Curs 1 Ambalaje 2012

5/14/2018 Curs 1 Ambalaje 2012 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-ambalaje-2012 1/9

CURS 1CURS 1

AMBALAJE ŞI DESIGN ÎN INDUSTRIA ALIMENTAR Ă AMBALAJE ŞI DESIGN ÎN INDUSTRIA ALIMENTAR Ă* Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu func ii multiple,ţ

care asigur men inerea sau, în unele cazuri, ameliorarea calit iiă ţ ăţ

produsului c ruia îi este destinat.ă* Ambalarea reprezint opera ia de ob inere a “primului înveliş aflat înă ţ ţ

contact direct cu produsul”.Ambalajul m rfurilor poate fi privit şi analizat din dou puncte deă ă

vedere: tehnic şi economic.*Din punct de vedere tehnic ambalajul m rfurilor constituie ună

ansamblu de materiale destinat protec iei calit ii şi integrit iiţ ăţ ăţ produsului, destinat facilit rii tuturor opera iilor ce urmeaz înă ţ ă circuitul economic dup ambalarea produselor.ă

*Sub aspect economic ambalajul este privit ca un produs finit deoarece în el s-auinvestit cheltuieli materiale şi umane pentru ob inerea lui.ţ

PRINCIPALELE OBIECTIVE LA CARE TREBUIE SA RASPUNDAPRINCIPALELE OBIECTIVE LA CARE TREBUIE SA RASPUNDA

AMBALAJELEAMBALAJELE

*Asigurarea protectiei produselor impotriva deteriorarii, pierderilor cantitative si

calitative, pastrarii proprietatilor si valorii produsului;

*Creearea unor conditii optime de transport si manipulare;

*Favorizarea prezentarii clare si sugestive a continutului, informarea cumparatorului

asupra avantajelor produsului, pretului, cantitatii, duratei de valabilitate, moduluide utilizare sau preparare;

*Educarea consumatorului prin indicarea valorii nutritive, energetice a produsului.

Factorii care determin alegerea ambalajuluiă

1. Factori lega i de produsţ*natura produsului materializată prin starea de agregare a produsului;..

*forma şi m rimea produsului: produse pulbere, produseă gr un oase, produse de diferite m rimi: de dimensiuni mariă ţ ă (preparate de carne sau unele produse lactate, paste f inoaseă

lungi), produse cu dimensiuni mai mici (pasta f inoase scurte).ă*masa şi densitatea volumic a produsului (ex. la produseleă pulverulente trebuie s se in cont de fenomenele de aglomerareă ţ ă sau tasare).

2. Factori lega i de materialele şi maşinile de ambalajţ*Propriet ile fizico chimiceăţ cu importan deosebit sunt:ţă ă*culoarea, transparenţa

*grosimea (în mm sau µm)

*masa (greutatea) specific , g/mă 2

*microporozitatea materialelor plastice, a materialelor pe baz de ALă sau St*factorul de întindere

1



*Propriet ile mecaniceăţ importante in alegerea materialului de ambalaj sunt:

* rezisten a la:ţ plesnire, întindere, la şoc, la îndoiri repetate, la rupere

*duritatea – proprietate a corpurilor solide de a se opune lap trunderea in masa lor a altor corpuri solide, care le deformează ă suprafa a.ţ

*rigiditatea – for aţ necesar ă pentru a produce o încovoiere*sudabilitatea – temperatura la care materialul se lipeşte singur .

*Permeabilitatea şi/sau impermeabilitatea se refer la gaze, aromeă şi mirosuri, vapori, lichide, lumin , radia ii UVă ţ

*permeabilitatea la substan e grase este deosebit de important .ţ ă*permeabilitatea la microorganisme este important în cazulă

alimentelor tratate termic (prin pasteurizare sau sterilizare) saualimentele conservate prin uscare, afumare, s rare etc. seă recomand folosirea recipientelor de sticl dau din metal închiseă ă

foarte bine.*Propriet ile termice ale materialelor ăţ

*Materialele rezistente la temperaturi ridicate 100°C, 121°C:

* metalul şi sticla* polietilena de înalt densitate (de joasaă presiune – High Density

Polyethilene - HDPE ) folosit la opera ia de pasteurizareă ţ

*Materialele rezistente la temperaturi scăzute (refrigerare, congelare, liofilizare):

*polietilena de mic densitate –ă Low Density Polyethilene – LDPE (la

temperaturie de refrigerare)

*metalul, sticla, cartonul, polietilena, polistirenul3. Forma şi costul ambalajelor

*Costul sistemelor de ambalare cuprinde:

* cheltuieli legate de ambalarea propriu-zis (pre ul utilit ilor, aă ţ ăţ serviciilor de între inere şi reparare)ţ .

* cheltuieli de personal

* cheltuieli de dezvoltare – la promovarea unui produs nou sau a unuiambalaj nou, la proiectarea produsului, la realizarea modelului, latestarea pe pia , reclam , remedierea deficien elor constatate.ţă ă ţ

* cheltuieli de distribuire a produselor ambalate pentru vânzare.* eficien a maşinilor şi a liniilor de ambalare materializat prinţ ă

productivitatea acestora sau randamentul lor.*infla ia este dificil de contabilizatţ4. Factori lega i deţ riscurile transportului:

*Tipul transportului: sosea, cale ferata, marirtima, aeriana;

*Forma de transport: vrac, preambalat;

*Existenta mijloacelor necesare incarcarii si descarcarii;

*Posibilitatea utilizarii eficiente a spatiului pentru reducerea costului;

5. Factori lega i deţ piata de desfacere: produc tor prod. alim.ă → deposit en-gros→ vânzare cu am nuntulă →CONSUMATOR

Func iile ambalajelorţFunc iile ambalajelorţ



*Func ia de conservare şi protec ie a produselor ţ ţ – reprezint func iaă ţ de baz a ambalajelor şi const în capacitatea ambalajului de aă ă proteja con inutul de influen ele mediului extern. .ţ ţ

Ambalajele asigur protec ia produselor împotriva ac iunii urm toriloră ţ ţ ă tipuri de factori:

*factori fizici – solicit ri mecanice, lumin , temperatur , presiune,ă ă ă etc.*factori chimici – vapori de ap , gaze atmosferice (oxigen, dioxidă

de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, etc.)

*factori biologici – microorganisme, spori, mucegaiuri, insecte,roz toare, etc.ă

Ac iunea acestor factori poate fi direct sau indirect . Ambalajulţ ă ă fiind în contact direct cu produsul, acest contact nu trebuie să duc la degradarea m rfii prin reac ii chimice posibile.ă ă ţ

*Func ia de transport – manipulare - depozitare ţ - se manifest înă cadrul circuitului economic ce urmeaz producerii m rfii. Dină ă acest punct de vedere, cerin ele ambalajului sunt urm toarele:ţ ă

*adaptarea ambalajului la normele şi mijloacele de transport;*optimizarea raportului volum/ mas (greutate); de exemplu,ă

ambalajele cu volum standard beneficiaz de un pre maiă ţ avantajos fa de ambalajele cu volume nestandardizate sauţă agabaritice (foarte mari), respectiv ambalajele cu mase proprii

mai mici beneficiaz de taxe de transport mai mici;ă*posibilitatea adapt rii dimensiunilor ambalajelor la mijloacele deă

transport (ambalaje plia bile, sau cu volume variabile). .

În aceast direc ie au ap rut dou concepte noi – paletizarea şiă ţ ă ă containerizarea.

* Paletizarea - este opera ia de manipulare şi transport a m rfurilorţ ă aşezate pe pale i, deplasa i cu ajutorul electro-stivuitoarelor.ţ ţ Paletul este o suprafa plan de dimensiuni standardizate,ţă ă folosit la transportul m rfurilor ambalate în ambalajeă ă

paralelipipedice, ce prezint o stabilitate suficient ..ă ăExist pale i de uz general, pale i – l zi şi pale i de uz special.ă ţ ţ ă ţ*Containerizarea - foloseşte pentru transportul, manipularea şi

depozitarea m rfurilor unitatea numit container. Acesta esteă ă realizat din materiale rezistente, eventual flexibile, care să permit plierea atunci când nu este utilizat. Containerul oferă ă avantajul p str rii avansate a calit ii şi integrit ii m rfurilor,ă ă ăţ ăţ ă chiar şi în condi iile elimin rii ambalajelor individuale şi aţ ă manipul rilor repetate.ă

*Func ia de promovare a produselor şi informare ţ (comunicare) -

condi ii de bazţ ă pentru ambalaje:

3



*s pun în eviden marca produsuluiă ă ţă sau a producătorului

*înscrisurile s fie clare, uşor de citit, pentru a nu da naştere laă confuzii

*s pun în valoare caracteristicile principale ale produsului, astfelă ă încât cump r torul s -l deosebeasc cu uşurin de altă ă ă ă ţă ele similare

*s creeze imaginea calit ii produsului prin diferite mijloaceă ăţ (form , soliditate, comoditate în utilizare).ă

Cerin e de calitate impuse ambalajelorţCerin e de calitate impuse ambalajelorţ Ambalajele sunt elemente indispensabile în cadrul circuitului

produc ie – transport – desfacere – comercializare jucând un rol ţ important în p strarea caracteristicilor de calitate ale m rfurilor ă ă .

Alte cerin e:ţ*s fie comod în utilizare;ă*s poat fii închis şi deschis cu uşurin ;ă ă ţă

*s con in o cantitate de produs potrivit ;ă ţ ă ă*s aib o mas proprie cât mai mic ;ă ă ă ă*s nu fie toxic;ă*f r miros, gust propriu;ă ă*rezisten mecanic ridicat ;ţă ă ă*impermeabilitate fa de gaze, praf, gr simi;ţă ă*compatibilitate fa de produsul ambalat;ţă*s permit sau nu (dup caz) p trunderea radiaă ă ă ă ţiilor luminoase;

*forma, grafic atractive .ă

Cerin eţ le privitoare la ambalajele pentru alimente:* s fie avizate sanitar;ă* materialele din care se confec ioneaz s aib grad ridicat deţ ă ă ă

stabilitate fizico-chimic , care sa nu permit cedarea în timpulă ă utiliz rii substan elor str ine peste limitele admise;ă ţ ă

* s nu influen eze caracteristicile organoleptice, fizico-chimiceă ţ sau valoarea nutritiv a produsului alimentar cu care vine înă contact în timpul prelucr rii, manipul rii, transportului sauă ă p str rii acestuia;ă ă

* s nu confere toxicitate produsului alimentar cu care vine înă contact;

Grupele de alimente care se ambaleazăGrupele de alimente care se ambalează*grupa I: lapte, produse lactate proaspete, brânzeturi;

*grupa a-II-a: carne, organe(în special ficat), produse din carne, peşte; *grupa a-lll-a: oua;

*grupa a-IV-a – legumele;

*grupa a-V-a – fructe;

*grupa a-VI-a - cereale si derivate;*grupa a-VII-a - grasimi alimentare;

*grupa a-VIII-a - zahar si produse zaharoase;



*grupa a-IX-a – bauturi.

Coduri de identificareCoduri de identificareEvolu ia codurilor de identificare ţ *1970 – SUA – Codul UPC (Universal Product Code) este folosit mai ales în

economia S.U.A. format din 12 semne, uşor de scanat de casele

de marcat*Anii 1971 – Fran a –ţ sistemul GENCOD, iar in Germania sistemul BAN-L

*1977 - sistemul unitar de codificare pentru Europa denumit EAN – European

Article Numbering

Codul UPC - este format dintr-o serie de 12 caractere numerice,fiecare cu semnifica ie aparte:ţ

* primul caracter este de fapt o "cheie a clasific rii" (key number);ă*urm toarele cinci identific produc torul;ă ă ă*urm toarele cinci identific produsul;ă ă

*ultimul caracter este o cifr de control, servind la înlesnirea citiriiă optice şi se calculeaz în func ie deă ţ caracterele precedente.

0100090000030202000002008a01000000008a01000026060f000a0100090000030202000002008a01000000008a01000026060f000a

03574d464301000000000001004eb80000000001000000e80200003574d464301000000000001004eb80000000001000000e802000

000000000e8020000010000006c00000000000000000000002c00000000000e8020000010000006c00000000000000000000002c00

000071000000000000000000000098180000d810000020454d460000071000000000000000000000098180000d810000020454d460

0000100e80200000e0000000200000000000000000000000000000000100e80200000e000000020000000000000000000000000000

00c01200000b190000cb0000000f0100000000000000000000000000c01200000b190000cb0000000f010000000000000000000000000000c019030027240400160000000c000000180000000a00000010000c019030027240400160000000c000000180000000a0000001

000000000000000000000000900000010000000cd050000fc03000000000000000000000000000900000010000000cd050000fc03000

0250000000c0000000e000080120000000c0000000100000052000250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200

000070010000010000009cffffff000000000000000000000000900000070010000010000009cffffff000000000000000000000000900

100000000000004400012540069006d006500730020004e006500100000000000004400012540069006d006500730020004e006500

7700200052006f006d0061006e0000000000000000000000000007700200052006f006d0061006e000000000000000000000000000

0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

0000000000e736093000000000040000000000ae30243709300000000000000e736093000000000040000000000ae3024370930000

0000047169001000002020603050405020304877a0020000000800000047169001000002020603050405020304877a002000000080

0800000000000000ff01000000000000540069006d0065007300200800000000000000ff01000000000000540069006d006500730020

00000065007700200052006f006d0061006e00000000000000ce3300000065007700200052006f006d0061006e00000000000000ce33093050dbae30003315000100000000000000a048120032b50230a0093050dbae30003315000100000000000000a048120032b50230a0

5



Caracteristicile codului de bare EAN:

* permite identificarea automata a unui produs

* reprezint o asociere de bare şi de spa ii libere ce foloseşte ună ţ num r de cifre, împ r ite in 3 seturi şi grupuri de separatoareă ă ţ formate din cate 2 linii sub iri, paralele, dar mai lungi cu rol deţ centrare in momentul lecturii codului.

0100090000030202000002008a01000000008a01000026060f000a03574d4643010000100090000030202000002008a01000000008a01000026060f000a03574d464301000

000000001004eb80000000001000000e802000000000000e8020000010000006c0000000000001004eb80000000001000000e802000000000000e8020000010000006c0000

0000000000000000002c00000071000000000000000000000098180000d8100000200000000000000000002c00000071000000000000000000000098180000d810000020

454d4600000100e80200000e00000002000000000000000000000000000000c012000454d4600000100e80200000e00000002000000000000000000000000000000c012000

00b190000cb0000000f010000000000000000000000000000c019030027240400160000b190000cb0000000f010000000000000000000000000000c0190300272404001600

00000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000c00000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000cd050000fc030000250000000c0000000e000080120000000c00000001000000520000d050000fc030000250000000c0000000e000080120000000c00000001000000520000

0070010000010000009cffffff000000000000000000000000900100000000000004400070010000010000009cffffff00000000000000000000000090010000000000000440

0012540069006d006500730020004e0065007700200052006f006d0061006e00000000012540069006d006500730020004e0065007700200052006f006d0061006e0000000

0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

00000000000000000000000e736093000000000040000000000ae302437093000000000000000000000000000000e736093000000000040000000000ae3024370930000000

0047169001000002020603050405020304877a0020000000800800000000000000ff00047169001000002020603050405020304877a0020000000800800000000000000ff01000000000000540069006d00650073002000000065007700200052006f006d0061001000000000000540069006d00650073002000000065007700200052006f006d006100

6e00000000000000ce33093050dbae30003315000100000000000000a048120032b506e00000000000000ce33093050dbae30003315000100000000000000a048120032b50



Materiale pentru ambalare Materiale pentru ambalareMaterialele pentru ambalaje se împart în 3 grupe în func ie de tipulţMaterialele pentru ambalaje se împart în 3 grupe în func ie de tipulţ ambalajului ce se fabric din ele, astfel:ăambalajului ce se fabric din ele, astfel:ă

**materiale pentru ambalaje exterioare;materiale pentru ambalaje exterioare;

**materiale de protec ie, amplasate între produsul ambalat şiţmateriale de protec ie, amplasate între produsul ambalat şiţ ambalajul exterior (materiale de umplutur );ăambalajul exterior (materiale de umplutur );ă

**materiale pentru ambalaje de prezentaremateriale pentru ambalaje de prezentare..

Ambalaje din materiale celulozice Ambalaje din materiale celulozice

Ambalajele din materiale celulozice pot fi de trei tipuri:

o Lemnul

o Hârtie pentru ambalaje;

o Carton plat si ondulat. .

Lemnul Lemnul

Utilizarea lemnului ca material de ambalare este redusă la ambalaje

exterioare de mari dimensiuni.

Speciile lemnoase folosite pentru confec ionarea ambalajelor sunt:ţ*foioase tari (fag, ulm, carpen),

*foioase moi (plop, tei, anin),

*r şinoase (molid, brad, pin).ăPentru confec ionarea ambalajelor se mai folosesc, tot ca materialţ lemnos, placajul, pl cile fibrolemnoase (PFL) şi pl cile aglomerateă ă (PAL).

Principalele ambalaje confec ionate din lemn utilizate la ambalareaţ produselor alimentare sunt:

*butoaie din lemn de stejar;

*palete plane pentru depozitare şi transport;*l zi şi l di e de lemn.ă ă ţLemnul este utilizat în special la confec ionarea ambalajului deţ

transport, dar este utilizat mai eficient în alte domenii ca:mobilier, fabricarea hârtiei, etc.

7



*Principalele avantaje ale folosirii lemnului în domeniul alimentar sunt:

* protec ia ridicat ce o asigur produselor din interior ţ ă ă ;

*ambalajele din lemn sunt refolosibile.

*Printre dezavantaje:*spa iul mare ocupat de ambalaje atunci când nu sunt folosite, ţ

*domeniul restrâns de utilizare*cantit ile tot mai reduse de lemn disponibile pentru ambalaje.ăţ *Datorit compozi iei şi umidit ii, ambalajele din lemn constituieă ţ ăţ

un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor .

Propriet ile fizico-mecaniceăţ Propriet ile fizico-mecaniceăţ mai importante ale lemnului sunt:mai importante ale lemnului sunt:

densitatea aparent ,ădensitatea aparent ,ă

umiditatea,umiditatea,

modificarea formei şi volumului prin contrac ie sau umflare,ţmodificarea formei şi volumului prin contrac ie sau umflare,ţ

rezisten a la deformare,ţrezisten a la deformare,ţ

rezisten a la solicit ri,ţ ărezisten a la solicit ri,ţ ă mirosul.mirosul.

Densitatea aparent ăDensitatea aparent ă depinde de specie, condi iile de creştere,ţdepinde de specie, condi iile de creştere,ţ con inutul de r şini, structura şi umiditatea lemnului etc.ţ ăcon inutul de r şini, structura şi umiditatea lemnului etc.ţ ăConform standardelor, umiditatea lemnului din care suntConform standardelor, umiditatea lemnului din care sunt confec ionate ambalajele trebuie s fie:ţ ăconfec ionate ambalajele trebuie s fie:ţ ă

12-18% pentru depozitare în magazii închise;12-18% pentru depozitare în magazii închise;

18-25%18-25% pentru depozitare în spa ii deschise.ţpentru depozitare în spa ii deschise.ţModificarea formei şi volumului prin contrac ie şi umflare ţ apare ca

urmare a varia iei con inutului de umiditate şi este dependent deţ ţ ă specie şi de direc ia fibrelor lemnoase.ţ

Rezisten a la deformare ţ este dat de limita de elasticitate careă caracterizează

*t ria,ă*flexibilitatea

*compresibilitatea lemnului.

Rezisten a la solicit ri de rupere ţ ă se refer la rezisten a la îndoire,ă ţ întindere, forfecare.

Mirosul lemnului intereseaz în special în cazul ambal rii unor produseă ă susceptibile s preia unele mirosuri.ă

În schimb, unele specii lemnoase sunt c utate tocmai pentruă mirosul lor. Ex:

*lemnul de cedru este folosit uneori pentru ambalarea ig rilor deţ ă foi de calitate superioar ,ă

*lemnul de dud la confec ionarea butoaielor destinate p str riiţ ă ă coniacului pentru îmb trânireă ,

*f agul, lemnul cel mai folosit în ara noastr pentru ambalaje nu areţ ă miros,

*lemnul de stejar con ine taninuri, substan e care sunt puternicţ ţ



solubile în alcool (coniac).

9

Curs 1 Ambalaje 2012

Documents

Transcript of Curs 1 Ambalaje 2012