8/10/2019 Curs 10 Procedura

1/7

Curs 10 procedura- 05.05.2014

Andrei Zarafiu

Cercetarea judecatoreasca abreviata - in cazul recunoasterii invinurii:

- este o aptitudine

-pentru a deveni efectiva, trebuie formulata o cerere in conditiile restrictive ale legii, iar cererea

trebuie sa fie admisa de instanta

Pentru a fi admisa cererea in cazul recunoasterii invinuirii, instanta trebuie sa verifice indeplinirea

urmatoarelor conditii:

Fapta dedusa judecatii sa nu fie pedepsita cu detentiunea pe viata

Cererea sa fie completasa recunoasca in totalitate fapta descrisa in actul de sesizare-Solicitarea sa fie judecata exclusiv pe baza probelor administrate in

timpul urmaririi penale- Sa fi fost facuta personal de inculpat

Verifica daca recunoasterea e totala si daca a intervenit in termenul prevazut de lege.

Sa constate ca probele sunt suficiente pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.

(art.349 alin.(2) ).

Caracteristica institutiei: provoaca o evaluare anticipata a materialului probator.

Actele de cercetare abreviata (care e tipologia lor):

Efectul principal al admiterii cereriiefectuarea unei cercetari abreviate formata dintr-un

singur act de cercetare : administrarea probei cu inscrisuri

Pentru efectuatarea acestui act de cercetare, legea acorda fie un termen,cel la care s-a

admis cererea, fie nc un termen suplimentar, acordat in acest scop.

Chiar in aceasta procedura, administrarea probei cu nscrisuri are un caracter eventual =>In

sensul ca este posibil sa nu o ntlnim dac niciuna dintre pri nu solicita acest lucru. ( e doar

posibila, nu obligatorie).

In practica judiciara inscrisurile care se administreaz dup recunoasterea nvinuiriiau

preponderent rolul de a circumstantia persoana inculpatului si nu privesc de regula fondul

cauzei.

=>Administreznscrisuri care sa permit instanei de judecatindividualizarea in favoarea

pedepsei aplicabile.

Ex: scrisori de recomandare, caracterizari ( loc de munca, cazier).

Chiar si in cadrul acestei proceduri, legea permite potrivit ART.377 schimbarea ncadrrii juridice.

8/10/2019 Curs 10 Procedura

2/7

=>Prin recunoasterea nvinuirii nu se consolideaz automat incadrarea juridic.=> Nu poi schimba incadrarea juridic in baza acestei proceduri.

!!! Este interzisca prin schimbarea ncadrrii juridice sa se schimbe si forma de vinovaiei a fapteiinculpatului.

Admiterea cererii de judecare in cadrul recunoasterii i nvinuirii nu are caracter interlocutoriu, nuleag instana intr-o anumit cercetare.

Cteva incidente procesuale din cercetarea judecatoreasca valabile pentru orice forma de cercetare:

1. Schimbarea ncadrrii juridice- ART.386

Instana este investita cu o fapta in sens material, si nu cu o ncadrare juridica, astfel este posibila

schimbarea ncadrarii juridice numai in condiiile legii.

Schimbarea incadrarii juridice este circumscrisa urmatoarelor reguli:

Trebuie pus in discuie prealabila a procurorilor si a persoaneivtmate.

Cercetarea poateinterveni oricnd in cursul judecii, chiar si dup terminarea cercetrii, insa

discuia prealabila trebuie sa aib loc neaparat in timpul cercetrii.

=>Schimbarea ncadrrii juridice se poate produce la cerere sau din oficiu.

In aceasta procedura, instana este obligat sa-i atrag atenia inculpatului ca poate lsa cauza mai

la urma pentru a-si pregti aprarea.

ncadrarea juridicareprezint conformitatea coninutului constitutiv al faptei descrise in

materializarea ei cu cel al normei incriminatoare.

Trebuie sa se produca o suprapunere perfecta ntre cerintele din coninutul normei

incriminatoare si toate elementele materiale, obiective si subiective care caracterizeaz

fapta.

In ipoteza in care nu exista aceasta suprapunere si nu am nicio alta ncadrare juridica care

sa corespundfaptei aa cum a fost savarsitase dispune soluia achitrii.

2.

Renuntarea la probe si imposibilitatea administrrii probelor - ART.383

In cazul renunarii, dreptul procesual de a propune probe cunoaste si un corelativ , si anume

dreptul de a renuna la probe.

=>Pe cale de consecin, nu poate renuna la o proba subiectul procesual care nu are dreptulde a

propune probe.

=>Astfel, la probe pot renuna:-procurorul-persoana vatamata-prile.

!!! Instananu are dreptulde a renuna la probe ntruct nu a avut nici dreptul iniial de a propuneprobe.

8/10/2019 Curs 10 Procedura

3/7

Renuntarea in materie penal nu are caracter unilateral, si trebuie pus in discuie partilor si

instana sadea ncuviinarea. Nu functioneaza caracterul unilateral nici mcar pe latura civil a

procesului penal .

Renuntarea devine efectivcnd e ncuviintata de instana.

Cnd o proba admis anterior apare ca inutila sau devine imposibil de administrat, instana

dup ce asculta subiecii implicai in proces, dispune ca proba sa nu mai fie administrata.

O proba devine inutila cnd i pierde caracterul necesar, si devine imposibil de administrat fie

material, fie judiciar.

Terminarea cercetrii judecatorestiEtapele judecatii in prima instana, spre deosebire de activititatea judiciara din timpul urmaririi

penale, urmeaz o ordine obligatorie si progresiva.

Exista ntre 2 limite: nceperea cecetarii judecatoresti si terminarea cercetarii judecatoresti - in sens

juridic, care trebuie declarate ca atare in public.

Terminarea cercetarii judecatoresti- acest moment intervinedin punct de vedere procesual dac in

urmantrebrilor adresate de preedintele de complet, procurorul si prile nu mai au de dat

explicaii, si nici cereri noi privind cercetarea judecatoreasca de formulat.

=>Dup care preedintele declara terminat cercetarea judectoreasc.

Terminarea cercetriijudecatoresti ca moment procesual marcheaz si momentul maxim pana la

care pot fi efectuate anumite acte. ( schimbarea completului de judecata, intervenia voluntara a

partii responsabile civilmente)

Etapa dezbaterilor :

Judecata in prima instanapresupune o succesiune de activitati care se petrec unele in afara edineide judecata, altele in timpul edinei.

In timpul sedintei de judecata:

Dezbaterile- momentul culminant al activitii de judecat , apogeul duelului judiciar.

Momentul concluziilor pe fondul cauze ( concluziilor de final), cnd procurorul, persoana vtmat si

prile, respectiv subiecii care reprezint ambele funcii procesuale, i exprima punctul de vedere si

propun o soluie inconsecin cu privire la ntregul coninut al procesului penal.

Dreptul de a pune concluzii este un drept procesual, recunoscut doar subiectelor procesuale, nu sialtora.

8/10/2019 Curs 10 Procedura

4/7

pentru exerciiul acestui drept, subiecii procesualinespecializati pot primi ajutor

(persoana vtmat si prile). Procurorul e specializat.

Reprezentantulnu are dreptul de a pune concluzii, doar avocatul.

Acest drept se dobndete prin ndeplinirea unei condiii procesuale, respectivmputernicirea din partea clientului, dar si prin ndeplinirea unei condiii substantantiale,

vechimea in profesie.

Pentru a asigura egalitatea de arme si echitatea procesuala, dezbaterile au o anumit ordine

prevazuta de lege care nu poate fi schimbat.

Primul vorbeste procurorul => apoi persoana vtmat => partea civil => partea responsabila

civilmente => Si la sfarsit inculpatul, care trebuie sa rspund acuzailor aduse pe latura penal si

eventual pe latura civila.

In timpul dezbaterilor, procurorul si prile pot ntrerupe pentru a le da replica.

Ultimul cuvant al inculpatuluinu este un moment distinct in cadrul edinei de judecata, ci este un

moment distinct in cadrul dezbaterilor.

nainte de a inchide dezbaterile, se acorda ultimul cuvant inculpatului.

Astfel, inculpatul vorbeste de 2 ori : - o data, alturi de celelalte pri in ordinea

prevazuta de lege cnd poate fi intrerupt si i se poate acorda replica.

- si nc o data doar el, cnd nu poate fi intrerupt si

nici nu i se poate acorda replica.

De regula in practica judiciara, ntre aceste doua momente sunt cunoscute forme diferite. Se poate

ca atunci la grmada sa vorbeasca aprtorul si la ultimul cuvnt chiar el, inculpatul. Dac inculpatul

releva noi aspecte relevante pentru solutionarea cazului, instana poate dispune reluarea cercetrii

judecatoresti.

Din cazul concluziilor, de recomandat ar fi sa vorbeasca persoana specializat, iar in cazul ultimului

cuvnt inculpatul trebuie sa-si prezinte propriile aprecieri cu privire la situaia judiciara.

Ultimul moment al inculpatului face diferena ntre executarea la penitenciar sau in alta parte.

nchiderea dezbaterilor inchide si edina de judecata.

Deliberarile:

Deliberarea= este activitatea de consftuire a membrilor completului de judecata, prin care acetia

ajung sa solutioneze cauza dedus judecatii.

Are loc in secret, si participa doar membrii completului in fata cruiaau avut loc

dezbaterile.

Presdintele de completi spune prerea ultimul, pentru a nu ii influena pe ceilali.

8/10/2019 Curs 10 Procedura

5/7

Deliberarea privetemai intai chestiunile de fapt, si apoi chestiunile de drept.

Luarea hotrrii: potrivit ART.394, hotararea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor

completului de judecata. => Acest acord intervine prin intrunirea unanimitatii. Dac nu poate fi

ntrunit, hotararea se ia prin majoritate.

In Romania, avem doua tipuri de majoritati:

- o majoritate simpla, voluntara

- o majoritate fortata, legal, care intervine atunci cnd rezulta mai mult de doua preri.

=>In acest caz, judecatorul care opineaz pentrusoluia cea mai severa, trebuie sa se

alature in mod forat soluieicele mai apropiate de a sa.

Potrivit legii, cel care opteaz pentru soluia cea mai severa,se altura in mod forat opiniei cele mai

apropiate. Aceasta modalitate e cea mai favorabil inculpatului.

In situatia in care cu ocazia deliberrilor se ajunge la un rezultat, se ncheie o minuta, in

coninut preconstituit ( ART.400 )se intocmeste ntotdeauna im doua exemplare originale.

Dac pentru orice considerent in urma deliberarilor nu se poate ajunge la o hotarare in sens

procesual, se ncheie un proces verbal. Cand :

- reluarea cercetrii judecatoresti

- complete divergente

- cand se descompleteaza un complet

Ca act procesual, hotrrea pronuntata in urma judecarii cauzeiin prima instana, cuprinde doua

categorii de dispoziti:- cele care privesc fondul cauzei

- cele care privesc msurile procesuale cu caracter complementar privind

libertatea persoanei sau patrimoniul acesteia.

Prin hotararea de rezolvarea a fondului cauzei, instana trebuie sa dispun in doua mari sensuri cu

privire la aciunea penalsi cu privire la msurile complementare.

Rezolvarea aciuni penale- ART.396 - pe latura penal, instana rezolva aciunea in mod

nedefinitiv nc pronuntand una din urmtoarele soluii prevazute de lege:

Condamnarea

Renuntarea la aplicarea pedepsei

Amnarea aplicrii pedepsei

Achitarea

ncetarea procesului penal

8/10/2019 Curs 10 Procedura

6/7

Condamnarea se pronunta doar ca urmare a constatarilor cumulative, dincolo de orice ndoiala

rezonabila, cu urmatoarele condiii:- Ca fapta exista, in dimensiunea ei materiala

-Ca fapta constituie infraciune

-Fapta sa fi fost savarsita de inculpat

Tehnic vorbind, condamnarea este soluia perfecta in materia penal, pentru ca implica in toate

cazurile rezolvarea fondului.

Dac aciunea penal nu se finalizeaz prin condamnare, nseamn ca eaa fost soluionat greit.

Dupa ce pronunta soluia condamnrii, instana trecela aplicarea unei pedepse principale, si apoi

eventual, sau chiar obligatoriu, la aplicarea unei pedepse accesorii ori complementare.

Apoi instana alege in concret modalitatea de executare a pedepsei.

Renuntarea la aplicarea pedepsei- se fundamenteaza pe aceeai tripla constatare, insa dac

instanaconstata ca o fapta a fost savarsita in condiiile stricte ale codului penal, poate renuna la

aplicarea pedepsei si sa spun ca eti doar vinovat.

=> Pe cand in cazul amanarii aplicrii pedepsei, instana constata daca eti vinovat.

Achitareaintervine in cazul ART. 16 lit a si b care echivaleaz cu constatarea nevinoviei celui trimis

in judecata.

ncetarea procesului penalse dispune in cazul ART.16 lit e - j si nu echivaleaz cu constatarea

nevinovatiei, ci doar cu imposibilitatea tragerii la rspundere penal.

In cazul in care inculpatul a fost judecat cu o cercetare abreviata ca si in cazul in care d ei si-a

recunoscut invinuirea, a revenit la cercetarea obisnuita, dac instana retine aceeai situaie de fapt,

cea descris in actul de sesizare, va aplica o pedeapsa dac il va gsi vinovat ale carei limite se vor

reduce cu o treime in cazul inchisorii si o patrime in cazul amenzii.

Pe latura penal instana este obligatasa dispun si nite msuri complementare cu privire la starea

de libertate.

Rezolvarea aciunii civile : -Soluiilecu privire la aciunea civil sunt in numar de 3:

Respingere

Admitere in tot sau in parte

Instana sa ia act de tranzacii sau acordul de mediere intervenit ntre pri

8/10/2019 Curs 10 Procedura

7/7

Insa aceste soluii care depind din punct de vedere substantial de condiiile rspunderii civile

delictuale, sunt posibile doar dac instana dispune condamnarea, renuntarea aplicarii pedepsei,

amnarea aplicrii pedepsei ori achitarea in temeiul ART 16 litera a b c si d.

Per a contrario, dac instana dispune achitarea sau ncetarea in temeiul celorlalte cazuri de la ART.

16 va lsa nesoluionta aciunea civil. => Echivaleaz cu o modalitate permis de lege dedezinvestire.