Curs 1. Stiinte Omportamentaliste

8/16/2019 Curs 1. Stiinte Omportamentaliste

1/19

ŞTIINŢEŞTIINŢE

COMPORTAMENTALISTECOMPORTAMENTALISTE

Prof.univ.dr. Mihaela RUSProf.univ.dr. Mihaela RUSAs. Univ.dr. Mihaela SanduAs. Univ.dr. Mihaela Sandu


2/19

se prezintă ca o pledoarie în favoarea perceperii

profesiunii medicale dintr-o perspectivă umanistă şi a

perceperii medicului ca profesionist, dotat atât cu

cunoştinţe tehnologice de ultimă oră, care să facă din el

un excelent expert al diagnosticului şi al tratamentului,

ci şi cu un bogat bagaj spiritual, care să-1 ajute să

empatizeze cât mai bine cu pacienţii săi

Cursul:Cursul:

- cunoştinţe medicale, îmbinate strâns cu trăsăturile psihologice şi

afective ale medicului îi vor asigura percepţia omului bolnav atât ca

subiect de investigaţie diagnostică, cât şi ca o persoană aflată în

suferinţă, de care terapeutul are datoria să se apropie, ca să-1 înţeleagăşi, în cele din urmă, să formeze împreună o alianţă în lupta împotriva

durerii, bolii şi a morţii


3/19

- !lecând de la noţiunea de boală, ca fenomen individual, dar şi

social, noţiune tratată prin prisma modelului bio-psiho-social al

sănătăţii şi bolii ursul trateaza tematica relaţiei medic-pacient,văzută din perspectivă socială, juridică, etică şi psihologică, vom

dezvolta simetric noţiunile de statut şi rol al medicului şi al

pacientului, tipurile de relaţii întâlnite în practica medicală,

mecanismele de control ale acestor relaţii, facilitând astfel trecerea

spre un alt domeniu important al ştiinţelor sociale, şi anume"

comunicarea

-comunicarea în domeniul medical, cu referire la noţiunea de

complianţă terapeutică

-lucrul în echipa medicală pluridisciplinară- comunicarea specială în cadrul echipei medicale, a acesteia cu

pacientul şi cu familia acestuia în cazul asistenţei medicale din

bolile cronice sau terminale


4/19

-!rofilul psihologic, emoţional şi etico-moral al medicului, ca

şi element activ al relaţiei terapeutice

- psihologia omului bolnav, boala şi comportamentul asociatacesteia

-elemente legate de comportamentul alimentar sau sexual al

fiinţei umane

-#eoriile legate de noţiunea de stres împreună cu descriereacomportamentelor de coping, a tipurilor de personalitate

predispuse la stres- patologia psihosomatică, etica cercetărilor realizate pe

subiecţi umani şi etica procreerii asistate medical, etica

transplantului de organ şi legătura strânsă a lor cu noţiunea de

calitate a vieţii


5/19

-dimensiunea moral-religioasă şi etică a profesiunii medicale

- perspectivele legate de viitorul medicinii şi mai ales cu perspectivele programelor de prevenţie a bolilor, fapt ce

constituie o orientare prioritară pentru medicina secolului $$%.


6/19

su!." In#roduere la $#iin%ele o&'or#a&en#ului. (o&eniul

$#iin%elor o&'or#a&en#ului a'lia#e )n s*n*#a#e. I&'or#an%a

$i rolul lor 'en#ru for&area &ediului

!rin anii &'(, medicina din )tatele *nite ale +mericii a început să

resimtă necesitatea integrării în practica sa a unor concepte şi tehnici

psihologice, în special ale psihologiei comportamentalebehaviorism./, care câştigase teren in acea epocă în favoarea

psihanalizei ramură a psihologiei care se ocupă de analiza

proceselor psihice subconştiente/

0eschiderea înspre psihologie a fost impulsionată de succesele

notabile pe care behavioriştii. le obţinuseră nu numai în tratamentul

bolilor mintale, ci şi în probleme ca obezitatea, tabagismul, bolile

cardio-vasculare, migrena, complianţa la bolile cronice, etc.


7/19

- începând cu secolul $$, bolile infecţioase au încetat să fie

principala cauză a mortalităţii în )*+ şi uropa de vest, luându-le

locul bolile cronice ca" afecţiunile cardio-vasculare, cancerul, bolile

respiratorii, în toate aceste probleme de sănătate sunt implicaţi

factori de risc care ţin în mare măsură de comportamentul

individului" alimentaţie, expunere la factori de mediu nocivi, lipsa

exerciţiului fizic, stres, tabagism, etc

- incidenţă crescută a mortalităţii prin abuz de medicamente şi

droguri, alcool, precum şi creşterea accidentelor rutiere

)chimbările rapide şi uneori nocive ale stilului de viaţă în secolul

$$, comparativ cu secolul $%$, au atras atenţia asupra unei noi.

variabile cu rol în declanşarea şi evoluţia bolilor, şi anume

o&'or#a&en#ul individual.

- !entru reducerea costurilor, cea mai bună politică este

'reven%ia+ care presupune reducerea factorilor de risc, deci şi

modificarea comportamentelor asociate


8/19

+stfel, s-a impus necesitatea unei noi direcţii complementare

medicinei, care să se ocupe de investigarea sistematică a factorilor

de risc şi de modificarea factorilor comportamentali implicaţi în

sănătate şi în producerea diverselor boli

+stfel s-a născut &ediina o&'or#a&en#al* care pentru prima

dată îşi definea obiectivele la 2onferinţa de la 3ale februarie, 1455/"

Medicina comportamentală este domeniul inter disciplinar

interesat de dezvoltarea cunoştinţelor şi tehnicilor

comportamentale care au relevanţă pentru înţelegerea sănătăţii şi

bolii, precum şi de aplicarea acestor cunoştinţe şi tehnici pentru

prevenţie, tratament şi reabilitare.


9/19

'siholo,ia&edia

- pune in centrul preocuparilor sale omul aflat sub

incidenta bolii, abordandu-l dintr-o perspectivadinamica si comprehensiva in istoria dezvoltarii

lui psiho-individuale si sociale, din care desprinde

semnificatii esentiale, care-i permit orientarea

realista asupra starii prezente si perspectivelor

sale

0epă e te faptul observa iei directe i individuale,ș ș ț ș

propriu-zis clinice, recurgând la observa ii mediateț

indirecte, ob inute prin tehnici, teste i metode deț ș

laborator


10/19

- în acelaşi timp, au apărut o mulţime de alte discipline la

graniţa dintre medicină şi psihologie, unele insistând mai mult

pe cercetare, cum ar fi neuropsihologia, psihoneuroimunologia,

genetica comportamentală, altele având mai mult un caracteraplicativ" psihologia medicală, sănătatea comportamentală,

psihologia sănătăţii publice, psihologia reabilitării, etc

Ş#iin%ele o&'or#a&en#ului $i Ş#iin%ele soiale a'lia#e )n

s*n*#a#e reprezintă o nouă încercare de integrare şi clarificare atuturor preocupărilor în legătură cu sănătatea şi boala din domeniul

psihologiei, dar şi al altor ştiinţe sociale, ca sociologia şi

antropologia, în 1446, 2ongresul +merican a înfiinţat un 7ficiu al

8tiinţelor 2omportamentale şi )ociale la %nstitutul 9aţional de)ănătate +merican 7:));/, pornind de ia constatarea că,

contribuţia pentru medicină a ştiinţelor comportamentului şi a celor

sociale fusese subfinanţată, în raport cu ştiinţele biomedicale


11/19

)ub


12/19

= )tudiul efectelor stării fizice precare sau boliiasupra funcţionării comportamentale şi sociale

E-e&'le:-corelate comportamentale ale traumatismului cranian,-consecinţe psihosociale ale testării genetice,-consecinţe emoţionale şi sociale ale infecţiei cu >%? sau ale

cancerului,-adaptarea la durerea cronică,-consecinţe ale bolii cronice asupra statutului economic şi

social


13/19

- valuarea intervenţiilor comportamentale şi sociale menite să

trateze boli fizice sau mentale sau să amelioreze impactul acestor boli

asupra funcţionării comportamentale şi sociale

E-e&'le:-intervenţii cognitiv-comportamentale pentru tulburări anxioase,

-strategii psihologice de reducere a durerii,-intervenţii pentru restaurarea funcţionării cerebrale şi

comportamentale după un accident vascular cerebral,-intervenţii în stilul de viaţă pentru prevenţia primară şi secundară

în ateroscleroză,

- proceduri psihologice de creştere a complianţei la tratament


14/19

- %ntervenţii comportamentale şi sociale pentru promovareasănătăţii

E-e&'le:-evaluarea programelor pentru scăderea incidenţei fumatului la

adolescenţi,- programe pentru scăderea sedentarismului la vârstnici,- promovarea unei alimentaţii sănătoase,-intervenţii la nivel familial pentru prevenirea accidentării

copilului,

- promovarea prezervativelor pentru prevenirea bolilor cutransmitere sexuală, etc


15/19

olnavul

- apare ca element esential care trebuie în eles atâtț

prin prisma suferintei și starii sale, cat și a situatiei

lui deosebite,

- de aici decurge variabi1itatea infinita acomportamentului sau in situa ia de boală sț i a

aspectelor sale atitudinale


16/19

-)tudiul influenţei instituţiilor şi organizaţiilor asupra sănătăţii

xemple" analiza accesului diverselor categorii de populaţii laserviciile de sănătate, eficienţa sistemului de sănătate cost@eficienţă/,

percepţia socială a sistemului de sănătate, relaţia între

comportamentul personalului medical şi complianţa la tratament

7A) 7rganizaţia Aondială a )ănătăţii/ clasifică cauzele principale ale mortalităţii din secolul $$ as#fel:=:oli cardiovasculareB=2ancerB

=:oli cerebrovasculareB=+ccidente rutiereB=)%0+ - în ultimii ani


17/19

2unoaşterea şi autocunoaşterea factorilor psihosociali care

influenţează actul medical au o mare importanţă pentru

formularea unui diagnostic cât mai precis, stabilirea unei bune

alianţe terapeutice şi, în ultima instanţă, pentru satisfacţia

personală a profesiei exercitate la adevărata sa vocaţie

umanistă

)copul ştiinţelor comportamentului în sensul interdisciplinar aşa

cum sunt considerate ştiinţele comportamentului/ este însuşirea şi

trăirea de către medic a conceptului de practicare a medicinei, însensul de"

= prevenire a bolilor şi promovare a sănătăţiiB=identificare a factorilor psihocomportamentali în etiologic,

evoluţie şi tratamentul bolilorB= creştere a calităţii vieţii, îmbunătăţirea îngrijirilor medicale şi

în ultimă instanţă a sistemului şi politicii în domeniul medical


18/19

/A MULTUMESC PENTRU ATENTIE


19/19

Curs 1. Stiinte Omportamentaliste

Documents

Transcript of Curs 1. Stiinte Omportamentaliste