Curs 11 _econ_san

7/23/2019 Curs 11 _econ_san

1/7

11/20/20

Catedra de Sanatate Publica si Management,UMF "Carol Davila" Bucureti

1

Concepte de economiesanitar.Tehnici de evaluare

economicaCurs studenti - Medicin general-anul V

2015


2

NOIUNI INTRODUCTIVE (I)

TIINELE ECONOMICE SE OCUP CU STUDIUL

PRODUCERIIIALOCRII BUNURILOR I SERVICIILOR NCONDIIILE UNOR RESURSE LIMITATE

CE BUNURI I SERVICII TREBUIE PRODUSE

IN CE MOD TREBUIE PRODUSE ACESTE BUNURI ISERVICII

CTRE CINE TREBUIE REPARTIZATE BUNURILE ISERVICIILE PRODUSE

Economie, politici de sanatatesi echitate

Analiza economica in sanatate este realizatapentru a ajuta decidentii sa isi atingaobiectivele politicilor de sanatate

Majoritatea politicilor de sanatate au caobiective: Imbunatatirea starii de sanatate

Echitatea


3

Cererea de servicii de sanatate

Modul in care oamenii interactioneaza cu sectorulde sanatate este diferit de modul in careinteractioneaza cu alte sectoare: Medicii ii sfatuiesc ce servicii au nevoie (asimetrie

informationala) si le si ofera aceste servicii

In momentul in care iau decizii, oamenii pot fi atat debolnavi incat sa nu poata lua decizii adecvate

Interventiile pot avea consecinte neasteptate

Nimeni nu poate stii in avans ce servicii va avea nevoie sicand

Apelarea la servicii de sanatate este neplacutaCatedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti4

Preferinta si alegerea

Teoria cererii distinge 2 stadii: Preferinta sau indiferenta (Prefer 20 min.la

telefon cu mama sau prefer 20 min.acces la

internet? Prefer un televizor sau o bicicleta?) desi preferintele sunt complicate, oamenii arprefera sa le aiba pe ambele

Alegerea normal oamenii vor sa aiba mai mult decat mai putin,

Cu resurse putine, economistii vor face alegeri utile


5

Teoria cererii

Variatia pretului unui bun sau a venitulcumparatorului, avand toti ceilalti factoriconstanti, va duce la variatia alegerilor pe

care le va face acesta Daca venitul scade, oamenii vor consuma

mai putin bunuri de lux si se vor orienta sprecele de baza


6


2/7

11/20/20


7

NOIUNI INTRODUCTIVE (II)CEREREA I OFERTA

CEREREA = cantitatea de bunuri sau servicii pe carecumprtorii sunt dispui s le cumpere, la un predat, la unanumit moment.

cererea nu se confund cu nevoia Legea cererii: dac preul unui bun sau al unui serviciu crete,

cantitatea cerut scade. Factori care influeneaz cererea: venitul cumprtorilor, preul

bunurilor substitutive, preul bunurilor complementare, preulbunurilor n viitor

Bunuri superioare, bunuri normale, bunuri inferioare


8

NOIUNI INTRODUCTIVE (III)CEREREA I OFERTA

OFERTA = cantitatea de bunuri sau servicii pe care productoriisunt dispui s le ofere, la un predat, la un anumit moment.

LEGEA OFERTEI: dac preul unui bun sau serviciu crete,cantitatea oferit de ctre furnizor crete.


9

ECONOMIA SANITAR

STUDIAZ MODUL N CARE SUNT PRODUSE I

FURNIZATE NGRIJIRILE DE SNTATE I, DE

ASEMENEA, COMPORTAMENTUL CEL OR CARE

AU LEGATUR CU SERVICIILE DE SNTATE

(PACIENI, MEDICI, DECIDENTI)


10

La ce intrebari raspunde economiasanitara

Ce servicii medicale trebuie produse?

In ce mod trebuie produse aceste servicii?

Cui trebuie acordate?


11

CEREREA pentru ngrijiri de sntate:- este inf luentata de cat de mul t starea de sanatate esteapreciata ca si valoare- sanatatea nu se poate cumpara sau vinde ca alte bunurisi este i mpredictibila (cumparam acces la servicii de sanatate)- variaza cu variatia pretului servicii lor si cu venitulcumparatorilor

Clasifi carea factori lor care influ enteaza cererea de servic ii de sanatate:

1. factori care in de pacient- nevoi percepute- caracteristici personale (inclusiv - comportament faa de ngrijirea de sine )- educaie/nivel de cunotine- venit2.factori care in de servicii le de sntate- costul serviciilor- accesibilitate- comportamentul profesionitilor3. factori care in de societate- nivel de dezvoltare socio-economic- perceperea valorii strii de sntate

Producerea serviciilor desanatate

Datorita resurselor reduse in sanatate, esteimportant ca serviciile sa fie produse eficient

Pentru producerea serviciilor este nevoie deresurse: cladiri, echipamente, autovehicule,profesionisti, personal de suport,consumabile, utilitati.

Variante: Mai mult echipament

Mai mult personalCatedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti12


3/7

11/20/20

Costul producerii serviciilor desanatate

Scopul este sa identificam combinatia de

factori care sa minimizeze costul serviciilor Elemente de cost:

Personal

Echipamente

Consumabile

Cladiri

Utilitati


13

Piata perfecta PIAA = mecanismul de echilibrare a cererii i ofertei,

care permite schimbul de bunuri i servicii ntre

consumatori i productori Principalul factor care realizeaz echilibrul ntre

cerere i oferta este preul.

Caracteritici: Furnizorii lucreaza pentru profit

Nu exista bariere

Mobilitate perfecta a factorilor de productie

Produsele sunt omogene

Numar mare de cumparatori si vanzatori Simetrie informationala

Nu exista interventia guvernuluiCatedra de Sanatate Publica si Management,UMF "Carol Davila" Bucureti

14


15

EVALUAREA ECONOMIC

EVALUAREA ECONOMIC ARE ROLUL DE A

SPRIJINI LUAREA DECIZIEI ATUNCI CND

TREBUIE S SE ALEAGNTRE MAI MULTEALTERNATIVE


16

Evaluarea economica

Analizeazacosturile si consecintele siimpune alegeri

resursele sunt limitate, deci nu putemproduce toate serviciile de care avem nevoie.Prin urmare, trebuie facute alegeri intrediferite alternative, pe baza unor criterii.Evaluarea economica - criteriu


17

Importanta evaluariieconomice

Cheltuielile pentru sanatate au o tendintaascendenta

Activitatea sectorului de sanatate depinde decalitatea si numarul personalului angajat

Resursele sunt limitate iar serviciile din ce ince mai complexe

Instabilitatea macroeconomica afecteaza sisistemul sanitar


18

Evaluarea economic deriv din compararea adou posibiliti

alegere

Cost A

Cost B

Program A

Program B

Consecinte A

Consecinte B

Pentru c RESURSELE SUNT LIMITATE!in consecina O ALEGERE trebuie FACUT


4/7

11/20/20


19

COSTURI

Costul reprezint msura pierderii valorii

monetare n momentul co nsumrii unei resurse


20

COSTURI SUPORTATE DE SECTORUL DE SNTATE

COSTURI SUPORTATE DE SECTORUL DESNTATE Timpul medicilor Materiale Echipamente Costuri de capital

Costurile cresc odata cu cresterea volumului de servicii(au si o componenta variabila)

Pentru un volum mai mare de servicii, va fi necesar unnumar mai mare de medici, asistente, etc.

Pot fi necesare salarii mai mari


21

Costuri supo rtate de pacieni i familiile lor

Plai efectuate din buzunar

Resursele pacientului i ale familiei pentru tratament

Timpul pierdut de la locul de munc

Costurile psihice (intangibile)

Costuri sup ortate de alte sectoare

Concediu de boal pltit in primele 5 zile


22

Consecintele

Efecte: schimbari fizice, sociale sau emotionale ale indivizil or (ani deviata castigati, numar de cazuri prevenite, numar de copii imunizati,numar de persoane care s-au lasat de fumat). Pot fi masurate in unitatinaturale sau fizice

Beneficiile (expimari monetare schimbarilor enumerate) reprezentatede schimbri n utilizarea resurselor pentru organizarea i funcionareaserviciilor de sntate

- Msurate n uniti monetare- Beneficiile pot fi directe sau indirecte

* directe: evitarea deceselor* indirecte: scderea zilelor de absenteism

Utilitati (exprimari sub iective ale modificarilor i n calitatea vietii unuiindivid ca urmare a unui program sau actiune) Cel mai cun oscutindicator este QALY (quality adjusted l ife years)


23

Probleme de masurare aconsecintelor

doua dimensiuni: prelungirea vietii si crestereacalitatii vietii

Exista dificultati in masurarea beneficiilor:rezultatele apar tarziu si este nesigura legaturaintre interventia pentru sanatate si rezultat

Calitatea vietii are mai multe aspecte si nu estefoarte bine stabilit care este importanta lorrelativa


24

TEHNICI DE EVALUARE ECONOMIC

In funcie de modul n care sunt analizateconsecinele, evaluarea economic este cunoscutsub patru aspecte:

Anal iza de minim izare a cost uri lor

Anal iza cos t - eficacit ate

Anal iza cos t - benef ic iu

Anal iza cos t - ut il itate


5/7

11/20/20


25

Analiza de minimizare acosturilor

Permite compararea din punct de vedere al

consumului de resurse a doua sau maimulte programe care au rezultate similare

consta in alegerea interventiei cu costurilecele mai mici


26

Anal iza de minimizare a costuri lor

alegere

ProgramA

ProgramB

Cost A

Cost B

Consecinte X

Consecinte X

Aceleasi rezultate:Cost A/consecinteX vs cost B/consecinte X


27

Exemplu:

Compararea a doua procedee chirurgicale decomplexitate redusa pt adulti; unul necesitaspitalizare; celalat se efectueaza cuspitalizare de o zi.

Consecinte identice


28

Analiza cos t eficacitate

Poate permite compararea programelor curezultate diferite

Exprima ratele in cost/ani de viata castigatisau ani de viata castigati pe unitate de cost

Nu permite compararea a doua programe dinpunctul de vedere al mai multor efecte


29

Exemplu:

Suntem interesati de prelungirea vietiipersoanelor care sufera de insuficientarenala

alternative: dializa/transplant costuri+consecinte

rezultat: ani de viata castigati

nu vom opta pt interventia cea mai ieftina(cost/an de viata castigat)


30

Anal iza cos t - eficacit ate

alegere

dializa

transplantul

Ani de viata

Ani de viata

Cost A

Cost B

Rezultate masurate in unitati fizice:costA/ani de viata vs costB/ani de viata


6/7

11/20/20


31

Analiza cost benef ic iu

Permite compararea a doua programe diferite

deoarece exprima rezultatele in termenimonetari (costuri medicale economisitedatorita prevenirii bolii, valoarea monetara aactivitatii productive ce ar fi putut fi pierdutaprin deces, prin boala, valoarea monetara asatisfactiei vietii ce ar f i putut fi pierduta prinboala sau scaderea calitatii vietii)


32

Anal iza cos t - benef ic iu

alegere

ScreeningHTA

imunizare

Cost A

Cost B

Cat ati da?

Cat ati da?

Rezultate masurate in unitati fizice:Cost A/disponibilitate$ vs cost B/disponibilitate$


33

Analiza cost ut il itate

Compararea programelor se bazeaza peraportul cost/QALY

Evaluarea utilitatii tratamentului (masura incare tratamentul imbunatateste calitatea vietiipacientului)

QALY

Numar de ani castigati x index (01)

Indexul rezulta din studii pe baza dechestionar (EUROQOL) si sta la bazaclasificarii starilor de sanatate intre 2 limite: 0-deces si 1-stare de sanatate perfecta


34


35

EUROQOL


36

EUROQOL


7/7

11/20/20


37

Anal iza cos t - ut il itate

alegere

hemodializa

Transplant renal

QALY

QALY

Cost A

Cost B

Rezultate masurate in QALY:Cost A/QALY VS cost B/QALY

Tipuri de consecinte

In analiza cost-eficacitate unitati naturale

(legatura cu bunastarea este incerta), specificpentru acest tip de analiza este ca pot fi maimulte tipuri de unitati naturale

In analiza cost-utilitate QALY (a fost dezvoltatcu scopul specific de a reprezenta preferineleindividuale fa de starea de sanatate sictigurile in starea de sntate), specific estefaptul ca porneste de la presupunerea caindivizii au un comportament corect fata desanatatea lor si nu exista externalitati

Etape

Definirea obiectivelor (reducerea mortalitatiiinfantile evaluarea economica aposibilitatilor)

Alegerea perspectivei (a societatii, aguvernului, a companiei de asigurari, aspitalului, etc.)

Masurarea costurilor

Masurarea consecintelor

Prezentarea rezultatelor

Evaluarea costurilor si consecintelor petermen lung Catedra de Sanatate Publica si Management,UMF "Carol Davila" Bucureti 39 Catedra de Sanatate Publica si Management,UMF "Carol Davila" Bucureti 40

Limitele evaluarilor economice

Exista diferente de perceptie si de preferinteale unor categorii care nu sunt luate inconsiderare atunci cand se fac generalizari

Lipsa de acuratete a datelor

Previziunile financiare sunt imprecise

Subiectivitatea beneficiarilor dar si aevaluatorilor

Curs 11 _econ_san

Documents

Transcript of Curs 11 _econ_san