Sistem de pastrare 5t struguri
-
Upload
diana-chirita -
Category
Documents
-
view
721 -
download
1
description
Transcript of Sistem de pastrare 5t struguri
USAMV
Cluj-Napoca
PROIECT DE AN Pag. 1
1. Tema proiectului
Să se proiecteze un sistem de păstrare a 5 tone struguri.
USAMV
Cluj-Napoca
PROIECT DE AN Pag. 2
2. Cuprins 1. Tema proiectului .................................................................................................................... 1
Să se proiecteze un sistem de păstrare a 5 tone struguri. ........................................................... 1
2. Cuprins ................................................................................................................................... 2
3. Caracterizarea produsului ...................................................................................................... 3
4. Pregătirea materiei prime în vederea depozitării ................................................................... 5
4.1 Recoltarea ........................................................................................................................ 5
4.2 Condiționarea ................................................................................................................... 5
4.3 Ambalarea strugurilor ...................................................................................................... 6
5. Păstrarea strugurilor prin refrigerare ...................................................................................... 7
5.1 Alegerea metodei de refrigerare a strugurilor .................................................................. 7
5.2 Descrierea metodei de refrigerare .................................................................................... 8
5.3 Îngrijiri pe durata păstrării strugurilor ............................................................................. 8
6. Depozitarea strugurilor .......................................................................................................... 9
6.1 Selecţia şi ambalarea strugurilor pentru depozitare ......................................................... 9
6.2 Descrierea depozitului frigorific .................................................................................... 10
7.Localizarea depozitului frigorific ......................................................................................... 12
7.1 Studiu meteorologic ....................................................................................................... 12
8.Memoriu justificativ de calcul .............................................................................................. 12
8.1 Date iniţiale .................................................................................................................... 12
8.2 Calculul cǎldurilor preluate din depozit ......................................................................... 12
8.3 Alegerea instalaţiei frigorifice ....................................................................................... 15
9. Bibliografie .......................................................................................................................... 16
10. Anexe ................................................................................................................................ 17
10.1 Dispunerea europelaţilor în depozitul frigorific – Anexa 1 ......................................... 18
10.2 Schiţa depozitului frigorific – Anexa 2 ........................................................................ 19
USAMV
Cluj-Napoca
PROIECT DE AN Pag. 3
3. Caracterizarea produsului
Strugurii de masă, ocupă locul trei după mere și prune, din punct de vedere al
producției din Romania, însa o mare parte din soiurile mixte (grupa Chasselas) sunt vinificate
parțial.
Au o mare valoare energetică (700-800 Kcal/kg) și exercită o serie de acțiuni
fiziologice asupra organismului uman: alcalinizată, mineralizată, vitaminizată și terapeutică.
Păstrarea strugurilor în România se realizează într-un volum foarte redus, din circa
50-65% sunt consumați în timpul sărbătorilor de iarnă. Prin prelucrare, se obțin compoturi,
dulcețuri și sucuri foarte apreciate de consumatori.
În funcție de însușirile specifice și caracteristice comerciale, soiurile de struguri
pentru masă se împart în 3 grupe: grupa S- soiuri superioare, grupa M- soiuri mijlocii și grupa
O- soiuri obișnuite.
Din grupa S fac parte soiurile: Afuz-Ali, Cardinal, Coarnă neagră tămâioasă, Muscat
de Hamburg, Triumf etc. Din grupa M fac parte soiuri ca: Chasselas dore, Coarnă albă,
Coarnă neagră, Perla de Csaba, Perletta etc.
Soiurile obișnuite (grupa O) nu fac obiectul păstrării în depozite.
Valorificarea strugurilor se face în 3 clase de calitate: calitatea extra, calitatea I și
calitatea a II-a, dar pentru păstrare se vor introduce în depozit numai strugurii din primele
două calități.
USAMV
Cluj-Napoca
PROIECT DE AN Pag. 4
Compoziția chimică a strugurilor:
Structura bobului de strugure
Strugurele este compus din două parți principale: ciorchinele și boabele. Ciorchinele,
numit și rahis este scheletul strugurelui și susține boabele. El este compus dintr-un peduncul,
cu un ax principal, pe care se regăsesc ramificații. Din greutatea totală a unui strugure,
ciorchinele reprezintă aproximativ 3-7%, restul din greutate aparținând boabelor.Boabele sunt
alcătuite din: pieliță, miez și semințe.
Pielița este învelișul exterior, fiind locul de acumulare a substanțelor colorate și
aromante, îndeplinind rolul de a proteja miezul și semințele. Compoziția chimică
a pieliței proaspete este dominată de apă în proporții ce variază între 50 și 80 % ,
restul fiind substanța uscată. În compoziția chimică a pieliței mai intră: celuloza,
substanțe aromate, tanante, colorante, azotoase.
Pulpa conține aproape în totalitate cantitatea de must care este și cea mai bogată în
zaharuri. Compoziția chimică a pulpei, este alcatuită din zaharuri, acizi, substanțe
azotoase, substanțe minerale.
Semințele ocupă centrul bobului, fiind de regulă în număr de 2-3. Proporția de apă
reprezintă doar 25 - 40 % din greutatea seminței, principalul component fiind
celuloza. Samanța mai conține substanțe azotate, tanante, minerale, uleiuri, acizi grași.
USAMV
Cluj-Napoca
PROIECT DE AN Pag. 5
În compoziția strugurilor se regăsesc: apă 72%, zahăr fermentabil, cremă de tartru,
acid tartric liber, materii azotate și neazotate, materii minerale, lignoase insolubile, acizi
liberi, acizi volatili, tanin, ulei, materii rășinoase, vitamine cum ar fi A, B1, B2, B3, B5, B6,
B9, C, E, D și P, săruri minerale de fier, sodiu, calciu, potasiu, fosfor, magneziu, clor, siliciu,
mangan, arsen și crom.
Strugurii sunt un aliment extrem de valoros, datorită acestei compoziții bazate pe
importante vitamine și minerale, având o acțiune farmacologică complexă, fiind foarte
digest, energic muscular și nervos, remineralizant, antitoxic, stimulent și decongestionant
hepatic, răcoritor, diuretic, laxativ.
4. Pregătirea materiei prime în vederea depozitării
Fluxul tehnologic de valorificare în stare proaspătă cuprinde: recoltarea, presortarea,
ambalare, trasnportul, păstrarea şi valorificarea.
4.1 Recoltarea
Recoltarea strugurilor destinați păstrării se face când aceștia au ajuns la maturitatea de
consum, deoarece după deprinderea lor de pe coardă, maturarea nu mai avansează și nici
calitatea organoleptică nu se îmbunătățește.
Conținutul minim acceptabil în substanță uscată solubilă în vederea recoltării trebuie
să fie de 13-14% la soiul Coarnă neagră, 14-16% la Afuz-Ali, Italia și Muscat A`Adda și
peste 16% la Chasselas dore și Muscat de Hamburg.
Recoltarea se face manual, cu atenție folosind foarfecele, menținând pedunculul și
stratul de ceară (pruină) intacte, urmată sau nu de cizelare, în funcție de destinația producției.
4.2 Condiționarea
Prin condiționare se înțelege totalitatea operațiilor de sortare, cizelare, calibrare, în
urma cărora strugurii recoltați îndeplinesc anumite condiții tehnice de calitate.
Presortarea se face pe calități astfel: la calitatea extra se aleg ciorchini de minim 200g
(150g la soiuri cu bobul mic), fără defecte, caracteristici soiului, cu boabe întregi, bine
dezvoltați, tari, bine prinse în ciorchine și acoperite cu pruină. La calitatea I se admit
ciorchini cu 50g mai ușori, iar la calitatea a II-a sunt admiși numai strugurii ce corespund
USAMV
Cluj-Napoca
PROIECT DE AN Pag. 6
condițiilor de calitate minimă, cu media 10% ciorchini necorespunzători, dar fără a fi
putreziți, alterați sau improprii consumului.
Concomitent cu presortarea se face și cizelarea, dacă situația impune acest lucru.
Cizelarea constă din îndepărtarea de pe ciorchine a boabelor crăpate, necoapte, atacate de
insecte, mucegăite etc. Dacă există un bob mucegăit, odată cu îndepartarea lui se vor elimina
și cele din jurul său, aparent sănătoase, dar la care este posibilă o infecție ascunsă.
Operația de cizelare se efectuează prin luarea ciorchinilor de peduncul, ridicarea la
nivelul privirii și rotirea lor înceată, îndepărtând prin tăiere cu foarfeca toate boabele cu
defecte, ciorchinii fiind așsezați în lădițe de depozitare.
Deși strugurii intră în grupa fructelor perisabile, aceștia au o durată de păstrare destul
de lungă (într 90 și 190 de zile).
4.3 Ambalarea
Ambalarea strugurilor de masă se face în lăzi cu o capacitate de 5-12 kg,
confecționate din lemn: tipurile C, S, III și IV sau din material plastic (model 1 și model 2).
Pentru export sau pentru păstrare se utilizează lăzi noi, tipul IV, cu o capacitate de 5-6 kg.
Pentru păstrare sau la cererea beneficiarului extern, ciorchinii se așează cu pedunculul în sus.
Rahisul, după recoltare pierde ușor apa prin exaporare și transpirație, sau în avantajul
boabelor, ofilindu-se. Culoarea lui se modifică, devenind gălbuie și brună. Zilnic pierde apă
în proporție de 0,5-0,8% ceea ce în condiții normale ale mediului ambiant determină
depășirea pragului de ofilire în 3-6 zile.
Prevenirea deshidratării strugurilor de masă, în unee țări cultivatoare se realizează
prin ambalarea acestora în peliculă de PE în formă de sac, cu laturi care se pot plia, acoperind
conținutul, iar pentru a asigura o protecție de până la o saptămână, se practică prerăcirea cu
aer rece, la 80C și un tratament preventiv cu SO2 gazos, timp de 20 minute, în concentrație de
0,5-1%, efectuat în încăperi special amenajate.
Transportul strugurilor pe distanțe mari se face cu remorci tractate, iar pe distanțe mai
mari, cu autovehicule izoterme.
Mijloacele auto neprotejate se vor acoperi cu prelate, pentru a feri strugurii de praf,
vânt, precipitații, radiația solară directă etc.
Exportul se efectuează cu mijloace auto frigorifice LKW sau vagoanele RCF, pe calea
ferată. O atenție sporită se va acorda fixării lăzilor, pentru a elimina șocurile și trepidașiile pe
durata transportului.
USAMV
Cluj-Napoca
PROIECT DE AN Pag. 7
Păstrarea strugurilor de masă, o perioadă mai îndelungată cu menținerea calității la un
nivel optim, este îngreunată de caracteristicile acestui produs, cum sunt:
- prezența rahisului supus deshidratării și brunificării
- fragilitatea epidermei boabelor
- predispoziția epidermei boabelor
- sensibilitatea față de putregaiul cenușiu care este sporită de conținutul în glucide și de
umiditatea relativ ridicată din spațiul de păstrare.
Strugurii de masă se păstrează în depozite frigorifice cu atmosferă normală
(specializate și de tip universal) și depozite cu ventilatie naturală.
5. Păstrarea strugurilor prin refrigerare
5.1 Alegerea metodei de refrigerare a strugurilor
Păstrarea strugurilor prin refrigerare
Condiţiile optime de depozitare pentru struguri sunt temperatura de 0oC...+1ºC şi
umiditatea relativă a aerului 85-95%.
La depozitarea strugurilor la temperatura de refrigerare se realizează o prerăcire a
acestora înainte de a fi introduși în depozitul frigorific. Prerăcirea strugurilor înainte de
încarcare se face în camere special amenajate și durează aproximativ 6 ore. În acest timp
mijloacele de transport sunt pregatite pentru încarcare, verificându-se agregatul frigorific, sau
se încarca buncărele pentru gheață.
Tabelul 5.1
Analiza SWOT pentru alegerea metodei de refrigerare a strugurilor
Caracteristici Refrigerare in depozite
frigorifice cu atmosferă
normală, de tip specializat
Refrigerare in depozite
frigorifice cu atmosferă
normală de tip universal
Viteza de circulație a aerului 2 1
Umiditate 2 1
Temperatura optimă 2 2
Pierderi 1 1
Necesar de utilaje si aparate 2 1
Total 9 6
USAMV
Cluj-Napoca
PROIECT DE AN Pag. 8
În concluzie am ales metoda de refrigerare în depozite frigorifice cu atmosferă
normală de tip specializat.
5.2. Descrierea metodei de refrigerare
Depozitele sunt dotate pe lângă instalația de produs frig artificial și cu o stație de
distribuirea SO2. Ambalarea pentru păstrare se face cu struguri omogeni, într-un singur strat,
cu pedunculul în sus, suficient de strâns, dar fără tasare și fără a depăși marginile superioare
ale lădiței.
Strugurii vor fi introduși la păstrare în ziua recoltării, în spațiul unde s-a realizat o
temperatură inițială de 8-10oC. Strugurii se depozitează în loturi cât mai uniforme ca stadiu
de maturare și durată de păstrare preconizată și nu se asociaza în aceleasi spații cu alte fructe
sau legume.
Depozitarea europaleților, încărcați cu lăzi se face pe 4 niveluri, compact în stive bloc,
până la 5-6m înălțime.
Condițiile de păstrare. Temperatura optimă este cuprinsă între limitele 0oC....+1
oC, cu
mențiunea că sub 0oC se produce înghețul rahisului și ulterior a boabelor, în timp ce la valori
de peste 1oC se intensifică procesele de metabolism.
Umiditatea relativă în depozit este de 85-90%, iar viteza de circulație a aerului are
valoarea optimă de 0,2m/s și trebuie sa asigure distribuirea în toată masa produsului. Durata
de păstrare este considerată optimă până în momentul în care la struguri se observă primele
semne de zbârcirea boabelor, modificarea culorii și desprinderea lor de pe rahis.
Păstrarea strugurilor de masă, eficient, economic este diferențiată de la soi la soi, fiind
între 1-2 luni (Chassellas dore, Muscat de Hamburg) si de 5-6 luni (Chassellas Napoleon,
Regina Nera etc.).
5.3 Îngrijiri pe durata păstrării strugurilor
Pe durata păstrării strugurilor de masă este necesară luarea unor măsuri în vederea
menținerii calității o durată cât mai bună, principalele probleme fiind generate de apariția
bolilor criptogamice produse de Botrytis cinerea, Penicillium etc.
Tratamentele periodice cu SO2 sunt obligatorii în prezent, încă din primele zile ale
depozitării.
Instlația de alimentare cu SO2 se găsește în afara depozitului și este prevăzută cu câte
un robinet pentru fiecare celulă. Primul tratament cu SO2 este în concentrație de 1% numit și
USAMV
Cluj-Napoca
PROIECT DE AN Pag. 9
tratament de dezinfecție, la 7-10 zile se efectuează tratamente pentru a preveni apariția și
evoluția bolilor criptogamice, folosind SO2 în concentrație de 0,25%. Durata tratamentului
este de 20-30 minute, sulfitările prelungite producând decolorarea boabelor.
La interval de 3-4 zile și mai ales spre sfârșitul perioadei de păstrare se controlează
starea fitosanitară a strugurilor, iar dacă încep să apară deprecieri calitative, se trece la
valorificarea imediată.
Parametrii de păstrare se urmăresc și se înregistrează de 3 ori pe zi.
6. Depozitarea strugurilor
6.1 Selecţia şi ambalarea strugurilor pentru depozitare
Strugurii pentru depozitare trebuie să fie curați, omogeni. Ambalajele folosite pentru
depozitare trebuie să fie noi, curate, inodore şi fără deteriorǎri. Este important ca materialul
utilizat sǎ permitǎ strugurilor sǎ "respire" şi să fie fǎrǎ mirosuri strǎine.
Pentru ambalare vom utiliza lădiţe din lemn cu o capacitate de 10kg, având
dimensiunile de 300mmx500mmx90mm cu înălţimea piciorului de 130mm. Lăzile de lemn
vor fi căptuşite cu hârtie pergament. Strugurii sunt aşezați în lădiţe, iar lădiţele vor fi
suprapuse şi aşezate pe europaleţi. Înǎlţimea pânǎ la care vor ajunge lăzile de lemn împreunǎ
cu europaleţii va fi de 169cm.
Fig 6.1.1 Lăzi pentru ambalarea strugurilor
USAMV
Cluj-Napoca
PROIECT DE AN Pag. 10
6.2 Descrierea depozitului frigorific
Depozitarea strugurilor se face pentru o perioadǎ de 14 zile. Capacitatea depozitului
este de 5 tone struguri. Aerisirea se face cu aer răcit, recirculat de 40-50 de ori în 24 de ore,
iar de 3 ori pe zi se realizează reîmprospătarea aerului în depozit.
Pentru reducerea pierderilor și alterarea strugurilor vom folosi un tunel de refrigerare
care va reduce temperatura strugurilor de la 28,5oC la 6
oC.
Calculul tunelului de rǎcire
Tunelul de rǎcire este dotat cu o bandǎ transportoare pe care sunt aşezaţi europaleţi.
Această bandă este prevăzută pentru a se realiza răcirea a 2 europaleţi în acelaşi timp.
T= m ∙ cs ∙ Δt
Unde: m- masa produsului
Cs- căldura specifică a produsului
Δt- diferența de temperatură
T=5000 ∙ 3,56 ∙ (28,5-8)=364900kJ
Camera de depozitare trebuie să aibă o podea de beton care este lavabilǎ. Pereţii şi
plafoanele trebuie să fie, de asemenea, lavabile. Camera trebuie să fie curăţatǎ foarte bine cu
apă caldă şi săpun sau cu un dezinfectant inodor înainte de a fi folositǎ.
Camera de depozitare trebuie să fie aerisitǎ şi uscatǎ bine dupǎ curǎţare, apoi închisǎ
şi pornitǎ refrigerarea.
Pentru pereţi şi plafoane am ales sǎ utilizez panouri termoizolante tip sandwich.
Panourile utilizate prezintǎ urmǎtoarele caracteristici:
- grosimea izolaţiei: 40-250 mm;
- izolaţia: polistiren expandat ignifugat (EPS), vată minerală, spumă poliuretanică,
clasa de combustibilitate C1;
- lǎţimea utilǎ: 1000 mm pentru acoperiş; 950 – 1000 mm pentru pereţi;
- lungimea: 3000 mm;
- panoul pentru acoperiş este profilat la partea superioarǎ
- condiţii termice de utilizare: -40/+80ºC;
- panta acoperişului: min 7%;
USAMV
Cluj-Napoca
PROIECT DE AN Pag. 11
Fig 6.2.1 Panouri termoizolante tip sandwich
1.Tablă din oțel zincat; 2.Miezul; 3.Garnitura de etanșare; 4.Holșurub autoperforant cu șaibă și garnitură
EPDM; 5.Calota cu garnitură
Calculul volumului spaţiului de depozitare
La depozitare vom folosi europaleți cu dimensiunile: 1000mmx1200mmx150mm. Pe
un europalet putem aşeza pe un nivel 8 lăzi. Înǎlţimea la care va ajunge un europalet
împreunǎ cu lăzile cu fructe este:
H = hE + hL + hPL ∙ 12= 15 + 9∙7 +13∙7= 1,69m;
Unde: hE - înǎlţimea unui europalet
hL - înǎlţimea unei lăzi
hPL- înălțimea piciorului lădiței
Pe un europlaet vom putea depozita :
N = 8lăzi/nivel ∙ 7 nivele ∙ 10kg/ladă = 560kg cireşe
Numărul de europaleți din depozit:
NrE = 5000kg/560kg=8,92 ≈ 9 europaleţi
Lungime depozit : L = 5 ∙ 120cm + 4 ∙ 15cm + 2 ∙ 30cm = 7,2m
Lǎţime depozit: l = 2 ∙ 1,2 m + 1,5 m + 2 ∙ 0,3 m = 4,5 m
Înǎlţimea depozitului: H = 1,69 m + 0,30 m + 0,7 m = 2,69 m
Volumul total: Vt = 7,2m ∙ 4,5 m ∙ 2,69 m = 81,34 m3
Volumul util : Vu = 1 m ∙ 1,2 m ∙ 1,69 m ∙9 = 18,252 m3
Europaleţii vor fi aşezaţi pe 1 nivel, pe 2 rânduri deoarece în acest mod de aşezare
randamentul de utilizare a suprafeţei şi a volumului este mai mare.
USAMV
Cluj-Napoca
PROIECT DE AN Pag. 12
7.Localizarea depozitului frigorific
Depozitul frigorific va fi amplasat în judeţul Cluj, în localitatea Cluj – Napoca.
7.1 Studiu meteorologic
Studiul meteo a fost efectuat pe perioada a 3 ani, respectiv 2009 – 2011. Acest studiu
se referǎ la evoluţia temperaturilor aerului şi solului pe o perioada de trei ani în luna
septembrie, în care s-au obţinut mediile tuturor valorilor.
Temperatura Val. minimǎ Val. maximǎ Media
6 °C [ 23.09.2009 ] 28,5°C [ 23.09.2009 ] 16,5°C
8. Memoriu justificativ de calcul
8.1 Date iniţiale
- produsul: struguri
- cantitatea de pǎstrare: 5 tone
- temperatura de pǎstrare: 0°C
Alte date iniţiale:
- tmed = 16,5°C temperatura mediului ambiant
- durata depozitǎrii: 14zile
- 3 reîmprospătări ale aerului
- durata de răcire a produsului 4h
8.2 Calculul cǎldurilor preluate din depozit
Calculul căldurii care trebuie preluate de la produs
Qp= m ∙ cs ∙ Δt
Unde: m= masa produsului
Cs= căldura specifică a produsului (3,56 kJ/kgK )
Δt= diferența de temperatură (28,5oC – 6
oC=22,5
oC)
Qp= 5000kg ∙ 3,56 ∙ 22,5oC= 400500 kJ/kgK
USAMV
Cluj-Napoca
PROIECT DE AN Pag. 13
Calculul căldurii care trebuie preluată de la ambalaj
Qm= m ∙ cs ∙ Δt
Unde: m – masa produsului
Cs – căldura specifică a lădiței
Δt – diferența de temperatură (22,5oC)
Qm= Qladă + Qhârtie;
Ladă de lemn
Qladă=ml ∙ cl ∙ Δtl
Unde: ml- greutatea lădiței (250g)
Cl- căldura specifică (2,72 kJ/kgK)
Δtl- diferența de temperatură (22,5oC)
m = 0,25kg ∙ 500= 125kg
Qladă= 125 ∙ 2,72 ∙ 22,5 = 7650kJ
Hârtie pergament
Qhârtie=mh ∙ ch ∙ Δth
Unde: mh- masa hârtiei
Ch- căldura specifică a hârtiei (1,51kJ/kgK)
Δth- diferența de temperatură (22,5oC)
Suprafața hârtie/europalet = 8 ∙ 7 ∙ 0,15= 8,4 m2
Greutate specifică: 70g/m2
Mh= 9 ∙ 8,4m2 ∙ 70g/m
2=5292g= 5,29 kg
Qhârtie= 5,29 ∙ 1,51 ∙ 22,5= 179,72kJ
Qm= 7829,72kJ
Căldura preluată din aer
Qaer= m ∙ cs ∙ Δt
Unde: m- debitul masic de aer
Cs- căldura specifică a aerului (1,011kJ/kgK)
Δt- diferența de temperatură (22,5oC)
Vaer = Vtdep - Vprod= 8134,56 – 6750= 1384,56m3
Vprod= Vcutiilor – Vunei cutii= 13,5m3 ∙ 500= 6750m
3
m = V ∙ ρ
m = 1384,56 ∙ 1,2= 1660,8
USAMV
Cluj-Napoca
PROIECT DE AN Pag. 14
Qaer= 1660,8 ∙ 1 ∙ 22,5= 37368kJ
Recircularea aerului
Qra= maer ∙ Δt ∙ r
ρ = m/v
m = 1,25 ∙ 1384,56= 1730,7 kg
Qra= 1730,7 ∙ 22,5 ∙ 42= 1635511,5kJ
Cǎldura pierdutǎ prin izolaţie în depozit
Qiz= K ∙ S ∙ Δta
Unde: K – coeficient global de transmitere a căldurii (K=0,4)
S - suprafaţa depozitului care vine în contact cu mediul ambiant
Δta - diferenţa de temperaturǎ (28,5– 1 = 27,5 oC)
S = (2 ∙ 7,2 ∙ 2,69) + (2 ∙ 4,2 ∙ 2,69) = 61,32m2
Qiz = 0,4 ∙ 61,32 ∙ 27,5= 674,52kJ
Căldura datorată elementelor de iluminat
Qil= P ∙ N ∙τ = 0
Ca și elemente de iluminat am ales lămpi cu gaze inerte deoarece rolul gazelor inerte
este de a reduce procesul de volatilizare a wolframului, ducând la creșterea temperaturii
filamentului mai mult, obținându-se un flux luminos mai mare și o temperatură de culoare
mai ridicată. Astfel căldura datorată elementelor de iluminat este egală cu 0.
Căldura pierdută prin reacții biochimice
Qrb= 360024
1
n
i
iqrbim
Unde: m- masa produsului (5000)
Qrbi- căldura degajată de produs în 24h (840kJ/t*24h)
Δτi- intervalul de timp în care este răcit produsul
Qrb= 5000 ∙ 3 ∙ 0,84 ∙ 4/ 24 ∙ 3600= 50400/86400= 0,58kcal= 2,42kJ
USAMV
Cluj-Napoca
PROIECT DE AN Pag. 15
Căldura pierdută pe la uși
Am ales perdele de aer montate deasupra ușilor pentru a nu avea pierderi, astfel
căldura pierdută pe la uși este egală cu 0.
Alte călduri
Qtot`=Qp+Qm+Qaer+Qil+Qiz+Qrb+Qra+Qiz+Quși
Qtot=Qtot` ∙ 1,25
Qtot= 2081886,14 ∙ 1,25= 2602357,67kJ
Calculul puterii
P=Qtot/τ
τ = 4+3+3+2=12h
P=Qtot/12 ∙ 3600=2602357,67/43200=60,3kW
Pf=Qtot/τ`
τ` = 12+1,2=13,2
Pf=2602357,67/47520=54,76kW
8.3 Alegerea instalaţiei frigorifice
În funcție de puterea calculată, am ales instalația frigorifică SGB-F pentru răcirea
rapidă în două etape, model SGB 80 F-41 cu două compresoare, care la refrigerare are o
putere maximă de 26,4kW. Suprafața deschimb termic este de 2 x 118, debitul maxim de aer
este de 20250m3/h. Pe fiecare vaporizator este câte un ventilator cu o putere instalată de 1630
W.
Fig 8.4.1 Vaporizator
USAMV
Cluj-Napoca
PROIECT DE AN Pag. 16
Vaporizatorul are o dimensiune de gabarit de 1518mm x 1159mm x 757mm.
Diametrul de intrare este de 803, de ieșire 729 și este prevăzută cu instalație de degivrare
21,07/2.
Fig. 8.4.2 Schema vaporizatorului
Motorul care antrenează compresorul este de tip MDB-T3085-M8N-N, puterea
motorului fiind de 1,3kW.
Rǎcitoarele industriale de tip SG sunt folosite la nivel larg pentru aplicaţiile
industriale. Aceste tipuri de rǎcitoare au fost realizate în 3 serii separate pentru varietatea de
refrigerenţi şi lichide de refrigerare. Acestea pot fi pentru rǎcire normalǎ şi pentru rǎcire
rapidǎ.
USAMV
Cluj-Napoca
PROIECT DE AN Pag. 17
9. Bibliografie
1.BANU, C şi colaboratorii, Progrese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria
alimentarǎ, vol 2, Ed. Tehnicǎ, Bucureşti, 1993
2.BANU, C şi colabolatorii, Manualul inginerului de industria alimentara, Vol I, Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1997
3.BANU, C şi colabolatorii, Manualul inginerului de industria alimentara, Vol II, Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1998
4. NAGHIU A, Apostu S , Tehnica frigului şi climatizare în industria alimentarǎ, Ed.
Risoprint, Cluj – Napoca, 2009
5. NICULIŢǍ P, Îndrumǎtorul specialiştilor frogotehnişti din industria alimentarǎ,
Ed. Ceres, Bucureşti, 1991
6. www.ambalaje.ro
7. www.ambalaje.ro
8. www.scribd.com/doc/51790588/tehnologia-produselor-horticole
9. infohorticultura.blogspot.com/2010/07/pastrarea-strugurilor-de-masa.html
10. www.gazetadeagricultura.info/viticultura/2059-recoltarea-strugurilor.html
11. www.utclujnapoca/tehnica mecanica
12. Revista ``GEA``
13. www.uaiasi.ro
USAMV
Cluj-Napoca
PROIECT DE AN Pag. 18
10. Anexe
10.1 Dispunerea europelaţilor în depozitul frigorific – Anexa 1
0.3m
1,5m
0.3m 0.3m
0,3m
USAMV
Cluj-Napoca
PROIECT DE AN Pag. 19
10.2 Schiţa depozitului frigorific – Anexa 2
1- Sală recepție
2- Sală condiționare
3- Laborator
4- Sală ambalare
5- Tunel de răcire
6- Vestiar
7- Depozitul frigorific
8- Birouri
9- Camera pentru instalația frigorifică
10- Camera de temperare
9
10
7 8
6
3 4 5
1 2