Curs 10-11 Igiena PM

8/16/2019 Curs 10-11 Igiena PM

http://slidepdf.com/reader/full/curs-10-11-igiena-pm 1/16

CURS 10

PERICOLE FIZICE - RADIAŢIILE

Obiective educaţionale - la sfârşitul cursului studentul va putea să:Clasifice radiaţiile ionizante si să identifice sursele şi modalităţile de expunere a popula ieiț

Precizeze efectele deterministe (non-stocastice) şi efectele aleatorii (stocastice)Clasifice radiaţiile UV să prezinte principalele efecte asupra or anismului şi să recomandămăsurile de profilaxie a efectelor nedoriteCaracterizeze radiaţiile luminoase importanţa lor pentru sănătatea umană!"precieze acţiunea radiaţiilor infraroşii asupra or anismului uman şi să recomande măsurilede profilaxie a efectelor nedorite

Radiaţiile reprezintă un factor fizic permanent al mediului #ncon$urător% având #n ceamai mare parte ori ine naturală! &adiaţia este fenomenul fizic de propa are #n spaţiu a unor unde electroma netice (radiaţii ondulatorii) sau particule (radiaţii corpusculare) caretransportă ener ie! ' parte din ener ie este transferată materiei pe care o stră at% producândefecte fizice% c imice sau iolo ice!

*n funcţie de ener ia transportată% radiaţiile sunt rupate #n radiaţii ionizante şi radiaţiineionizante! +istincţia dintre cele două cate orii este le ată de capacitatea lor de a produceionizarea materiei pe care o stră at!

1 Radiaţiile ioni!ante

Prin"adiaţii ioni!ante #ato$ice% nuclea"e& ' e #ntele e câmpul de particule şi unde

electroma netice de lun ime de undă de maxim , nm% capa ile de a produce% direct sauindirect% ioni #n corpurile stră ătute!

Ato$ul este compus dinnucleu%care la rândul său conţine ("otoni #( ) & *i neut"oni

#no&şi din +nveli*ul elect"onic #e -& .onizarea este smul erea unui electron din atom% cutransfer de ener ie şi formarea a două particule #ncărcate electric / un electron şi un ion pozitiv! Prezenţa #n număr mare a unor astfel de particule #ncărcate electric poate creadistru eri ţesuturilor vii% din acest motiv radiaţiile ionizante sunt foarte periculoase! +acă

ener ia nu este suficient de mare pentru a smul e electronul% dar este suficientă pentru a face

1



ca acesta să treacă de pe nivelul ener etic fundamental pe un nivel ener etic superior% atomuldevine excitat!

*n natură ma$oritatea nuclizilor sunt sta ili% dar există anumite tipuri nuclizi naturalisau produşi de om ai căror de nuclee sunt insta ile% dezinte rându-se spontan şi emiţândradiaţii ionizante! Procesul de emisie spontană (fără influenţă din exterior) de radiaţiiionizante dintr-un nucleu insta il se numeştede!inte,"a"e "adioactiv ! 0lementele conţinândatomi ai căror nuclei se dezinte rează sunt"adioactive #"adioele$ente& !

1 1 Cla'i.ica"ea "adiaţiilo" ioni!ante

+iferite tipuri de surse emit diferite tipuri de radiaţii ionizante cu efecte diferite asupramateriei! +upă natura lor% radiaţiile sunt:

- corpusculare, compuse din particule de su stanţă rezultate din dezinte rareradioactivă: particule 1 (sunt practic nuclee de eliu)% particule 2- (electroni)% 23 (pozitroni)%neutroni4

- electromagnetice% sunt 5pac ete de ener ie6 (fără masă de repaus) emise su formăde cuante (fotoni) şi care se propa ă su formă de unde!

Caracteristica definitorie pentru capacitatea de ionizare şi puterea de penetrare a uneiradiaţii ionizante este +nc "c tu"a elect"ic a "adiaţiei

Radiaţii cu +nc "c tu" elect"icRadiaţii . " +nc "c tu"

elect"ic/i(u"i α ( 7p 3 7 n) β- - electroni

β3 - pozitroni&adiatii 8 (&ont en)

&adiatiiγ (9amma)

eutroni (, n)Ioni!a"e Produc ionizări

directe % fiind astfel puternic ionizante

Produc ionizări

directe % fiind astfel puternic ionizante

Produc ionizări indirecte, fiindastfel slab ionizante

Pute"e de

(enet"a"e

Nepenetrante (suntoprite de o foaie de

ârtie% de stratulcornos al pielii)

Slab penetrante

(sunt oprite de o placă de lemn saucâţiva centimetri dealuminiu şi suntreţinute ma$or lanivelul pielii - circa

, cm)

Puternic penetrante

(sunt oprite de un perete de etonde ,m sau de materiale dense cumar fi o placă de plum % pot penetracomplet corpul uman)

ocivitat umai #n expunere ;aximă #n exp! *n expunere internă sau la iradiere

2



e internă (in alare sauin estie)

internă% dar suntnocive şi lacontaminare externă!

externă

1 /i(u"i de e2(une"e la "adiaţii ioni!ante

*nainte de a trece mai departe% este necesar să precizăm că există două tipuri de expunerela radiaţii ionizante:iradierea şi contaminarea! +acă elementele radioactive se depun pe uno iect sau o persoană% aceasta #nseamnă că acestea sunt contaminate! *n cazul omuluicontaminarea poate fiexternă (de exemplu pe piele sau păr) sauinternă (pătrundere #nor anism prin in alare% in estie% mai rar% prin piele)! Contaminarea enerează o li atoriu oiradiere% #ntrucât particulele emit radiaţii% dar iradierea nu este neapărat consecutivă unei

contaminări% fie pentru că particulele radioactive se află #n mediu% fie pentru că radiaţiile sunt produse direct de eneratoarele de radiaţii sau provin din spaţiu! *n funcţie de puterea lor de penetrare diferitele cate orii de radiaţii ionizante pot fi periculoase #n expunere internă sauexternă!

1 3 4 "i$i *i unit ţi de $ 'u"

&adiaţia ionizantă este inodoră% incoloră% fără sunet% deci nu poate fi văzută% auzită sau

simţită! 0a poate fi #nsă măsurată% folosind diferite tipuri de instrumente! ;ăsurând cantitateade radiaţie% oamenii pot detecta sursele de radiaţie şi pot lua măsurile necesare pentru evitareaefectelor acestora! RADIOACTIVITATEA - numărul de nuclei care se dezinte rează spontan pe secundă!Unitatea de măsură #n <!.! =e>uerel! , => ? , dezinte rare @ sec! DOZA AB ORBIT! - este definită ca ener ia medie cedată de radiaţia ionizantă unităţii demasă stră ătute şi se exprimă #n 9raA! ,9A ? , B@ (<!.!)

0fectele iolo ice ale radiaţiilor ionizante depind de: doza a sor ită #n mediul iradiat(ţesut sau or an)% calitatea radiaţiei şi caracteristicile mediului iolo ic iradiat! Pentru a lua #nconsiderare toţi aceşti factori% sunt utilizate mărimi care nu sunt direct măsura ile% ci deduse prin calcul! DOZA EC"IVA#E$T! - Da aceeaşi doză a sor ită radiaţiile au proprietăţi diferite de a produce modificări ţesuturilor! Pentru a lua #n considerare acest lucru% doza a sor ită + semultiplică cu un %actor de ponderare al radia&ieiE& % o ţinându-se astfel doza ec ivalentă F ?E& + ! Eactorul de ponderare al radiaţiei E& reflectă nocivitatea lor! E& este , pentru radiaţiile

8%γ %β4 , / 7 pentru celeα4 G /7 pentru neutroni (#n funcţie de ener ie)!

3



Unitate de măsură: <ievert (<v) , <v ? , B@ (<!.!)TI'()# DE *$+)'!T! IRE -IZIC! - Perioada de timp necesară pentru dezinte rarea a $umătate din nucleii atomici ai su stanţei radioactive! .od H I zile% Cesiu,JK H J ani%Car on ,L H GKJ ani% Plutoniu7JM H 7L ani!TI'()# DE *$+)'!T! IRE BIO#O.IC! - Nimpul necesar eliminării din or anism pecale naturală (prin procese meta olice) a $umătate din elementele radioactive #ncorporate!

1 5 Su"'e de e2(une"e la "adiaţii ioni!ante

RADIOACTIVITATEA $AT)RA#! /reprezintă principala componentă a expunerii umane%datorându-se atât radionuclizilor prezenţi #n mediul #ncon$urător% cât şi radionuclizilor dinor anism! Eondul natural de iradiere% reprezintă81% din fondul radioactiv total, cu valoridependente de locaţie eo rafică şi de altitudine! Provine din:- radia&ia cosmică / depinde de altitudine şi de latitudine şi este alcătuită din:

O Radiaţiile cosmice primare emise de <oare% corpuri cereşti alactice şi extra alactice%reprezentate de particule de ener ie #naltă (protoni / MG % alfa / J%G ) şi raze ammacare om ardează Pământul instantaneu! "tmosfera planetei acţionează ca un scut%a sor ind o mare parte din ener ia radiaţiei cosmice #n straturile superioare ale atmosferei

O Radiaţiile cosmice secundare emise de radioizotopi (car on ,L% tritiu% sodiu 77% eriliuK)care se formează prin interacţiunea radiaţiei primare cu moleculele din aer!

0 radia&ia terestră / se datorează elementelor radioactive care există #n roci şi sol reprezentatede:

- Radionuclizi primordiali % cu o viaţă lun ă% corespunzând vârstei eolo ice a pământului(uraniu7JI% uraniu7JG% potasiuL % t oriu7J7)

- Radionuclizi secundari % proveniţi din dezinte rarea uraniului şi toriului:

NQ mare: radiu77R% radiu77I%plum 7, % poloniu7, ! NQ mic: radon777% radon77 (t oron) Radonulreprezentând circa RI din radiaţia terestră de fond% radonul azos pătrunde #nlocuinţe prin spărturile şi fisurile din materialele de construcţie sau este eli erat c iar dematerialele de construcţie care #şi au ori inea #n scoarţa terestră (lemnul are conţinutul cel mairedus% iar cărămida% etonul% resia% faianţa cel mai ridicat)! Concentraţia radonului #n locuincreşte #n timpul nopţii% când se acumulează din cauza ventilaţiei mai reduse% şi scade

semnificativ la desc iderea uşilor şi ferestrelor! Cu toate că este un az inert% radonul pătrunde

4



#n or anism mai ales prin in alare% dar şi prin apă şi alimente! Eiind un potenţal factor de risc pentru sănătatea omului% este necesară suprave erea nivelului de radon din locuinţe!

RADIOACTIVITATEA ARTI-ICIA#! .radierea artificială este consecinţa contaminării a itatului uman cu izotopi

radioactivi artificiali produşi #n la orator prin activarea unor nuclee cu neutroni sau particuleaccelerate% prin reacţii de fisiune sau fuziune! Utilizarea acestor radiaţii reprezintă practiccauza poluării radioactive% necesitând măsuri de protecţie corespunzătoare!

E2(une"ea la radia&ii arti%iciale este"e!ultat al expunerii profesionale şi alexpunerii neprofesionale!E2(une"ea ("o.e'ional 6 priveşte persoanele care% prin natura meseriei% vin #n contact cuastfel de radiaţii la locul de muncă:

S 1n industria nucleară(centrale nucleare% mine radioactive) S 1n anumite specialită&i medicale (radiodia nostic% radioterapie% medicina nucleară)şi

paramedicale(infirmiere şi toţi cei care manipulează aparatura)S 1n di%erite domenii de cercetare(medicală% iolo ică% a ricolă)S 1n sectoare industriale care utili2ea2ă surse radioacti3e(radio rafie industrială% #n

industria farmaceutică pentru sterilizare% #n industria alimentară pentru conservare%

cali rare radiometrică)!E2(une"ea ne("o.e'ional se referă la populaţia enerală care poate fi supusă la:

Expunerea medicală /cca! %J m<v pe an / utilizarea radiaţiilor 8 #n scop dia nostic (radioscopie% radiofoto rafie% radio rafie

dentară% radioscopia cu amplificator de ima ine) / radioterapie externă (roent en-% co alto-% cesiu- terapia) / curieterapia locală endocavitară (&a77R% CoR ) / medicina nucleară (NeMM% .,J,)

Expunerea datorată testelor nucleare desfăşurate #n perioada ,MG7-,MRItritiu% car on,L% stronţiuM % cesiu,JK

Alte surse de expunere radioacti3ă / Iradierea populaţiei datorită de eurilor radioactive, avariilor sau accidentelor

produse la centralele nucleare !n e"ploatare prin eli erarea #n mediu de radionuclizicare vor fi in alaţi sau pătrund #n lanţul trofic al omului!

/ #"punere prin produse de lar$ consum aparate electrocasnice% o iecte luminiscente%

ceramici dentare% etc!

5



1 7 E.ectele "adiaţiilo" ioni!ante a'u("a o$ului

4ecani'$e de acţiune

0fectele iolo ice sunt rezultatul efectelor radioc imice care se petrec #n celule! <untacceptate două teorii care explică diferitele cate orii de efecte ale radiaţiilor ionizante:

Teoria &intei / care consideră că radiaţiile ionizante acţioneazădi"ect asupra unor structuri radiosensi ile cum sunt proteinele% pe care le denaturează afectând funcţiile pe carele #ndeplinesc #n celule (de exemplu inactivarea enzimelor)% dar mai ales molecula de "+ % prin desfacerea unor le ături c imice care conduc la disocierea du lului elix! ;odificareastructurii moleculei de "+ explicămoartea tardivă a celulei prin pierderea capacităţii dediviziune% iar #n caz de conservare a capacităţii de diviziune rezultămutaţii care produc cancer prin afectarea celulelor somatice sau anomalii ereditare dacă sunt interesaţi ameţii!

Teoria radicalilor li4eri - care consideră că radiaţiile ionizante acţionează indi"ect

producând radioliza apei% rezultând radicali li eri% cu reactivitate foarte mare% caredeclanşează reacţii secundare cu proteinele şi lipidele din celule producând denaturarea lor!+acă doza primită este foarte mare% aceasta conduce lamoarte celulară imediată ! ;oarteacelulei conduce la efecte deterministe şi terato ene!

' populaţie de celule este cu atât mai radiosensi ilă cu cât are viteza proceselor

meta olice mai mare% se divizid mai rapid sau sunt mai nediferenţiate!

.radiere

Celulă reparată

Celulă moartăCelulă mutată

<upravieţuire

cu pierdereacapacităţii deduviziune

0liminare

de cătresistemeleimunitare

;oarte celularădiferenţiată

E.ecte obli,ato"iidete"$ini'te

cu ("a,

E.ecte aleato"ii'au

'toca'tice. " ("a,

0fecte eneticesau

cancere

E-ECTE#E DETER'I$I TE 5$O$0 TOCA TICE6

6



"ceste efecte apar doar când doza primită depăşeşte3aloarea pragului ! <unt denumitedeterministe deoarece sunt o4ligatorii % adică se manifestă #ntotdeauna prin semne clinice care până la o anumită doză sunt reversi ile! 9ravitatea efectelor diferă #n funcţie de doză şi deexpunerea or anismului uman! E%ectele expunerii externe glo4ale

Da doze su , 9A nu au fost sesizate semne clinice la ma$oritatea indivizilor!&adioexpunerea externă lo ală la doze crescute% peste , 9A% #n timp de câteva minute până lacâteva ore% ducela 4oala acută de iradiere% careevoluează #n trei faze:

- Fa!a iniţial % ("od"o$al % apare #n primele ore după expunere şi se manifestă cureţuri% vărsături% cefalee% stare eneral alterată% ta icardie% ipotensiune% anxie

irita ilitate% insomnie- Pe"ioada de latenţ % constă #n atenuarea sau dispariţia simptomelor pe o durată ce

depinde de doza primită şi de natura formei clinice ulterioare!- Pe"ioada de 'ta"e % #n funcţie de doza de expunere% se manifestă su una din formele:

I$DRO')# "E'ATO(OETIC apare la doze mai mici5708 .96% după o latenţă de J/Gsăptămâni #n care se instalează aplazia măduvei roşii emato ne! Prima dată apare limfopenia%apoi leucopenia şi trom ocitopenia şi la urmă anemia! Creşteriscul de in%ec&ii şi :emoragii ! I$DRO')# .A TRO0I$TE TI$A# 5; 8 .96 este consecinţa distru erii ţesutului

epitelial care tapetează mucoasa intestinală şi vasele mici din su mucoasă! +e utează maidevreme decât sindromul ematopoetic cu câteva zile (o săptămână)% prin vărsături% diaree%

emora ii di estive% ileus paralitic% des idratare% emoconcentraţie% colaps circulator% cduc la deces #n G din cazuri! I$DRO')# $E)RO#O.IC apare la o iradiere peste , -,G 9A cu un de ut rusc% cu ofaza prodromala violenta şi cu o latenţă de J minute% maxim J ore! "re loc deteriorareacontinuă a conştienţei% apar convulsii% comă% apoi moartea survine #n câteva ore până la o

săptămână de la expunere% orice intervenţie terapeutică fiind fără succes!

E%ectele expunerii externe par&ialeLe!iuni cutanate - apar cel mai frecvent la nivelul mâinilor şi depind de doză: la J 9A apareeritem% la doze peste 7G 9A necroză fără vindecare şi posi ilă cicatrizare! <unt #nsoţite desec ele de natură fizică (căderea părului% atrofie% telean iectazie% disc eratoză% discromatozăşi funcţională (dureri% tul urări de sensi ilitate% de vascularizaţie% de mo ilitate)!

.onade : &esticul : sterilitate temporară la %,G 9A% sterilitate permanentă la J%G 9A 'vare : sterilitate; 7%G 9A

7



Oc:i< Cristalinul este componenta cu radiosensi ilitatea cea mai mare! Cataracta apare cu olatenţă de G ani la doze de 7 9A şi de un an la doze peste , 9A!Tiroidă< ipotiroidism (latenţă de , -,G ani)!

E-ECTE#E A#EATORII 5 TOCA TICE6

<unt efecte care rezultă #n urma deteriorării moleculei de " +% dar cu păstrareacapacităţii de diviziune a celulei! 0le apar după untimp de laten&ă lung (ani) şia%ectea2ăaleator, prin :a2ard doar anumi&i indi3i2i ! $u există o 3aloare prag a dozei primită% dar pro a ilitatea apariţiei creşte odată cu creşterea dozei! Eiind efecte fără pra % se presupune căorice nivel de expunere% oricât de mic% implică un risc! Când doza creşte% frecvenţa lor creşte%dar ravitatea rămâne aceeaşi! 0fectele stocastice sunt de două tipuri:

- e%ecte ereditare% care apar D" +0<C0 +0 T.. . +.V.+UDU. &"+.'08PU<% fiind provocate de afectarea materialului enetic la celulelor reproducătoare! Cu toate că radiaţiileionizante reprezintă unul dintre a enţii muta eni cei mai cunoscuţi% efectele ereditare la omnu au fost demonstrate! Eiind efecte aleatorii% care constau #n mutaţii recesive% rareori apar la prima eneraţie% de o icei se manifestă după mai multe eneraţii% c iar a zecea eneraţie% de

aceea dovezile provin numai din studii e"perimentale !

0 e%ecte cancerigene% care apar D" . +.V.+UD .&"+."N% fiind provocate de mutaţia uneicelule somatice% care pertur ă procesul de diviziune celulară! <ursele de informaţii sunt:

<tudiiin vitro şi experimente pe animale / rezultate reu de extrapolat la om<tudii epidemiolo ice:

S cancer ron opulmonar la minerii din minele de uraniu% expuşi la radon

S cancer cutanat la radiolo i S epiteliomul tiroidian - creşterea frecvenţei la cei care #n copilărie au suferit tratamente

radiolo ice #n zona âtului ,

S creşterea frecvenţei leucemiilor la supravieţuitorii om ardamentelor atomice şiaccidentelor nucleare

E-ECTE#E E=()$ERII (RE$ATA#E 5I$TRA)TERI$E6

8



*n (e"ioada de ("ei$(lanta"e a oului #!iua 8-9& acţiunea este de tipul >tot saunimic? : dozele mari produc moartea celulelor nediferenţiate şi avortul% la doze mici are locre#nlocuirea celulelor distruse şi evoluţia sarcinii este fără consecinţe asupra produsului deconcepţie!

&adiosensi ilitatea este maximă +nt"e !ilele :-:0 de 'a"cin #e$b"io,ene!a& % când pot fi distruse celulele an a$ate #n morfo eneză şi or ano eneză! *n această perioadă oradioexpunere redusă% su %,9A% poate producemal%orma&ii congenitale şi a%ectarea $C ( idrocefalie% microcefalie cu retard psi ic sau c iar anencefalie )!

*n 'tadiul .etal frecvenţa şi ravitatea malformaţiilor scade semnificativ% fără sădispară #n totalitate! .radierea tardivă inducele2iuni canceroase 3i2i4ile după naştere!;odificările mali ne ce apar la copii cu mame care au suferit iradieri pelvine #n această perioadă se manifestă prin: frecvenţă crescută a limfoamelor mali ne% nefro lastoame%neuro lastoame% leucemii!

1 8 Radio("otecţia

&adioprotecţia cuprinde ansam lul metodelor şi măsurilor (te nice% medicale%

iolo ice şi or anizatorice sau de altă natură) destinate reducerii la minim posi il a expuneriila radiaţii ionizante provenite din surse artificiale sau din surse naturale modificate te noo ic% pentru a o ţine eneficiul maxim cu minim de risc% #n condiţiile social economice date (nu seaplică expunerilor datorate fondului natural de radiaţii)! <e adresează persoanelor expuse profesional% expunerilor medicale şi populaţiei! RADIO(ROTEC IA #A #OC)# DE ')$C! cuprinde: #imitele do2ei @ expunere pro%esională tolera4ilă

7 m<v@an% pe o perioadă de G ani (, m<v@G ani),G m<v pentru cristalin şi G m<v pentru piele!

Do2imetria0 'onitori2area radia&iei externe0 'onitori2area indi3iduală a 1ncorporărilor de material radioacti3

Clasi%icarea locurilor de muncă0 Zone controlate@ proceduri de radioprotec&ie 4ine sta4ilite

0 Zone supra3eg:eate er3icii medicale de supra3eg:ere a sănătă&ii

9



0 Controale medicale la anga are şi periodice0 Counsilere pt %emei, cei expuşi peste limitele do2ei

Respectarea normelor de protec&ie a muncii 0 supra3eg:erea sursei

- Verificări periodice ale si uranţei de funcţionare a aparaturii şi instalaţiilor carereprezintă surse de radiaţii!

- 0vitarea #mprăştierii materialului radioactiv la locul de muncă @ #n mediul #ncon$urător 0 restrictionarea timpului de expunere0 respectarea distan&ei %a&ă de sursă- ecranarea persoanei %a&ă de sursa radioacti3ă

- Purtarea ec(ipamentului de protecţie)

- *tilizarea ecranului de protecţie+

RADIO(ROTEC IA (ER OA$E#OR *$ CAZ)# E=()$ERI#OR 'EDICA#E Conform 'rdinului ;<E şi C C" nr! 7IG@KM@7 7 pu licat #n ;onitorul 'ficial% Partea

. nr! LLR is din 7G iunie 7 7% se respectă principiile radioprotecţiei cu următoarele menţiuni:- $u se aplică limitele do2ei %dar se cere discernăm nt şi deci2ie responsa4ilă #n aplicareaunei anumite proceduri de radiodia nostic @ radiotratament% luând #n consideraţie avanta$ele şi

riscurile te nicilor alternative care nu implică sau implică mai puţină expunere la radiaţiiionizante! +ozele utilizate #n scopuriradiodia$nostice tre uie să fie cât mai reduse posi il pentru a permite o ţinerea informaţiei dia nostice urmărite! Pentru expunerile medicale laradiaţii ionizante #n scopuriterapeutice % expunerile tre uie să fie planificate individual decăte practician şi@sau medicul ordonator% având #n vedere ca dozele ţesuturilor care nu suntţinte să fie menţinute la un nivel cât mai redus posi il!- Nre uiesă %urni2e2e un 4ene%iciu direct indi3idului expus! "tunci când nu există un avanta$

direct tre uie să existe $ustificări examinate de un comitet de etică! +acă o expunere la radiaţiiionizante nu poate fi $ustificată% aceasta va fi interzisă Persoanele implicate voluntar !n

proiecte de cercetare medicală sunt informate despre riscurile acestei expuneri şi se sta ileşteo constrân ere de doză pentru persoanele pentru care nu se aşteaptă un eneficiu medicaldirect de la această expunere!- Procesul de optimizare implicăte:nici c t mai pu&in iradiante şi respectarea parametrilor optimi de iradiere! Pentru fiecare tip de practică radiolo ică şi pentru fiecare ec ipament

tre uie să fie sta ilite protocoale scrise!

10



- Practicienii şi personalul implicat tre uie să ai ă o pregătire practică şi teoretică adec3atăscopului practicii radiologice şi competen&e 1n radioprotec&ie (introducerea unui curs deradioprotecţie #n pro ramele de aza ale #nvăţământului medical şi perfecţionarea continuădupă o ţinerea unei diplome)!0 (rotec&ie specială 1n timpul sarcinii şi alăptăriiPentru femei #n perioada de procreere seva sta ili dacă aceasta este #nsărcinată sau dacă alăptează! +acă eventualitatea unei sarcini nu poate fi exclusă% tre uie acordată o atenţie specială $ustificării% #n special #n caz de ur enţă% optimizării expunerii medicale% luând #n consideraţie atât expunerea viitoarei mame cât şi afătului!- ' atenţie deose ită tre uie acordată şi expunerii copiilor şi a tinerilor% precum şi zonelor corporale cu radiosensi ilitate maximă ( onade% ţesut ematopoetic% tiroidă)

RADIO(ROTEC IA (O()#A IEIcuprinde:Respectarea măsurilor legislati3e şi te:nologice de radioprotec&ieFControlul trans%erului 1n mediu al deşeurilor radioacti3e'ăsuri speci%ice de control a poluării interioare radioacti3e

Aten&ie<0 Cei care domicilia2ă 1n 3ecinătatea minelor, a locurilor de depo2itare a deşeurilor

radioacti3e

Subiecte (ent"u e2a$en;

,! Clasificati radiaţiile ionizante şi prezentati sursele de expunere a populatiei!7! 0fectele deterministe (non-stocastice) ale radiaţiilor ionizante!J! 0fectele aleatorii (stocastice) ale radiaţiilor ionizante! 0fectele expunerii prenatale la

radiaţii ionizante!L! Prezentaţi elementele de ază ale sistemului de radioprotecţie!

CURS 11

11



Radiaţiile neioni!ante

&adiaţiile neionizante sunt radiaţii electroma netice care transferă la locul de a sor ţieener$ii insuficient de mari pentru a produce ionizarea% dar destul de mari pentru a putea aveadiferite efecte asupra or anismului uman! atura şi intensitatea acestor efecte depinde deener$ie şi de lun$imea de undă ! +acă radiaţiile ionizante cauzează doar efecte ne ative lanivelul or anismului% cele neionizante sunt indispensa ile vieţii! 0le sunt reprezentate deradiaţiile ultraviolete% radiaţiile luminoase şi radiaţiile infraroşii!

1 Radiaţiile ult"aviolete

Principala sursă de radiaţii ultraviolete (UV) este soarele! G din radiaţiile solare suntradiaţii UV cu lun imea de undă cuprinsă #ntre , şi L nm! +intre acestea doar , a$unla nivelul solului fiind reprezentate de radiaţiile UV cu lun imea de undă cuprinsă #ntre 7 şiL nm% cele su 7 nm fiind reţinute de aerul atmosferic (&UV de vid)% #n principal deozonul stratosferic! +e aceea orice reducere a stratului de ozon va produce un exces de radiaţiiUV la nivelul solului!

<ursele artificiale sunt lămpi de cuarţ% lămpi fluorescente% corpuri incandescente la peste,G oC% arcul de sudură% etc!

Cla'i.ica"ea "adiaţiilo" ult"aviolete - #n funcţie de lun imea de undă de care depindeacţiunea iolo ică% &UV se #mpart #n:S RU< 6 A (J7 / L nm) - reprezintă aproape MG din &UV care a$un la suprafaţa

solului% pot penetra #n stratul profund al pielii% avânde.ect (i,$ento,en

S RU< 6 = (J7 / 7I nm) - reţinute #n stratul superficial% cornos al pielii% sunt

responsa ile #n principal dee.ectul e"ite$ato,enS RU< 6 C (7 - 7I nm) - filtrate aproape complet de stratul de ozon% sunt utilizate

pentrue.ectul lo" bacte"icid !

E.ectul bacte"icid al RU<

"cţiunea actericidă a &UV depinde delun$imea de undă şi de doză ! &UV culun imi de undă mici prezintă cele mai intense leziuni celulare% efectul actericid fiind maxim

#ntre 7G - 7I nm! Da lun imi de undă mari şi doze mici efectul este doar acteriostatic% iar la doze foarte mici se semnalează c iar o stimulare a dezvoltării acteriene!

12



"cţiunea actericidă a &UV solare are un rol foarte important #n sano eneza mediului(dezinfecţia aerului% apei şi a solului)% iar #n prezent lămpile de UV sunt folosite ca metodăcomplementară de dezinfecţie #n sectorul spitalicesc% sectorul alimentar% colectivităţi de copii%tratarea apei etc!

Acţiunea "adiaţiilo" U< a'u("a o",ani'$ului

1 timulare meta4olică<creşterea meta olismului azal% creşterea capacităţii de efort%stimularea ematopoezei şi a reacţiilor imunitare!P"inci(alul e.ect $etabolic e'te +n' 'inte!a vita$inei D la nivelul (ielii cu rol #n$etaboli'$ul calciului (acţiunea anti"a>itic prin a sor ţia intestinală şi fixarea lui #noase)!

G E%ecte asupra pielii<unt efecte nocive% expresia unor a resiuni produse de eli erarea deener ie la nivelul pielii! Deziunile celulare depind de doză şi lun ime de undă! &UV cu W micăsunt a sor ite #n primele straturi cutanate% &UV cu W mare pătrund la nivelul stratului azaldermic şi c iar #n ipoderm! 0fectele pot fi("ecoce (eritemul actinic şi formarea pi mentuluimelanic) sauta"dive (elastoza solară şi efectul canceri en)!ERI/E4UL AC/I IC datorat expunerii excesive la &UV-=% apare după o latenţă de 7-J

ore% se manifestă printr-o reacţie locală (arsura% usturime% durere)% ine delimitată pe zonexpusă% uneori #nsoţită de manifestări enerale (verti$% cefalee% frison)% durează 7L - K7 ourmată de pi mentare şi de descuamarea pielii (fenomen de re enerare)!PI?4E /AREA PIELII - este rezultatul formării de melanină #n melanocitele stratului azal dermic! &UV-" au efectul pi mento en cel mai pronunţat! Pi mentarea se produce #ndouă etape!

Pi$mentarea rapidă : efect fotocatalitic de transformare a promelaninelor #n melanine%

apare la c#teva minute de la expunere şi durează maxim JR ore (&UV /" şi &UV-=) Pi$mentarea de durată : neomelano eneză% apare după expuneri repetate% #ncepe la 7-J

zile şi durează câteva luni% iar &UV-= reprezintă cauza principală!<emnificaţia iolo ică a pi mentarii este rolul său fotoprotector (creşte rezistenţa pielii la&UV)% care este #nsă modest!EFEC/E /ARDI<E - apar #n urma expunerilor excesive% de lun ă durată (ani)+

#lastoza solară cutanată : piele ridată% uscată% #m ătrânită prematur din cauza distru erii

fi relor de cola en din piele

13



#fectul canceri$en &UV au un rol etiolo ic nota il pentrucance"ul de (iele (afectează"+ -ul celular)!P"o.ila2ie : 0xpunere radată la soare% folosirea cremelor de protecţie solară cu factor de protecţie ridicat% evitarea orelor de #nsorire maximă pentru pla$ă vara (,7 - ,K)% prote$areamâinilor la cei care manevrează aparatura de ultraviolete (de exemplu% #n mediu spitalicesc)

H E%ecte asupra oc:iului /#n timp ce cristalinul adultului reţine #n totalitate &UV-" şi pesteI din &UV-=% cristalinul nou-născutului şi al copiilor are o capacitate redusă de filtrare aacestor radiaţii! 0xpunerea neprote$ată la &UV-= şi C produce leziuni ale polului anterior cunoscute su numele de foto-oftalmie (fotocon$unctivită şi fotoc eratită) şi se manifestă prinsenzaţie de corp străin% ipersecreţie lacrimală% lefarospasm% edem palpe ral% dureri ocularviolente! 0xpunerea cronică duce la scăderea acuităţii vizuale şi c iar la cecitate!P"o.ila2ie : prote$area oc ilor cu oc elari de soare #n cursul curelor eliomarine şi la s i%respectiv cu oc elari de protecţie (cu sticlă fumurie) #n expunerea profesională la &UV(sudori% personal din la oratoare)!

Radiaţiile lu$inoa'e

Cuprind radiaţiile cu lun imea de undă #ntre L - KR nm a căror caracteristică principalăeste aceea căi$("e'ionea! "etina #("oduc 'en!aţia de vede"e&% spectrul luminos fiindnumit şi spectrul vizi il!Su"'e; alături de soare% sursa naturală cea mai puternică şi cea mai fiziolo ică% radiaţiileluminoase pot fi produse de surse artificiale incandescente şi fluorescente!

Acţiunea "adiaţiilo" lu$inoa'e a'u("a o",ani'$ului

7 E%ecte asupra %unc&iei 3i2uale Iluminatul insuficient

<uprasolicitarea mecanismelor de acomodare ale oc iului ră eşte instalareao4osealii 3i2uale cu scăderea funcţiilor vizuale fundamentale% ipersecreţie lacrimală% usturime #n oc i!Ulterior apare cefalee% reaţă% ameţeli (prin efortul cere ral de compensare)% scăderea

capacităţii de muncă şi c iar reacţii psi ice!

14



&elaţia cumiopia - la copii iluminatul insuficient este un factor a ravant dedecompensare a unei anemetropii fizice pe fondul unui defect enetic!

Iluminatul e"cesiv poate determina %ototraumatismul cu scotoame% or ire temporară #n cazulstrălucirii de intensitate mare% edem al retinei cu alterări pasa ere@permanente ale pi menţilor retinieni şi reducerea acuităţii vizuale!

Iluminatul neuniform favorizeazăo4oseala 3i2uală prin efortul de adaptare al musculaturiilo ului ocular% iar #n cazul modificărilor ritmice ale intensităţii luminii (pâlpâirea luminii)

poate să apară nista musul (considerat #n trecut oală profesională la mineri)!G E%ecte asupra sistemului ner3os

a Pentru < C excitantul luminos reprezintă elementul fundamental al relaţiei cu mediul#ncon$urător

) pentru < V este activator al meta olismului% factor important al ioritmului (ritmulcircadian @ nictemeral @ somn-ve e)

c) 0fectele antidepresive ale luminii - utilizate #n psi iatrieH E%ecte asupra pielii cunoscute su numele de %otodermite sunt fenomene defotosensi ilitate produse prin mecanisme de %ototoxicitate #n care intervin su stanţe endo ene(porfirine% derivaţi indolici) sau exo ene ( udroane% smoală% extracte de plante% produscosmetice% medicamente% coloranţi) sau datorită unor procese %otoalergice+ Eototraumatismele

de natură toxică sau aler ică conduc la fotodermatoze manifestate prin eritem% edem% veziculecare se pot ulcera!

3 Radiaţiile in."a"o*ii

<unt radiaţii cu lun imea de undă #ntre , mm şi KR nm care("oduc .eno$enul de +nc l!i"e %

#n funcţie de intensitate şi lun imea de undă% de aceea senu$e'c *i calo"ice !Su"'e; &eprezintă GG din radiaţia solară! <unt produse de orice corp cu temperatură maimare de zero a solut (X) şi reprezintă principala modalitate de realizare a sc im ului decăldură #ntre corpuri cu temperaturi diferite (se propa ă inclusiv #n vid)% fiind un factor esenţial al am ianţei termice (al microclimatului)!

Acţiunea "adiaţiilo" in."a"o*ii a'u("a o",ani'$ului

15



7 Rol 1n termoreglare 'r anismul uman% #ncon$urat #n eneral de corpuri mai reci% emitespre acestea radiaţii infraroşii cu W?, Ym! *n acest caz se ăseşte #n radiaţie ne ativă! Cândor anismul uman a soar e radiaţii infraroşii provenite de la corpuri mai calde% el se află #nradiaţie pozitivă!G E%ecte asupra pielii

E.ect de +nc l!i"e cu iperemie difuză (apare prompt% dispare imediat după #ncetareaexpunerii) şi senzaţie de cald!

Da lun imi de undă mici produc vasodilataţie şi modifică sensi ilitatea terminaţiilor nervoase periferice cue.ect anal,e!ic *i "e,ene"ato" (aplicat #n fizioterapie)! &adiaţiilecalorice de intensitate mare produca"'u"i de diferite rade!H E%ecte asupra oc:iului - &.& cu W Z ,%G Ym şi de intensitate mare Harsuri ale polului anterior - &.& cu W [ ,%G Ym pătrund la nivelul cristalinului ?Zcataractă (#n expuneri repetate)

Profila"ie prote$area oc ilor cu oc elari de protecţie de culoare #nc isă #n mediu profesionalcu expunere la materiale incandescente!

E%ectul asupra sistemului ner3os< insola&ia apare su acţiunea &.& cu W[,%GYm cu penetra ilitate mare a cutiei craniene% care a$un la menin e şi produc vasodilataţie şi iritaţiemenin eală! <e manifestă prin cefalee intensă% reţuri% acufene% fotofo ie% te umente uscate

calde% puls filiform!Vulnera4ilitate maximă pre2intă copiii % oasele craniului fiind mai su ţiri!P"o.ila2ie; Pentru prevenirea insolaţiei #n cursul verii este necesară acoperire capului cumateriale textile de culoare desc isă!

Subiecte (ent"u e2a$en;

,! &adiaţii ultraviolete: surse% clasificare% caracterizarea efectului actericid% efecte asuprasănătăţii umane!

7! &adiaţii luminoase: caracterizare% surse% efecte asupra sănătăţii umane!3. &adiaţii infraroşii: caracterizare% surse% efecte asupra sănătăţii umane!

16

Curs 10-11 Igiena PM

Documents

Transcript of Curs 10-11 Igiena PM