CuprulCuprulDefinitie

Metode de obtinereStare naturala

Proprietati fizice, chimiceUtilizari

Bibliografie

DefintieDefintie• Cuprul (numit si arama) este un element din tabelul

periodic avand simbolul Cu si numarul atomic 29.• Cuprul este un metal de culoare roscata, foarte bun

conducator de electricitate si caldura. Cuprul a fost folosit de oameni din cele mai vechi timpuri, arheologii descoperind obiecte din acest metal datand din 8700 i.H.

O bucată de cupru coclit din Zakros,Creta

Originea numelui: din cuvântul latinesc cyprium (dupa insula Cipru).

Se poate afirma că acest metal a apărut în Egipt, cu 5 000 de ani î.e.n. și apoi, cam cu un mileniu mai târziu, în regiunea dintre Tigru (râu) și Eufrat, unde se dezvoltase civilizația sumeriană

Metode de obtinere Metode de obtinere La scară industrială Minereurile (sulfuroase) nu conțin foarte mult cupru, de

obicei 2-4%, rareori peste 7%. De aceea, înainte de procedeul de obținere a metalului este necesara o concentrare. Aceasta constă într-o prăjire parțială, cu aer insuficient. În urma procedeului se obține o zgură formată din sulfură de fier și de cupru, numită generic mată cuproasă.

Cu toate acestea, cuprul este impur, de puritate 95-98%; impuritățile constau în fier, plumb, zinc, antimoniu, aur și argint, precum și cantități mici de sulf și arsen. Îndepărtarea impurităților se face într-un cuptor cu flacără, sau prin cuprul electrolitic (prin electroliză), obținându-se cupru de puritate aproape maximă, 99,9%. 

În laboratorCea mai cunoscută reacție de obținere a cuprului în

laborator este cea dintre fier și sulfat de cupru. Prin aceasta se poate obține cupru, depunându-se pe bucata de fier metalic introdus în eprubetă.

Totodată, prin electroliza soluției de sulfat de cupru se poate obține acid sulfuri

Starea naturalaStarea naturala• Cuprul se gaseste ca metal liber în natura sau sub forma de

compusi sau minerale. Cea mai mare bucată de cupru elementar găsită în natură cântărea 420 de tone, și a fost găsită în anul 1857 in Michigan, Statele Unite ale Americii.

Multe minerale conțin cupru, ca de exemplu calcopirita, azuritul, malachitul

Denumire  Formulă Conținut (%)• Cupru nativ Cu 100

• Cuprit Cu2O 88,82

• Algodonit Cu6As 83,58

• Tenorit CuO 79,89

• Calcocit Cu2S 79.85

• Mai rar apar în natura minerale oxidice de cupru, de ex. cuprita Cu2O si carbonatii bazici, malachita CuCO3 x Cu(OH)2 si azurita 2CuCO3 x Cu(OH)2.

• Cuprul nu lipseste nici de silicati, cum este dioplasul hexagonal de culoare verde folosit ca piatra de podoaba.

Proprietati Proprietati fizicefizice

•      Cuprul metallic are culoarea rosie caracteristica; în foite extreme de subtiri apare, prin transparenta, albastru-verzui. Cristalizeaza in retea cubica cu fete centrate si nu prezinta polimorfism. Proprietatile fizice ale cuprului metalic sunt mult influentate de impuritati si, în special caracteristicile mecanice, de procedeele de prelucrare.•    Conductibilitatea scade însa considerabil,când cuprul este impurificat, chiar cu cantitati mici de fosfor, arsen, siliciu sau fier (P, As, Si, Fe). ( Cantitati sub 0,1% din aceste elemente reduce valoarea conductibilitatii electrice cu 20% sau chiar mai mult ). Din cauza aceasta, în electrotehnica se utilizeaza pe scara mare cuprul cel mai pur, electrolitic.

•      Cuprul pur este un metal moale (duritate 3 în scara Mohs), destul de rezistent la rupere si foarte ductil, se lucreaza bine cu ciocanul, la rece, si se modeleaza la presiuni mari. Conductibilitatea calorica a cuprului este tot atât de mare ca a argintului ( 0,93 fata de a argintului, considerata egala cu 1) si mult mai mare decît a altor metale uzuale. De aceea se utilizeaza cupru ori de câte ori este nevoie sa se transmita usor de caldura (tevi fierbatoare la locomotive, cazane de distilare etc.). De asemenea conductibilitatea electrica a cuprului, apropiata de a argintului, întrece mult pe a celorlalte metale.

Un disc din cupru (99.95% pur)

Proprietati Proprietati chimicechimice

• La temperatura camerei, cuprul nu se combina cu oxigenul din aer (formeza însa încet, cu bioxidul de carbon si apa din atmosfera, un carbonat basic verzui ).

Încalzit în aer sau oxigen, se oxideaza dand Tenorit (CuO) sau, la temperatura mai înalta: Cuprit (Cu2O). Cuprul se combina, chiar la rece, cu clorul (umed) si cu ceilalti halogeni; de asemenea are o mare afinitate pentru sulf si seleniu.

Nu se combina direct cu azotul, hidrogenul si carbonul; formeza însa indirect combinatii cu aceste elemente.

• Potentialul de oxidare al cuprului fiind negativ, cuprul nu se dizolva în acizi diluati, ci numai în acizii oxidanti concentrati, cum sunt acidul sulfuric (H2SO4) si acid azotic (HNO3).

• De aceea este surprinzatoare, la prima vedere, dizolvarea cuprului, cu degajare de H2, în acid clorhidric concentrat.

În realitate, în aceasta reactie nu se formeaza ionul Cu+, ci un ion complex [CuCl2]-. Prin formarea complexului, concentratia ionilor cuprosi este atât de mult micsorata, încât potentialul cuprului creste peste acela al hidrogenului.

Tot asa se explica dizolvarea cuprului metalic, cu degajare de hidrogen, într-o solutie concentrata de cianura de sodiu:

Cu + 2CN + HOH -> [Cu(CN)2] + HO + ½ H2

UtilizariUtilizari• robineti;• cabluri electrice si conductori;• monezi;• placi de circuite;• confectionarea de instalatii, de site, a radiatoarelor de masini, etc.

CuprulCuprul

Cuprul in organismul Cuprul in organismul umanuman

Cu toate că este un metal, cuprul este, totodată, un element indispensabil vieții. Se găsește în toate țesuturile organismului, dar cel mai mult cupru se găsește în ficat, iar cantități mai mici se găsesc și în creier, inimă, rinichi și mușchi. Ca efecte benefice, cuprul ajută organismul să utilizeze fier-ul din sânge, reducând acțiunile radicalilor liberi asupra țesuturilor. Consumarea alimentelor de cupru poate, totodată, preveni anumite boli sau deficiențe, cum ar fi alergiile, chelia, SIDA, leucemia, osteoporoza și ulcerul stomacal.Împreună cu fierul (un alt metal), cuprul ajută la sinteza celulelor roșii din sânge. 

•Cuprul este larg răspândit în alimente, fructe și carne: în ficat, scoici, nuci, legume, în majoritatea cerealelor, în struguri (cea mai bogată sursă). Primele date arata ca doza medie de cupru într-un regim normal era de 2 - 5 mg. [10] Apa de băutși apele minerale aduc o parte din necesarul zilnic de cupru al organismului. Alte alimente cu conținut de cupru sunt crustaceele, și legume verzi (fasolea verde, etc), semințe, ciuperci și chiar și pudra de cacao.

BibliografieBibliografie

1.Nenitescu C.D. - Chimie generala2.Mincu Iulian - Elemente de biochimie si fiziologie a nutritiei3.Ceausescu D. - Chimie anorganica

Legaturi externe: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cupru

STUDENT: CALUS LAURENTIU VLADSPECIALIZAREA: ECTS

ANUL: I

PROFESOR COORDONATOR: FELICIA DUMITRU