CURS 08 - Urbanism P01

download CURS 08 - Urbanism P01

of 73

Transcript of CURS 08 - Urbanism P01

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    1/73

    ELEMENTE DE ARHITECTURA

    - CURS VIII -

    ELEMENTE DE URBANISM

    Arh Ing Radu Costin Turcanu

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    2/73

    Orasul

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    3/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    4/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    5/73

    Populatia marilor orase

    0 5,000,000 10,000,000 15,000,000 20,000,000

    Bucuresti

    Paris

    Roma

    Amsterdam

    NewYork

    Tokyo

    Locuitori zona 1

    (centrala sau urbana)

    Locuitori zona 2

    (urbana sau

    metropolitana)

    Locuitori zona 2 (urbana sau

    metropolitana)

    668162 7476513 1307454 609153 10223473 4152902

    Locuitori zona 1 (centrala sau

    urbana)

    1931838 2,167,994 2,705,603 755,269 8,274,527 8,637,098

    Bucuresti Paris Roma Amsterdam NewYork Tokyo

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    6/73

    Densitate de locuire in marile orase

    0

    5000

    10000

    15000

    20000

    25000

    30000

    Locuitori/km^2 Zona1Locuitori/km^2 Zona 2

    Locuitori/km^2 Zona1 8472.973684 24948.1473 2105.527626 3448.716895 6813.675066 13890.25265

    Locuitori/km^2 Zona 2 138.677487 2836.202344 321.4787313 776.9808673 1368.824041 2653.153769

    Bucuresti Paris Roma Amsterdam New York Tokyo

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    7/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    8/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    9/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    10/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    11/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    12/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    13/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    14/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    15/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    16/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    17/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    18/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    19/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    20/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    21/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    22/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    23/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    24/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    25/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    26/73

    Perceptia spatiului urbanStrada in Roma Proportie specifica orasului medieval, strazi inguste

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    27/73

    Reperul urban Marcarea LOCULUIVederea unui turn sau cupola, o fatada deosebita, o fantana, o decoratie aparte

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    28/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    29/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    30/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    31/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    32/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    33/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    34/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    35/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    36/73

    Place Vendome

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    37/73

    Place des Vosges

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    38/73

    Place de la Concorde - Paris

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    39/73

    The city takes its name from Margrave Karl Wilhelm of

    Baden-Durlach, who founded the city on June 17, 1715 aftera dispute with the citizens of his previous capital, Durlach.

    Karlsruhe

    Lancelot Brown (1716 6 F b 1783) l k C bilit

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    40/73

    Lancelot Brown(17166 February 1783), more commonly known as CapabilityBrown, was an English landscape architect. He is remembered as "the last of the great Englisheighteenth-century artists to be accorded his due", and "England's greatest gardener". Hedesigned over 170 parks, many of which still endure. His influence was so great that thecontributions to the English landscape garden made by Charles Bridgeman and William Kentare often overlooked; even Kent's apologist Horace Walpole allowed that Kent had beenfollowed by "a very able master".

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    41/73

    Thorndon Hall

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    42/73

    Sherborne Castle

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    43/73

    Sheffield Park Garden

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    44/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    45/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    46/73

    The garden city movement is an approach to urban planning

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    47/73

    The garden city movementis an approach to urban planningthat was founded in 1898 by Sir Ebenezer Howard in the United Kingdom.Garden cities were to be planned, self-contained communities surroundedby greenbelts, and containing carefully balanced areas of residences,industry, and agriculture.

    Inspired by the Utopian novel Looking Backward, Howard published To-

    morrow: a Peaceful Path to Real Reform in 1898 (reissued in 1902 asGarden Cities of To-morrow), organized the Garden City Association in1899. Two cities were founded based on Howard's ideas: LetchworthGarden City and Welwyn Garden City, both in England.

    Howard's successor as chairman of the Garden City Association was SirFrederic Osborn, who extended the movement into regional planning. [1]

    The idea of the garden city was influential in the United States (in Newport

    News, Virginia's Hilton Village; Pittsburgh's Chatham Village; Sunnyside,Queens; Radburn, New Jersey; Jackson Heights, Queens; the Woodbourneneighborhood of Boston; Garden City, New York; Forest Hills, NY, andBaldwin Hills Village in Los Angeles), in Canada (in Kapuskasing, Ontarioand Walkerville, Ontario) and in Argentina (in ciudad jardn de Lomas delPalomar). The first German garden city, Hellerau, a suburb of Dresden, wasfounded in 1909. The concept was drawn upon for German worker housingbuilt during the Weimar years, and again in England after World War II whenthe New Towns Act triggered the development of many new communities

    based on Howard's egalitarian vision. Scandinavian examples include thegarden city of Bromma in Stockholm, built 1910-1940, including theinternationally acclaimed functionalist garden city area of Sdra ngby. Thegarden city movement also influenced the Scottish urbanist Sir PatrickGeddes in the planning of Jerusalem's expansion and Tel-Aviv, Israel in1920's during the British mandate period. Contemporary town planningcharters like New Urbanism and Principles of Intelligent Urbanism find theirorigins in this movement. Today, there are many garden cities in the world.Most of them, however, exist as just dormitory suburbs, which completelydiffer from what Howard wanted to create.

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    48/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    49/73

    Aerial view of Letchworth, Hertfordshire,the first garden city in England, founded

    in 1903.

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    50/73

    Urmasul orasului gradina Cartierul rezidential Nord American

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    51/73

    Urmasul orasului gradina Cartierul rezidential Nord American

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    52/73

    Urmasul orasului gradina Urbanismul Peisager

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    53/73

    1927 - Villas at Weissenhof Estate, Stuttgart, Germany

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    54/73

    1927 - Villas at Weissenhof Estate, Stuttgart, Germany

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    55/73

    1927 - Villas at Weissenhof Estate, Stuttgart, Germany

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    56/73

    Urbanismul Functionalist preia ideea orasului gradina

    In loc de case sunt propuse blocuri de locuinte

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    57/73

    Viziunea lui Corbusier

    Aplicarea unitatii de locuire la scara globala => Nasterea urbanismului functionalist

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    58/73

    Viziunea lui Corbusier aplicata orasului Paris Plan Voisin Din fericire nematerializata

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    59/73

    Blocul functionalist

    + este asigurata o locuinta la un pret accesibil

    + sunt asigurate conditiile traiului decent

    + igienic si sanitar locuinta este corespunzatoare

    -Comparativ cu locuirea intr-un oras din perioadade inaintea celui de-al 2-lea razboi mondial, oras

    cu care era obisnuit, individul este fortat sa

    traiasca in conditii noi, straine, cu care nu este

    obisnuit

    -omul este fortat sa locuiasca intr-o matrice ale

    carei coordonate trebuie sa le cunoasca, nuexista alt reper

    -locuinta este depersonalizata, standard

    Locuirea la bloc a fost o solutie potrivita in multe

    cazuri situatiei create dupa razboi in care multa

    populatie ramasese fara locuinta, solutie

    potrivita cel putin pe termen scurt si mediu.

    In Romania s-a continuat constructia de blocuri

    Functionaliste pana in 1989 desi in alte parti ale

    lumii se renuntase demult, inca din anii 70,

    multe dintre acestea fiind demolate deoarece au

    ajuns sa fie privite ca o locuinta inferioara, a

    imigrantilor, devenind sursa de infractionalitate.

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    60/73

    Drumul Taberei - 1968

    Drumul TabereiPrintre primele cartiere functionaliste in Bucuresti

    Vecinatati in Drumul Taberei

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    61/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    62/73

    BrasiliaOras Functionalist

    Demonstratie de urbanism

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    63/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    64/73

    Noul Curent in Arhitectura si UrbanismRelationarea la: Context, la Spiritul locului,

    Arhitectura de concept isi poate naste conceptul

    din natura sitului natural sau urban

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    65/73

    Noul Curent in Arhitectura si UrbanismRelationarea la: Context, la Spiritul locului,

    Arhitectura de concept isi poate naste conceptul

    din natura sitului natural sau urban

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    66/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    67/73

    http://blog.buildllc.com/2008/02/11/the-architecture-of-insertion/

    Noul Curent in Arhitectura si UrbanismRelationarea la: Context, la Spiritul locului,

    Arhitectura de concept isi poate naste conceptuldin natura sitului natural sau urban

    Arcology, from the words "ecology" and "architecture,"[1] is a set of architectural design principles aimed toward the design ofenormous habitats (hyperstructures) of extremely high human population density. These largely hypothetical structures, called

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    68/73

    "arcologies," would contain a variety of residential and commercial facilities and minimize individual human environmental impact.They are often portrayed as self-contained or economically self-sufficient.

    The concept has been primarily popularized by architect Paolo Soleri, and appears commonly in science fiction.

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    69/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    70/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    71/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    72/73

  • 7/22/2019 CURS 08 - Urbanism P01

    73/73