N. IORGA'---------)Y-'

Cum se poate incireptastarea functionarilor?

= ConferinVa tinuta. la Societateafunctionarilor publid din Ploiesti

VALENII-DE-MUNTE

Neamul Romänesc", Tipografie 0 Leggtorie de dill1913

Cum se poate indrepta starea functionarilor ?CONFERINTA TINUT:i LA. SOCIETATEA FUNCTIONARILOR PUBLICI

DIN PLOIE§T1, DE N. IORGA.

Conferinta aceasta n'are nimic atragator intr'insa ; din potriva,numal o expunere a unor durerf foarte reale si aratarea mijloa-celor practice prin care aceste durerl War putea Inlatura. CacItrel ca a venit vreaaea ca sa Incepem a vorbi si de durerilenoastre i de nevoia de a indrepta acele durerl, pentru ca decleialte lucrurf am vorbit in de ajang. Da atitea decenif inTara-Romaneasca nu se vorbeste cleat de ferhirile i binecu-vintarile noastre i, de oare ce an de an se petrec lucrurf carene invatä ca trebuie sa privim si in alte part!, sat ni indreptammit si in alte directif, cred di a venit vremea hotarit ca avenit ca si in domeniul vietil functionarilor si muncitorilor,ca i in toate domeniile de activitate nationalä, care sint adeseorl domenil de nedrentate si de suferinta nationala, sa cantata,färã sentimentalitate. dar fara nesimtire, ce ni lipseste si cums'ar nutea indeplini lipsa.

Voiü spune de la inceput care e mijlocul eel mare al tuturorindreptarilor : solidaritatea. Prin solidaritate pot si functionarif saiasä din starea, cu adevarat de plIns, In care se gasesc cu totif,afara de putine exceptif, care-s1 datoresc situatia lor privilegiatanu totleauna tilentuluf, merituluf, anilor indelungatf pe cari

petrecut in serviciul Statuluf, ci unor consideratil careskit prea multe, prea felurite i prea unite ca sa le infatisezaicf, in aceastä seara. Fiecare, de altminterea, stie, numaf ui-tindu-sa Inca odata la acel can Ii staii in frunte, can Ii stagune orl pe cap, care slat multele drumurf foarte inguste, careduc la maririle i innältimile din timpul nostru.

In general functionarul romin stä foarte rail, de multe orlsta desperat de rail. Si êü slat functionar ca i d-voastra, func-

dadei

* *

4

tionar mat bine situat declt d-voastrA, dar nu pe drumurl YAW-ralnice, aga !nett pot sl-rnt daii seama foarte bine, ca gi dum-neavoastrA, ce InseamnA munca, ba pot sA gal Inca un lucru,pe care-1 gtitt bine : ce poate Insemna munca nerAsplAtitä gibatjocuritA.

Dec!, functionar ca gi d-voastrd, datimt voie sä va expunchestiunea cu sentimentul agela firesc pe care Ile dreptatea, su-ferinta simtita In fiinta gi vAzutA in apropierea sa le pot deg-tepta In sufletul fiecArul om care cugeta drept gi simte cumse cade.

Dad am compara pe functionarul romin de acum clieva de-cenit cu functionarul romin de astAzt, am vedea o foarte maredeosebire. Cel dintre not cari sint fit de functionart gull bielgu-gul de pa vremurl, pe care, cu toate silintile, nu-I mat putemaduce Innapot. Si luArn in acelast rang administrativ, In aceiatcategoric), ce putea fi cineva la 1870 gi chiar la 1880 gi ce e suc-cesorul aceluia astAzt. SA zicem : subprefectul da pe vremurt siadministratorul de plasA din timpul nostru. Si tatAl mi( ta a fogsubprefect , gi poate de aceia n'am ajuns eil la nimic. Pe vremeaaceia subprefectul avea la regedinta tut trAsurA, purta o fru-moasa uniformA , am vAzat Inca subprefectt in uniformä gi ligedea destul de bine cu frumoasele trese de argint ca un gene-ral de administratie la parada de 10 Main ; calAragl de modaveche 11 incunjurati cu alaiul lor sprinten prm plas6... Un ade-vArat represintant al Cirmuirit, un functionar foarte respectat,care trecea Innaintea multora : administra, judeca gi comanda.trupe. Et bine, a trecut vremea aceia, gi administratorul da plas0."din timpul nostru, 11 gtitt ce este : un Het tInär, licentiat indrept, trecut doar prin anume lncercArt de examine gi care atrebuit de cele mat multe or! sA se cAciuleas0 rAta pentru a... re-ugi la concurs. (Certificatul ca certificatul, dar ce politicA factdumneata, or! tatAl dumitale, unchiul dumitale ; dad egtt insurat,socrul dumitale ? Cie servicit al putea aduce in localitate parti-dulut ?) Si dupl acest examin de capacitate cu totall special iftrimete administrator la plasa lal. Dar, bine inteles, plasa variadtot dupa rAspunsul dat la interngatoriul la care a fost prealabil supus,gi astfel administratorul de plasm va sta la dot pagt de B Icuregtt,ort In bAltile Dobrogit, ba poate, Lithe, la Silistra. (Ilaritate,aplause). COct se zice cA un ministru foarte influent care locu-iegte prin Nordul Moldovet ar fi spus candidatilor sat de PI u jb5. :mat agteptatt douA tun! de zile, cã in curind se deschid citavasute de locurt In Cadrilater. (Ilaritate.) Si pa urmA 11 poartA din-Wan loc IntCaltul, II Innaintead or! nu-1 ',Innaintead, dupl lm-prejudrt care nu stilt In raport cu studiile, calitatile §i servi-ciile sale. Niel chiar cel mat norocos in... relatiile lut socialenu va ajunge prefect. Caci, precum gtim, prefectul nu este unadministrator de plasA, ci un domn care n'a putut fi numit de-

putat sau senator §i care se multame§te cu ceva mat putin, pentrumotive de ordin particular ori pentru ca pe urma ea poataajunge §i deputat. (Ilaritate, aplause.)

Fiindca administratorul de plaid e rati plata §i n'are cu cellplati deplasarile, nu se deplaseaza. Iml spunea, acum cittvaant da zile, un protopop, om foarte sincer : (Sint, domnule, dolt&felurt de protopopl, coat cart eircula prin judet §i eel cari nucirculä; cel d'intaiti dorm la popa, maniac& la popa, se plimbacu trasura popel §i sfantuiese pe popä ; cellaltt nu circula, cumsint eft, protopop mat cinatit, nu circula 'hada nu vreati sädoarma la popa, sa maninca la popa, sa umble cu call popet §isk sfäntuiasca pe popa, eget, fiind platit cum shut, n'am cu.ce si-mt tin cal §i si-mr platesc mincarea in diferite locurbh Etbine, cum e cu protopopul, este in cele mat multe casurl §i caadministratorul de plasä. It ajunge a formav lut, dack nu-1 intere-seaz1... fondul altora. Era un medic in judetul Do1j, un strain §i,ca multi altit, unul care cuno§taa foarte Line tam noastra , §i el&idea unlit tinar functionar, foarte incurcat in rosturile debu-tulut sail, sfatul urmator : fate forma ; ce to pasa?1 Adeca : gase§tiregistrul, iscalegf; dack nu, il aduct acasa, §i tot merge. (Mareilaritate, aplause.)

Va putett inchipui: rad plata, tinar, in cele mat multe casurtfara nicto experienta, pentru ca la not nu ajunge cineva in func-tiune dupa o scara intreaga de experiente, facute din rangurilecele mat de j3s, ci, dupa cum e §i tata, si fata de prea multeort, clad e vorba da zestre, 11 bombardeazi de odata in lo-curile cele mat de frunte, a§a ca nu e nevoie sa o iea de la ne-voile, de la suferintile §i incercarile cele de jos. Rid cet matmulti de naivitatea acestut bliat ie§it ierl alaltaiert din Facul-tatea de drept. Lula mica, experionta milk consideratie so-cialä §i mat putina. Da cite ort nu s'ati vazut teranil facind hazpe urma administratorulul de plasa care n'avea cu ce WO pla-tease& träsura §i mergea §i el ea o biata mirtoaga pe cararilemuntilor, ea un deem §i valoros represintant al Statulul romin...(Aplause.) Tott coinerciantit evrel impamintenitt de curind, tot!aventurierit pripa§itt in tara noastra se uita la el cu mila oa-menilor bine imbracatt §i cari ad Lunt la buzunar....

Sa lam o alta categorie de functionart : nrofesoril. Am auzitca in societatea d-voastra nu slat profesorl. Foarte rail 1 Sint §iel functionart intocmat ca §i ceilaltl. Au o misiune foarte fru-moasa, dar aceasta nu-1 itnpiedeca sk se simta tot functionart §isk caute sä fie solidart cu dvoastra. Ce, dad stä pe catedra eo a§a de mare deosebire intre locul la care se ajunge prin ci-teva trepte de tron §i umilul scaun la care so aseazi, lnnainteaunel biete mese /Mate de cerneala, sapate cu briceagul, colegulfunctionar ? 1

I ml aduc aminte ce era un profesor pe vremea cind Invatam

6

et in scale primare gi secundare din orasul mkü de nastere,undeva prin Moldova, unde träiaü mal multi Romini pe vremeaaceia decit aü ramas acum. Pe atunci, institutorul chiar numai vorbim de profesorul secundar era o fortg moral& i unaorl chiar materiala In oras. Directorul swift primare (Marchian,din Botosanl, d. Balasescu, unul din eel gesezeci de oamenl carim'ai1 votat i claunazi la Colegiul al IT-lea din Botosalii, era ci-neva intro fogtil sal colegi i fostil sal elevi. Director de scoalaprimal* dar a stat director cit a vrut el, iar nu, cum e as-OA clad un Guvern aduce pe director, i, clad vine alt Gu-vern, aduce i alt director, si totul se premeneste parck ar navklibarbaril, cari sg smulga casa i cimpul biruitului i IA le treack instapinirea biruitorului... Ce slut apucgturile acestea salbatece I Pro-fesoril de la liceil erau atuncl in fruntea cagtenilor supt toataraporturile. Dominail politica localã, i vg aeigur ca nu numalca o dominaü, dar o onorail i o calauziail innaltind-o. Una dincele maI interesante din amintirile mele de tinereta e visitaatotputernicului Ioan Brätianu, in culmea straluciril i inriuririlsale asupra terir, la liceul din Botosanl. Inchipuiti-va un prim-ministru visitind un liceü din fundul unel provincii astazI s'arda totl peste capl... Dar eü tiii ca in vechile incaperl de ser-viciu, cam darapanate, ale unel Curti boieresti de pe vremurl, aaparut, pe neasteptate, un batrin vioifi, foarte sirnplu imbräcat,cu doug, trel persoane Hogg. dinsul. Era lectia de fisieg. Profe-sorul, nu dintre cel mai extraordinarl, fgcea si el politick si altipolitica decit a primulul-ministru. Poate ca se putea infatisamai bine de cum s'a infatisat, dar nu volil uita cum ti'a ridicatde pe scaun ca sk salute demn, i s'a asezat din nog la loculsü intrebindulf oaspetele ce doreste, pe eine vrea sa-1 intrebe.

era un profesor mediocru. Scene aceasta s'ar putea oare intimpul nostru ? In goana pentru a fi numit inteuna din sutelede comisiunl care se fac in fiecare an in Romania anume cabeneficieze unul sail altul,profesorul de fisica examinind la gitn-nasticg, iar cel de gimnastica examinind la religie, numal sk fiaundeva in vre-o comisiune, in asaltul pentru a obtinea ao deta-sare la Eucurestr, care atirna, cum stiti foarte bine, nu de me-ritele pedagegice sail stiintifice, ci de meritele, elastice de multeoil, ale serviciilor aduse cluburilor, cred cg nu. Ginditi-apol care e azi gospodaria unul profesor, care sint rcsturile lulsociale, infiuenta lul in societate ? Leafa e tot cea de acum 20-30 de an!, cu o foarte uoarä crestere In anil din urrea, rostu-rile sociale inferioare celor ale unul advocat abia iesit dinscoalg, unul samsar de petrol ; influenta eine o primeste, cinciministrul promoveazg, ministrul pune r ote, in interesul gcolil,fireste, dar si al partidulul ?

Dupg aceste doug exemple sä ne intrebam avem a face cao stare de lucrurl fatalg, iremediabila ?

sk

Si

vt.

7

Trebuie sa facem o constatare trista intr'o privinla : in toatalumea clasa functionarilor decade. Nu e un semn bun al timpulul,de sigur ; vremea noastra nu e cea mal bunk din toate vremile,va rog sa o credetl ; arare orl a fost mal putin respectata fiintaomeneasca pentru insugirile el mal innalte, 'Ara adausul de pu-tere gi bogatie. Traim intr'o vreme de plutocratie gi de arivism,aid gi aiurea ; fiecare cauta ea se strecoare mal rapede; supe-rioritatea cuiva in societate se afirma prin averea pe care a gtiutsa o capete, sad gi aid intervine giretenia sail averea acad! ilusie o gtie da, cacl in societatea noastra principalul nueste sa fil bogat cu adevarat, ci A te aratt bogat, A te imbraclstragnic, sà te lafaiestl in trasurl luxoase, sa al la dispositie auto-mobilul tail, sa participl la toate petrecerile «lumil bunez : n'oel vie nimenl sa caute in lada d-tale de fier, care ar putea säinsemne cit lada de fier a d-nel Humbort, n'o 0'4 cerceteze ni-ment titlurile d- tale de rend §i n'o sä41 masoare nimenl mogia.ParI bogat, egtl cm 1

Acel cari ail bogatia, sail par ca o ail, ocupind locul intaiiiin societate, functionarul nu mal stapinegte pe totl cellalti ; au-toritatea luI de servitor gi represintant al Statulul, de detinatorin oarecare masura al puterif, este in mare scadere. Pana giautoritatea socialk am zice, a ofiterilor, pe cari-I ajuta putinuniforma, ests in scadere fata de a cutarul capitalist cu inelepe toata lungimea degetulul, cu ac de cravata american ce-tliea ochil, cu rotunditatea corporala potrivita sauatiel sale inplutocratie. Ne stapinesc eel cu ban!, indiferent de felul cumi-ail capatat, orl prin ce mijloc gi-ar ti facut averea. Povesteae cam veche la not Cind am venit intaia oara in Bucurestl, amvazut intrInd intr'una din pravaliile la moda un 'Atria vene-rabil, gi, cum a intrat, toata lumea, In picioare, s'a grabit sa-Iserveasca innaintea tuturora. Intrebind cine e, am afiat cä eraunul dintre imbogalitif regimulul liberal incheiat la 1888. Omulstatuse in pugcarie vre-o dol anl gi iegise de acolo pastrindullaverea hut cea mare. Si, pe cind cutare general gi fost mi-nistru, osindit gi el, unit zic WO, dreptate, igl tira batrIne-tele supt ochil despretuitorl al lumil din Capitalk acestalaltigl continua viata ca mat innainte, sfidind pe orlcine. Atuncl erapoate un cas isolat, acum e generalitatea. S'a ispravit cu ta-lentul d- tale, cu munca, cinstea, numele d-tale, poll si te co-borl gi din luptatoril lul Stefan-cel-Mare gi al lul Mihal Vi-teazul, biett razegl gi mogneul peritorl de foame 1 , aceia nuplateste un ban : te biruie cel cu automobilele, cu receptiile, cufurtul gi risipa. Prin urmare, a crede el vremea de aur a func-tionarilor se va intoarce, e zadarnic. Insa, iarägl, e o mare deo-sebire intre a crede aceasta gi a afirma cä starea de lucrurI deacum, stare de lucrurl care se poate resuma in trel cuvinte :

s

miserie, umilinta gi nesiguranta (puternice gi prelungite aplause),trebuie A dainuiasca.

Aga find lucrurile,gi nu d-voastra o BA va spun amanunte,cad ele alcatuiesc biografia mal a fieearuia dintre d-voastra,trebuie BA ne gindim la ceia ce se poate face pentru ca aceastastare de lucrur1 sä incgtEze.

Se impune lupta. Si de ce arma dispunet1 d-voastra pentruca E a NI fie mal bine, d-voastra, gi, ma! ales, copiilor d-voastra,cari se ridica in imprejurarl ce nu li asigura puterea fisica giputerea morala prin care poate trai omul cum se cuvine, cadcopilul neglijat de astAz1, orIcit de bine inzestrat, va fi omulinvins de mine, peste capul caruia vor trece cellalV, or1cit derAU daruit1 de natura. (Aplause puternice.)

** *

LIAM, dispunem fiecare din no! de un mare lucru : de timpulnostru. Si aid dati-m1 voie ea fiti mal sever cu nof toy. In ceamal mare parte, gi aiurea sint imprejurarl grele pentru func-tionarl, dar aiurea nu se comite marea gregalä, care se comitela nol in de obgte, de a se razima cineva numal pe functia sade Stat. Iata ce vreati BA zic prin aceasta. tiii ca sint gi func-tionarl foarte ocupat1, cari stau Oa noaptea tirziii de-0 pra-'Mese ochil gi sanatatea, gi nu pot tinde la nick) innaintare saiiimbunatatire a soartel lor. [Munk! am ascultat la Camera ointerpelare cu adevarat impresionanta despre viata nenorocitilorfunctionarl de la grefe, cari trebuie sa serveasca toate gilceviledin Tara-RoEnaneasca, cea mal libera pentru toate ambitiunilegi toate hartuielile care se transforma in process. §tiii ca mintfunctionarl caH stau pana in adincul noptil pentru ca natiunilH place ea pentru or1ce lucru de nimica sa se arunce in pro-cese ; §titi ca sint functionarl cari ig intrebuinteaza tot timpullor intr'o munca doboritoare gi rail platita, gi n'am destula com-patimire pentru parasirea in care lincezesc acegt1 functionar1 gidestula admiratie pentru statornicia cu care indeplineac datorilcare aduc dupa dinsele aga de putina rasplata. Dar vet1 recu-noagte gi d-voastra ca sint gi alt1 functionarl, cari intrebuin-teaza din timpul lor pe zi trel, patru ceasurl,daca le intrebu-inteaza. Mal cunosc un lucru : ca sint Ministere, la care mult1functionarl ceva mal ridicatT, cari ar trebui BA fie la ceasurile8, yin la slujba la 9 gi jumatate or! 10, gi natural ca, in loc saplece la 1., cum s'ar core, pleaca la 12, iar dupa amiaza nuse lucreaza. 0 inovatie fericitä. Dupa-amiaza trebuie sa fie li-bera... Un semn de intrebare... Pentru ce?

Dar nu e numal atita: luind exemplu probabil de la Corpu-rile Legiuitoare, s'ail deprins gi functionaril Ministerelor Ea pre-fad in serbatorl zilele libere care despart doua hramurl. Prinurmare Lull! e o serbatoare, dar e gi Miercurl serbatoare, prin

9

urmare i Mai tl tot serbatoare trebuie sa fie, caa orlgice ziintre doua serbatorl devine prin acest fapt gi ea !Muth. Daca seintimpla ea mat fie o serbitoare in cursul saptaminiI, atuncl epacat de Dumnezeii si te deranjez1 intr'o saptamina cu douaserbatort: te pint d-lul ministru, d-lul secretar- general orI numald-lui gEf de biroil, gi let concediu meritat de la inceputul pànãIa sfirgitul saptamlnil. Iar bietul om venit in Clpitala tocmal dinDorohoid orl din Severin, Dumnezeii gtie cu cita greutate, casa bat& la uga cu petitia lut, pentru un drept al lul, trebuie saagtepte pe cheituiala o saptamina intreaga la Bucuregt1 papa seva mintui aceasta serbatoare hebdomadara a Ministerelor. Esteo stare de lucrurl absolut insuportabilä, i, daca urmam cu sis-temul acesta, vom ajunge in halul uncle toy santil seserbeaza i numal din cind in cind functionarit mai lad& publi-cul de cite un dint. Am lucrat in Arhivele din Rusia,sistemul: n'aveam calendarul cu arepausul dominicab rusesc giplutiam in necunoscut ; ma duceam la arhive, i mi se spunea :ni pare rau, astäzl att putea s lucratt, dar e sfintul Safirin ;ziva cealalta tot aga : azl s'ar putea lucra, dar e Sfintul Dorof-

aga mat departe, 'Melt nu se lucra aproape de loc. Etbine, d-lor, nu-gl poate inchipui cineva cit ráü fac functionarilorcari sint adevarati mucenicl al mese! lor de lucru, functionarilacegtia bucuregtenl al Ministerelor, functionaril acegtia de parada,cari aduc scaderea prestigiulul moral al tuturora i Inapiedecaimbunatatirea materialä a soartel lunctionarilor care muncese.

Prin urmare eü zic aga: timpul nostru e dat ca sa-1 munchn.Soarele, nu-nut aduc aminte sa fi luat concediu de cind lumi-neaza. lumea ; primavara mat face citeva fasoane innainte de aaparea definitiv in April, dar, cu toate acestea, n'a lipit niclo-data de la datoria el : vine gi pune florl De copacl i inverzegtecimpul. Da, natura este un exemplu de continua munca i opilda a placerilor i frumusetilor care pot sa iasa din munca.

Dar ea zicem ca Statul, Intr'o rea alcituire a lucrurilor, cere,pentru o leafä miserabila, o parte numal din timpul unul omcare e in stare a munci gi simte dorinta de muneä. Muncegtetrel ceasurl numal la slujba ; ce face cu reatul timpulul sag ?Va raspunde functionarul din Apus. tii ce face ? Luati cutareroman al lul Richepin, acela care a fost serbatorit la nol pestemasura lath de meritele sale (Braves Germ : in el se zugrivegteviata pe care o duce un profesor particular de musica, gi in ro-manul acela vezt cu ee socoteala gtie sa string& din nu gal citeocupatil atita cit 11 trebuie lul ca sail tie viata. Dar aicl la nol,poate ca nu se cere inteligenta, activitatea, cunogtintile cuiva...Se poate duce cineva la cutare casa de comert ca sa tie registre :citl n'ar fi multamitl al poata gasi un administrator plata cu200 de lei pe lima pentru a-1 tinea registrele la zi Mentionezun prilej. *i nu poate 11 vorba de rugine cind dal mund serioasa,

Ramie,

si tiU

teih,si

10

pent& cigtig cinstit, orlunde, ori pentru ce. Ce e acea falga ru-gine a functionarulul ? Al timpul d-tale liber, 11 Intrebuintez1in locul uncle e apreciat gi rasplätit.

Cind fiecare din acel cari fac parte din imensa lume a func-tionarilor gi-ar intrebuinta tot timpul cerut pentru a ajunge labuna stare la care de sigur ca are dreptul mice mune& eta-ruitoare gi cinstita, nurnat atuncl poate sk inceapa gi tdistractiaB,legitimata. Am tot respectul pentru cel care muncegte gi toatacomptitimirea pentru cel a carul mincä nu e rasplatita, dar nupot avea niclun respect gi niclo compatimire pentru boierul debiroil, pentru ciocoiul de cancelarie care muncegte trel ceasurldin zi gi lntrebuinteaza restul timpulul frecventind cafeneleleca sti discute zgomotos o politick pe care o Intelege sau nu(puternice gi Indelung prelungite aplause), gi car= putin 11peg dad cel de acasa ail ce li trebuie I N'am niclun respectpentru junele care, functionar incepator, se Imbraca latocmalcum se Imbraca vestitul sportsman bucuregtean cu averea demilioane mogtenita de la parintl gi caruia i-ar fi mill sa-gI pa.-ráseasca Imbrticamintea la moda eau tigara scumpa gi biletulde teatru, dar n'are curaj al de a Intemeia o familie gi de a In-tali In felul acesta viata románeasca a tirgurilor noastre. (Pre-lungite aplause.)

Dar, In afara de intrebuintarea aceasta integrald a timpulul,ce se poate face pentru ca starea funetionarilor sä fie mal bun&dealt cea de acum? Ss zice : SA facem petitil, sa redactam me-moril, el le adresam represintantilor tail In Parlament ; e da-toria lor ea intervina, si anunte interpelarl care pot sa fie binefacute, ea lutilneasca aprobarea calduroasa a Parlament alul gia ministrulul respectiv. Solicitudinea Guvernulul este astfelIndreptata asupra acestel categoril de cetatenl, ba poate chiarse gi pregategte o lege. Dar peste clteva luni Guvernul a cazut,gi alt domn o el fie cu o noua interpelare, cuvintarea va fiiargigl foarte bine primitä, masurile se vor fAgadui din nou, giiar va cadea Gavernul fara ea se fi facat nimic. Sill, chiar devine cu o masura legislativa, folosul el va fi cum gtim ca estefolosul masurilor legislative de la nol : votate, promulgate, darneaplicate sail rail aplicate. Orlcum, gi aceasta intervenire esteo cale, dar eil cred ca nu trebuie ea te adresezl la altul panan'al facut d-ta tot ce pot! face. D-ta Intaiii, cu puterile d-tale,gi dupa aceia ea incercl gi altfel.

La nol, drept vorbind, Statul Insemneaza firma, nationala pa-jurea pe care o pune la poarta partidul care, prin mijloacele obis-nuite, a luat In stapinire totiil dupa ce a biruit pe cellalt partid I«Aicl e Statul romin b. Rack In adevar e Statul romln, Statulrorala sä-1 aiba ca locatar pe domnul acela, iar nu ca stapIn :Dar exista aiurea un Stat care se vede mult mal putin dealt

11

Statul nostru, dar care foloseste mult mal mult tuturora :Anglia. De ce in Anglia rent mal muly oamenl multamitl decitin Romania, si, in specie : mat muly functionarl multamitl decitIn Romania ? Fiindca el incep intaiii prin asa numitul selfhelp,ajutorarea prin sine insusl, si astfel Statul se gaseste asa de bineajutorul pe care fiecare i-1 da, Welt II rAmine numal sa co.ordoneze interesele legitime bine organisate, ea le supravegheze,sa le indrepte. Nol am 'lines tot cu obiceiul de pe vremea Tur-cilor : cind itt facea cineva o nedreptate in tail, te apucal sacalAtorestl panA la Galatl sail Braila, asteptal sa vie o corabieea ea te dud la Tarigrad, cumparaI o rogojina, rogojina aceiati-o punea1 in cap, 0, chid trecea Sultanul, (Meal foe rogojinel,iar Maria Sa, vkind ca arde durerea unel rogojinl, punea peeineva ea iea petitia din mina nenorocitulul,va putey inehipuicite rogojin1 ardead la fiecare calätorie prin Stambul a Sulta-nulul i... Obiceiul rogojinil a prinse in cap trebuie parasit macarde o clasa culla si constienta cum trebuie sa fie clasa functio-narilor, si tr ebuie sa inceapd el in de el, cu nuterile lor, ea in.eerce a se ridica, si pe urmi sa vie si rolul Statulul.

.*

* *

Care slut oare acele puterl care stall la indAmina tunctiona.rulul ? SA vedem intaid care sint plingerile mat obisnuite ale!or si pe urma vom arata si izvorul insusl al raului. Plingereacea mat obipuita este ca lefurile nu cresc. Ar fl o mirare sci-creased I oa cum voitt B6. se vorbeascA de cresterea lefurilorfunctionarilor inteo tara in care un numar relativ mic de copilpoate invata carte si trece prin scoa1A, iar cellaly 'Amin panala sfirsit analfabey, dar si acel cari invati carte doI, trel anl,uita cartea invatata si nu mal cetesc nimic? Se poate vorbi deo sporire a lefurilor, atita vreme, cit avem in satele noastre abia40 0/0 de asa zisl stiutort de carte, pe cind de jur imprejurulnostru staii terl in care toata lumea stie carte, toatA lumeae pregätitä pentru viata ? Uncle voitl ea meargi intaiii banulStatulul romin : spre minglierea noastrã, sail spre ridicarea celormulti si mal nenorocit1 ca not, fail de cari iusa0 Romania n'arexista ? Nu numal atit, dar Tara Romaneasca a fost pang dau-nazi o tara fail aparare. Ma logrozesc cind o spun, fiindca, atunclcind o tara trebuie, in ajunul unor zile grele, sA-0 reformezeintreaga organisatie militara, este cu adevarat infioratoare in-constienta criminala a celor cari ail Meat ca lucrurile sa ajungAaid I (Aplause prelungite.)

Prin urmare, vedey d-voastra. vi se pot educe doua argu-mente, care sint. WA inioialä, argumente foarte puternicepentru a explica de ce lefurile nu pot creste. S'ar putea gasi,

1 De aid : mi-am aprina paie in cap".

vä asigur, mijlocul ca Intr'un an de zile Tara-Rom aneaseä, färäa cre§te esential budgetul, sà aiba §colt in fiecare sat 0, tarãO,mine poimine oastea romaneasea va fi cum tvebuie sa fie ca sane simtim sigurl i sa putem vedea viitorul a§a de glorios cum11 voice, 0 eel mai bunt patriott §i not, eel mat rat patrio41,-0nu se §tie nictodata care e cel mat bun patriot...

Cu toate acestea nict atucct nu se vor spori lefurile. De ce ?Foarte simplu. Dad in Tara-Romaneasca ar fi numat functionartutill, §i ace01 functionart utill ar lucra atitea ceasurt cite poatelucra un om frä primejdie pentru sanatatea lul, atuncl ace01functionart ar putea fi toarte bine platitt. (Aplause prelungite.)Dar, daca functionaril sint räfl platitt, este pentru ea la unfunctionar utd, o spun tail nictun lel de indoialA, sint cel putindot tunctionart inutill. (Puternice aplause ifidelung prelungite )Vet zice d-voastra: ce sã facem cu inutilit ? Acum, pe inutill itcunontett : este cite un Mat de familie buns care, purtind unbet.ga§. fin in mina, vine la d ta, tata de familie, coco§at de lu-crarile de biroil, mincat de reurnatisme, se intereseaza dad avenit o hirtie pentru dumnealul §i plead lasind un miros deparfum, o urma de pudra masculina in urma d-sale. Acest pro-duct abject al unel rele cre§tert nationale i al unel depravArtin vista Statulut (Aplause prelungite), acest copil pervers, &eftEd fie trimis acolo ca sa incurce pe altul care munce0e, matbine ar raminea la taicA-sail acasa, sA capete pre gatire pentruviata. Mat cunomtett i cellalt tip de tunctionar pensionar, careiea frumu§el pensia §i, pe IWO aceasta, fiindd voteazA cu Gu-vernul, vine 0-0 tuge§te batrinetele linga d-ta, incurcind muncafunctionarilor valizt, cari, pe Raga toate afacerile biroulut lor,mat trebuie sa indrepte §i ceia ce a stricat el, om batrin §ibolna v. (Aplause.)

S'ar zice : ce putem face dad' ni-1 trimete ? D-lor, inprivinta aceasta dati-mt voie sA vA fac o comparatie cu munci-to rit. Cad tott sintem mu ncitort ; dad unit lucreaza prin ateliere, iarallit la biroil ort in biblioteca, tot muncitort sintem. Dati-mt deavoie s fac o comparatie cu muncitoril. SA zicem ca intr'o lumede lucratorI pAtrunde unul despre care cetlaltt aü parerea (n'a venit cum trebuie, ci a venit s ii strice socotelile, sA Iiseada lefurile, sä introducA intrigt. El bine, acela nu eta dousaptaminl acolo: cu siguranta 1 Et cum ? Sint atitea mijloace dea arata unul om el n'are ce cAuta unde s'a strecurat. De ce alasat Dumn( zeif onfulut gluma i risul, alma teribila cinds'o intrebuint( zl ?...

Dar nu e numat arma aceasta contra functionarilor inutilteste si alta, mult mat puternica. De ce sint functionarilcum pot sa fie numitt in slujbe ? Fiindcl familia functionarulutinutil, orl numat el insql aü votat cu un anume partid ajunsla Guvern §i care-0 plate0e acum politele sale din timpul luptel

;inutill,

Id

gtil

13

pentru putere. (Fie ce-o fi, sa crape §i dracu', d-ta al sa ga-se§t1 pentru baiatul mieü o functiea. Si a§a se creaza cele malnea§teptate posturl : inspector peste §colile de dant, sä zicemca mine se va crea un inspector peste §colile de zinco6rafie.Dar nu exista poll de zincografie. Nu face nimic : se vor creascolile odata ce exist& inspectorul. Inal aduc aminte de un fostministru de Instructie Public& nu-1 void numi, §i pentru casint coleg cu dinsul in Parlament , un ministru cu mina foartelarga, care crea la functiunt de felul acesta, de speriat. Cunosc§i un cas recent, extrem de ridicol : un profesor din lag, numitinspector de nu §thi ce in Bucure§t1, sose§te la Ministeriil siintreaba unde-1 e biroul. I se spune: n'al biroü, pentru ca te-adat Intre numirea lul acolo §1 sosirea lul la Bucuregipostul a fost ocupat de altul, tot ap de indicat... (Ilaritate.)cite §i mai cite de acestea... Ginditi-va numal la (comisiunile)pedagogice, care incurca pe profesorl in folosul vanitatit §i do-rintel de a se primbla a unor colegl adesea mult mal tinerl...

Va sa zica, dad shit aceste functiuni inutile §i vor fi dince in ce mat multe, cad', de cind a venit actualul Guvern,

creat citeva sute, daca nu citeva mh da functil noua, du-blindu-se o multime de posturl daca a§a ceva poate avealoc, este fiindca, in actualul nostru sistem de viata politica, nuse poate altfel. Stitt unde o sa ajungem ? In halul in care eraItalia acum douazecl de anl, dna era gata ma dea faliment, clodajunsese ea aiba hirtie-monetä de un franc, §i cind Ministereleroiail de functionarl inutill. Cind s'a vazut ca se darima Statul,lia venit mintea la cap Italienilor noug Inca nu, se parefiindca sintem mal tinerl §i nu ne putem insanato§i moral a§ade curind ca fratil n(;qtri Italienit.

Vett zice insä : ce sa facem dad este a§a regimul politic ?Eil §tiü una : cA slot 40.000 de functionarl numal la Caile Fe-rate. sa luam o proportie asamanatoare la celelalte ramurl dinviata functionareasca ; Ara ginditt d-voastra la num&rul imensde functionarl cari se gasesc in Tara Romaneasca? i slot ceamai mare parte la orap, slot inscrig in cea mal mare parte inrindul alegatorilor, slot cu totit in stare sä deosebeasc& unelelucrurt pe care un om de rind nu le poate deosebi. Cind oveni nenorocitul nostru de frate Ion sail Vasile din fundul sa-tulul sad, din saracia §i intunerecul lot, chemat de d. admi-nistrator de plasa ca sa voteze la Colegiul al III-lea, spuindu-i-seca asta e bun, Aka nu, fire§te ca, de i se va oferi mincareceva mal buna, un paharut de mal multe, o pies& dedot lel nu se merge mat departe in ceia ce prive§te tarifulColegiulul al III-lea omul nu se mat ginde§te la ce ar puteasä fad din votul salt dad n'ar primi aceastã pomanä momen-t-an& §i cit de putin inseamnä aceasta pomana momentand fat&de folosul care ar ie§i pentru dinsul §i pentru clasa lul dad

Si

virf sat

;

afari...

sad

gi-ar intrebuinta votul cum trebuie. El se MEd prostit i batjo-curit, gi vine acasa pe dna cararl, bucuros de isprava ce afacut-o.

Dar cu functionarul e altceva, gi nu e numal o gregeala re-gretabila, dar e o crima fata de el, fata de clasa lul, de urmagilluI, actul pe care-1 savirgeste functionarul, pe care continuadin nenorocire, va continua sa-1 savirgeasca functionarul atunclcind preferá un avantagiu personal vk votul safl Mein-

votul cucerit, gi lashad de o parte intaresele esentiale aleterir, care slat gi interesele clasel din care face parte. Adeca emal bun avantagiul de o clipa procurat celul care voteaza agadeclt avantagiul permanent care ar putea sa resulte din con-ducerea mal inteleapta a Statulul romin, darnic, dupa dreptate,pentru intreaga clasa functionareasca ? Care din d-voastra arputea sa spuie ea e mat bine una declt alta? Minglierea aceiamomentana, care Inseamnä clot o alinatoare injectie de morfina,lit locul dregeril intregulul organism ca sa traiasca sanatosputernic fara s aiba hevoie de morfina menita sa aline pentruclteva clipe suferinta Daca multl functionarl gi-ar da seama deAcatul acesta, dna ar avea curajul care trebuie pentru a rapt

partidelor de interese votul sail gi a-I da oamenilor liberl, ca-pabill de a intemeia o noua viati politicä, menita ea dea acesteltart dreptatea pe care o agteapta de atita vr eme, atuncl functi-onaril acegtia ar mintui tara. (Aplause prelungite).

Cacl nu -wad eine ar putea-o miatui altfel. Teranil ? 0 sa tre-buiasca sl agteptam Inca multa vrame. Negustoril ? Cautati-I inMoldova, gi chiar in unele orage marl ale Munteniel. CoiegiulLig ? Dar lul starea de astazl II treb aie I Prin urmare acestaramine alegatorul Colegiulul al II-lea, care e mal congtient, malviuia, mal islet decit ce)laltl. Dar Colegiul al Ii-lea e alcatuit inlarga masurä, pe alocurl in cea mal larga masura, din functio-nar1. Si, atita vreme elk functionaril nu vor pricepe ca regimulpolitic actual aduce dupa dlnsul, fatal, favoritismul i calcareade drepturl, gi nu vor intrebuinta puterea lor, reala, pentru aschimba tam, puind o In rindul terilor de cultura gi dreptate,el nu se va putea plinge nicl de nestabilitatea, nicl de nedrep-tatirea, nicl de saracia lul !

In mina functionarulul sta sa indrepte intreaga tara nenoro -

citä in care el traiegte nenorocit.Dar care sa fie mijlocul pentru a se manifesta functionarit ca

o Imensa fortä electorald ? Mijlocul nu poate fi decit acela pacare 11 spune insugI titlul conferintel acesteia : solidaritatea func-tionarilor. Functionaril trebuie dea seama ea rangul care-Idesparte sail interesele personale care-I ageaza pe unil de-o partegi pa altil de alta, saü obiceiul de a se gasi intr'o tablra unil

altil in alta tabarktoate acestea slut lucrurl fara lasemnatate.

gi,

gi

15

Lucrul de capetenie este ca slat oamenl pug1 salt indeplineaacachemarea, rostul lor de Stet gi ea, prin urmare, cind a& lade-plinit cu cinste gi prin mune& acest root al Statulut amnia, aildreptul la o viat& omeneasca, la care, cum spuneam, are dreptuloricare muncitor cinstit. Atunct, de la un capat la altul al TeritRomanegtt, gi nu eine gtie cind, ci mine, in cel mat apropiatterrnin, ar trebui ca aceiagt congtiinta de dreptate, aceiest con-gtiinta de putere si se adauge la congtiinta de suferinta de astazlgi sa string& pe tot! functioaarit inapreuna, de la prefect panala cel din urma functionar din serviciul Jut gi de la innaltuljadecator pan& la col din urnaa grefier care se trudegte in cea-surf adincl de noapte ca sa serge o hirtie, de la profesorul uni-veraitar pana la cel din urnaa frate al sail, invatatorul care dalumina In sate. (Aplausa prelungite.) Si atunct s'ar gti ca gi eelce ara foot gasiti mat vrednict da recunogtinta gi de rasplätiregi ce1 mat lipsitl de rasplatire gi de recunogtinta, intr'un ceasde cutremur al sulletuld lor, a& gasit calea cea dreapta princare se poate indrepta o tar& gi se poate ferici un neam.

Dar, atunci cind se va intimpla lucrul acesta, clad va räsarinoua des& politica, clad vom avea un Parlament real gi minigtricari et id atirne de Parlament, iar nu Parlamentul sa fie numitde dingil gi sal asculte de poruncile gi ispitele lor, cind va venivremea ca inteadevar sd traina in libertate gi dreptate gi in iu-bire de tara gi de neam cu totit, atunci ce revendicatiunt ar puteasa fat& functionaril ? A venit ceasul in care putem vorbi, inpartea aceasta, mat putin sentimental gi emotionat. Dati-mi voiesa incheiii cu aceste consideratiunt practice conferinta mea.

Este o intrebare pe care de sigur v'ett pus-o fiecare dind-voastra, dar pe care n'at1 resolvat-o, impiedecatt de eine gtiece motive. Intrebarea este aceasta : ce are functionarul de cerutde la Stet ? Leafa sail avantagiile acelea care se adauga pe ling&leaf& ? Natural, vorbese de avantagiile legiuite, nu de cele carese lua& pe vremurl gi pe care le ieati acuma numat aceia carinu se poarta cum ar trebui ; vorbesc de avantagiile legitime pecare Statul e dator al le asigure functionarilor sat. Dacd a§ aveade ales intro leafcl §i avantagli, a§ alege avantagiile. Si MA dece. Omul e om, gi, dad la leafa a'ar face un.spor de 50 sail100 de let, data fiind o societate cum e a noastra, societate cuispita corupatoare a luxulul, cu tendinta ca fiecare sä samenecu cel mat bogat decit dinsul ispita generala , ce fear alege ?Cad, de clad a inceput sa se poarte de persoanele bogate dinBacuregtf, sa zicem : paltoane cu blana, paltonul cu blana e onevoie absoluta pentru orice locuitoare a solulut Romaniet, gibarbatul e nevrednic gi bun de spinzurat dad nu e in stare a&asigure un simplu palton de bland sarmanel sale neveste. (Ila-ritate, aplause prdungite).

16

Date fiind aceste apuclturf de a ne confunda cu totil in ace-14 lux, ol de sintem bogatT, orf de sintem grad, fricl mi-e

adausul de leafa in majaritatea casurilor ar insemna s iefla SfIntu' Gheorghe sail la Sfintu' Dumitru, mat multe ocIll decitle aveal pan& atuncf, orf ar insamna Inca o servitoare, un nunaärmai mare cle represintatil la teatru saü cinematograf, orf Incaun bal, i asa mal departe. Si n'ar fi bine. Leafa ar creste,dar imprejurärile de viat/ ar fi aceleast. Statul, dacä e gospodar,poate sa faclmarturisesc cl poate sä facl i acuma ; cu alit mafmult decf in prefacerea politied a Wit, pe care o cereampoate sá facl foarte mull bine in alte domenif. Si anume Statulnostru romin are multe infatisarf : este si plltitor de lefurf, dareste si mare proprietar, care-sI vinde acum mosiile, mine plciu-rile, cad toate acestea se chiamä adisponibilitätft. Se gindeste as-tAzI sl vindl i Serviciul maritiro, dar, in sfirsit, deocamdatl Statulromia e mare proprietar. El are si /Mart.

0 -dee cetatean romin stie ce pacoste a luf Dumnezefi a ajunsde obiceiil cumpärarea cu chilogramul, clef cumplrarea cu stin-jenul e azI lucru rar de tot (ilaritata), i tie fiecare ce in-scamnd pentru punga luf pacostea aceasta. Statul acesta romin,care n'a märit lefurile de atita vreme, n'ar putea oare sä facàretutindenl cum s'a flcut la Primäria din Bucurestf pe vremea

Vintill altianu , pleat numal cl mat tärzi& consilierifcomunalf i alto persoane transformat in slracil BucurestilorCa sa usureze depositul de lemne de coprinsul säti, dar intentiaera bund ki, continuatä, ar putea sä dud la resultate foarte fru-moase? Ce binefacere a lul Dumnez ñ ar fi dm& la fiecare re-sedinta de judet s'ar vedea marl deposite de lemne ale Statuluf,Yu care functionaril, fiecare in nalsura nevoiler sale cel sarac

sä vinã sl capete lemnele trebuitoare ?Nu numal atit : dar Statul are mosiile sale, productiile sale.

Ginditi-vä ce ar insemna in fiecare capital& de judet un deposit,in vederea functionarilor, a acelor lucrurf pe care Statul le poatevinde cu pret mult mat mic decit pretul cu care vinde negustorul,care, mat are cistigurf de realisit si afacerf de flcut? Vett zice :nu se poate. Cure nu ? Dar Clile Ferate in conditif mi-sarabile, e adevärat dar n'ail deposite de imbriclminte, incal-taminte si asa mat departe, pentru functionaril lor ? Ce impie-dee& Statul romin al generaliseze aceastä mAsur&? titt ce arinsemna aceasta in Moldova ? Ar insemna i o mare oper&nationall, fiindca, dad trlieste tog/ acea Evreime, care ne con-rupe i ne distruge, in Nardul Maldovef, trAieste de pe urmafunctionaruluf pe care-1 insala si-1 jlfuieste. (Aplause indelungprelungite.) Dad, fn locul marfif putrede si de calitate proaltà,Statul romin ar pane el marfa bun& in manila sale magazine,create anume pantru functionaril sr, pe cari nu-1 poate pläti

d-lu1

LAMA ,

ch

t

nail

n'an

17

mai bine, atunci ar folosi toatg lamea, si ar folosi qi natiunearomgneascg, pentru cg s'ar putea rid.ca din nog din sgracia incare-a aruncat-o elementul strain, mal econorn, mal solidar si demulte orl mai favorisat de Stat de cum e elementul romänesc.

In margenile Bucurestilor si altor orase cautati locuinta func-tionarulul romin cu 30 de lel in ming dupg scoaterea reineri-for, dee 3 lel pe zi,mal putin decit zidarul cel mal prost, carenu e dator sg ail:A o redingotg si sg-si poarte nevasta cu pg-lärie. Vet! 00 infame bojdeuce umede, care imbgtrinesc pe omla 31 de anl si dat reumatism femeilor tinere si copiilor ne-vrisnici. Statul, in genere, nu dg despdgubirile de chirie, pe carele dag Cade Ferate si unele institutil particulare. Dar locurf pustille vedem pretutindenl. In Viena, unde oamenil nu stiii. cum FAse mal stringg, si munificenta Impgratului a clädit un cartiercurat al sgracitor. Ce nu s'ar putea face in acest domeniu pentruabirocratiI) bintuiti de clorosa, oftica si reumatismele locuintelorrele ?

In familia aceasta de functionar, in care se intllnesc de multeori mai multi copil decit la bogatele persoane care se tern sästrice linistea case! cu zgomotul puilor de oamenl cari se ridicg,in casa aceasta de functionar binecuvintat cu multg sirgcie sicu multi copil, de multe ori se pune intreb area : ce facem cucopiil nostri? Functionaril cari nu stag in resedintele de judet,uncle sint scoli multe, stiti ce inseamnä plata gazdel pentru trel,patru copil acolo la rese dintg.

Sint si persoane care-si invatg copiii acasg, dar stid cit costa siinvatatura aceasta. Tara noastrg, care stie ce insemneaza bur-sele, care acordg burse pentru te miri ce, rgsfoiti darea deseamä a fondulul losif Niculescu, de pildg, ca sg vedeti citedoamne bogate es trimet sl studieze pictura orl mal stiti ce, dinfonduri de bursg,tara aceasta ar putea sg se gindeascg, precums'a gindit pentru copiii de militari, sg deschidg anumite scolipentru copiii caselor sgrace de functionarl. At! auzit de asaceva ? Ed n'am auzit. DumnezEg stie dacg mintl superioare nupier, ming care ar putea folosi neamului, din causa conditiunilornenorocite in care sint condamnate sg pareaca anil de copi-larie ! (Aplause.)

Prin urmare, vedetf d-voasträ in cite felurl Statul romin,dad ar voi sg-si argte solicitudinea fata dn clasa functionarilor,ar putea s'o argte.

S,i, acum, e un mijloc foarte upr sä-1 silitXI al facg acestlucru. Mijlocul de silire nu se poate cat, ta decit in organisare,nu in aceia de castg, ci in organisarea de cinstitä si legal& luptgpentru drepturile intregulul imens corp functiongresc.

Intrevgd. intr'un viitor care n'ar putea fi prea depärtat, un2

18

congres care ar aduna pe tott functionarif. Vett zice : cine dävoie ? Nu s'ati adunat InsA atitea congrese, la care au luat parte

functionart, cari n'ati lost deranjatt pentru aceasta, chiar s'aingAduit sA se adune pentru interese obstestl i catigaril de ce-talent mai nenorocite de cum sint functionaril ? E insA altcevacare inapieded: este faptul cA functionarit sint individualitAttrAzlete, fiecare atirnind de interese politice In vederea satisfa-cuff intereselor sale personale, in toe sA sacrifice si interesulpersonal al momentulul i legaturile politico pentru binelefolosul intregulut corp din care fac parte. (Aplause.)

Avem innaintea noastra un admirabil exemplu de solidaritatebiruitoare. VA rog sa vA ginditt numal la solidaritatea munci-toreascA, manifestatA in anil din urmA, i manifestatA nu informa cea mat bunk ci intr'o formA care trebuia BA ridice lu-mea ce se numeste de obiceid burghesl, de care atirna i Sta-tul, s'o ridice impotriva revendicaritor muncitoresti. Mancitoritatirna in cea mat mare parte de partidal socialist, represintatprin tinert stricati i prin seful sAti care e un strain, ce nictnu vorbeste bine romAneste. Altcum pare a fi om cinstit, de

putin cam antipatic, clnd schlodeste limba ronagneascA ; inorice cas, ea' nu se supere cAct se stenografiazA conferintae putin cam nedelicat, ba e mat WI &Tit nedelicat sä fact politicade rAsturnare intCo ma care nu e a dumitale. Dar e trist cA dinat nostri nu s'a gindit cineva sA joace rolul acestut medic strain.In si(rsit, supt forma aceasta, care nu e cea mat shnpatica,muncitoril organisat. Resultatele le cunoastett : faceti coat-paratie intre lefurile de azt ale lucratorilor Si leturile de acumcltIva ant, intre 1nesiguranta vietil muncitorilor acum citiva ant

siguranta relativA de astazi. Facett comparatie intre legislatiamuncil de acum cittva ant i legislatia muncil care, orIcit ar fide gresita in multe punct e totusl mult mat b anA decit intrecut. AstAzt avem legea Nenitescu, mine va veni o altA legecare va duce si mat departe recunoasterea drepturilor elemen-tare ale muncitorimit.

Prin urmare, muncitorit, mat putin cult1 decit d-voastrA, con-siderati mat putin in sociatate decit d-voastrA, prin aceastA soli-daritate desAvirsitA, prin aceastä luptA inclkittnica pentru drep-tul lor, prin aceastd ridicare mat preaus de partide nu s'ativindut unit pe altil i nict, pentru motive trecAtoare, n'ati in-strAinat dreptul lor cetAtenesc , in conditiunile acestea, dee,afl adus o luptA biruitoare, al carit resultat II vedett acum.

SA invAtam de la eel mat putin invAtatt decit not, de la acebcari aveaü mat mult drept sA rAtAceascA decit no!, i atundvom vedea inteo tarA de drept o situatie a functionarilor pecare, in atarea de lucrurl actualA, care nu e rAzimatA pe dreptate,ci serveste interese particulare organisate pentru cucerirea pu-

s'ail

si

al

t

19

teril §i satisfacerea de arebitiunl, nu NIA poate atinge. Vom vecleao altà functiongrime, demnä §i de Statul pe care-1 serve§te §ide munca pe care o che1tuie§te1n serviciul acestul Stat. (Ap1au8eInde lung prelurgite )

(Stenografiat de H. Stahl.)