Curentul aradean - nr 15 - aprilie 2016

8
INFORMAŢII, SPORT, DIVERTISMENT ŞI PUBLICITATE TIRAJ 100.000 EXEMPLARE. SE DISTRIBUIE GRATUIT Aprilie 2016 Independentul Sebastian Bulumac și-a anunțat candidatura la Primăria Aradului, bucurându-se de o largă sus- ținere din partea societății civile, dar și a celui mai mare partid de opoziție din Arad. Este vorba atât de organizații din zona civică (Mișcarea Arădeană, Pro Urbe, Respiră Verde, ATM Ciclotu- rism, Arad ID, ULAL, Galeriile Old Art, Asociația Miloș Cristea), cât și din zona politică, respectiv cel mai important partid de opoziție din Arad, Partidul Social Democrat (PSD). Organizațiile prezente, constatând regresul evident în toate domeniile vie- ții sociale, economice și culturale res- pectiv degradarea continuă a calității vieții, a serviciilor publice, a confortu- lui urban în Arad, consideră că a sosit momentul unității, moment în care e necesar ca orice fel de dispută să fie lă- sată la o parte, iar toate resursele pozi- tive ale Aradului să fie concentrate pentru a realiza schimbarea. Cine este Sebastian Bulumac? „Întreaga mea viață se leagă de Arad. Am absolvit Colegiul Național „Moise Nicoară”, apoi Facultatea de Matematică și Informatică din cadrul Universității de Vest Timișoara. După facultate, am urmat un masterat în do- meniul Mecanica fluidelor la Universi- tatea de Vest Timișoara și o bursă postuniversitară Erasmus/Socrates la Facultatea de Matematică din cadrul Università degli Studi di Udine. Activitatea mea profesională s-a de- rulat în principal în mediul privat. După o scurtă perioadă, imediat după terminarea studiilor, ca referent în ca- drul Biroului de Relații Internaționale al Universității Timișoara, am devenit director de filială al unei companii de consultanţă şi investiţii imobiliare. Ul- terior, pentru următorii 13 ani am fost director general al unei companii stră- ine din domeniul automotive, produ- cătoare de supape pentru motoare, companie pe care o conduc în conti- nuare în România cu rezultate foarte bune. Am considerat întotdeauna foarte importante lucrurile pe care pot să le ofer comunității care m-a format. Așa că am fost mereu foarte implicat în ac- tivități civice. Voi reda mai jos doar câ- teva dintre acestea. Iubesc sportul și m-am implicat ală- turi de valorile sportive ale orașului. Sunt membru fondator al Asociației „Suporter Club UTA”, al cărei preșe- dinte am fost în perioada 2007-2010. Am derulat proiecte importante pen- tru salvarea clubului și pentru declara- rea clubului obiectiv de interes local și județean, protejarea palmaresului și a brandului UTA. Am fost membru fondator „Alterna- tiva Civică” și membru fondator al „Consiliului Local Civic” Arad, director administrativ și fondator al revistei su- porterilor -„REDUTA” 2008-2010. Deoarece cred că Aradul trebuie să devină un oraș mai sănătos și mai prie- tenos pentru biciclete, am organizat Marșul Bicicliștilor Arădeni în perioada 2010-2014 și am inițiat campania „Dați Aradului piste pentru bicicliști”. Mă preocupă foarte mult problemele de mediu, așa că am fost organizator principal al celui mai mare eveniment ecologist organizat în Arad după 1989, „Săptămâna Pământului 2011” (3.000 de voluntari, 20 de asociații civice, 8 școli, 4 grădinițe, ligi studențești, 2 universi- tăți, autorități partenere și numeroși susținători și sponsori au făcut posibil ca proiectul Consiliului Local Civic să fie pus în practică sub forma a 40 de eveni- mente diferite) și organizator principal al campaniei „Salvați Roșia Montană” în Arad (mitinguri, dezbateri cu parla- mentarii, conferințe, concerte etc). Recent, am fost organizator și inițiator al campaniei „Salvați Parcul Eminescu” (2014-2015), o campanie de succes care a salvat cel mai important parc al orașului și a demonstrat autorităților că societa- tea civilă este un actor important în oraș. Mă preocupă cultura şi de aceea m-am implicat direct în susţinerea unor evenimente culturale, cum ar fi expoziţii de pictură, lansări de albume de artă şi concerte de jazz. Nu am fost și nu sunt membru al vreunui partid politic. Nu am deținut și nu dețin nici o funcție politică sau în administrația publică locală/centrală. Nu sunt asociat sau acționar în nicio societate comercială”. SEBASTIAN BULUMAC candidează ca INDEPENDENT la Primăria Aradului PSD susţine candidatura lui Sebastian Bulumac la Primăria Aradului p.5 Luminoasa Sărbătoare a Sfintelor Paști să coboare peste noi toți bucurie, pace și bună înțelegere, iar Hristosul cel Înviat să ne dăruiască sănătate și întru toate bună sporire. Hristos a Înviat! Președintele PSD Arad Deputat Dorel Căprar

description

Ziar arădean.

Transcript of Curentul aradean - nr 15 - aprilie 2016

INFORMAŢII, SPORT, DIVERTISMENT ŞI PUBLICITATETIRAJ 100.000 EXEMPLARE. SE DISTRIBUIE GRATUITAprilie 2016

Independentul Sebastian Bulumacși-a anunțat candidatura la PrimăriaAradului, bucurându-se de o largă sus- ținere din partea societății civile, dar șia celui mai mare partid de opoziție dinArad.

Este vorba atât de organizații dinzona civică (Mișcarea Arădeană, ProUrbe, Respiră Verde, ATM Ciclotu-rism, Arad ID, ULAL, Galeriile Old Art,Asociația Miloș Cristea), cât și din zonapolitică, respectiv cel mai importantpartid de opoziție din Arad, PartidulSocial Democrat (PSD).

Organizațiile prezente, constatândregresul evident în toate domeniile vie-ții sociale, economice și culturale res-pectiv degradarea continuă a calitățiivieții, a serviciilor publice, a confortu-lui urban în Arad, consideră că a sositmomentul unității, moment în care enecesar ca orice fel de dispută să fie lă-sată la o parte, iar toate resursele pozi-tive ale Aradului să fie concentratepentru a realiza schimbarea.

Cine este Sebastian Bulumac?„Întreaga mea viață se leagă de Arad.Am absolvit Colegiul Național

„Moise Nicoară”, apoi Facultatea deMatematică și Informatică din cadrulUniversității de Vest Timișoara. Dupăfacultate, am urmat un masterat în do-meniul Mecanica fluidelor la Universi-tatea de Vest Timișoara și o bursăpostuniversitară Erasmus/Socrates laFacultatea de Matematică din cadrulUniversità degli Studi di Udine.

Activitatea mea profesională s-a de-rulat în principal în mediul privat.După o scurtă perioadă, imediat dupăterminarea studiilor, ca referent în ca-drul Biroului de Relații Internaționaleal Universității Timișoara, am devenitdirector de filială al unei companii deconsultanţă şi investiţii imobiliare. Ul-terior, pentru următorii 13 ani am fostdirector general al unei companii stră-

ine din domeniul automotive, produ-cătoare de supape pentru motoare,companie pe care o conduc în conti-nuare în România cu rezultate foartebune.

Am considerat întotdeauna foarteimportante lucrurile pe care pot să leofer comunității care m-a format. Așacă am fost mereu foarte implicat în ac-tivități civice. Voi reda mai jos doar câ-teva dintre acestea.

Iubesc sportul și m-am implicat ală-turi de valorile sportive ale orașului.Sunt membru fondator al Asociației„Suporter Club UTA”, al cărei preșe-dinte am fost în perioada 2007-2010.Am derulat proiecte importante pen-tru salvarea clubului și pentru declara-rea clubului obiectiv de interes local șijudețean, protejarea palmaresului și abrandului UTA.

Am fost membru fondator „Alterna-tiva Civică” și membru fondator al„Consiliului Local Civic” Arad, directoradministrativ și fondator al revistei su-porterilor -„REDUTA” 2008-2010.

Deoarece cred că Aradul trebuie sădevină un oraș mai sănătos și mai prie-tenos pentru biciclete, am organizatMarșul Bicicliștilor Arădeni în perioada2010-2014 și am inițiat campania „DațiAradului piste pentru bicicliști”.

Mă preocupă foarte mult problemelede mediu, așa că am fost organizatorprincipal al celui mai mare evenimentecologist organizat în Arad după 1989,„Săptămâna Pământului 2011” (3.000 devoluntari, 20 de asociații civice, 8 școli,4 grădinițe, ligi studențești, 2 universi-tăți, autorități partenere și numeroșisusținători și sponsori au făcut posibilca proiectul Consiliului Local Civic să fie

pus în practică sub forma a 40 de eveni-mente diferite) și organizator principalal campaniei „Salvați Roșia Montană” înArad (mitinguri, dezbateri cu parla-mentarii, conferințe, concerte etc).

Recent, am fost organizator și inițiatoral campaniei „Salvați Parcul Eminescu”(2014-2015), o campanie de succes care asalvat cel mai important parc al orașuluiși a demonstrat autorităților că societa-tea civilă este un actor important în oraș.

Mă preocupă cultura şi de aceeam-am implicat direct în susţinereaunor evenimente culturale, cum ar fiexpoziţii de pictură, lansări de albumede artă şi concerte de jazz.

Nu am fost și nu sunt membru al vreunuipartid politic. Nu am deținut și nu deținnici o funcție politică sau în administrațiapublică locală/centrală. Nu sunt asociatsau acționar în nicio societate comercială”.

SEBASTIAN BULUMAC candidează caINDEPENDENT la Primăria Aradului

PSD susţine candidaturalui Sebastian Bulumacla Primăria Aradului

p.5Luminoasa Sărbătoare a Sfintelor

Paști să coboare peste noi toțibucurie, pace și bună

înțelegere, iar Hristosul cel Înviatsă ne dăruiască sănătate

și întru toate bună sporire.

Hristos a Înviat!

Președintele PSD AradDeputat Dorel Căprar

Interviu

2 aprilie 2016

- Domnule Sebastian Bulumac, cum auarătat copilăria și adolescența dumnea-voastră în orașul de pe Mureș și care suntelementele care v-au determinat să vă im-plicați în viața civică a Aradului?

- M-am născut și mi-am petrecut omare parte din copilărie în cartierul Gai,într-o perioadă în care, ca și copii, ne bu-curam de libertatea și siguranța oferite deo zonă liniștită, cu trafic auto redus, cumulți copaci și iarbă în fața caselor. Ală-turi de fratele meu mai mic ne plimbamcu bicicletele, jucam fotbal și tenis demasă în curte, colecționam timbre, mer-geam la pescuit și făceam des ieșiri în na-tură cu tata, jucam șah cu bunicul, careera pasionat de sportul minții și a avutgrijă să ne învețe de mici sau ieșeam afarăși ne bucuram de compania numeroșilorcopii de pe strada noastră, Str. GeneralDoda. Bunicul meu, veteran de război,ne-a educat de mici în spiritul dreptății șial corectitudinii. A venit în Arad îm-preună cu bunica imediat după război șiaici au rămas. A fost militar de carieră înprima parte a tinereții, era un bun alergă-tor și a câștigat numeroase medalii națio-nale în competițiile de alergaredesfășurate atunci pe pistele atletice depe stadionul Gloria, respectiv UTA. Launa dintre competiții a fost remarcat declubul Dinamo care i-a făcut o ofertă delegitimare, foarte avantajoasă în aceletimpuri: dacă ar fi acceptat ar fi primit lo-cuință în București și ar fi fost și gradat decătre clubul departamental al Miliției. Îmiamintesc și acum de felul în care îmi po-vestea de acest episod din viața lui și derăspunsul pe care l-a dat. A refuzat moti-vând că îi place prea mult Aradul, oame-nii de aici și că nu va pleca niciodată deaici. Așa a și fost, a rămas aici, a lucratpână la pensie la Fabrica de Vagoane, aavut doi copii și patru nepoți, printre carecu mândrie mă număr și eu.

Cartierul Gai era atunci, mai mult decâtazi, un cartier multietnic și am crescutîntr-un spirit al toleranței și bunei înțele-geri. Bunica mea, deși româncă fiind, vor-bea ungurește cu toate vecinele. Făcândparte dintr-o familie în care părinții aufost și sunt de confesiuni religioase dife-rite, am fost educat să respect nu doar li-bertatea religioasă, dar și acceptareadiversității ideilor. Dragostea pentrusport mi-a fost insuflată nu doar de buni-cul, care și pensionar fiind, mai intra lacâte o miuță cu noi, dar și de tata, care afost junior al clubului UTA chiar în anulcând Bătrâna Doamnă realiza surpriza eli-minării din Cupa Campionilor Europeni acampioanei en titre, Feyenoord Rotter-dam.

În anul 1983 ne-am mutat tot în apro-pierea cartierului, într-un apartament dinblocurile construite vizavi de fabrica Ne-uman și la câțiva pași de stadionul echi-pei Strungul. Având în vedere că locuiamlângă stadion, nu e greu de ghicit că, la felca majoritatea prietenilor și vecinilor,jucam fotbal. În mare parte a timpuluiaveam acces atât la cele două terenurimari din incinta bazei sportive, cât și laîncă două de dimensiuni reduse, pe carele foloseam când echipa mare sau junioriise antrenau pe terenurile principale. Am

jucat doi ani la o grupă de copii din cadrulclubului Strungul și am fost antrenat deregretatul Miroslav Vidac, un om deose-bit și unul dintre cei mai cunoscuți por-tari din istoria UTA-ei.

Un rol important în formarea mea caom l-au avut dascălii de la Liceul MoiseNicoară, ale cărui cursuri le-am urmat înperioada 1992-1996, dar și compania unorcolegi de clasă deosebiți, cu care discutamdes despre cultură, societate, religie, poli-tică și istorie. Îmi amintesc cu plăcere deserile petrecute pe Ștrand, cu a sa atmos-feră unică, pe care din cauza unor greșeliadministrative, am pierdut-o. Am fostatras și de viața culturală a orașului și înliceu îmi plăcea să merg la concertele Fi-larmonicii și la piese de teatru.

Așadar, la finalul adolescenței, am por-nit în viață având niște valori și preocu-pări bine conturate: atașamentul față deoraș, cultura și istoria sa, toleranța, ac-ceptarea diversității de idei, pasiuneapentru UTA și sport în general, respectulfață de simbolurile Aradului, dragosteafață de mișcare și natură, dar și de un in-teres față de realitatea socio-culturală aorașului și a țării. Toate acestea au avutun rol determinant peste ani, când am re-venit acasă după terminarea studiilor șiam decis să aleg implicarea. Revenireamea în Arad a coincis cu ascensiuneaunui sistem politic și administrativ, aflatîn contradicție profundă cu educația mea,spiritul cetățenesc, dragostea pentru artă,urbanism, natură și frumos în general.Acel sistem care a devenit tot mai puter-nic și nociv a atentat constant la identita-tea orașului meu și implicit la adresa mea,de aceea am decis că e cazul să trec la unalt nivel de implicare.

- Cum vă raportați la viața culturală aurbei sau ca să reformulez la absența ei șiînlocuirea fenomenului printr-o pseudo-cultură de masă, dominată de amatorismși diletantism în ultimul deceniu?

- Aici am multe of-uri, dar există totușiun potențial dat de implicarea unor tineride valoare, care au revenit în Arad pentrua oferi ceva comunității care i-a format.Sunt dezamăgit în primul rând de situațiatristă pe care o trăiește de câțiva ani Fi-larmonica, o instituție de mare tradiție,un pilon cultural al orașului. S-a ajuns aicidin cauza politizării instituțiilor culturaleși a numirilor în funcție fără să se ținăcont de criterii de performanță, de capa-citățile unor oameni de a manageria in-stituții de asemenea anvergură. Îmiamintesc că acum câțiva ani, la o evaluarea directorului Teatrului, șefa comisiei erao doamnă consilier municipal, a căreiprimă calificare era „prelucrător prin aș-chiere”, o meserie de altfel foarte respec-tabilă, dar total incompatibilă cu situațiaamintită.

Am observat că arădenii răspund celmai bine la evenimentele din spațiul pu-blic, orice astfel de eveniment se bucurăde o foarte mare participare și are avan-tajul că este din start de la sine înțelesgratuit. Asta nu ar fi o problemă dacă nuli s-ar oferi de ani buni numeroase eveni-mente de slabă factură culturală, adeseacu iz politic sau electoral. Creșterea trep-

tată a nivelului de calitate a unor astfel deevenimente este cel mai important aspectal creșterii nivelului de consum cultural.Muzica populară de exemplu nu poate fităiată cu totul din oferta culturală, darexistă o grămadă de alternative viabileoferite de autori autentici.

Mi se pare că linia prioritară de inver-venție este spațiul public, că indiferent dedomeniile de expertiză ale operatorilorculturali locali, un of al tuturor este lipsaunei infrastructuri sociale în Arad — estetotal inexistentă. În acest sens, niște mă-suri esențiale mi se par:

- implementarea unei legislații mai per-misive în privința funcționării teraselor, aevenimentelor în spații deschise

- reabilitarea ștrandului, cu spații gene-roase ce ar putea găzdui o gamă variatăde evenimente culturale într-un mediuplăcut și verde

- restaurarea clădirilor de patrimoniu, afațadelor

- intervenția în spații publice de traficintensiv – Parcul Reconcilierii, PiațaAvram Iancu, Strada Mețianu etc. – ne-primitoare, neofertante, doar spații detranziție momentan, nu există pârghiicare să te oprească în aceste locuri. Acestlucru se poate remedia prin organizareafrecventă a unor eveni mente/târguri deproduse – cu o selecție mai riguroasădecât ceea ce se regăsește la târgurile ac-tuale. E nevoie și de încurajarea inițiati-velor de evenimente spontane în spațiipublice, de a da un imbold elevilor și stu-denților să facă acest pas.

Aș mai aminti de necesitatea continuă-rii demersurilor de profesionalizare a ope-ratorilor culturali din administrațiapublică și accelerarea acestui proces. Sus-ținerea platformelor independente (nuexistă platforme independente de teatrude exemplu, cu o singură excepție, carenu prea beneficiază de susținere în afarainstituției). Faptul că aceste inițiative nusunt susținute e dovedit și de numărulmare de tineri actori arădeni care lu-crează peste tot prin țară, mai puțin înArad.

Cred că mai există o mare problemă înArad, a tuturor uniunilor de creație sau aONG-urilor, dată de lipsa spațiilor în caresă își desfășoare proiectele culturale și deo insuficientă susținere. Uniunea Artiști-lor Plastici, de exemplu, are un spațiu alo-cat acum aproximativ 15 ani, dar ca să îșiplătească cheltuielile, au fost nevoiți săînchirieze o vitrină unei firme de ex-change, ceea ce nu e chiar onorant uneigalerii de artă. Mai grav e ceea ce se în-tâmplă cu alte uniuni de creație indepen-dente, care nu primesc nici măcar unspațiu adecvat.

Mi-ar plăcea să văd o promovare maimare din perspectiva multiculturalității șia multietnicității specifice Aradului, așpropune chiar un muzeu al etnografiei.Din păcate administrația Aradului a fostimplicată recent într-o competiție cultu-rală europeană, prin Asociația Arad 2021,dar înafara faptului că s-a umplut de ridi-col și a cheltuit bani publici fără niciunfolos, nu s-a remarcat cu nimic. E deja denotorietate că tot ce s-a putut produce lacapitolul multiculturalitate și multietni-

citate a fost asumarea aducerii în Arad aunui număr de refugiați echivalent cu câtar trebui să se repartizeze la 6 județe.

Aradul mai are nevoie de monumentede for public în zone cheie, realizate abiadupă consultarea cu comisii specializateși jurizări profesioniste, are nevoie de ex-poziții de artă itinerantă, care mai mereune ocolesc, dar și de recuperarea unorpersonalități care trăiesc sau au trăit și auo legătură cu Aradul, fie ea și tangențială.

Ca să închei răspunsul la întrebare într-o notă optimistă, aș vrea să remarc iniția-tivele culturale private, care trebuiescobligatoriu încurajate. Am avut o singurăgalerie privată de artă în Piața AvramIancu, dar nu a supraviețuit, există cafe-nele și localuri care organizează concertede jazz, scenete de teatru, dar nu au fostajutate cu nimic de Asociația Arad 2021, acărei menire asta ar fi trebuit să fie.

Dar două grupări se remarcă în mod de-osebit, gruparea kinema-ikon și Citi-Zenitcu al său proiectul ambițios de la Teba.Kinema-ikon este cea mai importantagrupare artistică din Arad pe zona de artăcontemporană. E adevărat totodată că eaproape necunoscută în Arad. Însă vor-besc de modul cum se văd lucrurile dinexteriorul orașului sau țării. Este unbrand. Sigur că arta contemporană pecare o practică ei este de nișă și mulți nuo înțeleg, însă gruparea trebuie sprijinită.Să nu uităm printre altele că a reprezen-tat România la bienala de artă de la Ve-nezia în 2003 (cel mai importanteveniment de artă din lume) și că a fostmenționată și în motivația juriului carene-a respins candidatura pentru 2021 înideea că nu e destul de mult promo-vată/susținută. Ea a fost mereu lipită demuzeu însă până la urmă e o grupare in-dependentă. Gruparea este un real motorde angajare a tinerilor în acțiuni crea-toare. 95% din publicul acțiunilor ki-nema- ikon sunt tineri sau foarte tineri,adolescenți. Ar merita să beneficieze deun spațiu mai amplu unde să-și poatădesfășura proiectele. Ne-ar poziționa ex-trem de bine pe zona de artă de avan-gardă în lume.

Gruparea Citi-Zenit a produs niște lu-cruri extraordinare anul trecut la Teba.Teba a devenit un fenomen și merită aju-tată. Merită găsit un spațiu în care să îșidesfășoare activitățile. Ar putea împărţiun spațiu mai vast cu alte asociații de pro-fil; s-ar putea gândi un fel de centru al ar-telor contemporane. Modelul Teba eperfect ca și punct de plecare. Când spuiarte contemporane spui tineri. S-a văzutcă proiectul pilot Teba a funcționat bineși trebuie continuat.

- De ce a murit spiritul critic general șidialogul intelectual într-un oraș aflat însuferință ? De unde resemnarea, indife-rența și lipsa oricăror pretenții din parteapopulației active, cam pe toate palierele degenerații?

- Trăim de prea mult timp într-un orașdominat autoritar de o clică ghidată de unindivid străin nu doar de aceste locuri(ceea ce nu e o problemă), ci și de spiritulnostru, al arădenilor. În toată această pe-rioadă, administrația politizată care și-a

„E cazul ca arădenii să pună punct unui ciclu în care s-afurat mult şi s-a făcut puţin şi destul de prost”Interviu cu Sebastian Bulumac, candidat independent la Primăria Aradului

Interviu

urmărit în primul rând propriile interese,a atentat continuu la valorile și simbolu-rile Aradului, schimbându-i astfel identi-tatea. După ani de zile în careadmi nistrația a mimat dezbaterea, a folo-sit politica pumnului în gură şi s-a înde-părtat tot mai mult de cetățenii cărora arfi trebuit să i se dedice, arădenii şi-aupierdut conştiința spaţiului public pe carenu îl mai percep ca fiind al lor.

Spiritul de care mă întrebați are legă-tură atât cu felul în care oamenii se ra-portează la administrație, dar și cu unanumit nivel de cultură civică. Am senza-ția că uneori uităm că Aradul a fost al doi-lea oraș liber în 1989, că ne-am câștigat cusânge dreptul de a spune ce gândim. Ad-minsitrația orașului, în loc să se ocupe deinformarea și educarea civică a cetățeni-lor, îi descurajează. Amintesc aici de ati-tudinea pe care o are „puterea” față depuținii oameni care au determinarea săparticiple la dezbateri publice, la ședințede Consiliu sau la întâlniri cetățenești.Uneori sunt scoși de poliția chemată toc-mai de edilul orașului, care nu suportă di-versitatea opiniilor și vede peste totmanipulări politice. De asemenea, tot ac-tuala administrațe a dat o decizie contro-versată acum câțiva ani interzicândpentru o perioadă orice fel de manifesta-ții pe platoul din fața Primăriei. Resem-narea și lipsa pretențiilor sunt consecințaacestor intimidări, dar și a unei dezamă-giri totale față de clasa politică și lipsei deîncredere că efortul lor ar putea schimbaceva.

Aradul a fost mereu un spațiu al dialo-gului și al toleranței, un exemplu de con-viețuire interetnică, multiculturală șireligioasă, dar din păcate profilul i s-aschimbat complet în ultimii 12 ani. Îmidoresc ca oamenii să conștientizeze că nue suficient să schimbe un primar sau săavem un alt Consiliu, ci că e nevoie și deimplicarea lor permanentă în procesul de-cizional.

Dialogul intelectual a dispărut din spa-țiul public și pentru că mulți intelectualiau părăsit Aradul, dar și din cauza friciide represiune sau a confortului personal

care e mai presus de binele orașului. Ne-mulțumiri există, dar prea puțini au cura-jul să le expună în spațiul public. Nu enormal ca această frică să existe în insti-tuțiile publice, în mediul de afaceri sau înviața culturală. Îmi doresc să fac tot posi-bilul pentru a schimba această atitudine.

- Ce părere aveți de situația actuală aclubului UTA, de construcția noului stadionși de sportul arădean în general? Ce văpropuneți pentru acest domeniu?

- Clubul UTA a suferit enorm în ultimadecadă, drept dovadă prima retrogradareîn divizia C din istorie, compromisurile fă-cute pentru supraviețuire, falimentele di-feritelor societăți juridice în care a fostorganizat clubul... Am luptat în calitate depreședinte fondator al Suporter Club UTApentru promovarea și protejarea imaginiiclubului iubit, pentru a conștientiza atâtarădenii cât și administrația ca UTA esteun brand al Aradului, cel mai important.

Chiar dacă administraţia unui oraş nuse ocupă de managementul unui club pri-vat, utiştii cunosc foarte bine atitudineaedilului şi felul cum s-a raportat la cel maiimportant brand al oraşului. În prezent seconstruieşte un stadion nou, la o capaci-tate mai mică decât ce s-a ridicat cu re-sursele şi tehnologia de după război. Maimult decât atât, termenul de predare e în-târziat, există probleme de ordin juridic şilocurile de parcare vor fi insuficiente, ceeace va genera o gâtuire în traficul oricumaglomerat de pe Calea Aurel Vlaicu.

De asemenea, tot în mandatele celuicare tratează oraşul ca pe moşia perso-nală, au mai dispărut 3 stadioane:

- stadionul Vagonul, locul unde la datade 15 august 1899 s-a desfăşurat primulmeci de fotbal de pe teritoriul actual alRomâniei (un teren inestimabil, aflat într-o zonă centrală, a fost vândut de Primărieunui lanţ de supermarketuri)

- stadionul Strungul (în prezent centrucomercial)

- stadionul Telecom din Micălaca (su-permarket)

Au mai dispărut ramuri sportive, mainou suferă cumplit și echipa feminină de

baschet-ICIM și e nevoie de o implicarela nivel de oraș. Nu stăm prea grozav nicicu sportul de masă, pentru că avem ex-trem de puține spații verzi, iar terenuriledin incinta școlilor se închid. Mi-ar plă-cea să văd terenuri de baschet în toatecartierele pentru a încuraja copiii să sedezlipească de calculatoare, să se orga-nizeze competiții sportive între cartie-rele orașului, respectiv școlile arădene șisă avem piste de biciclete folosibile și le-gale, așa cum am militat în 4 ediții dife-rite ale Marșului Bicicliștilor Arădeni.Nu în ultimul rând aș dori un râu Mureșcare să prindă din nou viață și să organi-zăm competiții nautice, așa cum eraodată.

Ținând cont de numărul tot mai marede arădeni care sunt atrași de alergare,doresc să organizez un maraton anualcare să poate numele “Memorialul FredLebow”, arădeanul care a fost primul ma-ratonist de stradă al lumii şi fondatorulcelui mai cunoscut maraton, cel de laNew York. Fred Lebow s-a născut și a lo-cuit în Arad în prima parte a copilăriei,emigrând ulterior în SUA. Este o legendăa sportului în SUA, există o asociație careîi poartă numele și care probabil ar fifoarte interesată de o colaborare cu ora-șul natal al idolului lor. Sunt convins căprin acest proiect vom reuși să aducem laArad sportivi din întreaga lume, în specialdin Statele Unite, dar și foarte mulți tu-riști. În plus, Aradul va avea de câștigatenorm, ca imagine.

- Cum vedeți parteneriatul public și co-municarea între zona civică și mediul poli-tic, dezbaterea de idei și proiecte pe temelede substanță ale Aradului și posibilitateainstituirii unui climat de normalitate?

- Îl văd ca pe o normalitate și îl voi în-curaja mereu. E nevoie de o schimbare deatitudine, de un dialog normal și civilizatatât între reprezentanții partidelor poli-tice, cât și între mediul politic/adminis-trativ și cetățeni, pentru binele orașului.Această schimbare e obligatorie dupămandate în care dialogul cu zona civică s-a purtat de pe poziții de forță, fără o cola-borare și un schimb de idei. Mi-ar plăceasă se asigure în ședințele CLM locuri per-manente reprezentanților societății civileși de asemenea ca procesul decizional săfie total transparent, dacă se poate trans-misiuni în direct de către televiziunile lo-cale a ședințelor CLM. Cetățenii trebuieeducați în acest spirit și încurajați să seimplice; li se pot trimite periodic scrisoride informare. De asemenea, întâlnirileprimarului cu cetățenii ar trebui organi-zate periodic, nu doar o dată la patru ani,înainte de alegeri, așa cum se întâmplăacum.

- Se spune în folclorul urban arădean „Afurat, dar a făcut câte ceva pentru oraș,sau... a mai dat și la alții”. Este o atitudinetolerabilă, o judecată sănătoasă moral, ra-portată la o zonă administrativă localădominată de edili putred de bogați care aulucrat în ultimii 20 ani doar la Stat?

- Nu e o judecată sănătoasă, din contră,e nocivă. Asta pentru că cetățenii trebuiesă conștientizeze că treaba unui primar șiîn general a unei administrații plătite dinbanii contribuabililor, e să facă ceva pen-tru oraș, pentru oamenii care le plătescsalariile. Dar cel mai mult depinde cum

se face, la ce costuri, dacă trebuia să sefacă, dacă nu cumva erau alte priorități.Dau exemplu administrației cea mai la în-demână, cea a Aradului, care de altfel șiface subiectul acestui material: în 12 anise putea implementa o anumită viziune,nu prea mai există scuze pentru problemeimportante nerezolvate. Dar analizând deaproape, ce descoperim? Plătim taxe șiimpozite cu până la 50% mai mari ca înalte orașe, lucrările publice sunt execra-bile și ne costă exagerat de mult, pierde-rile de pe rețeaua sistemului determoficare centralizat al orașului sunt de40%, s-au ratat investiții și finanțări eu-ropene, se distrug constant spațiile verzi,s-au vândut bunuri imobile valoroase dinpatrimonial comunității, traficul s-a în-greunat deși am investit zeci de milioanede euro ca să-l fluidizăm, orașul îmbătrâ-nește și devine tot mai gri, Ștrandul eabandonat, orașul e părăsit de tot maimulți tineri care nu își găsesc locul, ară-denii sunt printre cei mai bolnavi români,zone de interes public central nu s-auamenajat corespunzător nici acum, clădi-rile de patrimoniu se prăbușesc peste noi,etc. Practic nu doar că nu excelăm lavreun capitol, dar am pierdut teren fațăde alte orașe care nu cu mult timp înurmă ne priveau cu invidie. E cazul ca oa-menii să iasă din inerția cu care aleg poli-ticieni care nu îi reprezintă mai deloc șisă pună punct unui ciclu în care s-a furatmult și s-a făcut puțin și destul de prost.

- În eventualitatea în care veți ajungeprimar, dați-mi câteva argumente solidepentru a mă determina să nu îmi caut delucru în zona privată în Timișoara, deexemplu, sau pentru a nu mă muta la Bu-curești, după ce fenomenul de presă a de-venit în Arad un „dialog al surzilor”, iarorice tip de obiectivitate media o formă de„haiducie”?

- Cred că toate răspunsurile de la pre-cedentele întrebări reprezintă argumentesolide, eu fiind educat în spiritul dialogu-lui și acceptării diversității ideilor. Nusunt de acord, ba chiar îmi repugnă pre-siunile la adresa presei, dar constat în ace-lași timp o scădere a calității informației.Aceasta e o consecință a realităților eco-nomice și politice, dar și a faptului că as-tăzi, oricine postează o păreredo cumentată pe pagina de facebook, de-vine un concurent al ziariștilor profesio-niști. Problema derivă din capacitatea sauincapacitatea de selecție a informațieicare trebuie să vină din partea receptoru-lui, mai ales că emițători sunt foarte mulțiși neavizați. Am impresia că nu toți ziari-știi sunt victime, unii obișnuindu-se dejacu statutul de „ziarist al partidului” (deobicei aflat la putere). Cred că o presăcare activează liber într-un oraș adminis-trat cu respect față libertatea cuvântuluiare toate șansele să fie o presă mai bună șimai sănătoasă. Nu vor mai exista reținerinici din partea unor potențiali finanțatorisau a unor companii ce doresc contractepublicitare, așa cum se întâmplă azi.Există și acum o frică de repercursiuniatât în mediu privat, cât și în presă și in-stituții publice. O altă garanție e repre-zentată de faptul că eu îmi voi pune în joconoarea și cuvântul în fața comunitățiidin care provin și care e formată din ve-cini, prieteni, colegi de școală sau demuncă, dascăli și arădeni în general.

„E cazul ca arădenii să pună punct unui ciclu în care s-afurat mult şi s-a făcut puţin şi destul de prost”

Sebastian Bulumac, candidat independent la Primăria Aradului

aprilie 2016 3

Societate civila

„Cu puțin timp în urmă simțeam că mi-am pier-dut speranța. Simțeam că orașul meu drag, Aradul,se scufundă și că nu pot să-l ajut să se ridice. Ani dezile m-am implicat în proiecte civice, m-am luptatcu morile de vânt, am luptat pentru cauze pe careunii le credeau pierdute. În multe cazuri am pier-dut. În altele am câștigat. Am salvat elemente de pa-trimoniu ale orașului, am salvat parcul nostru celmai important.

Regret că n-am reușit să fac mai mult. Regret cănu am putut salva cele 4 stadioane prăvălite sub la-mele buldozerelor administrației Falcă. Regret că nuam reușit să salvez atâtea alte parcuri mici si scua-ruri, devenite acum adăposturi de beton. Că ampierdut clădiri de patrimoniu din zona protejată, căzone frumoase ale orașului au fost mutilate. Regretcă arădenii, când merg pe stradă nu mai zâmbesc,că tinerii care vor locuri de muncă bune pleacă înTimișoara sau în străinătate…

Îmi pierdusem așadar speranța și chiar mă gân-deam să plec și eu. Nu vedeam nici o soluție pentruanul ăsta, nici un candidat pe care l-aș vota, care arputea schimba cu adevărat ceva. Dar ultimele zilem-au convins să mai fac o încercare. Candidatura luiSebastian ca INDEPENDENT la Primăria Aradului,cu o largă susținere încă din primele zile, mă face săcred că mai avem o șansă.

Îl cunosc pe Sebastian Bulumac de foarte mulțiani. E arădean, cunoaște și iubește orașul ăsta, cumprobabil nu mulți o fac. În ultimi ani ne-am implicatîmpreună în multe proiecte civice și am reușit să nefacem vocea auzită. NU A FOST IMPLICAT NICIO-DATĂ ÎN POLITICĂ, nu a lucrat la Stat sau cu Sta-tul. Este de 13 ani managerul unei fabrici deautomotive, iubit și respectat de oamenii de acolo(cei care lucrează în privat știu ce înseamnă asta).Știe ce înseamnă criterii de eficiență, știe să admi-nistreze bugete și să conducă oameni, iar astea suntlucruri care lipsesc cu desăvârșire actualei adminis-trații. E un om tânăr, cu o familie frumoasă și carecrede în valorile familiei.

Pentru mine e mai mult decât suficient ca să-l sus-țin.

Iar faptul că a reușit deja să adune alături de el 8ONG-uri importante și a convins un partid impor-tant de opoziție să nu-și desemneze candidat și să-lsusțină, e pentru mine un mare plus. Cred că e unom care va reuși să unească nu să dezbine. Și sperca până la alegeri să i se alăture alte organizații dinzona civică și politică. Toți cei pentru care Aradul emai important decât propriile orgolii. Pentru ca îm-preună să reconstruim orașul ăsta frumos.

Pe de altă parte am văzut în ultimele zile în mediulvirtual o agresivitate fără precedent. Oameni care neatacă, acuză, jignesc, folosesc un limbaj greu de im-aginat sau acceptat. Lipesc etichete. Dau sentințe.Asta mă face pe de o parte să cred că această candi-datură a semănat deja teama în tabăra celor care aucu adevărat ceva de pierdut. Pentru că suntem ora-șul ultimului «mare baron local». Pe de altă partemă întristează și mă doare. Arată cât suntem demici. Arată cât suntem de triști. Arată ce lipsă de res-pect și cultura dialogului există în Arad.

Cu alte cuvinte în Arad nu pornim de la zero. Cipornim de la minus. Cât de departe vom reuși săurcăm de aici, depinde doar de noi. Eu sunt acumîncrezătoare. Iar în următoarea lună voi face tot ceține de mine să sprijin acest demers.

Mult succes Sebastian! Mă bucur că pot să te sus-țin! Mă bucur că pot vota un om în care am încre-dere! Și cred foarte tare în șansa ta de a câștiga!”

„Nu știu dacă vor avea, sau nu,greutate cuvintele mele, dar credîn greutatea cuvântului, a aceluicuvânt bine cântărit care precedefapta, fapta cea de bun-simț, faptacare trece dincolo de granițele in-tereselor personale, cea căreia îipasă și ia atitudine față de proxi-mitate - fie ea aproapele, clădirile,parcurile etc. Cred în omenie, da,încă mai cred, în oamenii acesteițări, în cei împinși spre margini decolțoșii îmbuibați și găunoși carene conduc (diabolic de conștient),care ne duc spre pieire azi, cu infa-tuarea autosuficienței și a nesimți-rii, a aparenței. Cred în oamenii deacțiune, cinstiți și curați, care do-resc și acționează spre schimbareasocietății în bine. Nu de fațadă, nusforăitor, însă cu înțelegere șionestitate.

Pe Sebastian l-am cunoscut, l-am întâlnit și reîntâlnit «pe bari-cade» ori de câte ori Aradul a

găsit de cuviință, necesar să se ex-prime împotriva abuzurilor poli-tice ale politicienilor care ne-aucondus ţara, împotriva extermi-nării «Roșiei Montane», împo-triva intenției primăriei de-atransforma Parcul Eminescu înparcare, umanitar și dedicat. Se-bastian este unul dintre «motoa-rele» de forță ale societății civilea orașului nostru, este o voce pelângă altele câteva, un glas carenu se poate neglija.

Sebastian, aș fi dorit să nu te fiafiliat defel politicului, dar cred înputerea ta de a nu te compromite.Mizez pe franchețea privirii talecare vorbește despre caracter, pedragostea pentru Arad, ca și penoua ta postură: cea de tată. Sur-priza implicării tale este dintre celemai plăcute și mai dorite, Seba-stian! De aceea, chemând arădeniisă-ți fie alături, îți doresc să câștigiși să rămâi același! Chiar cu riscul

de-a fi printre cei puțini, foarte pu-țini, dar... încoronați cu respectulși dragostea noastră.

Doamne ajută!”

„La capătul lui Eminescu stăteam pe scuter, aștep-tând să se facă verde la semafor și mă uit în vitrinaGaleriei de Artă. «- Minunat!”, zic. Mă strecor ușorprintre mașini, urc pe trotuar și parchez. Da știu, amîncălcat regulile de circulație, dar trebuia să intru îngalerie. Lucrări de artă minunate, în mare parte fă-cute de studenți (una m-a și inspirat!). Spre seară măîndreptam spre același loc, cu speranța că e tot roșusemaforul, ca să mă pot delecta cu arta din vitrină.

Beznă! Ce dracu’, nu au becuri ăștia? Cum se poatesă ai o singură galerie de artă în oraș și să nu fie aprinsun bec noaptea? Mii de oameni trec pe acolo în fie-care noapte, e la intersecția dintre Nerv și Wings, din-tre ABC și Curtea Veche și nu văd nimic în Galerie, ebeznă!

Seba, ești unul dintre acei candidați la Primărie caresunt în stare să aprindă acel bec. Așa că: «SEBA,APRINDE BECUL!»”

„Mâine voi pleca spre Himalaya,într-o nouă expediție. Voi duceacolo cu mine Aradul nostru drag.Plec dintr-un oraș care astăzi e gri,distrus, dezolant, trist fără spirit.Mi-aș dori ca în iunie, când mă în-torc acasă, să revin într-un orașcare va fi condus de un om cu caresimt că împart aceleași valori.

Îmi doresc mult ca arădenii săsimtă pulsul schimbării. Este ne-voie să reconsiderăm și să prote-jăm arhitectura orașului, să-iapreciem pe oamenii de cultură, săreaducem sportul și pe sportiviacolo unde merită, să redăm ora-șului spiritul său. E nevoie de dez-morțirea mediului de afaceri, deoameni potriviți la locul potrivit.Este nevoie de libertate de expri-mare, de imparțialitate și de pro-gres.

Eu, cu toată încrederea și imagi-nea mea, cu toate mesajele melecătre societatea în care trăiesc șiîn care doresc să mă înalț, îl susțin

pe Sebastian Bulumac la PrimăriaAradului. Dar e nevoie să fim câtmai mulți, ca să putem schimba

cu adevărat ceva. Este nevoie devoi, arădeni! Este nevoie ca toți ceicare niciodată nu şi-au exprimatpunctul de vedere să arate că eiexistă cu adevărat în orașul meu.

Lumea în care eu îmi desfășoractivitatea este simplă. Alb saunegru, fără nuanțe. Sus pe muntenu există partide politice și jocuripolitice! Dar aici jos, în oraș, de-pinde de noi să facem lucrurile maisimple, mai curate, mai sănătoase.

Pe Sebastian nu l-am cunoscut înspatele unui birou. L-am cunoscutîntr-un proiect de voluntariat,Oaza Mureșului. A fost primulcare a răspuns chemării mele, pri-mul care și-a oferit sprijinul.Ne-am revăzut ulterior în multealte proiecte în care am militatpentru un mediu sănătos: «SalvațiRoșia Montană», „Salvați ParculEminescu” etc. Ele au fost semna-lul unei schimbări profunde în Ro-mânia. Acum e momentul săsalvăm împreună Aradul!”

Adela Cristea, Managing Partner la Ascent Group

Lucia Bibarț,scriitoare, om de cultură

Zsolt Torok

4 aprilie 2016

Societatea civilă este alături de Sebastian Bulumac

Societatea civilă este alături de Sebastian BulumacSocietate civila

aprilie 2016 5

„La Revoluția din ’89 aveam 18ani și, împreună cu cei doi frațimai mari ai mei, am fost printremiile de arădeni care au ieșit înstradă și au luptat pentru liber-tate. Mi-au șuierat gloanțele pe laurechi, mama plângea acasă, spe-riată că poate să-și piardă băieții.Ca militar în termen, am fost în ’91în București în perioada mineria-delor, și am fost expus din nou, dedata aceasta pentru a apăra obiec-tivele strategice ale capitalei, șidin nou degeaba. Am trăit la in-tensitate maximă drama acelorzile, ca mai apoi să văd cum țaramea e furată și înjosită de oamenipolitici, aceiași și aceiași la nesfâr-șit. Mi-am promis că, nici în cazde cataclism, să nu mă mai implicîn politica țării, ci să-mi văd detreabă, deoarece eu, ca persoană,ca individ, nu contez în ecuațiilelor, ale politicienilor. Și așa amfăcut, mi-am văzut de studii și decarieră, până în Noiembrie 2015,când incidentul din Colectiv astârnit în mine o revoltă fără mar-gini. A fost momentul în care amrealizat că daca eu tac, tu taci șitoți ceilalți tac, acești “neica ni-meni” care au ajuns în funcții po-litice, ne vor călca pe gât, ne vorlua și bruma de agoniseală ca să-și

satisfacă pornirile avare, ne vorlua mândria și ne vor umili de fațăcu copiii noștri, care vor aveașansa să trăiască, șansă furată co-piilor din Colectiv de nepăsareaacestor indivizi care ne conducacum.

Am ieșit în stradă în acele zilealături de Sebastian Bulumac. Nu-mi venea să cred că nu ne-amstrâns mai mult de 1000 de per-soane în cea mai importantă zi dedoliu. Nu-mi venea să cred că ară-denii mei au ajuns să fie atât de in-diferenți la durerea prin care, pânăla urmă, trecea o întreagă națiune.Nu-mi venea să cred că în Arad,orașul meu, în acele zile de doliu,sunau manelele în Micălaca la opetrecere de cartier dată de Primă-ria Arad, care nu a avut nici măcardecența să respecte legea, adică săanuleze orice spectacole și să res-pecte ziua de doliu național.

Atunci mi-am impus un princi-piu de care mă voi ține cu sfințe-nie, și anume de a nu mai vota niciun om politic care până acum afost implicat în politică, deoarece,în orice partid a fost până acum,tot a fost la putere în ultimii 26 deani, și tot nu a făcut nimic pentruomul de rând. Cred că toți și-auarătat limitele și mai cred că nu

mai au ce să-mi demonstreze. Atâtau putut. Am decis că voi vota doaroameni noi, care-și doresc cu ade-vărat să schimbe ceva în bine înpolitica românească, oameni caredoresc sa muncească pentru ceicare le dau votul și care nu se maierijază în conducătorii celorlalți.Am decis să votez oameni care-șidoresc să fie slujbașii poporului,nu conducătorii acestuia. Noiavem nevoie de oameni care să neiubească mai mult decât pe ei saupe ai lor. Avem nevoie de oamenicare să se sacrifice pentru noi.

Sebastian Bulumac, ești singuruldintre toți candidații la funcția deprimar al Aradului, care, pentrumine, îndeplinește toate aceste ce-rințe. Ești omul care nu a mai făcutpolitică, ești sincer și onest, ai lup-tat mereu pentru binele orașuluimeu și al tău, iar acum dai și do-vadă de sacrificiu. În cea mai puținindicată perioada din viața unuiom, imediat după nașterea primu-lui copil, tu pui familia pe plan se-cund încercând să ne satisfaci penoi cei care credem în tine și te-aiimplicat în această luptă de a re-câștiga, pentru arădeni, PrimăriaAradului.

Sebastian Bulumac – pe minem-ai convins. Ai votul meu!”

„Dacă am ales să mă alătur celor care, în numărmare, l-au susţinut pe Sebastian Bulumac atuncicând şi-a anunţat canditatura pentru postul de pri-mar al Aradului, am făcut-o, mai întâi din convin-gere, iar în al doilea rând, din pricină că aşa mi-asugerat un imbold interior.

Dacă e să vorbesc despre convingerea care m-aghidat, ar trebui să spun că sunt sigur că, aşa cum îlcunosc, Sebastian Bulumac are calităţile care-limpun ca şi lider autentic. El are şi ştiinţa şi expe-rienţa care-l recomandă pentru această funcţie: sănu uităm că vine dintr-un mediu în care, dacă nuperformezi cu adevărat – muncind din greu şi de-monstrând că eşti onest şi responsabil – nu ai nicioşansă să rămâi, ce să mai vorbim de promovări!

În ceea ce priveşte imboldul interior, socotesc cănu greşesc dacă spun că Sebastian Bulumac esteunul dintre acei reprezentanţi ai generaţiei tinerecare şi-a câştigat pe merit dreptul de a conduce tre-burile obştei, chiar şi pentru simplul fapt că, într-ovreme în care mulţi dintre cei de-o vârstă cu el îşicaută binele pe-afară, el a ales să rămână şi să se ală-ture celor care mai cred că Aradul poate deveni unloc unde să-ţi placă să trăieşti şi unde să te simţibine. Acum, nu doar „cândva”, nu se ştie când.

Nu mă îndoiesc de faptul că îmi vor fi alături mulţidintre cei care-şi doresc, ca şi mine, să se poată bu-cura, deopotrivă, de istoria, de viitorul, dar mai ales,de prezentul acestui oraş. O garanţie poate fi Seba-stian Bulumac! Merită să-i dăm o şansă!”

„Prin prisma meseriei pe care o practic, am întâlnit de-a lungul timpului colec-ționari și colecții de frumos. E o muncă pe care o iubești din prima clipă, dacă iu-bești oamenii. Asculți povești de dragoste, vise care au construit castele, poveștide viață și dorințe care au dus câștigarea unor campionate de football, dar șidrame despre personaje care de-a lungul istoriei au distrus o muncă de generații,acele colecții de frumos despre care vă vorbeam.

În ultimul timp am mai întâlnit un nou tip de colecționar, «Colecționarul debun simț”. Acesta adună în colecția sa rafturi întregi de educație, competență,modestie, verticalitate, perseverență, inteligență, autenticitate. E un colecționarde tip nou, un colecționar care apare tot mai des în toate straturile societății, dar

în același timp tot mai retras din viața publică. Am întâlnit o asemenea colecție,foarte bine structurată și atent aleasă, în casa lui Sebastian Bulumac, prima datăîn iarna lui 2013, la un revelion. Am întâlnit doi colecționari, pe Seba și pe Dana,soția lui, extrem de dedicați pasiunii lor, doritori să alcătuiască o colecție cât maimare.

Sfatul meu către Sebastian și către toți cei care construiesc colecții de „bunsimț”, și, în același timp, dorința mea, este să împartă cu noi aceste colecții, săvină în fața noastră, să ne dea exemplu de cum trebuie structurată această colec-ție de viață! Îi mulțumesc lui Sebastian pentru prietenia sa și pentru norocul dea-mi fi arătat colecția sa.”

Politic

Dorel Căprar: „IustinCionca este disperat delipsa de popularitate lanivel de judeţ”

Deputatul Dorel Căprarconsideră că poveştile cusutecu aţă albă pe care pedelistulIustin Cionca le debitează curegularitate în presă nu fac al-tceva decât să mascheze lipsasoluţiilor dreptei la nivelul ju-deţului Arad şi eternul limbajdublu promovat de acesta şiacoliţii săi.

„După ce am văzut cu toţii dece au fost în stare cei de la PDL,în momentul în care au fost laguvernare, pare imposibil de cre-zut că politicieni precum IustinCionca ar putea vreodată lucrapentru interesele legitime ale ce-

tăţenilor. Până ieri, alaltăieri, umbla într-adevăr prinjudeţ, însă pentru a cumpăra organizaţii la pachet, fiinddisperat de absenţa structurilor de partid şi de lipsa per-sonală de aderenţă la electoratul din mediul rural.Cionca ştie că nu are priză la cetăţeni şi nu este de mi-rare, pentru că oamenii îşi aduc cu precizie aminte că încalitate de parlamentar a fost partizanul tăierii pensiilorşi salariilor, când a fost la guvernare, idee pe care a re-luat-o public recent, în media, cu lejeritatea latifundia-rului transformat în bugetar de lux. Dacă la acest capitolnu mai am îndoieli, mă miră oarecum faptul că senato-rul Ioan Cristina a ales o asemenea companie, după toateumilinţele publice pe care le-a înghiţit din partea trupeiportocalii. La fel cum sunt surprins de hărnicia şi mobi-lizarea exemplară de care dă dovadă în aceste zile, încondiţiile în care în 2012, pe vremea USL, când chiar elcandida pentru preşedinţia CJA nu a catadicsit să stră-bată judeţul, dormind liniştit că PSD-ul îi face campanie.Lipsa de sinceritate şi limbajul dublu se plătesc în poli-tică, iar parlamentarii PDL-PNL ar trebui să fie conştienţide acest fapt şi să nu mai vină cu basme legate de re-partiţia dezechilibrată de fonduri în Guvernarea PSD,pentru că toată lumea ştie că Guvernul Ponta a fost sin-gurul după Revoluţie care a alocat cele mai mari sume debani pe linia Consiliului Judeţean Arad. A făcut-o în modnediscriminatoriu, pentru că am crezut şi credem într-odezvoltare armonioasă a judeţului. Atunci, vitejii PDL-işti au tăcut chitic, în momentul în care o serie de pro-iecte au început să prindă frumos contur sub cea maiperformantă formulă guvernamentală pe care Româniaa avut-o după 1989. Este uşor să vorbeşti, încercând săinduci în eroare cetăţenii, care unii dintre ei nu cunosc cuexactitate care sunt atribuţiile dar şi limitele legale aleunui mandat de parlamentar. De aceea, spre deosebirede Iustin Cionca şi colegii săi, mie nu îmi este nici fricănici ruşine să mă întâlnesc săptămânal cu oamenii şi sădiscut deschis problemele acestui judeţ. Ruşine ar trebuisă le fie celor care au adus locuitorii acestei ţări în pra-gul disperării alături de Emil Boc şi Traian Băsescu”,afirmă deputatul PSD Dorel Căprar.

Vicepreşedintele PSD AradAdrian Todor se arată suprins delipsa de logică a conducerii CJA dea transforma Terminalul Cargo dela Aeroportul din Arad în terminalde pasageri.

„Dincolo de poleială şi mantia fes-tivistă cu care ne-au obişnuit frun-taşii liberali, încă de pe vremea luiNicolae Ioţcu, se impun o serie de în-trebări legitime privind raţiunea con-versiei terminalului Cargo. Prima şicea mai importantă dilemă porneştede la premiza că aeroportul din Aradare deja un terminal de pasageri,sigur departe de a fi perfect, însă cu opistă standard funcţională şi posibili-tatea de a opera zboruri de profil înmod regulat. Modernizarea termina-lului de pasageri nu era oare o soluţiedemnă de analiză? Se pare că nu, celpuţin în viziunea acestor domni caredoresc să-şi aroge merite cu orice preţîn an electoral, cheltuind bani publicidupă bunul plac pentru o investiţie

inutilă. Ce uită însă să precizeze înmaterialele şi discursurile nichelateeste că de acum defunctul terminalCargo era până la un moment dat unpunct nodal de operare pentru servi-ciile DHL, iar în urma pierderii con-tractului cu marele operator,Timi şoara a preluat acest rol şi impli-cit şi poziţia de a deservi clienţii dinaceastă postură. Are sens să mai po-menesc pe cealaltă latură că tot de peterminalul de pasageri Timişoaraoperează companii precum: Tarom,Wizz Air, Lufthansa sau Carpatair? LaArad bate vântul şi nu de unde tre-buie, ne hrănim cu himere, va venioperatorul X sau Y în cincinalul Z.Adică nimic concret, în afară de 2 mi-lioane de Euro investiţi ca un capriciude cei care se află la conducerea Con-siliului Judeţean. În calitate de can-didat la funcţia de consilier judeţeanşi ca un un om care are expertiză peprobleme aviatice îmi permit să lan-sez public aceste teme de discuţie

pentru că ne-am săturat cu toţii detăiat panglici fără noimă şi mai alesfără nicio utilitate”, afirmă AdrianTodor, vicepreşedintele PSD Arad.

Consilierul judeţean Florin Tripa esterevoltat de indiferenţa şi lipsa de co-municare a reprezentanţilor Compa-niei de Apă Arad, care până înmomentul în care nu au fost somaţi decătre DSP Arad că oamenii sunt în pe-ricol de a se îmbolnăvi, nu au anunţatpublic făptul că apa furnizată în Ineu şialte 5 localităţi nu este potabilă.

„Este greu de imaginat că cineva maipoate îndrăzni astăzi să se joace cuvieţile cetăţenilor, dar deloc dificil deconştientizat, în momentul în care clien-telismul politic şi incompetenţa sunt rea-

lităţi la nivelul Companiei de Apă Arad.Am atras de nenumărate ori atenţia pu-blic că instituţia în cauză, aflată în su-bordinea Consiliului Judeţean a devenitun bârlog, o staţiune de hibernare pentrupolitrucii PDL-PNL care s-au aciuit acolopentru a câştiga un ban nemuncit. Sigurcă este imoral şi dispreţuitor, în primulrând pentru oamenii din judeţ, care mun-cesc de dimineaţă până seara pentru a-şicâştiga existenţa în timp ce paraziţii şiaplaudacii lui Traian Băsescu huzuresc pesalarii regeşti. Mult mai grav este însă căsănătatea unor comunităţi este pusă în

pericol de neglijenţa şi somnul public alunor persoane cu responsabilităţi şi sar-cini precise. Este absurd ca Direcţia deSănătate Publică să fie adusă în situaţiade a obliga Compania de Apă să-șianunțe beneficiarii despre problemelegrave existente și implicit restricțiile deconsum. Situaţia aceasta critică nu vi-zează doar oraşul Ineu, ci şi localităţileGurba, Șicula, Mocrea și Chereluș şi vor-bim aici despre 20.000 oameni. Cinepoartă responsabilitatea pentru îmbol-năvirile posibile în perioada în care seştia precis despre aceste probleme şi des-

pre riscul la care este expusă populaţiadin cauză concentrației neconforme demangan și fier şi a fost preferată tăcerea?Cred că incompetenţa a atins deja limitaintolerabilului de multă vreme, respectivde 12 ani de când destinele judeţuluiArad au încăput decizional pe mâinileunei caste portocalii de partid care acumşi-a găsit culcuşul la umbra culorilor li-berale. Aceşti indivizi ne-au demonstrat,în zilele precedente, cum clientelismulpolitic se poate transforma în pericol pu-blic”, afirmă consilierul judeţean FlorinTripa.

Consilierul judeţean Marius Su-lincean atrăgea atenţia, încă din2013, asupra implementării proiec-tului Sistem de Management Inte-grat al Deşeurilor Solide (SMIDS)la nivelul întregului judeţ. În ace-laşi timp PSD Arad a solicitat oanaliză serioasă a activităţii ADI,asociaţie responsabilă pentru im-plementarea şi administrarea aces-tui proiect.

„Reamintesc faptul că în 2010,Consiliul Judeţean Arad a solicitat şiprimit fonduri europene prin progra-mul POS Mediu în vederea imple-mentării proiectului Sistem deManagement Integrat al DeşeurilorSolide (SMIDS) la nivelul întreguluijudeţ. Din suma totală, 80 % din in-vestiţie era suportată din co-fi-nanţarea europeană, în timp ce 18 %era acoperită de bugetul de stat şi 2% din bugetul local. PSD Arad şi-aexprimat pe parcurs rezervele faţă demodul în care se derulează acest pro-

iect, atât din punct de vedere proce-dural cât şi datorită nerespectării ter-menelor intermediare de imp le-men tare. Menţionez faptul că s-asemnat un contract în valoare de500.000 Euro între conducerea Consi-liului Judeţean Arad, reprezentatăprin Asociaţia de Dezvoltare Interco-

munitară Sistem Integrat de Gestio-nare a Deşeurilor (ADI) şi o firmă deconsultanţă din zona privată. Firmaîn cauză se obliga contractual să în-tocmească caietele de sarcini pentrudesemnarea operatorilor care urmausă realizeze colectarea deşeurilor lanivel de judeţ. Nu este lipsit de im-portanţă să specific că proiectul pre-vede ca până la 30 iunie 2016 să fiefinalizate licitaţiile, altfel finanţareaeuropeană se pierde. Ori firma res-pectivă de consultanţă numai în gra-fic nu este din punct de vedere allivrării caietelor de sarcini. Aşadar,din nou lipsă de interes şi mai alessuspiciuni privind utilizarea fonduri-lor publice, fie că este vorba desprebani europeni, de la Guvern sau de lanivelul judeţului. Sper că măcar înceasul al doisprezecelea ne va răs-punde şi Conducerea CJA la câtevaîntrebări esenţiale legate de derula-rea proiectului”, afirmă consilieruljudeţean Marius Sulincean.

Florin Tripa: „Clientelismul politic de la CJA şi Compania de Apă Arad s-a transformat în pericol public”

Adrian Todor: „Aeroportul dinArad are deja un terminal depasageri ce putea fi modernizat”

Marius Sulincean: „CJA riscă să piardăbanii europeni alocaţi pentru proiectulde gestionare a deşeurilor”

Adrian Todor, vicepreşedinte PSD

Marius Sulincean, consilierjudeţean PSD

Dorel Căprar,preşedintele PSDArad

6 aprilie 2016

Politic

1. Dorel Căprar2. Florin Tripa3. Adrian Todor4. Marius Sulincean5. Gheorghe Sabău6. Dan Damian7. Cornel Lucaci8. Cristian Videscu

9. Ioan Gligor10. Cristian Moţ11. Daniel Duruş12. Toma Banci13. Cristian Gavra14. Cristian Ispravnic15. Alin Pop16. Adrian Butunoi

17. Cristian Horgea18. Ciprian Manguci19. Alexandra Maier20. Florin Pera21. Florin Mihai22. Alexandru Tăşedan23. Florin Petre24. Mihai Pârv

25. Ciprian Trânc26. Mircea Lucaciu27. Mircea Cosor28. Ghiţă Toda29. Mariana Orţan30. Aurel Caius Curta31. Alin Madincea32. Petru Tulcan

33. Paula Domoşi34. Claudiu Teorean35. Sava Andreica36. Ciprian Burcău37. Gigel Cornel Iacob38. Alexandru Vasile39. Flavius Filip40. Flavius Morar

Lista consilierilor judeţeni PSD la alegerile locale din 5 iunie 2016

PSD Arad a anunțat că susține, alăturide societatea civilă arădeană, candida-tura lui Sebastian Bulumac la PrimăriaAradului. În foaierul Teatrului ClasicIoan Slavici acesta şi-a lansat candida-tura, în prezenţa liderilor PSD Arad,Dorel Căprar şi Mihai Fifor, și a unorpersonalități ale vieții publice din oraş,oameni de cultură, sportivi, reprezen-tanți ai mediului de afaceri (SilviuRațiu, Alexandru Nagy-Vizitiu, ZsoltTorok, Lucian Țidorescu, Florin Dez-nan, Titi Cladovan). Printre organiza-țiile din zona civică care și-au afirmatsuportul pentru candiatul independentse numără Mișcarea Arădeană, ProUrbe, Respiră Verde, ATM Cicloturism,Arad ID, ULAL, Galeriile Old Art și Aso-ciația Miloș Cristea.

„După cum am afirmat și pe Facebooknu este ușor, ca lider al filialei arădene acelui mai puternic partid din România, sătemperezi toate orgoliile interne sau să re-ziști tentației evidente de a prezenta uncandidat propriu. Și totuși am făcut-o, ne-am așezat la masa negocierilor, cu argu-mente pro și contra și am decis să punempe primul plan interesele arădenilor și nucele de partid. Acest oraș pe care îl iubimsincer cu toții merită un alt destin decât cel

pe care se încăpățânează să ni-l impună de12 ani o mână de afaceriști cinici din an-turajul lui Traian Băsescu, care nu au făcutaltceva decât să-și umple buzunarele întotal dispreț față de populația Aradului. Asosit vremea să ne recăpătăm demnitatea,ca cetățeni ai acestei urbe și să îi redămîmpreună sufletul, specificul, și culoarea înton cu aspirațiile noastre. Sunt încrezătorcă în 5 iunie punem punct junglei de betonturnat scump și fără discernământ, mas-caradelor festiviste omagiale care ar tre-bui să țină loc de cultură, fântânilorcântătoare în mijlocul Mureșului și maiales jafului public practicat de actualulprimar și de cei din anturajul său. Cred căputem reconstrui, în parteneriat cu socie-tatea civilă, orașul pe care copiii noștri îlmerită cu adevărat, concentrând toate re-sursele pozitive și creative pentru a rea-liza schimbarea”, afirmă deputatulDorel Căprar

„Vorbim despre o construcție electoralăcu doi piloni importanți de susținere, pe deo parte societatea civilă, reprezentată deelita intelectuală arădeană și pe de altăparte resursele umane și logistice ale celuiimportant partid politic din România, PSD.Revenirea la normalitate presupune și oschimbare de atitudine, de optică, de diso-

ciere nuanțată a elementelor de adminis-trație de factorul politic, de înțelegere lu-cidă a celor 2 percepte. Respectul reciproc,dialogul, arta negocierii și bunele intențiicomune sunt ingredientele care stau labaza acestei alianțe. Am convingerea căSebastian Bulumac poate fi liantul unuiastfel de parteneriat și reprezentantul înplan administrativ al tuturor proiectelorconstructive elaborate în favoarea cetățe-nilor Aradului. Un parteneriat care nu tre-buie să înceteze după alegeri pentru cădialogul pe marile teme de dezvoltare ale

orașului este absolut necesar să rămânăviu. Avem nevoie de o soluție de echilibrutocmai pentru a potența și menține acestspirit altruist și un gen de comunicare pu-blică, al cărei beneficiar final rămâne ară-deanul.Este fără îndoială un moment alunității, primul pas al unei schimbări pro-funde și finalul unei ere dominate de clien-telism politic, opacitate și lipsă de viziuneadministrativă. Arădenii merită un primarmai bun, iar Sebastian Bulumac este solu-ția unei renașteri a speranței”, spune se-natorul Mihai Fifor

Preşedintele PSD Arad, de-putatul Dorel Căprar, a avansatideea unui concept unitar lanivel de județ, în timp ce sena-torul Mihai Fifor a vorbit des-pre performanță și echilibru lanivel administrativ

„PSD Arad priveşte judeţul prinprisma unui concept unitar, iareforturile noastre, pentru a cris-taliza acest proiect de dezvoltare

se îndreaptă în această direcţie.Înfond totul se leagă şi consider cătrebuie să gândim integrat lanivel strategic marile teme ale ju-deţului. Există încă zone cu dez-voltare inegală, pe lângă eternaproblemă, pe care noi o semna-lăm continuu, cea a lucrărilor defoarte proastă calitate la nivel dedrumuri judeţene. De aceea estevital să existe atât comunicare

între edilii locali şi consilierii ju-deţeni cât mai ales linii şi pro-iecte clare, în special în domeniulinfrastructurii. În comunicareapublică am încercat întotdeaunasă le explicăm cetăţenilor rapor-turile profesionale organice întreConsiliul judeţean, echipa de con-silieri şi primarii comunelor şioraşelor. Cetăţenii nu vor să maivadă drumuri de pământ, lipsatrotuarelor şi absenţa canalizării,de aceea este nevoie de o abor-dare diferită dar şi de eforturiconjugate din partea tuturor fac-torilor implicaţi”, afirmă deputa-tul Dorel Căprar.

„Primarul unei localităţi estede drept exponentul cetăţenilor înplanul nevoilor, aspiraţiilor şi so-luţiilor, de aceea noi am şi insistatasupra competenţelor de ordinprofessional, dar şi asupra profi-lului moral al fiecărui candidat în

parte. Avem nevoie de viziune,claritate şi precizie în adminis-traţia publică, de proiecte de mo-dernizare şi investiţii în mediulrural. Sunt o serie de aspecteesenţiale de care un primar tre-buie să ţină cont şi în viziuneanoastră ele se materializează prinimplementarea unor proiecte via-bile pe fonduri europene, atrage-rea de investitori şi generarea de

noi locuri de muncă, transparen-tizarea activității primăriilor șicheltuirea eficientă a banilor pu-blici în folosul cetățenilor. Dorimsă impunem performanță şi echi-libru în administrație şi susţin căavem şi oamenii potriviţi pentrua reprezenta cu cinste, corectitu-dine şi coerenţă nevoile locuitori-lor din judeţ”, spune senatorulMihai Fifor.

PSD susţine candidaturalui Sebastian Bulumac

la Primăria Aradului

PSD Arad priveşte judeţul prin prisma unui concept unitar,iar cuvintele de ordine sunt performanţă şi echilibru

PSD şi societatea civilă propun un candidat independent la Primăria Aradului

PSD propune candidați tineri şi bine pregătiţila alegerile locale

PSD vrea să impună performanță şi echilibruîn administrație

aprilie 2016 7

Preelectoral

8 aprilie 2016

Conducerea PSD Arad mizează pe oa-meni tineri şi cu expertiză profesionalăpentru primăriile din judeţ

PSD Arad a prezentat în ultimele săp-tămâni candidaţii partidului pentru pri-măriile din judeţ. Deputatului DorelCăprar, preşedintele organizaţiei ju-deţene PSD Arad, şi senatorului MihaiFifor, preşedintele Consiliului Naţionalal PSD, le-a revenit rolul de a-i prezentapublic, concomitent cu expunerea unorlinii generale privitoare la modul în careconducerea organizaţiei judeţene pri-veşte alegerile locale.

„De fiecare dată când am fost întrebatcu privire la profilul reprezentativ al can-didaţilor PSD pentru primăriile din judeţ,am accentuat ideea că mizăm pe oamenitineri cu mult potenţial şi expertiză profe-sională, tocmai pentru că ne dorim un alttip de administraţie la acest nivel. Am de-monstrat, în momentul în care am fost laguvernare, că putem avea imparţialitateanecesară în actul administrativ iar faptulcă în tot acest timp primarii din judeţ auprimit fonduri indiferent de culoarea poli-tică certifică acest fapt. Candidaţii noştrisunt oameni repectaţi în comunităţile deunde provin, buni gospodari şi mai alespersoane oneste, cu o reputaţie exemplară.Am încredere că vom obţine rezultate fru-moase pe judeţ, la alegerile locale şi prin

intermediul primarilor noştri vom reuşi săaducem modernizările necesare la nivel deinfrastructură, dar şi coerenţa administra-tivă pe care cetăţenii din mediul rural şi-odoresc”, afirmă deputatul Dorel Căprar,preşedintele organizaţiei judeţene PSDArad.

„Când am fost ales preşedinte al Con-siliului Naţional al PSD vorbeam despre

faptul că partidul are nevoie de o reideo-logizare, de o reaşezare pe eşichierul po-litic, astfel încât electoratul nostru să neperceapă drept ceea ce suntem, adicăPSD, partidul care face politicile destânga ale acestei ţări. Cred în aceastăidee şi consider că este aplicabilă la toatenivelele din partid şi din societatea ro-mânească. Nu întâmplător, în compo-

nenţa Consiliului Naţional intră şi pri-marii a trei comune din fiecare judeţ. Estevital să existe coerenţă, dezbatere de ideişi sincronizare ideologică pentru cănumai astfel putem contribui decisiv lapoliticile și programele destinate pentrudezvoltarea României”, spune senatorulMihai Fifor, preşedintele ConsiliuluiNaţional al PSD.

Mihai Fifor: „Nu domnilor, PSDArad nu s-a ascuns după societateacivilă, ci a generat o reformăinterioară de substanţă“

Senatorul Mihai Fifor se aratăsurprins de materialele apărute înpresa locală, ce lasă loc la interpre-tări tendenţioase cu privire lasusţinerea pe care PSD Arad oacordă în cursa pentru PrimăriaArad, candidatului independentSebastian Bulumac.

„Constat că nu s-a înţeles nimic şiaveam ceva pretenţii de la jurnaliştiicare încearcă totuşi să păstreze obiec-tivitatea necesară în cântărirea feno-menului politic local. PSD Arad nu s-aascuns după societatea civilă, domni-

lor ! În schimb a înţeles esenţa şi lecţia administrată cla-sei politice de societatea românească după tragiculincident de la Colectiv. PSD este de fapt singura forţă po-litică care nu a mimat o reformă internă, ci a generatuna de substanţă chiar în interiorul structurilor sale şi afactorilor de reprezentare. Oamenii, mesajul, abordarea,parteneriatele publice şi iată, susţinerea sinceră, dincolode calcule politicianiste meschine a candidaturii lui Se-bastian Bulumac demonstrează acest fapt.

Mai mult decăt atât, ţin să infirm faptul că in interio-rul PSD Arad ar exista tensiuni de orice natură, suntemmai uniţi ca niciodată şi lucrăm mai determinaţi ca ori-când. Vorbim la Arad, la nivel de municipiu, despre oechipă tânără, oameni care mulţi dintre ei nu au maifăcut politică până acum, animaţi de idealuri altruiste şicare generează organic legătura ombilicală cu societa-tea civilă din urbe. Astfel trebuie să funcţioneze esenţademocraţiei, printr-un dialog deschis şi onest pe marileteme de rezonanţă ale Aradului şi am convingerea că Se-bastian Bulumac poate fi elementul catalizator al aces-tui tip de comunicare, prin separarea politicului deadministrativ. Cu un singur lucru pot fi de acord din spe-culaţiile de presă, Sebastian este şi va rămâne un repre-zentant al societăţii civile, unul care îi va reprezenta cucinste pe arădeni”, afirmă senatorul Mihai Fifor.

Florin Tripa: „De 12 anicetăţenii îşi distrug maşinilepe drumurile judeţene”

Consilierul judeţeanFlorin Tripa acuză dinnou calitatea mizerabilăa lucrărilor de reabilitarela drumurile din judeţ.Cu o lună în urmă,acesta soma conducereaCon siliului JudeţeanArad pentru a regle-menta situaţia drumuluijudeţean DJ 708 (Dieci -Crocna) care la vremearespectivă era impracti-cabil.

„Am impresia că cei din conducerea Consiliu-lui Judeţean Arad nu au învăţat nimic din expe-rienţele negative recente şi este suficient săamintesc episodul Dieci-Crocna sau tasarea ma-sivă de la intrarea în Ghioroc, o situaţie ridicolă,mai ales că era vorba despre un drum judeţeanfăcut pe fonduri europene. Câtă vreme vor maisuporta cetăţenii judeţului disconfortul masivde a-şi zi strica zi de zi autoturismele pe acestedrumuri reabilitate de mântuială ? În aceste zilese realizează lucrări de reparaţii la drumul ju-deţean Mâsca-Târnova şi iar se lucrează dupăacelaşi tipic, adică fără a ţine cont de normelestandard de calitate din domeniu. Norme teh-nice care ar trebui respectate cu stricteţe într-oţară civilizată din Uniunea Europeană. De 12ani arădenii tremură la fiecare cădere prelun-gită de averse că drumurile se pot surpa, că nuvor ajunge cu maşina întreagă la destinaţie întimp ce la Consiliul Judeţean se taie panglici şise desfac şampanii într-o atmosferă de deplinăinconştienţă. Poate este cazul unui duş rece,pentru că lumea este sătulă de festivismelePDL-PNL, în momentul în care realităţile dinteren indică că nu există absolut niciun motivde mulţumire”, afirmă consilierul judeţeanFlorin Tripa.

Dorel Căprar: „Nu poţi visala performanţe sportive când demolezistadioane”

Deputatul Dorel Căprar este dezamă-git de contextul în care se situează stra-tegic şi logistic mişcarea sportivă lanivel local şi vine în acest context cu opledoarie publică în favoarea revitaliză-rii acestui mediu.

„Ca fost sportiv de performanţă pot săînţeleg mâhnirea şi substratul declaraţii-lor marii noastre campioane Nadia Co-măneci, cu privire la eşecul echipeinaţionale de gimnastică. Fenomenul estegeneralizat şi se aplică şi la nivel localunde consecinţele ne afectează în mod di-rect. Este în primul rând o chestiune dementalitate, o dovadă de ignoranţă şi su-

perficialitate şi mă doare când ştiu şi percep faptul că mişcareasportivă în Arad este redusă la ideea de fanion, doar cu scop de-monstrativ. Nu poţi visa la performanţă când demolezi stadioane,precum actualul primar al Aradului şi apoi pozezi în ocrotitor alsportului, după ce ai aplaudat complice campania absurdă a Ele-nei Udrea de a construi terenuri de sport în pantă pe fonduri eu-ropene. Am de cele mai multe ori senzaţia că festivismul acestaartificial şi ostentativ, atitudinea de poză ce vine să înlocuiascăpreocuparea reală pentru performanţa sportivă sunt făcute pen-tru a masca intenţiile reale ale personajului, dar şi incapacitateasa de a se apropia uman şi nuanţat de fenomen. Aici nici măcarcomparaţia cu perioada stalinistă nu mai stă în picioare pentru căs-a ajuns mult mai departe în cosmetizarea adevărului şi con-strucţia unei realităţi virtuale, pe care doar aplaudacii din jurulsău o percep în aceleaşi nuanţe. Şi nu sunt puţini, bine plătiţi pen-tru a vedea adevărul cu ochelari fumurii şi a zugrăvi triumfalistuniversul de mucava al edilului în mass media. În acest timp spor-tul arădean este în suferinţă, bazele sportive şi cluburile disparpeste noapte, iar antrenorii şi elevii lor ajung să fie sprijiniţi doarde câţiva oameni inimoşi care nu şi-au pierdut speranţa. Arăde-nii trebuie să îşi recapete şi ei speranţa, să treacă peste deziluziaamăgirii pentru că merită un viitor mai bun. Visez la un Arad do-minat de sinceritate, de spirit competitiv real în care sportul şi ar-tele se pot dezvolta armonios, normal şi în care zâmbetul şioptimismul pot reveni la ordinea zilei”, afirmă deputatul DorelCăprar.

Mihai Fifor,preşedinteleConsiliuluiNaţionalal PSD

Florin Tripa,secretarexecutival PSD Arad

Dorel Căprar,preşedintele PSDArad

Conducerea PSD Arad mizează pe oameni tineri şicu expertiză profesională pentru primăriile din judeţ

PSD mizează pe oameni tineri, cu potenţial şi experiență profesională