare si nu este intrebat cu privire la identitatea reala, dar in rest procedura se desfasoara normal. NCPP reglemeteaza si modalitati speciale de ascultare a martorului fara ca acesta sa fie prezent fizic la sediul organului judiciar care procedeaza la audierea martorului: Inregistrarea declaratiei inregstrarea declaratiei prin mijl video si audio, apoi se transcrie si se consmneaza intr-o declaratie scrisa care este semnata de procuror, consilier de probatiune si dupa caz pressedintele inst de jud sau de procuror si consilierul de probatiune, dupa caz, care se depune la dosar. Cea semnata de martor se pastreaza intr-un plic sigilat in conditii de maxima siguranta. Ascultarea martroului prin procesul ascultarii la distanta prin intermediul unor mijloace video si adudio cu vocea si imaginea distorsionata cea mai acceptata practica in sensul ca poate sa asigure o procedura de audiere dupa modelul comun, tiparul comun care permite respectarea tuturor regulilor privind audierea martorilor inclusiv posibilitatea proc, completului de jud si a partilor de a pune intrebari in mod direct prin intermediul undelor sonore si de a obtine raspunsuri din partea martorului. Intrebarile pot fi adminise si respinse. Vor fi respinse nu doar atunci cand sunt apreciate de inst de jud ca fiind neconcludene si neutile, cat si atunci cand vizeaza revelarea identitatii martorului. In privinta prezetarii declaratiei martorului obtinuta infara sediul org jud prin intermediul iregistrarii video si audio pt respectarea dreptului aprarii se permite partilor si avocatilor acestora sa puna intrebari prin intermediul dupa caz a procurorului si respectiv a consilierului de probatiune. In privinta valorii probante avem, cu exceptia martorilor protejati fata de care se prevede ca nu pot avea o valoare probanta exclusiva si porbanta, in cazul martorilor obisnuiti nu exista nicio prevedere ceea ce insemna ca este aplicabil principiul liberei aprecieri (si in CPP nu este conditionata val probanta a declaratiei martorilor de existenta unui alt mijloc de proba).Inscrisurile. Dupa inscrisuri o spus numa care este restul materiei, da nu o mai predat nimic