Curs 10 Sexualizare

7/26/2019 Curs 10 Sexualizare

http://slidepdf.com/reader/full/curs-10-sexualizare 1/108



BAZA GENETICĂ A DETERMINISMULUISEXUAL LA OM

• La om, procesul de sexualizare esteiniţiat şi controlat genetic:

• de genele cromozomilor sexuali• de acţiunea unor gene autozomale, care

interferează în diferite etape ale procesuluide sexualizare.



Procesul de sexualiarecu!ri"de # $e"o%e"e co%!lexe &i

succesi'e(

• determinismul genetic al sexului )

• diferenţierea sexuală*



1. Determinismul genetic al sexului

= stabilirea sexuluigenetic şi formareagonadelor.

• Determinismul sexuluiare loc în momentulamfimixiei gameţilor

(X sau adus despermatozoid!



• O'ulele su"+ ,o%o-a%e+ice .cr* X/*

• S!er%a+ooiii su"+ ,e+ero-a%e+ici(• 012 di"+re ei !rei"+3 X)• 012 cro%oo% 4*

∀⇒ premizele pentru un "sex ratio".



• În realitate, sexul F ↑↑.

• "auze:

# $emizigoţia sexului masculin geneletale de pe cromozomul X influenţanegati%a in dez%oltarea embrio#fetalămasculină.

frec%enţa embrionilor X este && la a%ortoni mortalitatea perinatală la nn de sex masculin

este &&



• !lţi factori organizatori, steroizi gonadali,ormoni peptidici #i receptori tisulari suntde asemenea implicaţi în determinismulsexual.

• 'ormarea gonadelor este c$eiae%enimentelor care conduc ladez%oltarea fenotipului sexual.



• La 5 s3!+3%6"i du!3 $ecu"dare) lae%7rio"ii X4 se de'ol+a -o"adele care!reiau di" aces+ %o%e"+ i"i8ierea

!rocesului de di$ere"8iere sexual3*

• La embrionii XX, morfogeneza o%arelor

se nc$eie t)rziu, către săptăm)na *+



*. Diferenţierea sexuală

• $rmează etapei determinismului genetical sexului #i al formării gonadelor.

• %e desfă#oară pe parcursul dez&oltăriiontogenetice em'rio(fetale, c)nd seformează *+ #i -+.



*. Diferenţierea sexuală

• /rocesul diferenţierii sexuale se înceieodată cu maturarea pu'ertarăneurocomportamentală ⇒ premiselepentru capacitatea de procreere.

• ntreruperea la orice ni%el a organizăriisexuale %a a%ea ca rezultat tulburări ngrade %ariabile ale dez%oltării sexuale

normale



• stabilirea sexului genetic n momentulconcepţiei

• translaţia sexului genetic spre sexulgonadal

• translaţia sexului gonadal spre sexulsomatic.

-exualizarea normală implică proceseordonate:



Diferenţierea gonadelor reprezintă c$eiae%enimentelor care conduc ladez%oltarea fenotipului sexual, procescomplex, reglat prin mecanisme diferitede cel puţin + de gene localizate at)t

pe cromozomii sexuali c)t şi pe

autozomi.

-exualizarea normală



• procesul de sexualizare = complex

• implicarea mai multor gene gonozomale #iautozomale

⇓

• pot perturba: de+er%i"is%ul -e"e+ic 9" $or%area

-o"adelor) di$ere"8ierea sexual3 a CGI &i a OGE

⇓

diferite forme de intersexualităţi



Determinismul sexului gonadal0 cromozomii

sexuali, gene autozomale

Finalizarea diferenţierii gonadale0 ,or%o"ii

Depă#irea perioadei critice de acţiune aormonilor ⇒ tul'urări ale diferenţieriisexuale, n prezenţa unui sex genetic şi

gonadal concordant şi normal.



Hormonii

!o+ exerci+a e$ec+e asu!ra8esu+urilor u"ui or-a"is% i"clusi'asu!ra SNC re!ercursiu"i!ri'i"d co%!or+a%e"+ul sexual di"'ia8a adul+ului*



STRUCTURA GENICĂ ACROMOZOMILOR SEXUALI

• *romozomii gonozomi s(au diferenţiatdintr(o perece de autozomi, suferind peparcursul e&oluţiei unele remanieri genice.

• *romozomii 1 #i 2 prezintă diferenţemorfo(structurale #i de regla3 genic,deţin)nd gene cu funcţii diferite.



"romozomul

• *onţine gene de importanţă ma3oră pentrudeterminarea sexului masculin.

• /e 'raţul "p" posedă un mic segmentomolog unui fragment de pe 'raţul "p" alcromozomului 1, denumit regiune

pseudo#autozomală, cu care se

realizează un crossing(o&er limitat între 1#i 2.



"romozomul

• Dacă alinierea cromozomilor 1 #i 2 înmeioză este neparalelă &a a&ea loc uncrossing(o&er gre#it, în urma căruia esteposi'ilă translocarea uneia sau mai multorgene de pe 2 pe 1

⇓

apariţia unor tul'urări de sexualizare 4deexemplu, bărbaţii XX sau femeile X/.



"rossing#o%er normal (1/ şi patologic (*/ ntrecromozomii X şi n timpul spermatogenezei



pe 'raţul scurt "p", în imediata &ecinătate a regiuniipseudo(autozomale 42p55.67 se află situată oregiune numită -0 4sex determining region 2gene7 eci&alent cu D' 4testis determiningfactor77.

-0, are un rol co&)r#itor în iniţiereamasculinizării, a transformării primordiilor degonade n testicule embrionare,

/roteina specificată de gena -0 acţioneazădirect asupra moleculelor de !D8 din celuleleprogonadelor.

2ene localizate pe cromozomul



• Ge"a 34 plasată pe 'raţul "9" (codifică 4g 3# care acţionează de

asemenea asupra celulelor dinprimordiile de gonade, determin)nd

împreună cu %:2 transformareaacestora în testiculi.




• +ena 4gene7 -p cu rol în desfă#urareaspermatogenezei 4si"o"i%e( AZO) AZ:;Aoos!er%ia :ac+or/*

0egiunea 45' : 45'a, 45'b, 45'c. Deleţiile 45'a (1#67/, se%ere, cu absenţa

completă a celulelor -ertoli.

Deleţiile 45'b (187/ Deletiile 45'c (8+7/, asociate cu blocareaspermatogenezei.




• 2ene -4: dez%oltarea staturală, psi$o# comportamentală

• 2ena - ( toot$ size/ responsabilă de

constituirea mărimii dinţilor.


http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.qualitylogoproducts.com/stress-balls/tooth-figure-stress-reliever-extralarge.jpg&imgrefurl=http://www.qualitylogoproducts.com/stress-balls/tooth-figure-stress-reliever.htm&h=450&w=450&sz=20&hl=ro&start=4&sig2=kvQvm1SWFvfyovngqAFhgQ&tbnid=sq3U3joRJPd5lM:&tbnh=127&tbnw=127&ei=opX6R9a5FZ2e-QKk8dQl&prev=/images%3Fq%3Dtooth%26gbv%3D2%26hl%3Dro



+enele sexualizante de pe cromozomul 2

sunt foarte penetrante ⇒ unul sau maimulţi cromozomi 1 în plus, nu scim'ăsexul gonadic

x0 ;<,112 ;>,1112dar perturba spermatogeneza şi

aspectul fenotipic.

!9rezenţa cromozomului esteobligatorie pentru formarea gonadelor

masculine !



2ene localizate pe cromozomul X

• în zona telomerică a 'raţelor "p", oregiune pseudo#autozomală, omoloagăcelei de pe 2 #i cu care se realizează

crossing(o&er parţial între 1 #i 2.

• /e 'raţul p0 gena 40 4receptorandrogenic7, specifică receptori pentruandrogeni.



• acti&area +es+os+ero"ului în D?@

•receptorii pentru androgeni

AD<T

⇒ complex care ser%eşte la pătrunderea

$ormonului n nucleii celulelor din primordii şi la stimularea transcripţiei

n celule, fiind necesar procesuluidiferenţierii sexuale a căilor genitalemasculine.

enzima 6# #reductază specificatăde o genă autozomală

%cemă reprezent)nd rolul genei !:=@FB în masculinizarea



%cemă reprezent)nd rolul genei !: @FB în masculinizareacăilor genitale masculine



• gene somatice care condiţionează formareaunor caractere morfologice, sinteze de proteine4enzime7 etc.

• !u fost e&idenţiate regiuni "critice" cu importanţădiferită pentru funcţia normală o&ariană0 1p55.6(55.; respecti& 1955.C(196< .

• *romozomul 1 3oacă rol în morfogeneza #ifuncţia o&arelor în doză du'lă asigurăfeminizarea normală.

2ene localizate pe cromozomul X



• a em'rionii 11, celulele germinati&e spredeose'ire de cele somatice, conţin 6cromozomi 1 acti&i.

• /rezenţa a 6 cromozomi 1 acti&i esteesenţială #i o'ligatorie pentrudesfă#urarea meiozei în foliculii o&arieni.



49L 90;"-<L<= D

-X<4L=540

• /rocesul normal de sexualizare la om sedesfă#oară pe < etape succesi&e, între eleexist)nd relaţii cauzale #i conexiuni.



1. 'ormarea sexului genetic

are loc în momentul formăriizigotului (în timpul

fecundării):? spermatozoid X sau Y ?



*. 'ormarea sexului celular

se iniţiază în primele 2 săptămâni

= inactivarea la embrionii XX a unuiadin cei doi cromozomi X.



. 'ormarea sexului gonadic

a. 'ormarea gonadei nediferenţiate ( primordiilede gonade7.

• La = s3!+3%6"i du!3 $ecu"dare se edifică înregiunea mezonefrosului crestele genitale4primordiile de gonade "indiferente"7

∀ ≈ s3!+3%* >;0, în crestele genitale migreazădinspre sacul %itelin gonocite 4celule cap de

serie pentru gametogeneză7, popul)nd celedouă zone, cor+ical3 la ex+erior #i %edular3 lai"+erior?



• La e%7rio"ii X4 ) su7 ac8iu"ea -e"elor desexualiare) se 'a ,i!er+ro$ia o"a %edular3

edi$ic6"du;se as+$el +es+icolele e%7rio"are.tubii seminiferi şi glanda Le>dig /?• 9" !aralel) -o"oci+ele se 'or +ra"s$or%a 9"

s!er%a+o-o"ii*• Di" s3!+3%6"a @;) 9" +es+iculii e%7rio"ari 'a

9"ce!e si"+ea testosteronului şi a factoruluiantim?llerian) a%7ii ,or%o"i uc6"d u" rol

direc+ 9" co"+i"uarea di$ere"8ierii sexuale%asculi"e*



• 9rincipalii factori genetici caredetermină formarea gonadelor

nediferenţiate sunt: • -'1 (-teroidogenic 'actor/ şi

• @1.



b. Determinismul genetic al formării

testiculelor

• a om, transformarea gonadei nediferentiate în

testicule de'utează în săptăm)na E(< degestaţie prin diferenţierea celulelor -ertoli primiti%e.

• !cestea &or forma la început cordoa"e apoi prin

aglomerare +u7uli înglo')nd celulele germinale#i apoi primele rudimente de cordoaneseminifere.



• săptăm)na A#B # se indi%idualizează

primele insule de celule Le>dig ntrecordoanele seminifere• $or%area testiculelor ; +er%i"a+3 9"

s3!+3%6"a #∀ co7or6rea lor !ro-resi'3!3r3sesc a7do%e"ul &i a+i"- i"+rarea 9"

ca"alul i"-,i"al se localiea3 9"scrot 9" cursul ul+i%elor # lu"i de-es+a8ie*



• -rientarea gonadei nediferenţiată întesticule necesită prezenţa a doi factoriindispensa'ili0 -0 şi -;XB, urmărind o

cronologie precisă, #i preced)nd ca timp,cu C(; săptăm)ni formarea o&arelor.

• Es+e deci u" $e"o%e" ac+i') s+i%ula+ de

$ac+ori -e"e+ici de+er%i"a"8i*



2ene responsabile de formareatesticulelor:

• -0, -;XB şi -'1



Determinismul genetic al formăriio%arelor

• Debutul formării o%arelor din gonada nediferenţiatăeste mai tardi% faţă de sexul masculin.

• Formarea o&arelor necesită o represie a genelor %-1#i acti&area genelor G8@;.

• !cti&itatea -e"ei S: extrem de exprimată pe parcursulformării testiculelor la sexul feminin pare mai diminuată.

⇓

• ranformarea gonadelor nediferenţiate n o%are esteun fenomen pasi%, produs n lipsa factorilordeterminanţi specifici sexului masculin.



• n absenţa cromozomului ,• n primordiile de gonade se %a

$ipertrofia corticala din care cătresăptăm)nile 1A#*+ se %or formao%arele.

La e%7rio"ii XX



• gonocitele pro&enite din acela#i sac &itelinca #i la em'rionii 12, &or popula corticalatransform)ndu(se în o&ogonii

• acestea &or suferi foarte cur)nd unelemodificări morfologice, trec)nd în o&ocitede ordinul #i &or intra în profaza meiozeiprimare 4o&ogeneza7.

La e%7rio"ii XX



C. 'ormarea căilor genitale interne ("2=/

• " lu"a a II;a a de'ol+3rii i"+rau+eri"e) 9"ca'i+a+ea a7do%i"al3 a e%7rio"ului sede'ol+3 7ila+eral &i co"co%i+e"+ canale

?ller .di" care se 'or $or%a ul+erior c3i-e"i+ale $e%i"i"e/ &i canale @olff .di"care se 'or $or%a c3i -e"i+ale

%asculi"e/) embrionul parcurg)ndastfel o a ==#a perioadă temporară deambi%alenţă sexuală.



Formarea căilor genitale interne



• 9)nă n luna a ===#a la embrionii X, prezenţatesticulelor embrionare (a $ormonilorsecretaţi de aceştia/ %a induce formarea

căilor genitale masculine din canalele @olffşi atrofierea n paralel a canalelor ?ller.

• La e%7rio"ii XX) 9" aceea&i !erioad3 se 'orco"s+i+ui c3ile -e"i+ale $e%i"i"e di" ca"aleleMller) 9" +i%! ce ca"alele Fol$$ re-resea3*

Formarea căilor genitale interne



• ex!eri%e"+e e$ec+ua+e !e e%7rio"i de%a%i$ere au de%o"s+ra+ $or%area CGI%asculi"e 9" %od ac+i') su7 ac8iu"ea+es+os+ero"ului e%7rio$e+al .si"+ea lui 9"ce!edi" s3!+3%6"a / &i a factorului antim?llerian secre+a+ de celulele Ser+oli*

• cas+rarea e%7rio"ilor X4 a de+er%i"a+re-resarea ca"alelor Fol$$ &i i%!lici+)co"s+i+uirea 9" %od !asi') a CGI $e%i"i"e*



6. 'ormarea organelor genitale externe(;2/

• are loc între lunile a (a #i a H(a aledez&oltării em'rio(fetale.

• -+ se constituie din primordiile4tu'erculii7 ce apar în dreptul sinusuluiuro(genital.

• În edificarea -+ masculine, la fel ca #i la*+, un rol co&)r#itor îl 3oacă testosteronulembrio-fetal.

'



• +es+os+ero"ul⇓

• di,idro+es+os+ero" .D<T/*

• leagă de o proteină receptor specificată de

gena E40E de pe cromozomul X ⇓• *onstituie D<T;R ⇒ &a acţiona asupra celulelor

ţintă din !ri%ordiile de OGE) &iriliz)ndu(le.

4cti%are prezenţa enzimei 6alfa#reductaza

'ormarea;2

masculine



• La embrioniiFfeţii XX, n mod pasi%, fără inter%enţia %reunor factori se%or constitui ;2 conform

modelului feminin.

'ormarea ;2 feminine



. Formarea organelor genitale

e!terne



8. tapa diferenţierii sexualeneurocomportamentale şi neuro$ormonale

• *uprinde modularea structurilor ner&oase, în special ipotalamice, conformcariotipului 4a încărcăturii

cromozomiceIgenice7.

• !cestora li se adaugă treptatcaracteristicile specifice sexului.



tapa diferenţierii sexualeneurocomportamentale şi neuro$ormonale

• a om, controlul sexualităţii trece de lani&el ormonal su' control cortical, astfelcă 9"'38area social3 de&ine esenţială

pentru desfă#urarea unei acti&ităţi sexualenormale.• După &)rsta de E ani, c)nd scema

corporală este completă, identitateasexuală este #i ea complet constituită #ista'ilă.



G. Diferenţierea sexuală pubertară

• este ultima etapă,• se instituie caracterele secundare

sexuale #i consecuti&, maturitatea

sexuală, cu producerea de gameţi apţi defecundare.

• H)rsta de de'ut este &aria'ilă pentru cele

două sexe fiind influenţată de factorigenetici, sociali, climatici, nutriţionali saupsiici.



• La i"di'iii cu o de'ol+are sexual3 "or%al3)sexul -e"e+ic) -o"adal) so%a+ic .CGI/)

$e"o+i!ic .OGE &i carac+ere sexuale

secu"dare/) social &i !si,olo-ic .de$i"i+ !ri"cri+erii co%!or+a%e"+ale/) coi"cid*• ;rice abatere de la etapele mai sus

menţionate %a perturba procesul diferenţierii

sexuale, cu apariţia unor tulburări alesexualizării.



INTERSEXUALITATEA

• = starea caracterizată prin prezenţa la unindi&id a caracteristicilor am'elor sexe dinpunct de &edere fizic, al aparatului

reproducti& #i al comportamentului sexual. ⇓

• starea fenotipică n care indi%izii prezintă abateri de la fenotipul sexual

ca bărbaţi sau femei.



• diagnosticată de o'icei la na#tere în cazulnn cu -+ am'igui

• poate scăpa diagnosticului n acestmoment dacă fenotipic nou#născutulse ncadrează n sexul masculin sau

feminin.

INTERSEXUALITATEA



• ! %aluarea unui nou#născut cu organegenitale ambigui este complexă şi

presupune căutarea unor trăsături

fenotipice care pot fi caracteristice şiun istoric familial aprofundat pentru

stabilirea cauzelor, care pot fi multiple.

INTERSEXUALITATEA

! ! H

H!



http://en.wikipedia.org/wiki/File:Bodymorphproj_mkg_modA001_20070407_posA06.jpg



"l ifi did ti ă tă il



"lasificarea didactică a stărilor cuintersexualitate

se bazează pe tipul de gonadă prezent şi cuprinde:* <er%a$rodi+is%ul ade'3ra+ 4?!7 stare

intersexuală cu am'ele structuri gonadale#* Pseudo,er%a$rodi+is%ul $e%i"i" 4/?F7 două

o&are=* Pseudo,er%a$rodi+is%ul %asculi" 4/?B7 două

testicole>* Dis-e"eia -o"adal3 %ix+3 4D+B7 testicol #i

'andeletă o&ariană fi'rozată0* Dis-e"eia -o"adal3 !ur3 4D+/7 'andeleteo&ariene fi'rozate 'ilateral

5* B3r7a8ii XX.



* <er%a$rodi+is%ul ade'3ra+

• ste o cauză destul de rară aintersexualităţii 4su' 5JK7

• %e caracterizează prin prezenţa at)t aţesutului testicular c)t #i a celui o&arian.

• /atogenic0 exces de producere aandrogenilor fetali.



• Go"adele( pot fi ovar şi testicol"

o combinaţie dintre acestea = ovotestis

ovotestis şi o gonadă. • CGI sunt de am'ele tipuri exist)nd #i

deri&ate mulleriene #i Lolffiene.

• OGE sunt am'igui, aspectul lor &ariindlarg, dar tendinţa este spre masculinizare.• Mor$o+i!ul este &aria'il.




• Ba3oritatea sunt declaraţi la na#tere de sexmasculin

• la pu'ertate JK dez&oltă s)ni #i ;JK au ciclurimenstruale.

• *ea mai comună formă gonadală esteo'o+es+is;ul fiind prezentă la 6IC dintre pacienţi,constituită din ţesut testicular #i o&arian a#ezate

Mcap la capN.• !cesta este însoţit de o singură trompă uterină #iIsau un singur duct deferent, nefuncţionale.




• #iopsia gonadală confirmădiagnosticul.

• !t)t o&arul , c)t #i testicolul atuncic)nd sunt prezente se găsesc înpoziţie anatomică normală.

• @umorile gonadale sunt rare.




• Cario+i!ul !oa+e $i (

C8,XX (8+7/, C8,X(167/I C6,XFC8 ,XI C6,XFC8 ,XFCG,X (*67 /,

%ariate forme de mozaicismI C8,XXFC8,X, stare denumită $imerism,mai

puţin de 17.




• /rezenţa ţesutului testicular la un cariotip ;E,11poate fi explicată uneori prin translocaţia regiunii%:2 de pe cromozomul 2 pe un cromozom 1

sau pe un autozom.• ste surprinzătoare formarea testicolului c)ndnu există regiunea %:2, în prezenţa cariotipului;E,11 ⇒ sugerează cooperarea cu %:2 #i a

altor gene situate 2, 1 #iIsau autozomal care împreună determină formarea testicolului.




• Bai rar a fost semnalată prezenţacariotipului ;E,12 ceea ce face greu deexplicat existenţa ţesutului o&arian, pentru

a cărui dez&oltare sunt necesari doicromozomi 1.

• ste posi'il ca să existe o proporţie foarte

redusă, greu detecta'ilă de linii celulare11.



#* Pseudo,er%a$rodi+is%ul $e%i"i" .P<:/

• Se carac+eriea3 !ri" !ree"8acario+i!ului >5)XX) -o"adei $e%i"i"e &i

a u"ui $e"o+i! 'irilia+*



Cauele P<:

• 3iperplazia adrenaliană congenitală prin deficitenzimatic 0 beta $idroxisteroid de$idrogenaza ( #J 3-D/I *1 $idroxilaza ( *1#;3/I

11 beta $idroxilaza ( 11#J ;3/I• ransfer transplacentar de androgeni materni prin: %edica%e"+e ad%i"is+ra+e 9" sarci"3 .!ro-es+a+i'e de

si"+e3/ ? +u%ori %a+er"e secre+a"+e de a"dro-e"i .o'arie"e)

su!rare"alie"e/? de$icie"83 !lace"+ar3 de aro%a+a3) e"i%3 careco"'er+e&+e +es+os+ero"ul 9" es+radiol?



Deficienţa de *1 $idroxilază

• nzima 65(-? este o enzimă esenţială în'iosinteza $ormonilor steroizi

• +ena care specifică enzima este situata Ep.6C

• %indromul determinat se transmite recesi&autozomal.

• De$ici+ul de e"i%3 duce la 7loca 9" si"+ea,or%o"ilor s+eroii u" de$ici+ de

%i"eralocor+icoii &i o su!ra!roduc8ie dea"dro-e"i*



Deficienţa de *1 $idroxilază

• Deficienţa de mineralocorticoizi inducepierdere de sodiu, stare denumităMsindrom cu pierdere de sareN, manifestată

imediat la na#tere prin desidrataremasi&ă.

• xcesul de androgeni este responsa'ilde masculinizarea -+ la un făt feminin.



• Gradul de 'iriliare alsi"usului uro;-e"i+al &i al

OGE de!i"de de(• &)rsta expunerii la androgeni,• cantitatea androgenilor

prezenţi

• #i puterea &irilizantă aandrogenilor specifici.

$mbiguitate %&' prin deficienţă de 2(-%)

O tipuri de &irilizare descrise de /rader0



O tipuri de &irilizare, descrise de /rader0

• Do'ada 'irili3rii es+e de'ol+area exa-era+3 acli+orisului

• @ipul 0 ipertrofie clitoridiană • @ipul 0 ipertrofie clitoridiană cu aspect scrotal al

la'iilor mari #i mici • @ipul 0 clitorisul este &oluminos, orificiile uretral #i

&aginal se descid la ni&elul sinusului uro(genital• @ipul H 0 sinusul uro(genital se descide printr(un orificiu

punctiform la 'aza clitorisului peniform• @ipul H 0 masculinizarea este completă cu pliuri la'io(scrotale cudate #i orificiul uretral situate la extremitateaorganului penoclitoridian.

Su"+ dis+i"c+e = $or%e cli"ice !e"+ru de$ici+ul



Su"+ dis+i"c+e = $or%e cli"ice !e"+ru de$ici+ulde e"i%3 #;O<*

* :or%a se'er3 care asociază &irilizare #i pierdere desare cu posi'il deces timpuriu postnatal.

#* :or%a cu 'iriliare &i acce"+uarea aces+eia la

!u7er+a+e #i cu o cre#tere accelerată în timpul copilăriei.=* :or%a cu de7u+ %ai +ardi' , &irilizarea apare în

copilărie sau adolescenţă, pacientele pot prezenta #io&are policistice, oligomenoree sau amenoree,irsutism, infertilitate.

!ceastă formă este considerată a fi starea eterozigotă amutaţiei genice.



Cri+erii de dia-"os+ic

• *linic prezenţa &irilizării -+ #i a uterului• ni&el seric scăzut al sodiului, crescut al

potasiului #i cre#terea 5<(-?

pregnenolon• cre#terea eliminării de 5< cetosteroizi în

urină

• cariotip 11• e&idenţierea mutaţiei genice prin analizamoleculară.



Deficienţa de #J steroid de$idrogenaza

• Banifestările constau în am'iguitategenitală mai u#oară, pacienţii put)nd a&ea#i crize de pierdere de sare.

Deficienţa de 11#J $idroxilază• !ceastă formă prezintă retenţie de sare #i

ipertensiune asociate am'iguităţiisexuale.

= Pseudo,er%a$rodi+is%ul %asculi"



=* Pseudo,er%a$rodi+is%ul %asculi".P<M/

• cariotip ;E,12,• gonade = testicoli• aspectul -+ este contradictoriu, sla'

masculinizat, cu am'iguitate #i ciarfeminin.

• /atogenic, sunt incluse în /?B omultitudine de stări patologice dintre careexemplificăm 0

= Pseudo,er%a$rodi+is%ul %asculi"



=* Pseudo,er%a$rodi+is%ul %asculi".P<M/

• Deficienţa de 'actor 4ntimullerian• Deficienţa de testosteron, prin mutaţii ale genelor ce

specifică enzime implicate n biosinteza lui• Deficienţa de testosteron, prin $ipolaziaFaplazia

celulelor Le>dig datorită lipsei de L3 sau areceptorilor pentru L3 • Deficienţa de enzimă 6#alfa#reductaza,enzima de

con%ersie a testosteronului n D3 •

Deficit de utilizare a testosteronului (sindrom deinsensibilitate la androgeni/



Deficienţa de factor antimullerian

• ncidenţa este redusă,• depistarea la na#tere este dificilă

deoarece -+ sunt de sex masculin.

• poate fi suspicionată la un 'ăiat cu ernieinginală unilaterală #i criptoridiecontralaterală.

Deficienţa de factor



Deficienţa de factorantimullerian

• nter&enţia cirurgicală e&idenţiază uter #itrompă uterină de partea erniei #i uneoriprezenţa unui duct deferent datorită

secreţiei de testosteron de către testicolulcontralateral.• @re'uie inter&enit cirurgical în încercarea

de a co'orî testicolul în scrot datorită

riscului crescut de malignizare.



• /?B datorat deficienţei de factorantimullerian este rareori ereditar, iardatorită expresi&ităţii la sexul masculin

transmiterea poate fi recesi& 1(linPată saudominant autozomală.

• *onsultul genetic este important.

D fi i i l i



Deficienţe n sinteza testosteronului

• %inteza testosteronului se desfă#oară în Oetape enzimatice, în fiecare etapă put)ndapărea defecte.

• nzimele 46J(Q idroxialza, C(R idroxisteroiddeidrogenaza, 5<(Q idroxilaza7 implicate în treidintre aceste etape sunt comune cu cele alesintezei ormonilor adrenalieni #i deficitul lor

determină at)t am'iguitate sexuală c)t #isimptome de iperplazie adrenalianăcongenitală.

D fi i ţ i t t t t l i



Deficienţe n sinteza testosteronului

• 5<( 6J desmolaza #i 5< cetosteroidreductaza sunt implicate doar în sintezaandrogenilor #i defectele lor nu determină

dec)t am'iguitate genitală.



• În perioada de nou(născut ace#ti pacienţi cucariotip ;E,12 prezintă gonade masculine #i-+ cu am'iguitate.

• -+ răspund la tratamentul cu testosteron, iarcopii cu iperplazie congenitală adrenalianănecesită #i administrare de ormonicorticosteroizi #i mineralocorticoizi.

• "onsultul genetic trebuie efectuat deoarecedeficienţele se transmit recesi% autozomal.

Deficit de răspuns periferic la testosteron



Deficit de răspuns periferic la testosteron(sindrom de insensibilitate la androgeni/

• *itogenetic persoanele cu sindrom deinsensi'ilitate la androgeni au cromozomiisexuali 1 #i 2.

• Saza patologică este reprezentată dea'senţa sau disfuncţionalitateareceptorilor citosolici care leagă D?@(ulpentru a se forma complexul receptor(D?@, implicat în &irilizarea sinusuluiurogenital #i formarea -+ masculine.

Deficit de răspuns periferic la testosteron



Deficit de răspuns periferic la testosteron(sindrom de insensibilitate la androgeni/

• Deoarece testicolul a fost prezent în &iaţaintrauterină -+ sunt de tip masculin, iar-+ sunt feminine sau cu grade &aria'ile

de am'iguitate.



• tiologia este mutaţia genei !: 4receptorandrogen7 localizată 1956 .

• xistă două forme ale sindromului 0( cu insensi'ilitate completă la androgeni( cu insensi'ilitate

incompletă.

Forma cu insensibilitate completă la



pandrogeni

• /atogenic în această formă tipurile de mutaţiianiilează gena !: determin)nd a'senţareceptorilor androgenici.

• Fenotipul de tip feminin, armonios la un cariotip

12.• +onada este testicol plasat în la'ii, canalulinginal sau a'dominal, dar acesta estedisgenetic.

• *ăile genitale interne deri&ate din canalul Golfsunt a'sente sau rudimentare.• -+ sunt tipic feminine, dar &aginul este or'.

Forma cu insensibilitate completă la



pandrogeni

• a pu'ertate se dez&oltă unele caractere secundare alesexului feminin 4glande mamare7 dar cu amenoreeprimară.

• Înainte de pu'ertate diagnosticul poate fi suspicionat prin

prezenţa unei structuri la ni&el la'ial, inginal sau a uneiernii inginale. Siopsia acestei structuri e&idenţiază ogonadă de tip masculin.

• Datorită morfotipului feminin sinonimul sindromului cuinsensi'ilitate completă la androgeni este Mtesticol

feminizantN.• @ratamentul constă în gonadectomie 4a&)nd risc de

malignizare7 #i aport estrogenic.



Forma cu insensibilitate completă la androgeni

Forma cu insensibilitate incompletă la



pandrogeni

• /atogenic există o reducere parţială afuncţiei receptorilor androgenici la uncariotip 12.

• !ceastă formă poate fi descoperită dincopilărie c)nd -+ prezintă semne demasculinizare ca0

fuziunea la'ială posterioară, clitoromegalia.

Forma cu insensibilitate incompletă la



pandrogeni

• Haria'ilitatea fenotipică este de la tentăfeminină, la am'iguitate, p)nă la tipicmasculin.

• /acienţii prezintă clitoris peniform,micropenie, la'ii cu aspect scrotal cu saufără prezenţa de testicole, sinus uro(genital comun, ipospadias, iar lapu'ertate ginecomastie #i a'senţa unei&irilizări.

'orma cu insensibilitate incompletă la androgeni



'orma cu insensibilitate incompletă la androgeni

n general, datorită aspectului;2 la naştere sunt declaraţi

de sex masculin.3ormonal n ambele formeexistă o creştere atestosteronului, dar n forma

incompletă apare şi creşterea$ormonului luteinizant.

Deficienţa de enzimă 6#alfa#reductaza,enzima



ţ ,de con%ersie a testosteronului n D3

• tiologic este datorat unei mutaţii recesi&autozomale a genei ce specifică enzimaO(alfa(reductaza, care con&erte#te

testosteronul în forma sa acti&ă D?@.*ariotipul este ;E,12 #i testicolefuncţionale.

Deficienţa de enzimă 6#alfa#reductaza,enzima



ţde con%ersie a testosteronului n D3

• -+ prezintă am'iguitate 0• fuziune la'io(scrotală,• sinus uro(genital comun,

• ipospadias se&er• la pu'ertate datorită acţiunii

testosteronului apare o dez&oltare a

penisului fără dez&oltarea prostatei, apilozităţii faciale care sunt su' controlulD?@.

0 Dis-e"eia -o"adal3 %ix+3



0* Dis-e"eia -o"adal3 %ix+3

• *ariotipul este de tip mozaic ;O,1I;E,12.• +onada este un testicol unilateral situat

deo'icei intraa'dominal #i contralateral o

gonadă de tip 'andeletă fi'roasă 4similarformaţiunii TstreaPN din monosomia 17urmată de structuri mulleriene 4trompă

uterină #i uter unicorn7.



Disgenezia gonadală mixtă

•OGE 'aria3 de la as!ec+ul $e%i"i" la cel %asculi")

care i%!ri%3 si"dro%ului co%7i"a8ia de +r3s3+uri 9"+re si"dro%ul Tur"er &i P<M*• Carac+eris+ic3 es+e s+a+ura %ic3*•Riscul de %ali-"iare crescu+ i%!u"e-o"adec+o%ia*

5* Dis-e"eia -o"adal3 !ur3 .si"dro%ul



SHer/

• %indrom caracterizat prin morfotip feminin@urner( liPe, cariotip ;E,12, gonade tip TstreaPN,uter, -+ feminine fără instalarea pu'ertăţii #i

în unele cazuri poate apărea o ipertrofieclitoridiană.

• /atogenic este datorat unei deleţii sau mutaţiia genei %:2. Deoarece >JK dintre cazuri

prezintă gena %:2 normală se presupune căinter&in mutaţii ale altor gene care influenţeazăfuncţionalitatea regiunii %:2.

Dis-e"eia -o"adal3 !ur3 .si"dro%ul



SHer/

• !ceste femei pot procrea prin tenici deinseminare artificială cu o&ule de ladonator.

• /entru a pre&eni malignizarea &estigiilorgonadale se impune extirparea lor.

B3r7a8ii XX



* B3r7a8ii XX

• Săr'aţii 11 reprezintă o categorie distinctă deermafroditul 11,a&)nd morfotip masculin,testicole mici, azoospermie #i fără prezenţa deuter sau o&ar.

Au $os+ su-era+e di$eri+e %eca"is%e!a+o-e"ice (

• cromozom 1 care a c)#tigat regiunea %:2 pe'raţul scurt prin crossing o&er între 1 #i 2 înafara regiunii pseudoautozomală 4'ăr'aţii 11,%:2 poziti&i7

B3r7a8ii XX ; %eca"is%e



* B3r7a8ii XX ; %eca"is%e

• mozaicismul cu linia celulară 12 ascunsă#i detectarea numai a liniei celulare114'ăr'aţii 11, %:2 poziti&i7

• mutaţia altor gene care cooperează cu@DF în formarea testicolului ar explica

• 'ăr'aţii 11 fără regiunea %:2 4'ăr'aţii

11, %:2 negati&i7.

Kărbaţii XXM N KDefect de sexualizare



testiculară, C8,XXM

• (EC8,XX testicular disorder of sex de%elopment/.

• @otu#i în cadrul acestui sindrom prezenţa

genei %:2 este adesea asociată cu odez&oltare normală a -+, în timp cea'senţa ei determină am'iguitatea-+.ndi&izii %:2 poziti&i dez&oltă mult

mai rar ginecomastie în comparaţie cu cei%:2 negati&i.

Kărbaţii XXM N KDefect de sexualizare



testiculară, C8,XXM

• ndi&izii %:2 negati&i prezintă -+am'igue de la na#tere, cuprinz)ndipospadias penoscrotal #i criptoridie #i

dez&oltă ginecomastie la pu'ertate în lipsatratamentului adec&at.• ndi&izii %:2 poziti&i sunt adesea

diagnosticaţi la pu'ertate pe 'aza staturii

mai scunde, su'dez&oltării testicolelor #iazoospermiei.

Curs 10 Sexualizare

Documents

Transcript of Curs 10 Sexualizare