TRCI

Cuplul

Cuplul - intre dezirabil $i periculos

ROBERT IIIIJBUROER

Traducere din francezi de Ana lr|iliile$su

llu$tralii de Tom Tirabosco

Cuprins

Preambul 9Introducere. Marea schimbare: libertatea de alegere 13

Capitolul I. Dezirabilul in cuplu L7

Ce este un cuplu in zilele noastre L7

De ce un cuplu? 2L

Cum se formeazi un cuplu? 26Ce aduce relafia amoroasi: cuplugi identitate sexuate

Cuplul gi apartenenfa: casa-cupluCapitolul II. Pericolul in cuplu

Cuplul-pasiune

27

30

35

35

de cuplu?

$i in caz de rupturi?Capitolul III. De ce un copil? De ce o familie?

Copiii ,programagi"Doringa de a lntiri cuplul

Cuplul seuzeaz6, doar daciil neglijezi 40Retorsiunile: complementaritatesau simetrie? 47

Problema normelor: a comunicanu inseamni doar a vorbi 48Citeva intrebiri pe care ar fi binesi ni le punem 53

Ce putem agtepta de la o terapie55

61.

65

65

68

Cuplul

t0ril ttulutttt

Dorin;a de a avea o relafiecu copilul 69De ce o familie? 70Familia-rela;ie gi familia-apartenenf e 76

Ce intrebiri se pun? 80

,,A fi gi mami", ,a fi gi tati":oare toate familiile au devenithomoparentale? 84

Capitolul IV. Cuplul fali in fafi cu copilul gi familia:care este pericolul

Cuplul - periculos pentru copil:oare toli copiii au devenit nigtecopii adoptafi, iar familiile - nittefamilii adoptive?Copiii-ciregeExagerarea apartenenfeiCopilul periculos pentru cuplu:consecingele procreirilor asistateConsecinfele periculoase alecoparentalitifii: familia - o uzinicu doi patroni? 99Cuplu contra familie: fraternizareain cupluri lO4Cupluri ,familializate" in terapie 10g

Capitolul V. Cupluri gi familii confruntate cu divo4ut 113

Distrugerea trecutului 113

Divorfuri,fericite" 115

Concluzie. Atrii o noui aventuri ll7Mulgumiri I2t

91

92

95

98

99

tnpitn

De zirabiin cttplu

CE ESTE UN CUPLU IN ZILELE I\lOASTRE

Nu a trecut prea mult timp de cAnd, degi oamenii secisitoreau firi nicio indoiali pentru a putea trii incuplu, acesta era mai ales un proiect familial. De altfel,intr-un anumit mediu, cisitoria se infiptuia cu scopulde a stabili o alianfi intre doui familii. pentru a creagi a menline o familie, cuplul se baza, in mod funda-mental, pe funcfia sa parentali, pe responsabilitigile

.afieciruia. Insigi expresia ,cuplu parental" spune multdespre ceea ce ii unea pe cei doi parteneri. Legitura decuplu ca unnare a cisitoriei era, intr-un fel, familiak-zatd. Nici micar acum, dupi treizeci de ani, nu mi-adispirut din memorie amintirea (penibili!) a unui se-minar despre cuplu pe care am fost rugat si-l moderezin Sicilia, la care au participat mai mulgi specialigti.Problema era ci participanlii nu infelegeau subiectul.Pentru ei, cuplul ficea parte din familie gi nu avea o

@ =illlfiilill

,lxl'..*,,

existenfi autonomi, femeia fiind, esengialmente, mamide familie.

S-au scurs mulp ani de atunci, iar crizaa determinatmodificiri importante. Sunt mai mulli factori care audus la necesitatea acestor schimbiri: aparifia pe piafamuncii a femeilor, controlul fecunditi,tii (mai ales decitre femei), o diminuare a puterii religiei, insojiti deo scidere vertiginoasi a credinfei in infern, succesul decare s-a bucurat ideologia care proclami autonomia girealizarea personali ca ideal pentru fiecare individ inparte 9i o pierdere a credingei in valorile tradifionale,precum familia gi munca. Cit despre patria-mami, nicinu are rost si mai vorbim! pe parcursul acestor peri_oade zbuciumate, am asistat la diverse experien;e (caaceea a comunitifilor familiale de dupi 196g), progresegi regrese. Acum au fost definite legal norme noi, carestabilesc modele noi. Putem si le criticim sau, dimpo-trivi, si ne entuziasmim, ceea ce nu inseamni insi ciele nu s-au impus. Fiecare corpus de norme ale uneiepoci prezinti avantaje, dar gi inconveniente. Si nuuitim ci, nu de mult timp, violenlele conjugale erau ba-nalizate, avortul era incriminat, violul conjugal nu erapenalizat, iar abuzurile sexuale erau negate sau atribu-ite unor atitudini provocatoare ale copiilor.

Toate aceste schimbiri au presupus mai mult decAtnecesitatea adaptirii la ele. Ne-am confruntat cu in_ventarea unor modele gi a unor norrne noi. ln afari decartea cigtigitoare pe care am primit-o - libertatea dealegere -, si vedem ce alte ci4i bune am mai tras dinteanc. Schimbarea cea mai importanti in ce privegtecuplul este ci, pini acum, nu exista decAt o singuri

institupe, familia, din care ficea parte cuplul parental;in prezent insi, aceaste structurA fadifionali s-a spartin doui pi4i separabile - cuplul si familia, astfel cieste nerealist sA mai vorbim de cuplul parental. Suntemcuplu I peringi.

Aceasta inseamni ci un copil nu mai este un proiectde cuplu. Un proiect de cuplu este, de exemplu, si pleciun weekend la Madrid, la Amsterdam, la malul mirii.Copilul este un proiect parental individual. Bineinfeles,de multe ori, decizia este luati in comun, dar angaja-mentul viitorilor piringi este de a asigura o funcfieeducativi, fie ci acel cuplu supraviefuie$te sau nu uneiastfel de incerciri. Un studiu rcalizatpebazarispunsu-rilor date de tinere studente la drept releva ci, in cazullor, alegerea unui partener de viafi se baza, printrealtele, pe ceea ce presupuneau ci ar putea fi comporta-mentul parental al acestuia daci s-ar ajunge la separare.

Au apirut deci doui noi institufii, pe de o parte,,,cuplul", pe de alti parte, ,familia". Cuplul nu mai esteacum un element al familiei, s-a despir,tit de ea gi a de-venit o institufie de sine stititoare. Aceasti constatare,pe care am ficut-o acum mulgi ani in cadrul activitifiimele practicen a fost confirmati ulterior de sociologi.Este evident ci, in caz de insatisfac;ie ln cuplu, f:ie cieste vorba despre cisitorie sau nu, fie ci existi sau nuun copil, separarea nu mai este un tabu. Fiecare paresi-gi doreasci un cuplu, chiar'gi o familie, dar firi cacele doui institufii si fie considerate ca indisociabile.Separarea acestora a fost recunoscuti ca legali in Franfadatoriti instituliei numite Pactul Civil de Solidaritate(PACS), ea devenind, din acel moment, realitate.

@ =llllfillllr'

,ToJ:'.,,,,,,"

Cisitoria fundamenteazi o familie, ceea ce se materia-lizeazi in remiterea unui liwet de familie. pACS-ul, lnschimb, fundamenteazi un cuplu. De altfel, se intAmplidestul de frecvent ca partenerii dintr-un cuplu si se ci_sitoreasci doar c6nd asteapti un copil.

Aceasti schimbare sociologici are consecinte impor_tante, mai ales aceea de a impovira cuplul cu agteptiricare, pAni acum, erau mai degrabi de resortul dimensi_unii familiale, indeosebi in ce privegte baza de siguranlia fieciruia. Familia devine o institufie limitati la exerci_tarea unei parentaliti,ti centrate mai degrabi pe dorinlade a-i vedea pe copii integrAndu-se in viafa sociali decAtpe transmiterea unor valori familiale. Este necesar decisi revizuim modelele de dinainte, nu si le regretim.Prin urmare, se impune si pnem cont de aceasti situa$enoui. Timpul nu merge niciodati in mar;arier!

Ceea ce au in comun cuplul gi familia cu toate celelalteinstitufii este faptul ci se intem eiazd pe baze mitice: va-lorile care le sunt atribuite, agteptirile pe care le suscitifiecare dintre ele. Dar acegti piloni mitici s_au schimbat.S-a trecut de la ideea ci intemeierea unei familii cimen_teazi cuplul la o situa,tie ln care copilul este cel care ilpune in pericol. De altfel, numirul mare de despi4iricare interyin indeosebi dupi narterea celui de_al doileacopil este elocvent in aceasti privinfi. Familia pe care ocreeazd, copiii din momentur in care se nasc a devenit oinstitulie rivali, care ciuntegte intimitatea cuplului.

Dar daci nagterea copilului este de acum contrariulcimentirii.cuplurilor, atunci pe ce se mai pot sprijiniacestea pentru a exista? prima incercare de a institui unnou cuplu a fost ficuti imediat dupi mai 196g. pilonul

j

mitic valorizat ln acea perioadi era ,libertatea": liberta-tea sexuali a fieciruia, autonomia, realizarea dorinfelorindividuale. Astizi insi, pufini mai sunt adeplii aces-tui model, el fiind inlocuit cu un altul, care sebazeaziesenlialmente pe ,,incredere" gi ,,fidelitate". Daci ne-ammira ci tinerele cupluri pun in prim-plan aceste douivalori, ar insemna si contestim consecintele aces-

tei separiri dintre cuplu ;i familie asupra cuplurilor.Agadar, ceea ce conduce la crearea unui cuplu nu estenicidecum - sau doar rareori - proiectul de intemeierea unei familii. Aceasta apare ulterior, abia atunci cAnd

cuplul face dovada unei anumite trAinicii a rela$ei.

$i atunci, daci nu proiectul de intemeiere a unei fa-milii duce la aparifa unui cuplu, cum se explici dorinfade a forma un cuplu?

DE CE UN CUPLU?

in zilele noastren celibatul nu este sinonim cuabstinenla sexuali sau cu lipsa relafiilor amoroase. Elinseamni, pur gi simplu, ci nu avem chef sau ocazia de

a ne consacra unui cuplu.Acest parti-pris de a-gi apira propria libertate

aparline celor care sunt coplegili de alte investiri sau

celor cirora acestea le sunt suficiente pentru a simfi ciexisti (inve stiri profesionale, confesionale, politice, so-

ciale, afiistice), precum gi celor care, dupi despirfire,au in griji copii gi nu doresc si formeze o familie re-compusi, date fiind complicafiile pe care aceasta le

@ ==lllfilm

il:li,,,,t,,-

mi respingi sexual, nu pot decAt si mi indepirtez detine". Rizboiul se pornegte cAnd amdndoi au dreptate.

PROBLEMA NORMELOR: A COMUNICA

NU il\lSEAMNA DOAR A VORBI

Si amintim ci un cuplu nu existi decit daci mem-brii sii pistreazi o diferenti intre intimitatea cupluluisi lumea exterioari.. Putem si ne gAndim, de asemenea,

;i la un anumit echilibru care trebuie gisit intre o preamare penneabilitate la normele exterioare - care intrinepoftite in intimitatea cuplului - ti o prea mare opa-citate -, dezechlibrul putAnd si duci la comportamentedeviante.

Referitor la aceste norme exterioare problematice,am menfionat deja reprobarea relafiilor,,fuzionale,, -care sunt, in realitate, pasionale - gi dificultilile pe carele poate genera mitul de autonomie suslinud de cei careintervin din exterior. O alti normi deosebit de diuni-toare, dat fiind ci este susSnuti de numerogi speciali;tigi nu este perceputi, de multe ori, ca o normi a uneiepoci, este ideea ci o ,,buni comunicare" trebuie si pri-meze in cuplu, interpretati insi frecvent ca stabilire aunei bune comuniciri verbale intre parteneri. in sine,nu este o propunere proasti, dar subestimeazd comple_xitatea comunicirii umane gi faptul ci verbalul nu este

v Yezi Robert Neuburger, Les Tenitoires ile l,intime. L,Iniliviilu. le cou_ple, la famille, Paris, Odile Jacob, 2000.

intotdeauna cel mai bun canal de comunicare.ln Viese*dte, Pascal Quignard afirmi ci,,limbajul nu este con-temporanul diferenfei intre sexe... Nu se potrivegte cuiubirea... Limbajul indepdrteazi iubirea, tot aga cum se-

xualitatea incomodeazi limbajul si se ascunde mereu inspatele lui". in timpul gedintelor, am auzit de nenumi-rate ori asemenea fraze:,,Nu vorbeste - sau nu vorbegtedestul", ,,Refuzi dialogul" etc. Dar in cazul multor per-soane, aceasta corespunde mai degrabi unei oboseli dea intra in dialoguri care devin repetitive, predictibile inconlinutul lor. Uneori, situalia se inriutitegte din cauzaideii ci, intr-un cuplu, partenerii trebuie si-si spunitotul unul altuia! Consecinfele pot fi supiritoare, maiales daci ,,a-si spune totul" inseamni si evocarea trecu-tului fieciruia, mai ales cel sexual, riscul fiind aparitiaunor dificultiti sexuale in cuplul actual, fie din cauzablocajului care intervine cdnd revin imagini provocatede rememorarea vitejiilor de altedati, fie cdnd partene-rul, gi indeosebi partenera actuali resping acte pe carespun ci le-au acceptat in trecut - lucru pe care mi l-aumirturisit mai multe persoane.

Comunicarea, mai ales cAnd existi dezacorduri, se

transformi adesea intr-un dialog al surzilor. Mi se pareci, daci ceva se schimbi, intr-adevir, intr-un cuplu,acesta este chiar limbajul. De multe ori, comunicareadevine predictibili, fiecare ;tie ce va rispunde celilalt launa sau alta dintre intrebiri, iar rezultatul este frustrantpentru amindoi. Se ignori faptul ci orice comunicareumani folosegte doui canale distincte: limbajul analo-gic;i limbajul digital. Limbajul digital corespunde, maimult sau mai putin, limbajului verbal, cuvintelor, dar el

@ Fffitllll| ::'#;,*

presupune gi o laturi analogici: intonaliile, atitudinilecorporale. Limbajul analogic este transmis prin corpgi acfiuni gi se referi la imbriciminte, igieni, chiar gimirosuri - fie ci este vorba despre parfumuri rafinatesau o neglijenli voluntari. Analogicul contrine deseori oparte de digital: comentariile verbale.

Iati un exemplu in care domini comunicarea analo-gici. lntr-o situafie care mi-a fost relatati, doamna seplAngea ci domnul nu voia si aibi raporturi sexualedecAt dimineafa, dupi ce se trezea. Ea ar fi preferat sifie mai degrabi seara. Dupi citeva tentative de dialogpe marginea acestui subiect, care nu au dus la niciunfel de schimbare, s-a hotirit si aclioneze intr-un modanalogic. lntr-o dimineafi, cind soful ei incepuse ma_newele de apropiere de ea, l-a lntrerupt, explicAndu_ici gi-a luat ojucirie sexuali, de care s-a folosit in searadinainte, aga ci era epuizati gi nu putea si_i accepteavansurile... Rezultatul nu s-a lisat agteptat adesea,sogul s-a aritat mai pasional seara!

De multe ori, aceasti prejudecati a primatului uneibune comuniciri confundate cu comunicarea verbalilasi pe plan secund alte prioritifi, care, neglijate fiind,pot pune cuplul in pericol. Menfionez indeosebi necesi-tatea de a menf,ne un raport de seduc$e reciproc, ceeace este interpretat uneori de unele surse din mass_me_dia ca fiind un raport servil; nu vid insi de ce ar mairimAne cineva intr-un cuplu in care ar lipsi aceastidimensiune pe care sebazeaziastizi specificitatea lui.Dar aceasta este o alti prejudecate...

Existi o situagie care se poate dovedi extrem de ris_canti, chiarprimejdioasi. Unele grupuri etnice importi

norrne care nu sunt cele din lara care ii gizduiegte, fiindsusfinute de grupul de semeni ai birbatului gi de fami-lia acestuia. Originea violenfelor conjugale nu constineapirat in faptul ci soful este deranjat de compor-tamentul sofiei, ci in teama ci va fi judecat de grupulsiu de apartenenfi, de prieteni, de familie, astfel ciar putea si considere justificate reacliile sale violente.Nu este o problemi de cuplu propriu-zisi, ci de intm-ziune a normelor exterioare, care vor provoca aceastidisfuncgionare majori. Daci violenfele conjugale suntesengialmente apanajul birbatului, se inregistreazi ca-zuri din ce ln ce mai numeroase de femei care recurg laviolenfi, dovadi gi multiplicarea numirului de asocialiia ciror activitate vizeazi tocmai violenfele exercitate defemei asupra sojilor lor. Aceste reflecfii ne permit abor-darea 9i a altor norme care sunt o sursi de conflict gicare se referi, in primul rAnd, la repartizarea rolurilorgi sarcinilor in funcfie de sex. Acest aspect poate generadificultili cdnd partenerii devin pirinfi, subiect pe careil vom aborda ln capitolul urmitor.

O prea mare opacitate la normele exterioare poateprovoca gi ea situafii periculoase. Unele cupluri suntizolate sau se simt izolate; alteori, au tiiat chiar elelegiturile cu contextul amical, familial. Daci se ivescindoieli cu privire la ,,normalitatea" a ceea ce se pe-trece - la oricare nivel, fie el afectiv, sexual, financiar,rela,tional -, cum trebuie si reacfionim? Sunt mulgicei care nu prea reugesc si identifice ce este normalsau nu, acceptabil sau nu in sfera cuplului. Si privile-giem criteriile personale, sau pe cele care par si cores-pundi celei mai rispAndite opinii - exprimate fie prin