pectarntul $colar Judefean SuceavacAL[A uNrRrr, NR.t5 i20sl8, sucEAvA, nouANl,q

TEL. i"4{}:30 5206ifi. i40?t3ji8414. FAX +40 230 52061?httir:iiisjrs.1.sr'.*du.r* li,milil: isisvlrt;isitsjsvlrqisj.sv.edu.ro

Nr. |r;tr t lt,ay kry_ Avrzat, p"I3;Inspector gcolarProf. Gabriela S

SCRISOARE METODICALIMBA $I LITERATURA ROMANA - GIMNAZIU

anul scolar 2017-2018

In anul qcolar 2017-2018, Ministerul Educaliei Nafionale propune derularea unor ac{iuni prioritarecare sd contribuie la sporirea accesului tuturor elevilor de gimnaziu la o educalie de calitate gi ia cregter ea rateide succes qcolar. Aceste aspecte au fost discutate in cadrul Consfrtuirilor inspectorilor de limba qi literaturaromdnd qi au fost detaliate in vederea instruirii profesorilor de limba qi literatura rom6nd care, in acest an Ecolar,vor preda la clasa aY-a, folosind Programa qcolarf, pentru disciplina LIMBA $I LITERATURA ROMAfX(Anexa nr.2la ordinul ministrului educafiei nalionali nr.3393 izs.oz.zotT). o primd, etapd,a instruirii estetransmiterea unor informalii utile colegilor noqtri prin prezenta scrisoare metodicd,'cuprinzand functe care vorfi detaliate in cadrul ConsJdtuirii judelene care se va desfdqura in perioada imediat urmdtoare. MinisterulEduca{iei Na{ionale transmite cadrelor didactice care predau iirnbu qi literatura rom6nd mai multe aspecte decare trebuie sa lind cont in anul $colar 2Ol7-201g.

ffiiffi:ffi#tr-ffiIns

a

I. REDUCEREA ABSENTEISMULUI1). Fiecare profesor va ac{iona in redere

pragmatic, aplicativ, care sd vizeze inlelegerea de c[tre elev a importanlei studierii disciplinei limba qi literaturaromdn6, in gimnaziu, pentru dezvoltarea unei comunic[ri corectl qi con;tiente in limba rom6nd, fundamentaldpentru suslinerea cunoaEterii conEtiente ;i logice la toate disciplinele de studiu.

2)' Se vor intreprinde acliuni comune care s[ impliie actorii sociali cu roluri in educa{ie, aldturi deqcoald - familia, comunitatea - in vederea ?nfelegerii de cdtre aceqtia a importanlei educaliei umaniste pentruprofilul viitorului adult qi pentru inserfia lui socioculturald de perspectivd.3)' Se vor desfdqura acliuni comune ale cadrelor aiaactice din invSfamdntul gimn azial, primar qi liceal,pentru cunoaqterea componentelor crizei de adaptare specifice elevilor la trecerea de la un nivel la altui qipentru gdsirea de solulii comune vizdndprevenirea eqecului gcolar.4) Planificarea va fi un instrument flexibil de organizare qi structurare a materiei, in bazaprogramelor in vigoare. Deoarece din acest an Ecolar, la clasa a V-a se aplici noua programi, MinisterulEduca{iei Na}ionale sugereazd ca profesorii care vor preda la aceastd clas6, indiferent de vechimea ininvSfdmAnt, sd intocmeascd schila lec{iei.

II. EVALUAREA CU SCOP DE ORIENTARE $I OTTiNUZARE A ATAnrnivelul uniti{ii de invl{5mf,nt:La nivelul gimnaziului, la disciplina limba qi literatura romdnd evaluarea se realizeazr la clasele: a V-agi a VI-a qi la clasele a VII-a qi a VIII-a.A' TESTAREA INITIALA se desfdqoard la inceputul semestrului intii.B) TESTARILE FINALE se vor organizain ultimele s6ptdm6ni ale semestrului al doilea.Pdnd la jumdtateaprimului semestru se vor realizaurmltoarele activitdli:- analiza rezultatelor de la testele inifiale;- analize comparative intre notele oblinute de elevii claselor a VIII-a la examenele nalionale qi celeob{inute la evaluarea curentd.

Concluziile se vor mateializa in mdsuri remediale concrete qi adaptate la nivelul comisiei metodice, inunitatea de inv6!5mdnt.

III. TMBUNATATTRBA COMPETENTELOR DE LECTURARezultatele evalu5rilor interna{ionale c6t qi a celor na}ionale impun intervenfia imediati qi unitarl

pentru ameliorarea performan{elor elevilor in domeniul lecturii, lecturd in{eleasd at6t in dimensiunea sa

tradi{ionali c6t qi ca alfabetizare in infelegerea textului. Cititul, in sens larg, este cel mai bun drum spre

cunoaqtere. Lectura, inlelegerea qi interpretarea textului trebuie s[ devini practici qi preocuplri obligatoriiale profesorilor, indiferent de disciplini.

La clasele V-VIII, in cadrul orelor de limba gi literatura romAnd, se va pune accentul pe activitili carestimuleazd lectura gi suslin dezvoltarea competenlelor elevilor, in acest domeniu. Obiectivele centrate pereceptarea qi producerea diferitelor tipuri de mesaje sunt realizate utiliz6nd un suport variat de lecturd (cFtr\i,

reviste, albume etc.), iar cd(ile utllizate se circumscriu programei qcolare qi ariei de interes a elevilor. Se vaavea in vedere parcurgerea listelor orientative de lecturi din LIFT 2, document normativ la nivel european, incadrul proiectului Comenius, in care Romdnia este parte (vezi precizdrile din Nota de prezentare a noilorprograme). Listele de lecturi vor fi complementare celor sugerate de manualul ales de profesor,frrd,a incdrcatimpul liber al elevului. Profesorul are obligalia de a personaliza lista lecturilor complementare, astfel incAtaceasta sd asigure configurarea corcctl;i individualizatd. a universului cognitiv al elevului.

rv. NourATr iN PROGRAMAPreambul

1. Conform planului-cadru, la clasa a V-a numirul de ore a fost diminuat fa\d, de vechiul plan-cadru,astfel inc6t, la toate clasele gimnaziale, elevii vor studia aceast[ disciplind intr-un numdr de 4 ore/siptlmin5.2. Diminuarea numdrului de ore a determinat Ei o regindire a con{inuturilor.

A. Necesitatea innoirii programelor de limba qi literatura romffniPropunerile pentru confinuturile din noua programd au avut in vedere punctele slabe ale programei in

vigoare, care au dus la sclderea competenlei de comunicare Ei a competenlei culturale a elevilor. Acestea sunt:a. Componenta de limb[ rom6n[ a fost abordat[ cu pretenlii exhaustive, avdnd in vedere faptul

cd studiul gramaticii propriu-zise se oprea la finalul gimnaziului.b. Programele de admitere la facultdlile care aveau ca disciplind de concurs gramatica valorificau

programa de gimnaziu, fapt care confirma dificultatea conlinuturilor predate pdnd acum unuisegment de populafie qcolard ale cdrei particularit[fl de vArst6 nu permit in{elegerea integral[ anofiunilor. Prin invdlare mecanicl se produceau erori in comunicarea oral[ qi scrisd a elevilor,reflectate clar in rezultatele oblinute la evaludrile nalionale.

c. Perspectiva comunicativ-funclionald a predirii acestei discipline a fost ignoratd, teoretizareaexcesivi cfutigdnd teren in procesul de predare-invdlare-evaluare, fenomen care a prejudiciatgrav calitatea competenlei de comunicare in limba matem6.

d. La nivelul strategiilor didactice, s-a inregistrat o tendinla de predare dupd modelul preddriilimbilor moderne (de la teorie spre practica limbii), ignorAndu-se esenlialul qi anume cd limbaromAn[ este gi limbd maternd pentru majoritatea elevilor din Romdnia. Astfel, elevii au achiziliilingvistice ;i culturale importante, prin fnvdlare non formald qi informald, inainte de a incepeinvf,jarea disciplinei Limba qi literatura rom6nd in mediul qcolar, institulionalizat (tnvdlarea

formald). Rolul predarii acestei discipline nu este, prin urmare, s5-i invele limba romdnd in scoputilitar, ci sd corijeze abaterlle de la norm6, inerente in orice proces de invdlare informald qi nonformal[ Ei sd asigure controlat, atingerea scopului cultural al acestui proces complex. Perspectivade predare este de lapracticd spre teorie, ca argument in corijarea eventualelor erori).

B.

e. Literatura a fost abordatd restrictiv, limitdnd-o numai la stilul beletristic qi ignordnd literaturaEtiinlificd, funclional6, a cdrei cunoagtere este esenliald in procesul de diminuare aanalfabetismului funcfional. Aceastd limitare a aborddrii literaturii explic[ reztltatele mediocreoblinute p6nd acum de cdtre elevii rom6ni la testdrile internalionale (PISA etc.).

f. In abordarea operelor literare, s-a depdqit puterea de inlelegere a elevilor, acestia fiind pugi insituafia de a invdla pe de rost argumentlri teoretice privind incadrarea textului literar in gen qispecie. Acest mod de abordare a studiului literaturii a condus la anularea scopului invd{driiliteraturii in gimnaziu, acela de a crea emolia estetici, de a construi treptat competenla de lecturdbazatd pe inlelegere Ei, in final, de a determina pldcerea lecturii.

g. Vechea programd era centratd pe patru competenle generale.h. In vechea programS, problemele vizdnd componenta culturald erau aftificial separate de

competenlele generale Ei pozilionate in secvenla Valori qi atitudini (componente care fac partedin sfera competenfei), fapt care a creat incoerenle de abordare a problematicii extrem decomplexe a identitdlii. Acestea figurau astfel in vechea programd:. Cultivarea interesului pentru lecturd qi a pldcerii de a citi, a gustului estetic in domeniulliteraturii. Stimularea gdndirii autonome, reflexive qi critice in raport cu diversele mesaje receptate. Cultivarea unei atitudini pozitive fa[d de comunicare prin congtientizarea impactului limbajuluiasupra celorlalli qi prin nevoia de a inlelege qi de a folosi limbajul intr-o manierd pozitivd.,responsabil[ din punct de vedere social. Cultivarea unei atitudini pozitive fa\d de limba rom6nd qi recunoaqterea rolului acesteia pentrudezv oltarea personal6 qi imbogalirea orizontului cultural. Dezvoltarea interesului fafa de comunicarea interculturald

Argumentarea op{iunilor din noua programl1. Gimnaziul reprezintd o etapd de inv6lare a cdrei mizd este atingerea unui nivel intermediar in delinerea

competenlelor-cheie, prin dob6ndirea cdrora se asigurd caracterul pragmatic, funclional, ca fundament alunei inserlii sociale de succes in viala de adult.

2. Respect6nd parlicularitdlile de v6rstd ale elevului de 1 I-14 ani, noua programd a eliminat din procesulde invdfare teoretizarca excesivd qi abstractizarea, practici total neproductive, inlocuindu-le cu elementeconcrete, accesibile pentru acest nivel de vArstd si care pot conduce, prin inlelegerea celor invdlate,laformarea de competenle. Elevul se afl6 in centrul procesului de invdlare, participdnd conqtient la acesta,in calitate de beneficiar interesat gi activ.

3. Noua programd se inscrie coerent in opliunile moderne ale politicilor educa{ionale din Europa qi dinlume, asigurAnd astfel elevului flexibilitate in raport cu procesul de integrare socioculturald din via{a deadult, determinAnd adecvarea la epocd, esenliald in succesul social din viala de adult.

4. Componentele programei urmeazl logica domeniului, dezvoltdnd competen{e generale care secircumscriu competen{elor-cheie, a cdror mizd este sd faciliteze integrarea lingvisticd qi culturald aelevului in spaliul nafional, dezvolt6nd totodatd Ei deschiderca largd, at0t pentru invSlarea limbilorstrdine, cdt qi pentru cunoaqterea altor culturi.

5. Programa este centratd pe coerenla a cinci competen{e generale:L Participarea la interacliuni verbule tn diverse situalii de comunicare, prin receptarea Si

p r o duce reu textul ui o r alil. Receptarea textului scris de diverse tipuriill. Redactarea textului scris de diverse tipuriIV Utilizurea corectii, udecvatd Si eficientd a limbii tn procesul comunicdrii orale ;i scrise

^V. Exprimarea identitii(ii lingvistice Ei culturale proprii tn context na{ional ;i interna(ional6. In domeniul studiului gramaticii, frecvenla erorilor de utilizare a limbii rom6ne inregistrate la

examenele nalionale de pdnd acum a condus la eliminarea unor con{inuturi imposibil de a fi infelesecorect de cltre elevii de gimnaziu.

7. Noua programd repune in pozi{ie centrali identitatea proprie inserati in contextul identitl{iina{ionale. Evidenlierea acestei paradigme culturale s-a realizat prin a cincea competenld generald a

disciplinei, Exprimarea identitifii lingvistice qi culturale proprii in context nafional qi

internafional, care implic[ qi asumarea de cf,tre elevi a valorilor romdneEti, in raport cu valorileuniversale.

8. Selectarea de cStre profesor a operelor literare, ca pretext de invSlare, va trebui sd vizeze patrimoniul

literar na{ional qi s[ respecte criteriile: valoric, estetic, formativ qi de adecvare la virsta elevilor.

9. Designul curicular al programei de Limba ;i literatura romAnd este un produs de cercetare pedagogicd,

oferit de cdtre laboratorul de curriculum de la I$E. Conlinuturile sunt propuse de cdtre membrii grupuluide lucru. Aceste propuneri au fost rafinate de cdtre Comisia Nalionald de Specialitate qi apoi ajustate, infunclie de sugestiile primite atdt ca urmare a propunerilor din chestionarul postat pe site-ul I$E, cdt inurma unor disculii cu Academia Rom6n6, cu Institutul de Lingvistic[ qi cu profesorii universitarinominalizali de cdtre institut in calitate de consultanli Etiinlifici.

10. Pentru optimizare, rea$ezarea unor conlinuturi Ei o reconfigurate aprogramei, propunem ca, pe parcursul

primului an de aplicare,I$E sA primeascd sugestii din [ard,, de la practicieni, pe care sd ni le pund ladispozilie, in vederea operirii unor eventuale modiflcdri in programd, cu ajutorul aceluiaqi grup de lucrucare a elaborat-o. Revizuirea programei nu afecteazil manualul, deoarece acesta este doar o

variantl de aplicare a programei, profesorii avind obliga{ia de a-l privi critic qi de a-l personaliza,

in func{ie de specificul colectivului de elevi.1 f . in formarea competenfelor, manualul este un pretext, programa fiind, de fapt, elementul cu rol

reglator pentru procesul de invdfare, astfel incf,t cunoqtinfele s[ fie transferate de citre elevi incompeten{e, prin punerea in prim-plan a aspectului func}ional, pragmatic, sub coordonareaprofesorului.

12. Este necesard formarea profesorilor, dar acest proces trebuie ajutat de publicarea unui ghid de aplicare a

programei, intocmit de grupul de lucru care a elaborat-o.

C. Precizlri teoretice asupra conceptelor specifice disciplineiStructuri comunicative:

1. NARATIVUL (povestirea comunl, pe carc zllnic o folosim in relaliile interumane, alf,turi de

povestirea artistici, din textele literare citite)2. DESCRIPTIVUL (descrierea comuni, fiilizatd, zllnic fie oral, fie in scris alSturi de descrierea

literard, artistici din operele marilor scriitori)3. ARGUMENTATIVUL (dialogul cotidian, pentru schimbul de idei, pentru argumentare, pentru

interrelalionare Ei dialogul din creafiile dramatice - teatrul)Supoflul de realizare a acestor structuri comunicative este codul lingvistic, deci limba rominl, in cazril acestei

programe.Orice limb[ funclionald are doud componente:

1. componenta orald;2. componenta scrisd.

in cadrul fiecdrei componente de mai sus, vorbitorul se poate afla in una din urmdtoarele ipostaze:

1. receptor;2. emildtor.

Labazaoricdrui proces de comunicare se afl6 inlelegerea mesajului. Pentru ca elevii s[ inleleagi ceea ce

invald la disciplina Limba gi literatura rom6nS, acestora trebuie sd li se predea con{inuturi adecvate virstei Ei

invdlarea s[ se fac6 prin utilizarea metodelor active (tradilionale qi moderne), diversificate pentru a evitamonotonia, qablonizarea, cliqeele.

Comunicarea cotidian5, cu funclie utilitard, informativ[ trebuie sd se afle in echilibru cu funclia culturalda comunic[rii (lectura textului beletristic, inlelegerea mesajului simbolic, exprimat atdt verbal, c0t Ei iconic).

Foarle important este ca elevul sd poatd face qi lectura imaginii, transferdnd astfel alte coduri de

comunicare, in codul lingvistic. Procesul este complex, dar aspectul funclional are o importa$d majord in

asigurarea inserliei sociale (reclama, afi;ul, opera de artd plasticd etc.). Prin acest transfer dintr-un cod in altul(proces de codare-decodare), elevul face un exerci{iu de logicl, prin care se ating toate competenle-cheie, cufocalizate pe dezvoltareaabilitirtrii de aparticipatntr-unmod eficient;i constructiv taviaya iociald;i de a seimplica tn mod activ ;i democratic in societd{ile din ce in ce mai variate (vezi maijos, competenla-cheie ff. 6).Competenfele-cheie:

l. comunicarea intr-o limbl materni: abilitatea de a exprima qi interpreta concepte, g6nduri,sentimente, fapte qi opinii, at6t ?n formd orald, c6t gi scrisd

2. comunicarea intr-o limbl striin5: ca mai sus, dar include qi abilitdlile de mediere (adicdrezlltmarea, parafrazarca, interpretarea sau traducerea) qi inlelegerea interculturald.

3. competen{a matematic5' ;tiinfifici Ei tehnologici: buna stdpdnire a aritmeticii, o inlelegere alumii naturale qi o abilitate de a pune in aplicare cunostinlele gi tehnologia pentru a r6spundenevoilor umane percepute (precum medicina, transportul sau comunicarea).

4. competenta digitalltutilizarca cu incredere qi in mod critic a tehnologiei informaliei qicomunicaliilor pentru munc6, timp liber qi comunicare.

5. a invlfa sI inve{i: abilitatea de gestionare eficientd a propriei invd{[ri, fie individual, fie ingrupuri.

6. competen{e sociale qi civice: abilitatea de a participa intr-un mod eficient ;i constructiv la vialasocialS;i de munca qi de a se implica in mod activ Ei democratic, mai ales in societitile din ce ince mai variate.

7. spirit de inifiativl qi antreprenoriat: abilitatea de a pune ideile in practic[ prin creativitate,inovalie Ei asumarea de riscuri, precum Ei abilitatea de a planifica qi gestiona proiecte.

8. sensibilizare Ei exprimare culturali: abilitatea de a aprecia importanla exprimdrii creative aideilor, experienlelor si emoliilor intr-o varietate de medii, precum muzica, literatura qi artelevizuale qi ale spectacolului.

MinisterulEduca}ieiNa!ionalevapuneladispozi1iedocumente-cadrud"p@profesor va personalizaaceste documente pentru perioada de 8 s6otdm6ni- c6r norra nrosrnmi de nlqsq qproresor va personahza aceste documente pjntru perioada de 8 s6ptdm6ni, cdt noua programd de clasa aV-a se va aplica frrd manualul tipdrit. in documentele de planificare-proiectare, se vor specificaactivitdlile concepute pentru dezvoltarea competenlei de comunicare qi a competenlei de lectura aelevilor la clasa a V-a, conform exemplelor oferite de MEN. ln momentul in care fiecare elev din jude!va intra in posesia noului manual ales de citre profesor pentru aplicarea noii programe la clasa a V-a,inspectorul de specialitate va avea o intdlnire metodicd la nivefjudelean, asifel-incat sd se realizezecompatibilizareamaterialelor resursd care au funclionat in sistem pentru primele 8 sdptdm6ni de qcoaldcu structura manualului ales, pentru a se evita reluirile qi suprapunerile. Partea din manual care a fostparcursd cu ajutorul materialelor resursd va fi reluati numai in cadrul recapitul6rilor din timpul anuluiEcolar.La fiecare or5, profesorul va avea grijd, ca proiectarea personalizatd, a demersului didactic si cuprinddtoate domeniile de confinut, cu pondere adaptatd.La celelalte clase (a VI-a, a VII-a qi a VIII-a), se va aplica vechea programi qi manualele aferente.

Inspector qcolar pentru limba Ei literatura romAn6,Prof. dr. Isabel-Giorgian{Vin tilil 1,

7,1 |*h\{