Curriculum
2
1. Curriculum În sens larg, curriculumul se defineşte ca un program sau ca un ansamblu de procese decizionale, manageriale sau de monitorizare care preced, însoţesc şi urmează proiectarea, elaborarea, implementarea, evaluarea şi revizuirea permanentă şi dinamică a învăţării în şcoală. În sens restrâns, curriculumul cuprinde sistemul documentelor de tip regulator şi normativ, în cadrul cărora se consemnează experienţele de învăţare recomandate elevilor prin şcoală. Curriculumul Naţional reprezintă ansamblul experienţelor de învăţare prin care instituţia şcolară din ţara noastră asigură realizarea idealului educaţional şi a finalităţilor învăţământului. Acesta cuprinde sistemul documentelor de tip regulator şi normativ în cadrul cărora se desfăşoară activităţile de învăţare recomandate elevilor prin şcoală.Curriculumul Naţional cuprinde în alcătuirea sa două segmente: Curriculum trunchi comun, TC si Curriculum la decizia şcolii, CDS. Planul-cadru de învăţământ reprezintă documentul ce dirijează resursele de timp ale procesului de predare-învăţare. Planul-cadru de învăţământ permite posibilitatea şcolilor să realizeze planuri orare proprii, precum şi diversificarea ofertei curriculare conform filierelor, pofilelor şi specializărilor, elevii având astfel posibilitatea de a alege. Principiile de generare a planurilor- cadru de învăţământ sunt :Principiul selecţiei şi al ierarhizării culturale., Principiul funcţionalităţii, Principiul coerenţei, Principiul egalităţii şanselor, Principiul flexibilităţii şi al parcursului individual, Principiul racordării la social Programa şcolară este o componentă a Curriculumului Naţional cu ajutorul căreia se descrie oferta educaţională a unei discipline pentru un parcurs şcolar determinat, fiind centrată pe elev şi având rolul de instrument indispensabil în activitatea cadrelor didactice. Programele şcolare pentru filieră tehnologică sunt elaborate în concordanţă cu noile planuri-cadru de învăţământ urmărindu-se prin acestea centrarea pe obiective/competenţe ce urmează a fi formate la elevi şi care să asigure corelarea conţinuturilor învăţării cu aplicarea cunoştinţelor deprinderilor şi priceperilor dobândite în rezolvarea de situaţii practice Manualul şcolar reprezintă un important instrument de lucru atât pentru elevi cât şi pentru profesori având o structură tematică dezvoltată după programa şcolară la fiecare disciplină. Manualul şcolar trebuie să pună la dispoziţia profesorului ansamblul de cunoştinţe ce trebuie predate la ore şi să fie în acelaşi timp un ghid de orientare în pregătirea lecţiilor. Funcţie de situaţie, profesorul poate completa şi îmbunătăţi manualul şcolar şi cu alte surse de informaţii (lucrări de specialitate, alte manuale, reviste, culegeri de exerciţii şi probleme etc.). Pentru elevi, manualul este principala sursă de informare putând fi folosit atât în activitatea din clasă coordonată de profesor (formativinformativă) cât şi acasă pentru studiu individual (autoinstruire).Din punct de vedere al activităţilor învăţământului, manualul are trei funcţii principale: Funcţia de informare, Funcţia de structurare a învăţării, Funcţia de ghidare a învăţării. Competenţa reprezintă capacitatea unui individ de a realiza corect şi eficient un lucru atingând prin aceasta un anumit nivel de performanţă. Competenţele reprezintă ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare. Acestea permit identificarea şi rezolvarea în contexte diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu. Competenţele pot fi: Competenţele generale se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata parcurgerii mai multor ani de studiu. Acestea au un grad ridicat de generalitate şi complexitate având rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale fiind structurate pe ani de studiu, corespunzând astfel nivelului de dezvoltare şi de pregătire al elevilor. Competenţelor specifice li se asociază prin programă unităţi de conţinut. Competenţele specifice şi conţinuturile reprezintă componenta fundamentală a programei şcolare. Conţinuturile sunt mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru/competenţelor generale, respectiv obiectivelor de referinţă/competenţelor specifice propuse. Continuturile sunt organizate în concordanţă cu fiecare competenţă, dar în acelaşi timp, pot fi mijloace şi pentru realizarea altor competenţe specifice. De asemenea, conţinuturile sunt deduse din competenţele generale şi se formează pe parcursul fiecărui an de studiu. Realizarea competenţelor specifice reprezintă finalitatea programei, asigurând progresul în învăţare - ca scop final al oricărui demers didactic. Unităţile de conţinut sunt organizate fie tematic fie în conformitate cu domeniile constitutive ale diferitelor obiecte de studiu. În învățământul profesional și tehnic, curriculumul este centrat pe rezultatele învățării, iar acest lucru este posibil deoarece întregul proces de educație și formare profesională este centrat pe competențe. Contribuțiile specifice ale diferitelor domenii ale cunoașterii, susținute de disciplinele de studiu, sunt astfel ponderate încât absolvenții să aibă pregătirea necesară pentru a concretiza posibilitatea oferită de IPT de a decide calea de dezvoltare a unei cariere: prin angajare și utilizarea
-
Upload
ancaandreeaa -
Category
Documents
-
view
213 -
download
1
description
curriculum
Transcript of Curriculum
1. Curriculumn sens larg, curriculumul se definete ca un program sau ca un ansamblu de procese decizionale, manageriale sau de monitorizare care preced, nsoesc i urmeaz proiectarea, elaborarea, implementarea, evaluarea i revizuirea permanent i dinamic a nvrii n coal. n sens restrns, curriculumul cuprinde sistemul documentelor de tip regulator i normativ, n cadrul crora se consemneaz experienele de nvare recomandate elevilor prin coal.Curriculumul Naional reprezint ansamblul experienelor de nvare prin care instituia colar din ara noastr asigur realizarea idealului educaional i a finalitilor nvmntului. Acesta cuprinde sistemul documentelor de tip regulator i normativ n cadrul crora se desfoar activitile de nvare recomandate elevilor prin coal.Curriculumul Naional cuprinde n alctuirea sa dou segmente: Curriculum trunchi comun, TC si Curriculum la decizia colii, CDS.Planul-cadru de nvmnt reprezint documentul ce dirijeaz resursele de timp ale procesului de predare-nvare. Planul-cadru de nvmnt permite posibilitatea colilor s realizeze planuri orare proprii, precum i diversificarea ofertei curriculare conform filierelor, pofilelor i specializrilor, elevii avnd astfel posibilitatea de a alege. Principiile de generare a planurilor-cadru de nvmnt sunt :Principiul seleciei i al ierarhizrii culturale., Principiul funcionalitii, Principiul coerenei, Principiul egalitii anselor, Principiul flexibilitii i al parcursului individual, Principiul racordrii la socialPrograma colar este o component a Curriculumului Naional cu ajutorul creia se descrie oferta educaional a unei discipline pentru un parcurs colar determinat, fiind centrat pe elev i avnd rolul de instrument indispensabil n activitatea cadrelor didactice.Programele colare pentru filier tehnologic sunt elaborate n concordan cu noile planuri-cadru de nvmnt urmrindu-se prin acestea centrarea pe obiective/competene ce urmeaz a fi formate la elevi i care s asigure corelarea coninuturilor nvrii cu aplicarea cunotinelor deprinderilor i priceperilor dobndite n rezolvarea de situaii practiceManualul colar reprezint un important instrument de lucru att pentru elevi ct i pentru profesori avnd o structur tematic dezvoltat dup programa colar la fiecare disciplin. Manualul colar trebuie s pun la dispoziia profesorului ansamblul de cunotine ce trebuie predate la ore i s fie n acelai timp un ghid de orientare n pregtirea leciilor. Funcie de situaie, profesorul poate completa i mbunti manualul colar i cu alte surse de informaii (lucrri de specialitate, alte manuale, reviste, culegeri de exerciii i probleme etc.). Pentru elevi, manualul este principala surs de informare putnd fi folosit att n activitatea din clas coordonat de profesor (formativinformativ) ct i acas pentru studiu individual (autoinstruire).Din punct de vedere al activitilor nvmntului, manualul are trei funcii principale: Funcia de informare, Funcia de structurare a nvrii, Funcia de ghidare a nvrii.Competena reprezint capacitatea unui individ de a realiza corect i eficient un lucru atingnd prin aceasta un anumit nivel de performan.Competenele reprezint ansambluri structurate de cunotine i deprinderi dobndite prin nvare. Acestea permit identificarea i rezolvarea n contexte diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu. Competenele pot fi:Competenele generale se definesc pe obiect de studiu i se formeaz pe durata parcurgerii mai multor ani de studiu. Acestea au un grad ridicat de generalitate i complexitate avnd rolul de a orienta demersul didactic ctre achiziiile finale ale elevului.Competenele specifice sunt derivate din competenele generale fiind structurate pe ani de studiu, corespunznd astfel nivelului de dezvoltare i de pregtire al elevilor. Competenelor specifice li se asociaz prin program uniti de coninut. Competenele specifice i coninuturile reprezint componenta fundamental a programei colare.Coninuturile sunt mijloace prin care se urmrete atingerea obiectivelor cadru/competenelor generale, respectiv obiectivelor de referin/competenelor specifice propuse. Continuturile sunt organizate n concordan cu fiecare competen, dar n acelai timp, pot fi mijloace i pentru realizarea altor competene specifice. De asemenea, coninuturile sunt deduse din competenele generale i se formeaz pe parcursul fiecrui an de studiu. Realizarea competenelor specifice reprezint finalitatea programei, asigurnd progresul n nvare - ca scop final al oricrui demers didactic. Unitile de coninut sunt organizate fie tematic fie n conformitate cu domeniile constitutive ale diferitelor obiecte de studiu.n nvmntul profesional i tehnic, curriculumul este centrat pe rezultatele nvrii, iar acest lucru este posibil deoarece ntregul proces de educaie i formare profesional este centrat pe competene.Contribuiile specifice ale diferitelor domenii ale cunoaterii, susinute de disciplinele de studiu, sunt astfel ponderate nct absolvenii s aib pregtirea necesar pentru a concretiza posibilitatea oferit de IPT de a decide calea de dezvoltare a unei cariere: prin angajare i utilizarea diferitelor modaliti existente de perfecionare profesional i continuare a studiilor sau prin creterea nivelului de pregtire i dobndirea unei calificri specifice nvmntului superior. Curriculumul n IPT este structurat pe trei componente: (1) trunchi comun, (2) curriculum difereniat i (3) curriculum n dezvoltare local.1.Trunchi comun (TC)Trunchiul comun este stabilit la nivel central i cuprinde disciplinele de nvmnt cu alocrile orare corespunzatoare, care sunt comune mai multor domenii de pregtire.Oferta de trunchi comun contribuie la: dobndirea educaiei de baz, prin continuarea dezvoltrii competenelor-cheie urmrite n cadrul nvmntului obligatoriu condiie pentru asigurarea egalitii de anse pentru toi elevii, oricare ar fi specificul liceului (filier, profil, domeniu), asigurarea continuitii ntre nvmntul gimnazial i cel liceal, formarea pentru nvarea pe parcursul ntregii viei2.Curriculum difereniat (CD)Curriculumul difereniat este stabilit la nivel central i cuprinde un pachet de discipline/module cu alocrile orare aferente, care sunt specifice pregtirii teoretice i profesionale de baz, generale sau pentru dobndirea unei calificrii profesionale.n cadrul unui modul sunt alocate att ore de pregtire teoretic, ct i ore pentru pregtirea practic necesare obinerii rezultatelor nvrii (competene tehnice generale, specializate i competene-cheie) specificate n standardele de pregtire profesional. Pregtirea practic sptmnal poate fi realizat att prin laborator tehnologic, ct i prin instruire practic n ateliere coal sau la agentul economic, n orele alocate sptmnal. Aceast ofert educaional asigur instruirea pe domenii de pregtire de baz, pregtire general i pregtire specializat. Curriculumul difereniat vizeaz dezvoltarea competenelor-cheie i a competenelor tehnice generale i specializate, n vederea obinerii unei calificri profesionale. Elevii beneficiaz, astfel, de fundamentele unei formri diversificate, necesare att pentru orientarea colar i profesional, ct i pentru integrarea socio-profesional ulterioar.n curriculumul difereniat sunt incluse i unele stagii de pregtire practic.Disciplinele opionale sunt:- obiecte de studiu propriu-zise si/sau teme/module transdisciplinare;- discipline/teme/ cursuri opionale pe care scoala le propune elevilor, cu aprobarea Inspectoratelor scolare judeene, ismb; - proiecte de discipline/teme/ cursuri opionale propuse de profesori sau nvtori, aprobate.De consiliile de administraie din scoli si licee sau alese din lista oferit de MEN - discipline de sine stttoare (nu reprezint extinderi sau aprofundri); - posibiliti de "dezvoltare local de curriculum";- oportuniti ce constituie ideea nssi de reform curricular, prin oferta generoas pe care scoala o face elevilor; - "repere" pentru definirea "personalitii" scolii sau pe care aceasta vrea s si-o creeze; - puncte de referin n elaborarea "proiectului scolii" si "ofertei scolii"; - oportuniti n asigurarea parcursurilor individuale ale elevilor, potrivit intereselor si aptitudinilor lor.Modulul se poate intinde, ca durta, de la cateva ore, la cateva luni, este adaptat cerintelor si ritmului de studiu al cursantului. A aparut ca raspuns la nevoia de perfectionare, formare sau reorientare profesionala. Proiectarea continuturilor ia forma unor seturi de cunostinte, situatii didactice, activitati, mijloace materiale.
