Cuprins - repf.ro · protejate, ecologia urbana si dezvoltarea durabila a comunitatilor rurale....

11

CCuupprriinnss

CCuupp

rriinnssScrisoare din partea directorului..............................................................................................................3

Cine suntem noi?..........................................................................................................................................5

PPrrooggrraammee ddee FFiinnaannttaarreeProgramul Parteneriat pentru Mediu.......................................................................................................6Programul Mostenire Vie............................................................................................................................7Asistenta tehnica si întarirea capacitatii organizationale......................................................................8Premiul “ Central European Heritage Award”.......................................................................................9

PPrrooggrraammee OOppeerraattiioonnaalleeProgramul Eco Business............................................................................................................................11Programul Dialog.......................................................................................................................................12Agenda 21...................................................................................................................................................13

LLiissttaa pprrooiieecctteelloorr ffiinnaannttaatteeProgramul Parteneriat pentru Mediu.....................................................................................................15Programul Mostenire Vie..........................................................................................................................20

Raport Financiar.........................................................................................................................................22Audit Financiar............................................................................................................................................23Resurse Umane..........................................................................................................................................24Partenerii Fundatiei în 2002.....................................................................................................................25Contacte......................................................................................................................................................25

22

FFuunnddaattiiaa ppeennttrruu PPaarrtteenneerriiaattEEddiittaatt: László PotozkyCCoollaabboorraattoorrii:: Oana Ruxandra Danciu, Csilla Dániel, Kathleen SheaDDeessiiggnn:: Botond ForróPPrriinntteedd bbyy:: ALUTUS - Miercurea Ciuc

Anul 2002 a reprezentat o perioadade nemultumiri dar si de provocari pentrusectorul ONG de mediu din România.Acestaa fost anul în care s-a dorit implementarea adoua proiecte de investitii extrem decontestate, Drakula Park si "Aurul" RosiaMontana, care au determinat multe dintreONG-urile de mediu românesti sa ia o pozitieferma fata de aceste initiative. Cele douacampanii au reprezentat o oportunitatepentru multe organizatii de mediu dinRomânia pentru a colabora prin militareaîmpotriva proiectelor controversate de mareamploare, demonstrând astfel ca în Româniaexista un sector ecologic vizibil si coerentcare îsi ridica vocea împotriva demarariioricaror investitii ce nu au în vederedezvoltarea durabila si care ar dauna întregiitari. Fundatia pentru Parteneriat a participat lacampaniile de contracarare a celor douaproiecte de investitii prin finantarea campanieipentru salvarea localitatii Rosia Montana siprin sprijinirea prin diverse modalitati aCampaniei anti-Drakula Park.

În 2002, activitatile Fundatiei pentruParteneriat s-au axat în special pe dezvoltaredurabila. Cele doua programe de finantare,

Parteneriat pentru Mediu si Mostenire Vie,precum si cele trei programe operationale,Eco-Business, Dialog si Agenda 21, suntelaborate si implementate pe baza principiilordezvoltarii durabile. În cadrul acestorprograme sunt vizati si implicati factoriiresponsabili ai societatii: comunitatile,autoritatile locale, ONG-urile, sectorulafacerilor, mass-media si altele. Fundatiapentru Parteneriat si-a stabilit ca grupuri tintatoti acesti factori deoarece schimbarilenecesare la nivelul societatii sunt posibile doarprin prisma acestei abordari de ansamblu.

Atât programele de finantare cât siactivitatile operationale ale Fundatiei pentruParteneriat au fost mediatizate cu succes si pelarg în presa locala si centrala. Obiectiveleprogramelor de finantare s-au extins fata deanii trecuti, de la solutionarea problemelor demediu si la protejarea patrimoniului local prinprogramul "Mostenire Vie". Pe parcursulanului, Fundatia pentru Parteneriat a finantat47 de proiecte derulate de organizatiinonguvernamentale de mediu si de cei care si-au propus protejarea patrimoniului local.

Cooperarea între ONG-uri a fostîntarita de Fundatia pentru Parteneriat prinorganizarea de seminarii si cursuri practice,care pe masura derularii lor, acestea deveninddin ce în ce mai reusite. ONG-urile sunt înprezent implicate în diverse campanii siinitiative la nivelul comunitatilor locale pentruidentificarea unor solutii durabile în vederearezolvarii celor mai arzatoare problemecomunitare si de mediu. În cadrul Agendei 21,program initiat la Miercurea Ciuc de catreFundatia pentru Parteneriat în colaborare cuCentrul National pentru Dezvoltare Durabilasi Primaria municipiului Miercurea Ciuc au fost

Annual Report • 2002

33

SSccrriissooaarree ddiinn ppaarrtteeaa ddiirreeccttoorruulluuii

SSccrrii

ssooaarr

ee ddii

nn ppaa

rrtteeaa

ddiirr

eeccttoo

rruulluu

ii

elaborate Strategia pentru DezvoltareDurabila precum si Planul Local de Actiune.Aceste doua documente vor reprezenta bazadezvoltarii viitoare a orasului. ProgrameleDialog si Eco-Business au utilizat în premieranoi abordari în privinta implicarii civice si acolaborarii cu intreprinderile mici si mijlociipentru îmbunatatirea performantelor lor îndomeniul protectiei mediului.

Din nefericire, anul 2002 ademonstrat ca reactia societatii la problemelede mediu ramâne în continuare o mareprovocare. Desi constiinta ecologica acomunitatilor este în crestere, totusi înca nuse poate compara cu mentalitatea si atitudineaoccidentala. Un recent studiu elaborat decatre Asociatia pentru Relatii Comunitare ademonstrat acest lucru, aratând ca doar 0,3%dintre oamenii de afaceri sau cetatenii de rândchestionati sunt dispusi sa doneze bani pentrusolutionarea problemelor de mediu. Acest

lucru reprezinta o serioasa provocare pentruFundatia pentru Parteneriat si pentru întregsectorul ONG de mediu, provocare caretrebuie luata în considerare în elaborareaplanurilor de actiune pe termen mediu si lungprecum si pentru sustenabilitatea sectorului.

Trecând în revista toata activitateaderulata pe parcursul anului 2002, putem saspunem ca acesta a fost cel mai activ anpentru Fundatia pentru Parteneriat de laînfiintarea organizatiei. Succesele noastre nuar fi fost posibile fara efortul comun depus deconducerea si personalul fundatiei precum sifara contributia numerosilor parteneri,incluzând finantatorii nostri, ONG-urile,ambasadele, cetatenii, voluntarii si mass-media.

DirectorLászló Potozky


44

SSccrrii

ssooaarr

ee ddii

nn ppaa

rrtteeaa

ddiirr

eeccttoo

rruulluu

ii

FFuunnddaattiiaa ppeennttrruu PPaarrtteenneerriiaatt a fost

înfiintata în 1998 ca fundatie independenta siface parte din Consortiul Parteneriatul deMediu pentru Europa Centrala, care sprijinaproiectele comunitare de îmbunatatire amediului din România, Cehia, Ungaria, Poloniasi Slovacia.

Activitatea fundatiilor membre aleconsortiului vizeaza constientizarea siparticiparea publica cu privire la problemelede mediu din regiune. Fundatiile joaca un rolimportant în initierea cailor de cooperareîntre oameni si organizatii, precum si întretoate sectoarele pentru a pune bazele unorsocietati civile si comunitati durabile în EuropaCentrala.

Folosind un amestec flexibil deproiecte mici, asistenta tehnica, colaborare,activitati de instruire si programe speciale,cele cinci fundatii faciliteaza accesulorganizatiilor, comunitatilor, si ale persoanelorfizice, în implicarea activa în procesuldecizional privind problemele de mediu.

MMiissiiuunneeaa ffuunnddaattiieeii::

SSpprriijjiinniirreeaa îîmmbbuunnaattaattiirriiii mmeeddiiuulluuii ssii aaddeezzvvoollttaarriiii ccoommuunniittaattiilloorr ddiinn RRoommâânniiaaccoonnttrriibbuuiinndd aassttffeell llaa ffoorrmmaarreeaa uunneeii ssoocciieettaattiidduurraabbiillee..

OObbiieeccttiivvee::• promovarea dezvoltarii durabile prinintermediul întaririi ONG-urilor de mediu si aparticiparii civice• consolidarea sectorului neguvernamental dinRomânia prin întarirea capacitatii operationalea acestuia• încurajarea participarii civice în initierea siluarea deciziilor comunitare si de mediu• promovarea parteneriatelor intersectorialeîn rezolvarea problemelor comunitare si demediu• oferirea de sprijin financiar si tehnic ONG-urilor din România• implicarea cetatenilor în procesul deidentificare, prevenire si solutionare aproblemelor comunitare si de mediu


55

CCiinn

ee ssuu

nntteemm

nnooii??

CCiinnee ssuunntteemm nnooii??

PPrrooggrraammee ddee ffiinnaannttaarree

Pe parcursul anului 2002, proiectele finantatede fundatie au fost implementate în cadrulprogramelor Parteneriat pentru Mediu siMostenire Vie. În total au fost finantate 47 deproiecte, prin cele doua programe, cu suma de6.587.556.042 lei. Finantarea medie alocataunui singur proiect în anul 2002 a fost de140.160.767 lei

PPrrooggrraammuull PPaarrtteenneerriiaattppeennttrruu MMeeddiiuu

Totalul propunerilor primite: 123Totalul proiectelor aprobate: 42Totalul finantarii: 5.121.097.542 lei

În 2002, în cadrul acestui program aufost finantate proiecte care s-au axat înprincipal pe urmatoarele tematici:managementul apelor, managementul ariilorprotejate, ecologia urbana si dezvoltareadurabila a comunitatilor rurale.

Fundatia pentru Parteneriat a pastratpe parcursul ultimului an aceste prioritatipentru proiectele de finantare din douamotive majore:• Acestea sunt în prezent unele dintre cele maipresante probleme de mediu din România lanivelul carora ONG-urile pot interveni cusucces.• Asigurând o continuitate privind finantareaacestor prioritati, impactul proiectelor deacest gen va creste cu trecerea anilor.

Multumita acestei strategii, ONG-urile care au obtinut finantari pe proiecte dinpartea Fundatiei pentru Parteneriat auimbunatatit sau au contribuit la îmbunatatireastarii ecologice a 47 de arii protejate dinRomânia. În unele cazuri, datorita actiuniiacestor organizatii, au fost elaborate planuricomplexe de management si de protectie azonelor vizate de proiecte. Uneori, membriiONG-urilor au reusit chiar sa determinedeclararea unor noi arii protejate. Multeproiecte finantate de Fundatia pentruParteneriat continua sa obtina rezultateimportante, creând astfel modele de urmat decatre alte grupuri sau chiar de autoritatilelocale. În anul 2002 cele mai reusite proiecteau fost derulate în domeniul ariilor protejatesi al managementului apelor.


66

SSttaattiissttiiccaa pprrooiieecctteelloorr ddee ffiinnaannttaarree -- 22000022Totalul propunerilor primite: 137Totalul proiectelor aprobate: 47Totalul sumei acordate: 6.587.556.042 leiTotalul microproiectelor(pâna la 40.000.000): 11Totalul macroproiectelor (pâna la 400.000.000): 36Finantarea medie pentru un proiect: 140.160.767 lei

Inaugurarea primei rezervatii initiate de un ONG -

Viisoara, judetul Cluj

PPrrooggrr

aammee

ddee ffiinn

aannttaa

rree

PPrrooggrraammuull MMoosstteenniirree VViiee

Totalul scrisorilor de intentie primite: 53

Totalul propunerilor primite: 10

Totalul proiectelor aprobate: 5

Totalul finantarii acordate: 1.433.458.500 lei

Anul 2002 a reprezentat adevaratulînceput al programului. Cooperarea întreFundatia pentru Parteneriat, FundatiaCarpatica si Fundatia King Baudouin s-adovedit a fi de un real succes. În primul an alprogramului au fost finantate 10 proiecte(cinci în aria geografica aleasa de Fundatiapentru Parteneriat si cinci în zona selectata deFundatia Carpatica). Criteriul principal înselectarea acestor proiecte a fost nivelulestimat de implicare a comunitatilor înprivinta protejarii patrimoniului local.Proiectele au demonstrat înca de la începutcreativitatea membrilor ONG-urilor implicate

Astfel proiectele s-au axat peconservarea valorilor si traditiilor locale, cumar fi: renovarea vechilor case "taranesti" si atraditionalelor "porti secuiesti", la care s-auadaugat organizarea de ateliere de sculpturapentru tineri si înfiintarea de muzee ale satuluiinteractive.


77

Lansarea proiectului "Revitalizarea Strazii Sforii" în

Brasov

"Porti spre viitor" proiect implementat în cadrul

programului Mostenire Vie

PPrrooggrr

aammee

ddee ffiinn

aannttaa

rree

Un exemplu elocvent al acesteicreativitati îl reprezinta proiectul"Revitalizarea Strazii Sforii". Actiunea amobilizat un numar foarte mare delocuitori ai Brasovului care au participatla ceremonia de lansare a proiectului.Prin aceasta manifestare cei care auimplementat proiectul au reusit saatraga atentia comunitatii asupra stariidezastruase a strazii medievale,cunoscuta ca "cea mai îngusta strada"din Europa (1,03m latime). Un altaspect important l-a constituitimplicarea unui numar mare de scolariîn derularea proiectului, care au devenitconstienti, prin participarea la unconcurs de pictura, sculptura sicompozitie literara, de valoareapatrimoniului existent în orasul lor si denecesitatea conservarii acestuia.

AAssiisstteennttaa tteehhnniiccaa ssii îînnttaarriirreeaaccaappaacciittaattiiii oorrggaanniizzaattiioonnaallee

În cadrul ambelor programe definantare exista componente de asistentatehnica si de întarire a capacitatii careintensifica cooperarea ONG-urilor prinorganizarea de seminarii si cursuri practice.Complementare caracteristicii de finantare acelor doua programe, aceste componentepornesc de la premiza ca prin accesul lainformatie, experienta sau abordarialternative, coordonatorii sau echipa careimplementeaza proiectul îsi pot diversificaviziunea lor asupra nevoilor comunitatii sichiar raspunde la acestea. În plus, ei pot samareasca eficienta proiectului derulat. Caurmare multe dintre ONG-urile participantesunt acum implicate în diverse campanii siactivitati de elaborare a strategiilor.Seminariile care vizeaza întarirea capacitatii auscopul de a sprijini potentialii si actualiicâstigatori de proiecte prin oferirea deinformatii, de posibilitati de formare,perfectionare sau schimburi de experienta. Peparcursul anului 2002, Fundatia pentruPartneriat a organizat 5 seminarii si cursuripractice ca parti integrate ale celor douaprograme de finantare. La aceste sesiuni deîntarire a capacitatii au participat peste 100 dereprezentanti ONG.

SSeemmiinnaarriiii ssii ccuurrssuurrii pprraaccttiiccee ddeeccooooppeerraarree ppeennttrruu OONNGG--uurriillee ddeemmeeddiiuu

Organizarea seminariilor si cursurilor

practice din anul 2002 s-au bazat pe nevoile

identificate si pe solicitarile câstigatorilor

proiectelor finantate de Fundatia pentru

Parteneriat. Tematicile au fost stabilite în

functie de necesitati. Principalele rezultate în

urma cursurilor de pregatire au fost:

- trei rezolutii importante referitoare la

managementul apelor si la problematica ariilor

protejate.

- reprezentantii a 25 de ONG-uri au semnat o

scrisoare de protest împotriva proiectului

Drakula Park, care a fost mediatizat pe larg în

presa nationala

- reprezentantii a 16 ONG-uri au fost instruiti

în privinta dezvoltarii proiectelor participative.

Acest curs a fost primul din cadrul unui

proces de dezvoltare organizationala integrata

a ONG-urilor implicate, care va fi urmat în

urmatorii doi ani de alte sesiuni de instruire,

formare si activitati de consultare.

- revitalizarea Asociatiei Rangerilor din

România, sub forma unei asociatii-umbrela, ce

va milita pentru protejarea naturii.

CCuurrssuurrii ddee iinnssttrruuiirree ppeennttrruuccoonnsseerrvvaarreeaa MMoosstteenniirriiii VViiii

Dezvoltarea capacitatilor este ocomponenta adânc înradacinata în cadrulprincipiilor Programului Mostenire Vie.Apreciind si respectând caracterul local almostenirii, experienta si viziunea locala,sprijinind o perspectiva pe termen lung,impulsionând flexibilitatea si creativitateaprecum si parteneriatul factorilor responsabilisunt principiile de baza ale programuluiMostenire Vie.


88

PPrrooggrr

aammee

ddee ffiinn

aannttaa

rree

Curs de pregatire în cadrul programului Mostenire Vie

Acestea includ totodata si larga participarea comunitatilor în identificarea nevoilor,planificarea, implementarea si evaluareaproiectelor de dezvoltare a comunitatii pebaza “mostenirii vii”. În 2002, au fostorganizate pe baza acestor repere maimulte întâlniri de informare în toatejudetele vizate de program.

Scopul întrunirilor a fost acela deoferi ocazia posibililor aplicanti de a întelegeobiectivele si principiile programului,etapele procesului de aplicare si criteriile deevaluare a proiectelor.Toate organizatiile cuscrisori de intentie aprobate si parteneriiacestora au luat parte în premiera la primulcurs practic de dezvoltare a proiectelorparticipative.

Ulterior, reprezentantii organizatiilorcare au obtinut finantarea au avut ocazia de aparticipa la un al doilea curs practic demanagement al proiectelor organizat în cadrulprimei etape a implementarii proiectelor lor.Aceste cursuri practice le-au oferit sansa deaprofunda ideea proiectului existent, planurilede activitate si de a învata tehnici alemanagementului proiectelor. În acelasi timp,cursurile s-au axat în special pe întelegereacomunitatii si a resurselor acestuia, stabilireade scopuri si obiective, procesul de evaluare,activitatea în cadrul unui grup, managementulgrupurilor si lucrul în echipa.

Metodologia a inclus si discutarea adiverselor concepte precum si a experientelorpersonale legate de acestea, practicaindividuala, discutii în grupuri mici si reactiapartenerilor, precum si asumarea unor roluri.Materialele vaste scrise cu privire lamanagementul proiectelor s-au axat peconcepte-cheie si pe exemple. Sfaturi practicesi modalitati de solutionare a unor problemes-au regasit în cursurile organizate.

PPrreemmiiuull ""CCeennttrraall EEuurrooppeeaannHHeerriittaaggee AAwwaarrdd""

Pe baza initiativei comune a celor cincifundatii membre ale Consortiului Parteneriatpentru Mediu în Europa Centrala, în anul 2002a fost oferit primul Premiu "Central EuropeanHeritage Award" acordat atât la nivel nationalcât si la nivelul Consortiului. Scopul acestuipremiu este de stimula actiunile comunitarece vizeaza protectia mediului si participareacivica. De asemenea, aceasta distinctiepremiaza initiativele extraordinare bazate peprotejarea mostenirilor culturale si naturaleunice în regiunea Europei Centrale.Pe baza criteriilor de acordare a premiului,proiectele câstigatoare trebuie sa:

• se adreseze comunitatilor• sa combine protejarea mostenirii culturale cu cea naturala• sa fie inovatoare• sa promoveze dezvoltarea actiunilorfilantropice• sa promoveze dezvoltarea durabila cu accent pe protectia mediului• sa fie implementate de organizatii finantate de Fundatia pentru Parteneriat.


99

Hajdu Zoltán - Focus Eco Center - câstigator al Heritage

Award România - editia 2002

PPrrooggrr

aammee

ddee ffiinn

aannttaa

rree

CCââssttiiggaattoorruull eeddiittiieeii 22000022 ddiinn RRoommâânniiaa

Proiect:Râuri cît mai naturale în folosul comunitatiiOrganizatia: Focus Eco CenterCoordonatorul proiectului: Zoltán HajduFinantat de: Fundatia pentru Parteneriat dinRomânia (proiect M-053-2000)

În ultimele decenii, majoritatearâurilor din Bazinul Carpatic (în special RâulNiraj) au fost utilizate în scopuri agricole.Aceste practici au perturbat sistemeleecologice naturale si, de asemenea, au tulburatrelatia armonioasa dintre râuri si comunitatilelocale. Situatia a devenit si mai grava din cauzapoluarii crescânde a râurilor, cauzata dedeversarea apelor menajere sau a altorpoluanti.

În România, Regia Nationala "ApeleRomâne" este principalul factor responsabil cuadministrarea si întretinerea apelor, precum sicu alimentarea cu apa a localitatilor. În privintamanagementului apelor, a existat o lipsa acutade comunicare intersectoriala, la fel ca siabsenta influentei sau opiniei publice. Pemasura intensificarii evenimentelormeteorologice extreme, cum sunt inundatiilesau seceta, "Apele Române" au creat proiectede prevenire a inundatiilor si sisteme deirigatie care însa nu au fost durabile.

Scopul principal al proiectului a fostimplicarea comunitatii locale în procesuldecizional cu privire la managementul apelorsi de a oferi alternative durabile.

Prin participarea principalilor factoride intres din cadrul proiectului, s-a format oasociatie microregionala, care la acea vreme îsiavea sediul în primaria localitatii MiercureaNirajului. Impactul noii asociatii s-a facut simtitimediat. Au fost puse bazele unei actiuni decolectare a deseurilor menajere de catre ofirma specializata în mai multe comune din

zona, incluzând Miercurea Nirajului,Vargata siGalesti.

Un alta realizare a proiectului a fostcrearea unui mic lac, cu o capacitate de 2000metri cubi. Realizarea acestuia a fost posibilaprin implicarea puternica a comunitatii locale.În urma unei evaluari s-a constatat ca pentruaceasta actiune ar fi fost necesare 60 milioanelei, în timp ce din bugetul proiectului au fostfolosite doar 3 milioane lei. Localnicii aumuncit cot la cot la construirea acestei zoneumede pentru a compensa diferenta dintrecele doua sume. Zonele umede create încadrul proiectului au avut mai multe efectepozitive: reducerea eroziunii, schimbareamicroclimatului, retentia apei, reabilitareasistemului ecologic, crearea unui habitatfavorabil pentru fauna si flora si o reducere aefectelor negative provocate de inundatii.Initiativa crearii micului lac a avut un succesneasteptat si s-a concretizat prin faptul ca alticinci primari din zona au declarat ca vorimplementa proiecte similare în orasele lor.

Acest proiect a reprezentat totodatao testare a credibilitatii ONG-urilor si acapacitatii lor de a stimula comunitatea localapentru a se implica în solutionareaproblemelor locale. Ca o continuare aproiectului din Valea Nirajului, "ApeleRomâne" au acceptat un plan alternativ(elaborat de Focus Eco Center) de conservarea unui brat mort al Nirajului, lung de 2 km (3,3ha) si a decis crearea altor trei mici lacuri.Proiectul a reprezentat totodata o alta etapaîn cadrul procesului de elaborare aContractului de Râu cu privire la Râul Niraj, cao modalitate de dezvoltare durabila a zonei.

Premiul Consortiului a fost decernat Fundatiei"Rákoskert Vasúti Közlekedésért" din Ungaria.


1100

PPrrooggrr

aammee

ddee ffiinn

aannttaa

rree

PPrrooggrraammuull EEccoo--BBuussiinneessss

Pe parcursul ultimului an,Programul Eco-Businessa promovat în premieraîn România un programcaracterizat printr-o

abordare novatoare. Protectia mediului vazutaca o practica si ca un sistem de managementpentru întreprinderile mici si mijlocii este unconcept absolut nou în România. Principalaprovocare a programului este acela de a-iconvinge pe oamenii de afaceri sa includa înactivitatile lor de zi cu zi sisteme managerialeaxate pe protectia mediului. În prezent,majoritatea afacerilor functioneaza laîntâmplare, în functie de posibilitati sicapacitati. Cea mai mare parte a managerilornu au auzit niciodata sau nu au folosit nici untip de sistem managerial pentru reducereaimpactului asupra mediului. Ei îsi conducafacerile în functie de experientele si ideile lor.Strategia noastra este sa îi abordam prinfolosirea unui limbaj accesibil care sa nudescurajeze antreprenorii în elaborarea desisteme sau strategii, ci sa-i informeze cuprivire la impactul activitatii lor asupramediului. În ciuda faptului ca acest gen deabordare este relativ nou în România,Programul Eco-Business a avut totusi rezultateînsemnate în anul 2002.

Astfel:• au fost înfiintate doua cluburi Eco-Business.Primul club s-a format la Miercurea Ciuc sipâna în prezent la acesta au subscris 15 firmemembre. Al doilea club a fost lansat în Cluj-Napoca si deja este format din 8 membri si ocompanie sponsor.• pe parcursul anului, 8 analize initiale demediu si 2 Eco-Harti au fost elaborate lacererea acestor companii. Totodata, au fostorganizate 8 seminarii cu privire la problemelede mediu care trebuie luate în considerare încadrul afacerilor. Seminariile s-au intitulat:Firmele si mediul, Legislatia mediului,Sistemele ecologice de management,Minimalizarea pierderilor, Oportunitatifinanciare pentru IMM-uri si Eco-cartografiere. La cele 8 seminarii au fostprezenti peste 200 de participanti..

Cursurile de instruire au facut partedintr-un proiect finantat prin programul Phare.Instructorii au fost specialisti din cadrul INEMUngaria (International Network forEnvironmental Management) iar parteneri aiproiectului au fost reprezentantii GroundworkBlackburn din Marea Britanie. În timpulcursurilor personalul Fundatiei pentruParteneriat implicat în programul Eco-Business a fost instruit pentru a deveni larândul lor potentiali viitori instructori.


1111

Curs de pregatire în cadrul proiectului "Un mediu

curat cu costuri reduse"

Curs Eco Business cu reprezentanti IMM

PPrrooggrr

aammee

OOppee

rraattiioonnaa

llee

Pentru constientizarea agentilor economici sipentru a creste atractivitatea programului înfata oamenilor de afaceri, Fundatia pentruParteneriat a lansat Premiul Eco-Business.Prima ceremonie de decernare a avut loc înluna decembrie iar câstigatorul a fostprincipala firma de salubrizare din MiercureaCiuc. Pentru a creste eficienta acestuiprogram, Fundatia pentru Parteneriat se afla înplin proces de realizare a unei retele a tuturorfactorilor de interes care ar putea beneficia depe urma acestor tipuri de activitati.

PPrriinncciippaalleellee pprroovvooccaarrii îînn ddeezzvvoollttaarreeaapprrooggrraammuulluuii EEccoo--BBuussiinneessss ssuunntt::• în ciuda faptului ca România doreste sadevina membra a Uniunii Europene, activitateasa de reglementare nu se dovedeste a fi unstimulent pentru agentii economici pentru areduce impactul lor asupra mediului sau de ase supune legii. Reglementarile nu reprezinta omotivatie pentru afaceri. Aplicarea serviciilorEco-Business trebuie sa se bazeze pereducerea costurilor si pe exploatareaoportunitatilor economice în concordanta cucererea de pe piata.• Companiile mari nu solicita înca furnizorilorsa aiba politici si sistem de management demediu în ideea reducerii impactului asupramediului.

PPrrooggrraammuull DDiiaalloogg

La organizarea sii m p l e m e n t a r e aactivitatilor din cadrulProgramului Dialog înMiercurea Ciuc siGheorgheni au participatmai mult de 80 devoluntari. Pentru implicarea cetatenilor înprocesul decizional, unul dintre obiectiveleprincipale ale Programului Dialog, a fosteditarea si distribuirea diverselor materialeinformative cu caracter civic. De asemenea, aufost organizate mai multe foruri civice.Membrii grupurilor civice au luat parte lasedintele Consiliului Local.

Au fost organizate mai multe întâlniricu reprezentantii a diverse institutii publice.Totodata, o petitie semnata de peste 3400 decetateni din Miercurea Ciuc vizândîmbunatatirea serviciilor TV prin cablu a fostînaintata Consiliului Local.

PPrriinncciippaalleellee rreeaalliizzaarrii ddiinn aannuull 22000022 aalleePPrrooggrraammuulluuii DDiiaalloogg aauu ffoosstt::

• un numar crescut de participanti la diverse evenimente, în comparatie cualte evenimente pe teme comunitare sau culturale• solutionarea problemelor comunitatii, identificate de cetateni în


1122

Câstigatorul premiului Eco Business - Huron Srl. -

reprezentat de Mihályfalvi Gábor

Garaje cu aspect nou - o actiune cu rezultate "vizibile"

al programului Dialog

PPrrooggrr

aammee

OOppee

rraattiioonnaa

llee

timpul implementarii programului, cu ajutorul autoritatilor si factorilor responsabili locali.• recunoasterea programului ca un mijloc de a rezolva problemele sociale printr-un dialog deschis,indiferent de natura problemei comunitatii.

O realizare importanta a activitatilorderulate în Gheorgheni în cadrul acestuiprogram a fost asistarea înfiintarii AsociatieiPro Cive de catre membrii unui grup civic, cuscopul de a diversifica actiunile lor si de întariacest grup.

În anul 2002, peste 600 de cetateni auparticipat la 31 de întâlniri si aproximativ 10%din populatia municipiului Miercurea Ciuc s-aimplicat în activitatile derulate.

Ca rezultat a bunei relatii cureprezentantii presei locale si nationale, aufost publicate 48 de articole de ziar, si peste 50de stiri legate de programul Dialog au fostmediatizate prin radio si televiziune.

AAggeennddaa 2211

Programul Agenda 21 aflat în curs deimplementare în România a trecut prin noietape de dezvoltare. Cele noua oraseimplicate în program si-au finalizat strategia dedezvoltare durabila. Desi Miercurea Ciuc aintrat în acest program relativ recent(octombrie 2001), Strategia Locala deDezvoltare Durabila a fost elaborata într-untimp record. Programul a fost continuat cusucces prin realizarea Planului Local deActiune. Unul dintre cele mai importanteevenimente în cadrul programului a fostForumul National pentru Dezvoltare Durabila- Editia I-a, desfasurat în aprilie 2002 laMiercurea Ciuc. Fundatia pentru Parteneriat ajucat un rol important în organizareaevenimentului. Acesta a fost unul dintre celemai mari evenimente ale anului, la care auparticipat Presedintele României, mai multiministri, ambasadori si agentii internationalede dezvoltare (USAID, DFID, CIDA) precum si93 de primari care au asistat la discutii.Federatia Româna a Autoritatilor Locale siCentrul National pentru Dezvoltare Durabilaau fost principalii organizatori ai evenimentului.


1133

Strategia de dezvoltare durabila a

municipiului Miercurea Ciuc

Lucrul în echipa cu voluntarii programului Dialog

PPrrooggrr

aammee

OOppee

rraattiioonnaa

llee

CCooooppeerraarree,, ccoollaabboorraarreeiinntteerrsseeccttoorriiaallaa ssii aalltteeaaccttiivviittaattii

În timpul tuturor activitatilordesfasurate în anul 2002, Fundatia pentruParteneriat a pus un accent deosebit peîntarirea parteneriatului în cadrul sectoruluiONG precum si cu ceilalti factori responsabilidin societate. O relatie excelenta a existat cuAmbasadele Statelor Unite si a Marii Britanii.Ambasadorul american, Michael Guest ainvitat reprezentantii Fundatiei pentruParteneriat la mai multe mese rotunde si deasemenea a vizitat fundatia în luna noiembrie,în timp ce ambasadorul britanic QuintonQuayle a participat la Cluj- Napoca lainaugurarea Clubului Eco-Business.

Fundatia pentru Parteneriat a jucat unrol important la nivel national în dezvoltarea sicooperarea sectorului finantatorilor. LászlóPotozky, directorul fundatiei, s-a implicat activîn actiunile derulate de Forul Român alFinantatorilor fiind ales co-presedinte, iar maitârziu, în luna decembrie, a fost desemnat capresedinte al acestui for.

În iunie 2002, Fundatia pentruParteneriat a organizat pentru prima data

întâlnirea anuala a fundatiilor membre aleConsortiului Parteneriat pentru Mediu înEuropa Centrala. Întrunirea s-a desfasurat laSibiu, cu participarea reprezentantilor celormai importanti finantatori ai Consortiului cumsunt German Marshall Fund din Statele Unite,Fundatia Charles Stewart Mott, RockefellerBrothers Fund, Stichting Doen, DeutscheBundesstiftung Umwelt si reprezentantii celorcinci fundatii, membre ale consortiului.

FFuunnddaattiiaa ppeennttrruu PPaarrtteenneerriiaatt aa ffoossttrreepprreezzeennttaattaa llaa mmaaii mmuullttee îînnttrruunniirrii ssiiccoonnffeerriinnttee iinntteerrnnaattiioonnaallee::

• Întâlnirea anuala a Grantmakers EastGroup Moscova• WINGS 2002 -Sydney,Australia• European Foundation Center AGA-Bruxelles

În decembrie 2002 a fost organizataprima ceremonie a Premiilor Societatii Civiledin România. Fundatia pentru Parteneriat afost unul din cei doi finalisti la categoria"Sprijin institutional pentru ONG-uri" pentrurolul sau în dezvoltarea societatii civileromânesti.


1144

CCoooo

ppeerraa

rree,, cc

oollaabb

oorraarr

ee iinn

tteerrss

eeccttoo

rriiaall

aa ssii

aallttee

aacctt

iivviittaa

ttii

Ambasadorul SUA în România, Michael Guest în

vizita la sediul fundatiei noastre

Ambasadorul Marii Britanii în România, Quinton Quayle

inaugurând la Cluj cel al doilea club Eco Business

TTuurriissmm dduurraabbiill îînn aarriiiilleepprrootteejjaattee

GGRRUUPPUULL EECCOO--TTUURRIISSTTIICC CCAARR--PPAATTEESS,,BBOOTTOOSSAANNIIEchipajul verde - Tineri pentru naturaInventarierea resurselor naturale din judetulBotosani. Inventarierea si reabilitareaRezervatiei nationale a Arborilor de Tisa a fostefectuata în principal prin implicarea tinerilorlocalnici. (89.000.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA EECCOOLLOOGGIICC BBAAIIAA MMAARREEParteneriat intersectorial pentru managementulintegrat al ariei protejate Creasta CocosuluiElaborarea unui model de colaborareintersectoriala cu privire la protectia durabilaa întregii arii protejate denumita CreastaCocosului. (177.720.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA ""AAMMIICCIIII SSAALLVVAAMMOONNTT"",,TTÂÂRRGGUU JJIIUUEcovoluntarConservarea si protejarea zonelor cu valoarede patrimoniu national prin promovarea siimplementarea unor politici manageriale si demediu care sa garanteze dezvoltarea durabila ajudetului Gorj.(147.000.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA GGEEOOEECCOOLLOOGGIICCAA AACCCCEENNTT,,BBRRAASSOOVVEcoturism/ Turism controlat în MicroregiuneaCiomat-BalvanyosPromovarea ecoturismului în regiune siconstientizarea populatiei din zona cu privirela problemele de mediu generate de folosireanecontrolata a resuselor naturale. Deasemenea, tineretul din zona a fost implicat înactivitati de solutionare a unor probleme demediu. (164.900.000 lei)

GGRRUUPPUULL DDEE CCOOLLAABBOORRAARREE EECCOOLLOOGGIICCAANNEERRAA,, OORRAAVVIITTAAServicii ecologice pentru protejarearezervatiilor naturale din Banatul de SudContribuirea la protejarea regiunii Banatul deSud prin încurajarea voluntariatului si aimplicarii civice. (191.900.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA ""SSppeelleeooTTeeaamm"" TTIIMMIISSOOAARRAA//Aria protejata Buhui-MarghitasReintroducerea Rezervatiei Speologice Buhuisi a ariei protejate Buhui-Marghitas în reteauaturistica. Organizarea de activitati deecologizare în cele doua zone si deconstientizare a populatiei cu privire lanecesitatea protejarii mediului. ( 31.634.000 lei)


1155

LLiissttaa pprrooiieecctteelloorr ffiinnaannttaattee -- PPrrooggrraammuull PPaarrtteenneerriiaatt ppeennttrruu MMeeddiiuu

LLiisstt

aa pprr

ooiiee

cctteell

oorr

ffiinnaann

ttaattee

-- PP

rrooggrr

aammuull

PPaarr

tteennee

rriiaatt

ppeenn

ttrruu

MMeedd

iiuu

CCLLUUBBUULL SSPPEEOOLLOOGGIICC OOMMEEGGAA,, CCLLUUJJ--NNAAPPOOCCAASistemul carstic "Humpleu"- administrare,protejare, conservareÎncurajarea conservarii, a managementului si autilizarii durabile a Sistemului carsticHumpleu. (60.000.000 lei)

OORRGGAANNIIZZAATTIIAA NNAATTIIOONNAALLAA AACCEERRCCEETTAASSIILLOORR RROOMMÂÂNNII --FFIILLIIAALLAAVVÂÂLLCCEEAAPromovarea turismului ecologic în ParculNational Cozia-NaratuInformarea si educarea tinerilor din zona cuprivire la practicarea ecoturismului, protejareaunei zone montane specifice si protejareamediului în general. (39.963.000 lei)

FFUUNNDDAATTIIAA EECCOO--MMOONNTTAANN 22000000,,CCUURRTTEEAA DDEE AARRGGEESSProtectia ecologica a zonei Poieni din cadrulRezervatiei VâlsanAsigurarea echilibrului ecologic al RezervatieiVâlsan. Acest obiectiv a fost realizat prinactivitati practice cum ar fi reabilitatrealocurilor de campare si constientizarealocalnicilor si turistilor. (155.373.375 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA DDEE TTUURRIISSMM MMOONNTTAANN""FFEERROOVVIIAARRUULL"",, CCLLUUJJ--NNAAPPOOCCAARâmet 2003 - Protectie si EducatieReducerea impactului negativ provocat deturismul necontrolat asupra speciilor deplante protejate, pe cale de disparitie, înregiunea Cheile Râmetului. (199.038.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA DDEE TTUURRIISSMM SSII OOCCRROOTTIIRREE AA NNAATTUURRIIII,, MMIIEERRCCUURREEAA CCIIUUCCReconstructia Bailor Nadas în contextulproblematicii de mediu privind statiunile dinMuntii Harghitei Evaluarea problemelor de mediu si a surselorde poluare a bailor de ape minerale din Harghitasi din împrejurimi si reconstructia BailorNadas din comuna Tusnad. Membrii asociatieivor publica un studiu cu privire la situatiabailor de ape minerale din judetul Harghita sistarea lor ecologica actuala. (197.500.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA SSPPEEOOLLOOGGIICCAA PPRRUUSSIIKK,,TTIIMMIISSOOAARRAAProtejarea Pesterii Bârzoni si ecologizareaCheilor Tesnei si PrisacineiMembrii asociatiei au propus închiderea sicuratarea Pesterii Barzoni si declararea eidrept monument al naturii. În plus, acestia aucuratat Cheile Tesnei si Prisacinei si au refacutmarcajele de pe traseele turistice.(22.820.000 lei)

CCLLUUBBUULL AALLTTEEEEAA,, SSIIBBIIUUPatrule ecoogice pentru asigurarea eco-turismului în ariile protejateInstruirea mai multor grupuri în vedereapatrularii ariilor protejate din Muntii Fagaraspentru a asigura practicarea eco-turismului sipentru monitorizarea proprietarilor zonelorde agrement. ( 164.500.000 lei)


1166

LLiisstt

aa pprr

ooiiee

cctteell

oorr

ffiinnaann

ttaattee

-- PP

rrooggrr

aammuull

PPaarr

tteennee

rriiaatt

ppeenn

ttrruu

MMeedd

iiuu

MMaannaaggeemmeennttuull aappeelloorr

FFOOCCUUSS EECCOO CCEENNTTEERR,, TTÂÂRRGGUU MMUURREESSContract de râu pe râul NirajProiectul este o continuare a unei alte actiuniinitiate în urma cu doi ani. Scopul proiectuluieste de a stabili obiectivele planului demanagement integrat al apelor din BazinulHidrografic al Nirajului si de a elabora"Contractul de râu" cu impact redus asupramediului, care va fi semnat de toti factorii deinteres din localitatile riverane.(166.900.000 lei)

CCLLUUBBUULL DDEE SSPPEEOOLLOOGGIIEE SSII EECCOOLLOOGGIIEEAAMMOONNIITT,, PPIIAATTRRAA NNEEAAMMTTManagement Bazinului Bicazului bazat pecomunitate si ecosistem.Protejarea resurselor de apa din BazinulHidrografic al Bicazului prin administrarea sireabilitarea acestei zone, identificând solutiipentru problemele de mediu si prevenireaimpactului asupra acestuia. (187.705.000 lei)

FFUUNNDDAATTIIAA SSPPEEOOLLOOGGIICCAA ""CCLLUUBB SSPPEEOOBBUUCCOOVVIINNAA"",, SSUUCCEEAAVVAAÎn fântâni, ape mai curate!Reducerea poluarii cu nitrati si nitriti dinfântânile din judetul Suceava princonstientizarea autoritatilor locale si alocalnicilor. (143.560.000 lei)

MMaannaaggeemmeennttuull aarriiiilloorr pprrootteejjaattee

CCLLUUBBUULL DDEE SSPPEEOOLLOOGGIIEE MMOONNTTAANNAA,,BBAAIIAA MMAARREEProtectie si educatie ecologica în ParculNational Muntii Rodeni - Rezervatie sibiosferaConservarea mediului în în Parcul NationalMuntii Rodnei pe baza colaborarii factorilorresponsabili. Membrii asociatiei vor elaboratotodata un plan de actiune comun si vor

desfasura activitati practice în colaborare cuacesti factori. Acest lucru va genera rezultatepe termen scurt si mediu si în acelasi timp vadezvolta încrederea între partenerii deactiune. (135.018.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA RRHHOODDOODDEENNDDRROONN,, TTÂÂRRGGUUMMUURREESSArii protejate pentru muntii judetului MuresÎmbunatatirea managementului ariilorprotejate din muntii judetului Mures prinimplicarea autoritatilor locale si prin creareade resurse naturale pe baza unor strategii dedezvoltare durabila pentru zonele muntoase.(196.874.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA SSPPEEOOLLOOGGIICCAA EEXXPPLLOORRAATTOORRIIIIRREESSIITTAA -- Management Parc 2Realizarea unei administrari eficiente aParcului National Cheile Semenic-Caras învederea conservarii si dezvoltarii durabile aacestuia prin implementarea unui plan demanagement care a fost elaborat în anul 2001.(191.360.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA EECCOOLLOOGGIICCAA LLUUMMEEAA VVEERRDDEE,,CCLLUUJJ--NNAAPPOOCCAAProtejati Cheile Somesului CaldProtejarea Cheilor Somesului Cald princrearea unui traseu unic de parcurgere a zoneisi prin elaborarea documentatiei necesarepentru declararea Cheilor drept rezervatienaturala. (94.734.100 lei)

FFUUNNDDAATTIIAA BBIIOOTTOOPP,, MMIIEERRCCUURREEAA CCIIUUCCMarcarea ariilor protejate prin montarea depanouri indicatoare Demararea unui proces de protejare abiodiversitatii în care sa fie implicateautoritatile locale si comunitatea. Rezultatul sespera ca va fi participarea acestora laprotejarea si administrarea ariilor naturaleprotejate, situate în teritoriul lor administrativ.(54.395.000 lei)


1177

LLiisstt

aa pprr

ooiiee

cctteell

oorr

ffiinnaann

ttaattee

-- PP

rrooggrr

aammuull

PPaarr

tteennee

rriiaatt

ppeenn

ttrruu

MMeedd

iiuu

GGRRUUPPUULL DDEE LLUUCCRRUU PPEENNTTRRUUDDEEZZVVOOLLTTAARREE DDUURRAABBIILLAA -- AAGGOORRAA,,OODDOORRHHEEIIUU SSEECCUUIIEESSCCComunitati rurale în armonie cu natura.Implicarea comunitatilor rurale în protejarearezervatiilor naturale si a patrimoniuluinatural din zona Odorheiului. (173.050.000 lei)

AAggrriiccuullttuurraa dduurraabbiillaa

AASSOOCCIIAATTIIAA BBIIOOAAGGRRIICCUULLTTOORRIILLOORR DDIINNRROOMMÂÂNNIIAA ""BBIIOOTTEERRRRAA"",, LLUUNNAA DDEE SSUUSSDezvoltarea durabila a satelor si conservareabiodiversitatii prin agricultura ecologica.Îmbunatatirea mediului si a starii solului înzonele afectate puternic de agriculturaintensiva prin promovarea agriculturiiecologice. (166.000.000 lei)

EEccoollooggiiee uurrbbaannaa

AACCTTIIUUNNII SSOOCCIIAALLEE PPRRIINN MMEETTOODDEEEEDDUUCCAATTIIOONNAALLEE AACCTTIIVVEE ((AASSMMEEAA)),,OOCCNNAA MMUURREESSLegatura dintre poluarea mediului si sanatate.Constientizarea din punct de vedere ecologica populatiei prin informare, educare,cercetare, actiuni de ecologizare si dereabilitare a spatiilor verzi în orasul OcnaMures. (36.349.940 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA PPEENNTTRRUU PPAARRTTEENNEERRIIAATTCCOOMMUUNNIITTAARR,, FFOOCCSSAANNIIParticiparea si constientizarea comunitatiilegat de problemele de mediu.Îmbunatatirea calitatii vietii în Focsani princresterea nivelului de informare si participarea comunitatii în rezolvarea problemelor demediu. (156.900.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA PPEENNTTRRUU PPRROOTTEEJJAARREEAANNAATTUURRIIII SSII AA MMEEDDIIUULLUUII PPRROO BBIICCIICCLLOOUURRBBOO,, TTÂÂRRGGUU MMUURREESSPrinde trenul, schimba-i ruta!

Cresterea implicarii comunitatii din TârguMures în proiecte si activitati pentrumicsorarea impactului urban asupra mediului.(168.630.000 lei)

BBiiooddiivveerrssiittaattee

AASSOOCCIIAATTIIAA ""GGRRUUPPUULL MMIILLVVUUSS"",, TTÂÂRRGGUUMMUURREESSProtectia practica a pasarilor rapitoare dincentrul Transilvaniei.Contribuirea la schimbarea atitudinii negativea populatiei si institutiilor responsabile, înprivinta protejarii pasarilor de prada. GrupulMilvus va înainta Directiei Silvice o declaratiecu privire la necesitatea protejarii pasarilor deprada. De asemenea, membrii grupului vorface demersuri pentru elaborarea unei legireferitoare la protejarea acestor pasari si ahabitatele lor. (192.809.950 lei)

EEdduuccaattiiee eeccoollooggiiccaa

FFUUNNDDAATTIIAA EECCOOLLOOGGIICCaa SSII DDEE TTUURRIISSMM""PPOOTTAAIISSSSAA"",, TTUURRDDAA -- ECOCERCAcest proiect este continuarea unei actiunidesfasurate cu un an în urma. Scopulproiectului este sa întareasca reteaua decluburi ecologice si sa ofere tinerilor o bazaeducationala mai solida în domeniul ecologic.Acest scop va fi îndeplinit prin realizarea adiverse campanii si activitati practice.(164.900.000 lei)

CCLLUUBBUULL DDEE EECCOOLLOOGGIIEE SSII TTUURRIISSMM""MMOOLLDDAAVVIIAA"",, PPAASSCCAANNIIEducatie ecologica pentru copii si elevii dinzona municipiului Pascani Cresterea implicarii tinerilor din zonaPascaniului în privinta problemelor de mediudin zona râului Siret. Educatia ecologica siactivitatile practice pe teren vor fi modalitatiutile în derularea acestui proces.(34.956.000 lei)


1188

LLiisstt

aa pprr

ooiiee

cctteell

oorr

ffiinnaann

ttaattee

-- PP

rrooggrr

aammuull

PPaarr

tteennee

rriiaatt

ppeenn

ttrruu

MMeedd

iiuu

AASSOOCCIIAATTIIAA SSPPEEOOLLOOGGIICCAA PPEENNTTRRUUPPRROOTTEEJJAARREEAA RREEGGIIUUNNIILLOORR CCAARRSSTTIICCEEDDIINN RROOMMÂÂNNIIAA ""CCLLUUBBUULL PPIIAATTRRAAAALLTTAARRUULLUUII"",, CCLLUUJJ--NNAAPPOOCCAAImaginea Apusenilor.Producerea si difuzarea a patru documentarede televiziune despre ariile protejate sipesterile din Muntii Apuseni. (177.038.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREEMMIICCRROORREEGGIIOONNAALLAA ""AALLCCSSIIKK"",,SSÂÂNNMMAARRTTIINNManagementul si protejarea valorilor naturaledin zona Baile Jigodin.Scopul ONG-ului este de a conserva peisajulsi biodiversitatea din Statiunea Jigodin printr-omai buna administrare si prin constientizareapopulatiei. (38.350.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA PPEENNTTRRUU TTUURRIISSMM RRUURRAALLVVEERRDDEE ""EELLEETTFFAA"",, SSAATTUU MMAARREEPatronii izvoarelor din Satu Mare.Stimularea spiritului de responsabilitate atinerilor în privinta resurselor naturale prinactivitati practice, mai precis prin reabilitareaa 10 izvoare de apa minerala localizate pe cincitrasee turistice diferite din zona Satu Mare.(38.190.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA AASSMMEEAA,, TTÂÂRRGGUU MMUURREESSCurat murdar, nene Iancule!Cresterea cunostintelor ecologice în rândulcomunitatii din Ocna Mures.Acest lucru va firealizat prin diverse activitati cum suntplantarea de arbori, seminarii sau eco-forumuri. (141.772.177 lei)

DDeezzvvoollttaarree rruurraallaa dduurraabbiillaa

AASSOOCCIIAATTIIAA EECCOOTTOOPPIIAA RROOMMÂÂNNIIAA,,TTIIMMIISSOOAARRAAO comunitate durabila - StanciovaRealizarea primilor pasi în transformarealocalitatii Staciova într-o eco-comuna.(194.300.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA EECCOOFFOORREESSTT,, PPIIAATTRRAA NNEEAAMMTTAgenda Locala 21 - Dezvoltare rurala durabilaîn comuna Ceahlau-Neamt.Elaborarea unei strategii de dezvoltaredurabila a comunei Ceahlau, în spiritulAgendei Locale 21. (162.770.000 lei)

CCaammppaanniiii

CCLLUUBBUULL EECCOOLLOOGGIICC SSII DDEE TTUURRIISSMMMMOONNTTAANN AALLBBAAMMOONNTT,, AALLBBAA IIUULLIIAASprijin pentru Rosia Montana.Realizarea unei campanii împotriva proiectuluide exploatare a aurului si constientizareapopulatiei asupra pericolului care amenintacomuna Rosia Montana daca acest proiect vacontinua. Scopul actiunii Albamont ar mai viza,pe lânga obiectivele stabilite, prevenireadistrugerii a doua rezervatii naturale, 8biserici, 9 cimitire, patru case de cultura sivestitele Galerii Romane. (200.000.000 lei)

CCooooppeerraarreeaa OONNGG--uurriilloorr ddee mmeeddiiuu

CCLLUUBBUULL EECCOOLLOOGGIICC TTRRAANNSSIILLVVAANNIIAA,,CCLLUUJJ--NNAAPPOOCCAAEcoforum - centru de informare publica,resurse si consiliere pe probleme de mediuÎntarirea parteneriatului între ONG-urile demediu din judetul Cluj si dezvoltarea uneirelatii mai directe si interactive cucomunitatea locala. (100.000.000 lei)

FFUUNNDDAATTIIAA SSTTRRAAWWBBEERRRRYYNNEETT,, SSFFÂÂNNTTUUGGHHEEOORRGGHHEESuport on-line pentru Campanii de Mediu.Crearea unei modalitati electroniceinteractive prin intermediul Internetuluipentru a oferi sprijin informational în cadrulcampaniilor ONG-urilor de mediu în vedereacresterii eficientei acestora. (122.000.000)


1199

LLiisstt

aa pprr

ooiiee

cctteell

oorr

ffiinnaann

ttaattee

-- PP

rrooggrr

aammuull

PPaarr

tteennee

rriiaatt

ppeenn

ttrruu

MMeedd

iiuu

MMiiccrrooffiinnaannttaarrii

SSOOCCIIEETTAATTEEAA CCAARRPPAATTIINNAA AARRDDEELLEEAANNAA,,SSAATTUU MMAARREEDatorita acestei microfinantari,reprezentantul Societatii Carpatine Adelene aparticipat la Eastern Carpathian LanscapeStewardship Exchange, organizat de AtlanticCenter for Environment -QLF în colaborarecu Polish Environmental PartnershipFoundation, ce s-a desfasurat în Polonia, înperioada 15-22 iulie, 2002. (3.350.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA SSPPEEOOLLOOGGIICCAAEEXXPPLLOORRAATTOORRIIII RREESSIITTAACu ajutorul acestei microfinantari,reprezentantul asociatiei a participat înperioada 9-12 octombrie la CursulInternational pentru Initiative de Parteneriatce a avut loc în Polonia, la Bochnia. (4.200.000lei)

FFOOCCUUSS EECCOO CCEENNTTEERR,, TTÂÂRRGGUU MMUURREESSReprezentantul organizatiei a participat laCursul International pentru Initiative deParteneriat desfasurat în Polonia, înoctombrie 2002. (2.800.000 lei)

AAllttee ffiinnaannttaarrii

AASSOOCCIIAATTIIAA EECCOOLLOOGGIISSTTAA ""FFLLOOAARREEAA DDEECCOOLLTT"",, CCLLUUJJ--NNAAPPOOCCAAScopul acestui proiect este de a promovaProgramul Eco-Business în judetul Cluj si de ainitia Clubul Eco-Business din Cluj-Napoca.(30.000.000 LEI)

LLiissttaa pprrooiieecctteelloorr --PPrrooggrraammuull MMoosstteenniirree VViiee

AASSOOCCIIAATTIIAA CCUULLTTUURRAALLAA GGRRUUPPUULLNNYYIIRREESS,, JJOOSSEENNIISkanzen Mestesugaresc - Muzeul SatuluiConservarea culturii populare din satul Joseni,revitalizarea traditiilor popularemestesugaresti si transmiterea acestorpractici generatiilor viitoare. Aceste obiectivevor fi realizate prin crearea unui muzeuinteractiv al satului si prin organizarea deateliere mestesugaresti. (290.765.500 lei)

CCOONNSSIILLIIUULL LLOOCCAALL CCÂÂRRTTIISSOOAARRAA,,CCÂÂRRTTIISSOOAARRAAÎndatoriri.Reabilitarea muzeului etnografic-memorial"Badea Cârtan". Restaurarea muzeului va daposibilitatea comunitatii de a oferi servicii siproduse si de a pastra în acelasi timp intactetraditiile si obiceiurile locale.Turistii din tara sidin strainatate vor putea astfel sa admireacesta zona si din perspectiva traditiiloristorice. (300.000.000 lei)


2200

LLiisstt

aa pprr

ooiiee

cctteell

oorr

ffiinnaann

ttaattee

-- PP

rrooggrr

aammuull

PPaarr

tteennee

rriiaatt

ppeenn

ttrruu

MMeedd

iiuu

AASSOOCCIIAATTIIAA EECCOO--PPLLUUSS,, BBRRAASSOOVVRevitalizarea Strazii Sforii din Brasov.Proiectul urmareste implicarea comunitatii înrestaurarea unei strazi medievale degradatedin municipiul Brasov. Strada Sforii este ceamai bine cunoscuta ca si cea mai îngustastrada din Europa. Ea reprezinta un importantpasaj pentru localnici si se afla într-un avansatstadiu de degradare. Principalul scop alproiectului este de a restaura acesta zonamedievala din Brasov si de a constientizapopulatia despre importanta acestei mosteniriculturale. (242.690.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREEMMIICCRROORREEGGIIOONNAALLAA ""AALLCCSSIIKK"",,SSÂÂNNMMAARRTTIINNCase taranesti în reteaua de turism ruralRevitalizarea mai multor case taranesti vechiabandonate din Valea Fisagului prin activitatituristice rurale. Proiectul va fi implementat încolaborare cu consiliile locale, Asociatia deprotectie a Monumentelor din zona Ciuc, siproprietarii locali ale caselor respective.(350.000.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA CCUULLTTUURRAALLAA ""KKOOLLIIKK"",, SSAATTUUMMAARREEPorti spre viitorFamiliarizarea comunitatii din Satu Mare cumetode specifice în vederea restaurarii siconservarii portilor traditionale sculptate sipictate, descoperind astfel noi perspective dedezvoltare a comunitatii. Portile satestireprezinta spiritul creativ si frumuseteatraditiilor oamenilor din trecut si din prezent.(250.000.000 lei)


2211

GGrraa

nnttss

LLiisstt

-- LL

iivviinn

gg HH

eerriittaagg

ee PPrr

ooggrr

aamm


2222

RRaappoorrtt ffiinnaanncciiaarr

RRaapp

oorrtt

ffiinn

aannccii

aarr

CChheellttuuiieellii 22000022

BBiillaanntt îînncchheeiiaatt llaa 3311..1122..22000022

FFoonndduurrii 22000022

1 USD = 33.500 ROLîn 31.12.2002

Programe de finantare Programe operationale TOTAL

CheltuieliParteneriat pt. Mediu,Tisa,

Mostenire VieEco Business, Dialog,

AG.21

ROL ROL ROL

Finantari (Granturi) 6.557.501.165 30.000.000 6.587.501.165

Proiecte, Training 296.493.550 47.914.742 344.408.292

Asistenta technica 307.000.000 - 307.000.000

Salarii, impozite 1.340.518.964 897.937.589 2.238.456.553

Chirie si utilitati 22.145.381 20.692.122 42.837.503

Comunicatii (tel., internet, posta) 70.985.540 120.396.461 191.382.001

Publicatii, materiale promotionale 61.449.002 101.109.399 162.558.401

Consumabile 76.834.700 63.768.150 140.602.850

Protocol, întâlniri 35.877.605 29.599.620 65.477.225

Echipament 299.943.206 310.284.157 610.227.363

Altele 184.398.572 8.007.795 192.406.367

Transport, cazare, masa 275.441.146 169.067.961 444.509.107

Board 79.715.559 - 79.715.559

Heritage Award - Consortiu 33.300.000 - 33.300.000

Instruire - training staff 33.499.000 - 33.499.000

Fond rezerva 1.273.407.245 - 1.273.407.245

Total 10.948.510.635 1.798.777.996 12.747.288.631

German Marshall Fund, Rockefeller Brothers Fund,Charles Stewart Mott Foundation

$210,000

EPCE HU/Mott $11,574

DFID - UK $37,000

Community Found. Sibiu/Mott $17,919

EC - Phare Program $7,328

King Baudouin Foundation $49,200

The Netherlands Embassy/ Matra Program $1,000

Stichting DOEN NL $24,504

EFC $1,836

Bank interest, VAT recovery etc $10,534

Total: $370,895

ROL

ACTIVE IMOBILIZATE 1.394.202.516

Imobilizari corporale: mijloace fixe 1.239.511.216

Imobilizari necorporale 154.691.300

ACTIVE CIRCULANTE 7.603.397.606

Conturi la banci în devize 6.346.700.002

Casa în devize 5.214.610

Conturi la banci în lei 1.230.469.996

Casa în lei 6.928.746

Chelt. înreg. în avans ct. 471 14.084.252

TOTAL ACTIV: 8.997.600.122

Capitaluri 5.076.022.982

Aporturi 2.000.000

Rezultatul raportat 1.172.988.014

Fondul imobilizarilor corporale 1.239.511.216

Fondul imobilizarilor necorporale 154.691.300

Alte fonduri ct.118 2.506.832.452

Imprumut si datorii assimilate 1687 14.084.252

Creditori diversi 3.907.492.888

TOTAL PASIV: 8.997.600.122


2233

AAuuddiitt FFiinnaanncciiaarr

AAuudd

iitt FF

iinnaann

cciiaarr


2244

RReessuurrssee UUmmaannee

CCoonnssiilliiuull ddee CCoonndduucceerree aall FFuunnddaattiieeii

VVíígghh ÁÁddáámm - presedinte • întreprinzator, Miercurea Ciuc, România

BBaarrbbaarraa SSzzcczzeerrbbiinnsskkaa - membru • coordonator national al programului Dialog din Polonia

SSáánnddoorr KKöölleess - membru • director executiv, Fundatia Carpatica

ZZssuuzzssaa FFoollttáánnyyii - membru • director al Hungarian Environmental Partnership Foundation

LLáásszzllóó PPoottoozzkkyy - membru • director al Fundatiei pentru Parteneriat

CCoommiitteettuull ddee SSeelleeccttiiee aall pprrooiieecctteelloorr

CCaattaalliinn GGhheeoorrgghhee - consultant independent

DDaannaa AAnnddrreeaa PPâârrttoocc - director,Asociatia pentru Relatii Comunitare

LLoorreennaa SSttooiiccaa - director, Fundatia Carpatica, România

RRaaffaall SSeerraaffiinn - director al Polish Environmental Partnership Foundation (pâna 30.06. 2002)

DDoommiinniikkaa ZZaarreebbaa

- manager program la Polish Environmental Partnership Foundation (de la 01.07 .2002)

ZZssuuzzssaa FFoollttáánnyyii - director al Hungarian Environmental Partnership Foundation

PPeerrssoonnaalluull ffuunnddaattiieeii::LLáásszzllóó PPoottoozzkkyy - director

CCssiillllaa DDáánniieell - manager Programe de finantare

JJuuddiitthh MMoollnnáárr - manager Programul Eco Business

JJóózzsseeff BBíírróó - managerul Programului Dialog

ZZssuuzzssaannnnaa OOrrbbáánn - contabil

EErrzzsséébbeett KKoovvááccss - coordonator birou

BBoottoonndd FFoorrrróó - asistent program

SSzzaabboollccss SSzzaabbóó - asistent program

JJoohhnn HHoollmm - voluntar Peace Corps

CCoollaabboorraattoorrii::

Gábor KolumbánOana Ruxandra Danciu Csaba HidegCsaba Hideg

RReess

uurrssee

UUmm

aannee

PPaarrttnneerriiii FFuunnddaattiieeii îînn 22000022

• Hungarian Environmental Partnership Foundation• Slovak Environmental Partnership Foundation• Polish Environmental Partnership Foundation• Czech Environmental Partnership Foundation• Groundwork Blackburn• Groundwork UK• Tatum Networks Ltd.• INEM - KÖVET Hungary• Centrul National pentru Dezvoltare Durabila• Primaria municipiului Miercurea Ciuc• King Baudouin Foundation• Fundatia Carpatica România• Fundatia Civitas• Constient Srl.• Asociatia Ecologica Floarea de Colt - Cluj• Asociatia Pro Cive - Gheorgheni• Fundatia Comunitara Sibiu• Asociatia pentru Parteneriat Comunitar Focsani• Asociatia Pro Democratia Brasov

CCoonnttaaccttee

RO 530151 Miercurea Ciuc, Str. Harghita nr. 7/A /6Tel: +40-266-310678Fax: +40-266-310686

E-mail: [email protected]://www.epce.ro

Pentru donatii sunt disponibile urnatoarele conturi bancare:Fundatia pentru ParteneriatBanca Comerciala Româna - Sucursala Miercurea Ciuc2511.31-186.9/ROL (for donations in Romanian Lei)2511.31-186.7/USD (for donations in US-$)2511.31-186.25/EUR (for donations in EUR)

Cuprins - repf.ro · protejate, ecologia urbana si dezvoltarea durabila a comunitatilor rurale....

Documents

Transcript of Cuprins - repf.ro · protejate, ecologia urbana si dezvoltarea durabila a comunitatilor rurale....