Curente literare

Simbolism

- Trasaturi:

negarea parnasianismului dorinţa de descoperire a esenţei poeziei, a notei ei particulare descoperirea corespondentelor dintre diferite laturi ale lumii fenomenale şi exprimarea

lor prin simbol tehnica sugestiei: exprimarea unor stări vagi, contradictorii, pierderea conturului precis.

Deci poezia să exprime inexprimabilul, inefabilul; mijloace: sfărâmare sintactică, folosirea cuvântului cu alt sens decât cel curent, revitalizarea cuvântului latinesc, folosirea unor vocabule ieşite din uz. Se acordă atenţie şi aspectului grafic.

apropierea de muzică (Verlaine) respingerea retorismului (Verlaine-„prinde elocvenţa şi suceşte-i gâtul”) sinestezia: corespondenţe între senzaţii diferite cultivarea versului liber

- Reprezentanti:o George Bacovia : Plumb

Traditionalism

- Trasaturi:

Preocuparea pentru satul românesc ca vatră a spiritualităţii autohtone Spaima de civilizaţie citadină şi de societatea cosmopolită, văzute ca sursă a degradării

morale Întoarcerea spre trecut (paseismul) ca unic reper moral salvator Cultivarea aspectelor tradiţionale (sărbători, obiceiuri, costume, muzică, gastronomie), în

opoziţie cu cele străine Predilecţia pentru teme precum pământul şi muncile câmpului, legătura cu pământul,

cultul neamului şi al înaintaşilor, continuitatea generaţiilor, întoarcerea în locurile natale, casa şi biserica, ciclitatea anotimpurilor

Insistenţa asupra temei religioase, mai ales în lirică, prin evocarea scenelor biblice semnificative şi autohtonizarea lor

Viziunea idilică asupra lumii ţărăneşti, surprinsă mai ales în momente de sărbătoare Preferinţa pentru specii ca romanul istoric, povestirea şi nuvela socială, romanul social,

drama istorică Preferinţa pentru epica în versuri (balada istorică, poemul) şi specii lirice (idila, pastelul,

pastorala, psalmul tradiţional, oda, imnul) Tipologia preferată: haiducul, oşteanul, răzeşul, ciobanul, călugărul sau preotul Păstrarea formelor prozodice tradiţionale: strofa, ritmul, rima

Limbajul poetic se caracterizează prin registru stilistic arhaic şi popular, vocabular cu regionalisme

Respectarea sintaxei, a topicii şi a punctuaţiei consacrate

- Reprezentanti: o Ion Pilat : Aci sosi pe vremuri

Modernismul

- Trăsături:

Preocuparea pentru marile probleme ale cunoaşterii, implicând conexiuni cu filosofia, psihologia, religia, mitologia

Cultivarea romanului de analiză psihologică, a dramei de conştiinţă şi de idei Universul artistic reflectă o civilizaţie citadină, definitorie pentru secolul al XX-lea Tipologia predilectă este cea a intelectualului, cu dilemele sale şi cu reacţiile faţă de

presiunile societăţii Preferinţa pentru luciditate în actul de creaţie lirică, împlinind dezideratul formulat

de E. A. Poe şi Charles Baudelaire de a înlocui „sensibilitatea inimii” cu sensibilitatea imaginaţiei; de aici, lirismul modernist epurat de anecdotică, sentimentalism şi didacticism

Dispariţia speciilor lirice consacrate (meditaţie, elegie, idilă, pastel), în locul cărora apar formule poetice insolite („inscripţie”, „psalm”, „creion”, „poem într-un vers”, „catren”, „cântec”)

Conceperea şi construirea volumului de versuri ca un întreg semnificativ, nu o dată prefaţat şi, uneori, chiar încheiat de o artă poetică

Artele poetice capătă valoare emblematică pentru universul poetic, pentru estetica personală, pentru viziunea asupra lumii

Naşterea unui nou limbaj poetic caracterizat prin vocabular insolit (termeni argotici, colocviali, abstracţi), prin ambiguitate semantică, prin sintaxă eliptică, prin înnoirea metaforei; este vorba uneori nu doar de o sintaxă specială, neobişnuită, dar chiar de o poezie alogică

Coexistenţa în versificaţie a prozodiei consacrate cu versul liric, versul alb, absenţa strofelor sau strofe inegale, ritmuri interioare

Modificarea punctuaţiei convenţionale (versurile încep fără majusculă, dispar adesea punctul şi virgula), se folosesc intens punctele de suspensie ca semn al inefabilului şi al sugestiei

Impunerea „fragmentului” ca specie nouă în proză şi în eseu şi a fragmentarismului ca modalitate inedită de construcţie a poemului

- Reprezentanti:o Tudor Arghezi: Testamento Ion Barbu: Din ceas, dedus...o Lucian Blaga: Eu nu strivesc coroana de minuni a lumii

Neomodernismul

- Trasaturi:

Expansiunea imaginatiei Luciditatea si fantezia Sensibilitatea si ironia Exotismul si confesiunea Elemente suprarealiste si ermetice Universul afectiv al omului contemporan Formulele artistice se diversifica Preferinta pentru metafora de toate tipurile

- Reprezentanti: o Nichita Stanescu: In dulcele stil clasico Marin Sorescu: Poveste

Romantism:

- Trasaturi:

spiritul romantic se caracterizează prin dinamism, tensiune, deschidere respinge orice idee de regula, norma, îngrădire a creaţiei viziune romantica de tip global; pe romantic îl interesează totalitatea si nu detaliul,

sinteza si nu analiza subiectiv; promovează stările conflictuale, fragmentul, dedublarea este condus de fantezie si imaginaţie este interesat de ceea ce este particular, individual, original pune accentul pe sensibilitate si subconştient este dominat de lirism, de intenţia stabilirii unei comunicări directe, nemijlocite intre

lumea interioara si cea exterioara scriitorul romantic doreşte sa topească finitul in infinit, particularul in universal

- Reprezentanti:o Mihai Eminescu: Scrisoarea 1, Luceafarul