CURENTUL GOLFULUI

Curentul Golfului sau Gulfstream a luat naştere prin unirea curentului Floridei, la ieşirea din strâmtoarea Floridei, cu cel al Antilelor.Acesta are o laţime mai mare ajungând până la 500 de km ,dar are o viteză mai mică decât curentul Floridei. Acest curent curge paralel cu țărmurile Americii și are o lățime de 500 km, se simte până la adâncimea de 1000 m.

Curentul Golfului prezintă un maxim de 200 mii m³/s şi un debit mediu de 80 mil/m³ /s (55 mii. m³/s).Diferenţele presiunii locale ,determinate de curenţi ,pot da naştere variabilitaţii de nivel.Din cauza Curentului Golfului există un “decrosaj”detestat între nivelul Atlanticului din largul Bahamasului şi din apropierea Floridei.Din acest motiv viteza curentului este mai mare. Gulfstreamul este cel mai mare curent marin situat in Atlanticul de Nord, un curent puternic, cald, care genereaza o vreme foarte dificila. Acesta transporta un volum de apa de 100 de ori mai mare decat debitul tuturor raurilor de pe glob, luate la un loc, cu o viteza de 45-60km/h.

Fig.1

Gulfstreamul curge de-a lungul tărmului Americii ,dar abătîndu-se de la început spre dereapta ,nicăieri nu vine efectiv în contact direct cu continentul.Între el si tărm există o fâsie de apă rece. Apele Gulfstreamului sunt calde ,de la 25°,26° şi cu salinitate de 36,56.Cunoaşterea Gulfstreamului a început după 1945,când s-au făcut cercetări sistematice şi observaţii în cadrul unor expediţii ,mai ales de cercetătorii de la Words Hole Institutions .

Fig.2

Curentul nu este linear, ci descrie în drumul său lungimi de undă considerabile (uneori de cca 200 km de

la Capul Hatteras spre NE ) , antrenând pătrunderea apeor profunde reci în interiorul Gulfstreamului, facându-l neomogen ca structură şi temperatură .

În dreptul paralelei de 40° latitidine N (New York-ul ),abaterea continuă spre dreapta face ca curentul Golfului să meargă răsărit.La întretăierea paralelei de 45° latitudine nordică cu meridianul de 35° longitudine vestica se termină limitele Curentului Golfului ,acesta bifurcându-se spre nord şi sud.

Regiunea de dispariţie şi de reunificare a Gulfstreamului se numeşte delta Gulfstreamului .Masele de aer care trec pe deasupra suferă o încălzire puternică în acest loc.O parte din Curentul Golfului este atrasă spre costele Peninsulei Iberice ,adică spre golul lăsat la plecare ,formând curentul Caraibelor.

În legătura cu Gulfstreamul s-au emis o serie de păreri şi proiecte de schimbare a cursului lui pentru a îmbunătăţii clima Canadei sau a Europei.Proiectele americane presupuneau schimbarea direcţiei Gulfstreamului prin construirea unui dig de piatră de 250 de km între Florida şi Cuba,astfel ,coastele estice ale continentului american obţineau o climă subtropicală scăpând de calamitaţiile produse de curentul Labradorului.

Alte proiecte au emis părerea devierii Gulfstreamului spre Europa ,rezolvând problema încălzirii Mării Arctice.

Cercetatorii de la Centrul National de Oceanografie din Marea Britanie au publicat recent un articol în

prestigioasa revista Nature în care anunta încetinirea, în ultimele decenii, a vitezei curentului Gulfstream.

Format în Marea Caraibelor, Curentul Golfului - sau Gulfstream –asa cum am mai spus, are doua mari cai de circulatie.Calea nordica duce apele calde tropicale pâna în partea de nord a Peninsulei Scandinave.

Odata cu racirea progresiva a apelor curentului, acestea coboara în adâncuri datorita diferentelor de densitate si se reîntorc spre sud.

Ideea conform careia modificarile climatice globale ar duce la încetinirea curentului golfului nu este noua.

Existau deja mai multe modele de prognoza. Cercetatorii britanici au analizat însa acum pentru prima data informatiile de viteza si temperatura recoltate în ultimii 50 de ani. Si tot pentru prima oara experimentele practice au confirmat teoriile privind încetinirea curentului golfului.

Care sunt cauzele acestei încetiniri ?

Topirea accentuata a banchizei polare si cresterea debitelor marilor fluvii siberiene care se varsa în Oceanul Arctic înseamna un aport mult mai mare de apa dulce, deci apa mai putin densa.

Iar reducerea diferentelor de densitate între apele aduse de Gulfstream si cele polare au dus la o încetinire a vitezei de coborâre în adâncuri a apelor golfului si, deci, si de întoarcere spre sud.

Si cu cât mai putina apa se întoarce spre Marea Caraibelor, cu atât mai putina apa calda va circula în viitor spre Scandinavia.

Care sunt consecintele ?

Apele calde ale curentului reprezinta un fel de radiator pentru partea de nord a Europei. Caldura apei este transferata în atmosfera si apoi redistribuita de catre vânturi în zonele nordice ale Europei.

În cazul în care curentul golfului se va încetini si mai mult, caldura ajunsa în partea de nord a Europei se va reduce si, ca urmare, temperatura medie va scadea.

O prima modelare vorbeste de racirea climei europene cu un grad celsius în mai putin de douazeci de ani de acum înainte.

Dar fenomenul prognozat este mult mai complex si, cu siguranta, nu se poate estima în acest moment nici daca aceasta racire va fi uniforma si nici care vor fi zonele cele mai afectate. Cu certitudine vom asista la si mai multe fenomene meteorologice extreme.

Întrebarea încalzire sau racire ramâne totusi în picioare. Si asta datorita numerosilor factori deocamdata partial sau chiar total necunoscuti care întra în ecuatie.

Iar stirea conform careia clima europeana se raceste a pus pe jar expertii în strategii de dezvoltare, ale caror concepte de evolutie luau în calcul o încalzire neta.

Curenţii oceanici au o influenţă importantă asupra circulaţiei atmosferice .Curentul Golfului este sediul unor permanente arii ciclonice.Curenţii calzi devin adesea un fel de drumuri mari pe care se deplasează despresiunile barice.Ciclonii tropicali si Antilelor trec de obicei pe deasupra curentului Floridei şi al Golfului ,urmând aceleaşi direcţii cu el.

Concluzii

Curenţii oceanici depind de un compex întreg de condiţii geografice ,dar la rândul lor curenţii exercită o influenţă puternică asupra acstui complex.Aceasta influenţă se manifestă cel mai mult în procesul de formare al climei diverselor regiuni.Rolul climatic al curenţilor oceanici este foarte mare.Curenţii oceanici acţionează asupra climei ,nu în mod direct ,ci prin intermediul maselor de aer.

Răspândirea curenţilor oceanici coincide cu răspândirea vânturilor,ceea ce subliniază importanţa vânturilor ân geneza curenţilor.Cei mai importanţi curenţi iau naştere în regiunile vânturilor permanente .

Vedem deci că întreaga masă a oceanului se află în mişcare datorită deoebirilor fizice şi chimice ale maselor de apă care o formează şi datorită vânturilor .Aceste mişcări se deosebesc unele de altele prin direcţia ,viteza ,localizarea lor ,manifestându-se la suprafaţă sau la adâncime.