Sistem de pastrare 5t struguri

19
USAMV Cluj-Napoca PROIECT DE AN Pag. 1 1. Tema proiectului Să se proiecteze un sistem de păstrare a 5 tone struguri.

description

Tehnica frigului

Transcript of Sistem de pastrare 5t struguri

Page 1: Sistem de pastrare 5t struguri

USAMV

Cluj-Napoca

PROIECT DE AN Pag. 1

1. Tema proiectului

Să se proiecteze un sistem de păstrare a 5 tone struguri.

Page 2: Sistem de pastrare 5t struguri

USAMV

Cluj-Napoca

PROIECT DE AN Pag. 2

2. Cuprins 1. Tema proiectului .................................................................................................................... 1

Să se proiecteze un sistem de păstrare a 5 tone struguri. ........................................................... 1

2. Cuprins ................................................................................................................................... 2

3. Caracterizarea produsului ...................................................................................................... 3

4. Pregătirea materiei prime în vederea depozitării ................................................................... 5

4.1 Recoltarea ........................................................................................................................ 5

4.2 Condiționarea ................................................................................................................... 5

4.3 Ambalarea strugurilor ...................................................................................................... 6

5. Păstrarea strugurilor prin refrigerare ...................................................................................... 7

5.1 Alegerea metodei de refrigerare a strugurilor .................................................................. 7

5.2 Descrierea metodei de refrigerare .................................................................................... 8

5.3 Îngrijiri pe durata păstrării strugurilor ............................................................................. 8

6. Depozitarea strugurilor .......................................................................................................... 9

6.1 Selecţia şi ambalarea strugurilor pentru depozitare ......................................................... 9

6.2 Descrierea depozitului frigorific .................................................................................... 10

7.Localizarea depozitului frigorific ......................................................................................... 12

7.1 Studiu meteorologic ....................................................................................................... 12

8.Memoriu justificativ de calcul .............................................................................................. 12

8.1 Date iniţiale .................................................................................................................... 12

8.2 Calculul cǎldurilor preluate din depozit ......................................................................... 12

8.3 Alegerea instalaţiei frigorifice ....................................................................................... 15

9. Bibliografie .......................................................................................................................... 16

10. Anexe ................................................................................................................................ 17

10.1 Dispunerea europelaţilor în depozitul frigorific – Anexa 1 ......................................... 18

10.2 Schiţa depozitului frigorific – Anexa 2 ........................................................................ 19

Page 3: Sistem de pastrare 5t struguri

USAMV

Cluj-Napoca

PROIECT DE AN Pag. 3

3. Caracterizarea produsului

Strugurii de masă, ocupă locul trei după mere și prune, din punct de vedere al

producției din Romania, însa o mare parte din soiurile mixte (grupa Chasselas) sunt vinificate

parțial.

Au o mare valoare energetică (700-800 Kcal/kg) și exercită o serie de acțiuni

fiziologice asupra organismului uman: alcalinizată, mineralizată, vitaminizată și terapeutică.

Păstrarea strugurilor în România se realizează într-un volum foarte redus, din circa

50-65% sunt consumați în timpul sărbătorilor de iarnă. Prin prelucrare, se obțin compoturi,

dulcețuri și sucuri foarte apreciate de consumatori.

În funcție de însușirile specifice și caracteristice comerciale, soiurile de struguri

pentru masă se împart în 3 grupe: grupa S- soiuri superioare, grupa M- soiuri mijlocii și grupa

O- soiuri obișnuite.

Din grupa S fac parte soiurile: Afuz-Ali, Cardinal, Coarnă neagră tămâioasă, Muscat

de Hamburg, Triumf etc. Din grupa M fac parte soiuri ca: Chasselas dore, Coarnă albă,

Coarnă neagră, Perla de Csaba, Perletta etc.

Soiurile obișnuite (grupa O) nu fac obiectul păstrării în depozite.

Valorificarea strugurilor se face în 3 clase de calitate: calitatea extra, calitatea I și

calitatea a II-a, dar pentru păstrare se vor introduce în depozit numai strugurii din primele

două calități.

Page 4: Sistem de pastrare 5t struguri

USAMV

Cluj-Napoca

PROIECT DE AN Pag. 4

Compoziția chimică a strugurilor:

Structura bobului de strugure

Strugurele este compus din două parți principale: ciorchinele și boabele. Ciorchinele,

numit și rahis este scheletul strugurelui și susține boabele. El este compus dintr-un peduncul,

cu un ax principal, pe care se regăsesc ramificații. Din greutatea totală a unui strugure,

ciorchinele reprezintă aproximativ 3-7%, restul din greutate aparținând boabelor.Boabele sunt

alcătuite din: pieliță, miez și semințe.

Pielița este învelișul exterior, fiind locul de acumulare a substanțelor colorate și

aromante, îndeplinind rolul de a proteja miezul și semințele. Compoziția chimică

a pieliței proaspete este dominată de apă în proporții ce variază între 50 și 80 % ,

restul fiind substanța uscată. În compoziția chimică a pieliței mai intră: celuloza,

substanțe aromate, tanante, colorante, azotoase.

Pulpa conține aproape în totalitate cantitatea de must care este și cea mai bogată în

zaharuri. Compoziția chimică a pulpei, este alcatuită din zaharuri, acizi, substanțe

azotoase, substanțe minerale.

Semințele ocupă centrul bobului, fiind de regulă în număr de 2-3. Proporția de apă

reprezintă doar 25 - 40 % din greutatea seminței, principalul component fiind

celuloza. Samanța mai conține substanțe azotate, tanante, minerale, uleiuri, acizi grași.

Page 5: Sistem de pastrare 5t struguri

USAMV

Cluj-Napoca

PROIECT DE AN Pag. 5

În compoziția strugurilor se regăsesc: apă 72%, zahăr fermentabil, cremă de tartru,

acid tartric liber, materii azotate și neazotate, materii minerale, lignoase insolubile, acizi

liberi, acizi volatili, tanin, ulei, materii rășinoase, vitamine cum ar fi A, B1, B2, B3, B5, B6,

B9, C, E, D și P, săruri minerale de fier, sodiu, calciu, potasiu, fosfor, magneziu, clor, siliciu,

mangan, arsen și crom.

Strugurii sunt un aliment extrem de valoros, datorită acestei compoziții bazate pe

importante vitamine și minerale, având o acțiune farmacologică complexă, fiind foarte

digest, energic muscular și nervos, remineralizant, antitoxic, stimulent și decongestionant

hepatic, răcoritor, diuretic, laxativ.

4. Pregătirea materiei prime în vederea depozitării

Fluxul tehnologic de valorificare în stare proaspătă cuprinde: recoltarea, presortarea,

ambalare, trasnportul, păstrarea şi valorificarea.

4.1 Recoltarea

Recoltarea strugurilor destinați păstrării se face când aceștia au ajuns la maturitatea de

consum, deoarece după deprinderea lor de pe coardă, maturarea nu mai avansează și nici

calitatea organoleptică nu se îmbunătățește.

Conținutul minim acceptabil în substanță uscată solubilă în vederea recoltării trebuie

să fie de 13-14% la soiul Coarnă neagră, 14-16% la Afuz-Ali, Italia și Muscat A`Adda și

peste 16% la Chasselas dore și Muscat de Hamburg.

Recoltarea se face manual, cu atenție folosind foarfecele, menținând pedunculul și

stratul de ceară (pruină) intacte, urmată sau nu de cizelare, în funcție de destinația producției.

4.2 Condiționarea

Prin condiționare se înțelege totalitatea operațiilor de sortare, cizelare, calibrare, în

urma cărora strugurii recoltați îndeplinesc anumite condiții tehnice de calitate.

Presortarea se face pe calități astfel: la calitatea extra se aleg ciorchini de minim 200g

(150g la soiuri cu bobul mic), fără defecte, caracteristici soiului, cu boabe întregi, bine

dezvoltați, tari, bine prinse în ciorchine și acoperite cu pruină. La calitatea I se admit

ciorchini cu 50g mai ușori, iar la calitatea a II-a sunt admiși numai strugurii ce corespund

Page 6: Sistem de pastrare 5t struguri

USAMV

Cluj-Napoca

PROIECT DE AN Pag. 6

condițiilor de calitate minimă, cu media 10% ciorchini necorespunzători, dar fără a fi

putreziți, alterați sau improprii consumului.

Concomitent cu presortarea se face și cizelarea, dacă situația impune acest lucru.

Cizelarea constă din îndepărtarea de pe ciorchine a boabelor crăpate, necoapte, atacate de

insecte, mucegăite etc. Dacă există un bob mucegăit, odată cu îndepartarea lui se vor elimina

și cele din jurul său, aparent sănătoase, dar la care este posibilă o infecție ascunsă.

Operația de cizelare se efectuează prin luarea ciorchinilor de peduncul, ridicarea la

nivelul privirii și rotirea lor înceată, îndepărtând prin tăiere cu foarfeca toate boabele cu

defecte, ciorchinii fiind așsezați în lădițe de depozitare.

Deși strugurii intră în grupa fructelor perisabile, aceștia au o durată de păstrare destul

de lungă (într 90 și 190 de zile).

4.3 Ambalarea

Ambalarea strugurilor de masă se face în lăzi cu o capacitate de 5-12 kg,

confecționate din lemn: tipurile C, S, III și IV sau din material plastic (model 1 și model 2).

Pentru export sau pentru păstrare se utilizează lăzi noi, tipul IV, cu o capacitate de 5-6 kg.

Pentru păstrare sau la cererea beneficiarului extern, ciorchinii se așează cu pedunculul în sus.

Rahisul, după recoltare pierde ușor apa prin exaporare și transpirație, sau în avantajul

boabelor, ofilindu-se. Culoarea lui se modifică, devenind gălbuie și brună. Zilnic pierde apă

în proporție de 0,5-0,8% ceea ce în condiții normale ale mediului ambiant determină

depășirea pragului de ofilire în 3-6 zile.

Prevenirea deshidratării strugurilor de masă, în unee țări cultivatoare se realizează

prin ambalarea acestora în peliculă de PE în formă de sac, cu laturi care se pot plia, acoperind

conținutul, iar pentru a asigura o protecție de până la o saptămână, se practică prerăcirea cu

aer rece, la 80C și un tratament preventiv cu SO2 gazos, timp de 20 minute, în concentrație de

0,5-1%, efectuat în încăperi special amenajate.

Transportul strugurilor pe distanțe mari se face cu remorci tractate, iar pe distanțe mai

mari, cu autovehicule izoterme.

Mijloacele auto neprotejate se vor acoperi cu prelate, pentru a feri strugurii de praf,

vânt, precipitații, radiația solară directă etc.

Exportul se efectuează cu mijloace auto frigorifice LKW sau vagoanele RCF, pe calea

ferată. O atenție sporită se va acorda fixării lăzilor, pentru a elimina șocurile și trepidașiile pe

durata transportului.

Page 7: Sistem de pastrare 5t struguri

USAMV

Cluj-Napoca

PROIECT DE AN Pag. 7

Păstrarea strugurilor de masă, o perioadă mai îndelungată cu menținerea calității la un

nivel optim, este îngreunată de caracteristicile acestui produs, cum sunt:

- prezența rahisului supus deshidratării și brunificării

- fragilitatea epidermei boabelor

- predispoziția epidermei boabelor

- sensibilitatea față de putregaiul cenușiu care este sporită de conținutul în glucide și de

umiditatea relativ ridicată din spațiul de păstrare.

Strugurii de masă se păstrează în depozite frigorifice cu atmosferă normală

(specializate și de tip universal) și depozite cu ventilatie naturală.

5. Păstrarea strugurilor prin refrigerare

5.1 Alegerea metodei de refrigerare a strugurilor

Păstrarea strugurilor prin refrigerare

Condiţiile optime de depozitare pentru struguri sunt temperatura de 0oC...+1ºC şi

umiditatea relativă a aerului 85-95%.

La depozitarea strugurilor la temperatura de refrigerare se realizează o prerăcire a

acestora înainte de a fi introduși în depozitul frigorific. Prerăcirea strugurilor înainte de

încarcare se face în camere special amenajate și durează aproximativ 6 ore. În acest timp

mijloacele de transport sunt pregatite pentru încarcare, verificându-se agregatul frigorific, sau

se încarca buncărele pentru gheață.

Tabelul 5.1

Analiza SWOT pentru alegerea metodei de refrigerare a strugurilor

Caracteristici Refrigerare in depozite

frigorifice cu atmosferă

normală, de tip specializat

Refrigerare in depozite

frigorifice cu atmosferă

normală de tip universal

Viteza de circulație a aerului 2 1

Umiditate 2 1

Temperatura optimă 2 2

Pierderi 1 1

Necesar de utilaje si aparate 2 1

Total 9 6

Page 8: Sistem de pastrare 5t struguri

USAMV

Cluj-Napoca

PROIECT DE AN Pag. 8

În concluzie am ales metoda de refrigerare în depozite frigorifice cu atmosferă

normală de tip specializat.

5.2. Descrierea metodei de refrigerare

Depozitele sunt dotate pe lângă instalația de produs frig artificial și cu o stație de

distribuirea SO2. Ambalarea pentru păstrare se face cu struguri omogeni, într-un singur strat,

cu pedunculul în sus, suficient de strâns, dar fără tasare și fără a depăși marginile superioare

ale lădiței.

Strugurii vor fi introduși la păstrare în ziua recoltării, în spațiul unde s-a realizat o

temperatură inițială de 8-10oC. Strugurii se depozitează în loturi cât mai uniforme ca stadiu

de maturare și durată de păstrare preconizată și nu se asociaza în aceleasi spații cu alte fructe

sau legume.

Depozitarea europaleților, încărcați cu lăzi se face pe 4 niveluri, compact în stive bloc,

până la 5-6m înălțime.

Condițiile de păstrare. Temperatura optimă este cuprinsă între limitele 0oC....+1

oC, cu

mențiunea că sub 0oC se produce înghețul rahisului și ulterior a boabelor, în timp ce la valori

de peste 1oC se intensifică procesele de metabolism.

Umiditatea relativă în depozit este de 85-90%, iar viteza de circulație a aerului are

valoarea optimă de 0,2m/s și trebuie sa asigure distribuirea în toată masa produsului. Durata

de păstrare este considerată optimă până în momentul în care la struguri se observă primele

semne de zbârcirea boabelor, modificarea culorii și desprinderea lor de pe rahis.

Păstrarea strugurilor de masă, eficient, economic este diferențiată de la soi la soi, fiind

între 1-2 luni (Chassellas dore, Muscat de Hamburg) si de 5-6 luni (Chassellas Napoleon,

Regina Nera etc.).

5.3 Îngrijiri pe durata păstrării strugurilor

Pe durata păstrării strugurilor de masă este necesară luarea unor măsuri în vederea

menținerii calității o durată cât mai bună, principalele probleme fiind generate de apariția

bolilor criptogamice produse de Botrytis cinerea, Penicillium etc.

Tratamentele periodice cu SO2 sunt obligatorii în prezent, încă din primele zile ale

depozitării.

Instlația de alimentare cu SO2 se găsește în afara depozitului și este prevăzută cu câte

un robinet pentru fiecare celulă. Primul tratament cu SO2 este în concentrație de 1% numit și

Page 9: Sistem de pastrare 5t struguri

USAMV

Cluj-Napoca

PROIECT DE AN Pag. 9

tratament de dezinfecție, la 7-10 zile se efectuează tratamente pentru a preveni apariția și

evoluția bolilor criptogamice, folosind SO2 în concentrație de 0,25%. Durata tratamentului

este de 20-30 minute, sulfitările prelungite producând decolorarea boabelor.

La interval de 3-4 zile și mai ales spre sfârșitul perioadei de păstrare se controlează

starea fitosanitară a strugurilor, iar dacă încep să apară deprecieri calitative, se trece la

valorificarea imediată.

Parametrii de păstrare se urmăresc și se înregistrează de 3 ori pe zi.

6. Depozitarea strugurilor

6.1 Selecţia şi ambalarea strugurilor pentru depozitare

Strugurii pentru depozitare trebuie să fie curați, omogeni. Ambalajele folosite pentru

depozitare trebuie să fie noi, curate, inodore şi fără deteriorǎri. Este important ca materialul

utilizat sǎ permitǎ strugurilor sǎ "respire" şi să fie fǎrǎ mirosuri strǎine.

Pentru ambalare vom utiliza lădiţe din lemn cu o capacitate de 10kg, având

dimensiunile de 300mmx500mmx90mm cu înălţimea piciorului de 130mm. Lăzile de lemn

vor fi căptuşite cu hârtie pergament. Strugurii sunt aşezați în lădiţe, iar lădiţele vor fi

suprapuse şi aşezate pe europaleţi. Înǎlţimea pânǎ la care vor ajunge lăzile de lemn împreunǎ

cu europaleţii va fi de 169cm.

Fig 6.1.1 Lăzi pentru ambalarea strugurilor

Page 10: Sistem de pastrare 5t struguri

USAMV

Cluj-Napoca

PROIECT DE AN Pag. 10

6.2 Descrierea depozitului frigorific

Depozitarea strugurilor se face pentru o perioadǎ de 14 zile. Capacitatea depozitului

este de 5 tone struguri. Aerisirea se face cu aer răcit, recirculat de 40-50 de ori în 24 de ore,

iar de 3 ori pe zi se realizează reîmprospătarea aerului în depozit.

Pentru reducerea pierderilor și alterarea strugurilor vom folosi un tunel de refrigerare

care va reduce temperatura strugurilor de la 28,5oC la 6

oC.

Calculul tunelului de rǎcire

Tunelul de rǎcire este dotat cu o bandǎ transportoare pe care sunt aşezaţi europaleţi.

Această bandă este prevăzută pentru a se realiza răcirea a 2 europaleţi în acelaşi timp.

T= m ∙ cs ∙ Δt

Unde: m- masa produsului

Cs- căldura specifică a produsului

Δt- diferența de temperatură

T=5000 ∙ 3,56 ∙ (28,5-8)=364900kJ

Camera de depozitare trebuie să aibă o podea de beton care este lavabilǎ. Pereţii şi

plafoanele trebuie să fie, de asemenea, lavabile. Camera trebuie să fie curăţatǎ foarte bine cu

apă caldă şi săpun sau cu un dezinfectant inodor înainte de a fi folositǎ.

Camera de depozitare trebuie să fie aerisitǎ şi uscatǎ bine dupǎ curǎţare, apoi închisǎ

şi pornitǎ refrigerarea.

Pentru pereţi şi plafoane am ales sǎ utilizez panouri termoizolante tip sandwich.

Panourile utilizate prezintǎ urmǎtoarele caracteristici:

- grosimea izolaţiei: 40-250 mm;

- izolaţia: polistiren expandat ignifugat (EPS), vată minerală, spumă poliuretanică,

clasa de combustibilitate C1;

- lǎţimea utilǎ: 1000 mm pentru acoperiş; 950 – 1000 mm pentru pereţi;

- lungimea: 3000 mm;

- panoul pentru acoperiş este profilat la partea superioarǎ

- condiţii termice de utilizare: -40/+80ºC;

- panta acoperişului: min 7%;

Page 11: Sistem de pastrare 5t struguri

USAMV

Cluj-Napoca

PROIECT DE AN Pag. 11

Fig 6.2.1 Panouri termoizolante tip sandwich

1.Tablă din oțel zincat; 2.Miezul; 3.Garnitura de etanșare; 4.Holșurub autoperforant cu șaibă și garnitură

EPDM; 5.Calota cu garnitură

Calculul volumului spaţiului de depozitare

La depozitare vom folosi europaleți cu dimensiunile: 1000mmx1200mmx150mm. Pe

un europalet putem aşeza pe un nivel 8 lăzi. Înǎlţimea la care va ajunge un europalet

împreunǎ cu lăzile cu fructe este:

H = hE + hL + hPL ∙ 12= 15 + 9∙7 +13∙7= 1,69m;

Unde: hE - înǎlţimea unui europalet

hL - înǎlţimea unei lăzi

hPL- înălțimea piciorului lădiței

Pe un europlaet vom putea depozita :

N = 8lăzi/nivel ∙ 7 nivele ∙ 10kg/ladă = 560kg cireşe

Numărul de europaleți din depozit:

NrE = 5000kg/560kg=8,92 ≈ 9 europaleţi

Lungime depozit : L = 5 ∙ 120cm + 4 ∙ 15cm + 2 ∙ 30cm = 7,2m

Lǎţime depozit: l = 2 ∙ 1,2 m + 1,5 m + 2 ∙ 0,3 m = 4,5 m

Înǎlţimea depozitului: H = 1,69 m + 0,30 m + 0,7 m = 2,69 m

Volumul total: Vt = 7,2m ∙ 4,5 m ∙ 2,69 m = 81,34 m3

Volumul util : Vu = 1 m ∙ 1,2 m ∙ 1,69 m ∙9 = 18,252 m3

Europaleţii vor fi aşezaţi pe 1 nivel, pe 2 rânduri deoarece în acest mod de aşezare

randamentul de utilizare a suprafeţei şi a volumului este mai mare.

Page 12: Sistem de pastrare 5t struguri

USAMV

Cluj-Napoca

PROIECT DE AN Pag. 12

7.Localizarea depozitului frigorific

Depozitul frigorific va fi amplasat în judeţul Cluj, în localitatea Cluj – Napoca.

7.1 Studiu meteorologic

Studiul meteo a fost efectuat pe perioada a 3 ani, respectiv 2009 – 2011. Acest studiu

se referǎ la evoluţia temperaturilor aerului şi solului pe o perioada de trei ani în luna

septembrie, în care s-au obţinut mediile tuturor valorilor.

Temperatura Val. minimǎ Val. maximǎ Media

6 °C [ 23.09.2009 ] 28,5°C [ 23.09.2009 ] 16,5°C

8. Memoriu justificativ de calcul

8.1 Date iniţiale

- produsul: struguri

- cantitatea de pǎstrare: 5 tone

- temperatura de pǎstrare: 0°C

Alte date iniţiale:

- tmed = 16,5°C temperatura mediului ambiant

- durata depozitǎrii: 14zile

- 3 reîmprospătări ale aerului

- durata de răcire a produsului 4h

8.2 Calculul cǎldurilor preluate din depozit

Calculul căldurii care trebuie preluate de la produs

Qp= m ∙ cs ∙ Δt

Unde: m= masa produsului

Cs= căldura specifică a produsului (3,56 kJ/kgK )

Δt= diferența de temperatură (28,5oC – 6

oC=22,5

oC)

Qp= 5000kg ∙ 3,56 ∙ 22,5oC= 400500 kJ/kgK

Page 13: Sistem de pastrare 5t struguri

USAMV

Cluj-Napoca

PROIECT DE AN Pag. 13

Calculul căldurii care trebuie preluată de la ambalaj

Qm= m ∙ cs ∙ Δt

Unde: m – masa produsului

Cs – căldura specifică a lădiței

Δt – diferența de temperatură (22,5oC)

Qm= Qladă + Qhârtie;

Ladă de lemn

Qladă=ml ∙ cl ∙ Δtl

Unde: ml- greutatea lădiței (250g)

Cl- căldura specifică (2,72 kJ/kgK)

Δtl- diferența de temperatură (22,5oC)

m = 0,25kg ∙ 500= 125kg

Qladă= 125 ∙ 2,72 ∙ 22,5 = 7650kJ

Hârtie pergament

Qhârtie=mh ∙ ch ∙ Δth

Unde: mh- masa hârtiei

Ch- căldura specifică a hârtiei (1,51kJ/kgK)

Δth- diferența de temperatură (22,5oC)

Suprafața hârtie/europalet = 8 ∙ 7 ∙ 0,15= 8,4 m2

Greutate specifică: 70g/m2

Mh= 9 ∙ 8,4m2 ∙ 70g/m

2=5292g= 5,29 kg

Qhârtie= 5,29 ∙ 1,51 ∙ 22,5= 179,72kJ

Qm= 7829,72kJ

Căldura preluată din aer

Qaer= m ∙ cs ∙ Δt

Unde: m- debitul masic de aer

Cs- căldura specifică a aerului (1,011kJ/kgK)

Δt- diferența de temperatură (22,5oC)

Vaer = Vtdep - Vprod= 8134,56 – 6750= 1384,56m3

Vprod= Vcutiilor – Vunei cutii= 13,5m3 ∙ 500= 6750m

3

m = V ∙ ρ

m = 1384,56 ∙ 1,2= 1660,8

Page 14: Sistem de pastrare 5t struguri

USAMV

Cluj-Napoca

PROIECT DE AN Pag. 14

Qaer= 1660,8 ∙ 1 ∙ 22,5= 37368kJ

Recircularea aerului

Qra= maer ∙ Δt ∙ r

ρ = m/v

m = 1,25 ∙ 1384,56= 1730,7 kg

Qra= 1730,7 ∙ 22,5 ∙ 42= 1635511,5kJ

Cǎldura pierdutǎ prin izolaţie în depozit

Qiz= K ∙ S ∙ Δta

Unde: K – coeficient global de transmitere a căldurii (K=0,4)

S - suprafaţa depozitului care vine în contact cu mediul ambiant

Δta - diferenţa de temperaturǎ (28,5– 1 = 27,5 oC)

S = (2 ∙ 7,2 ∙ 2,69) + (2 ∙ 4,2 ∙ 2,69) = 61,32m2

Qiz = 0,4 ∙ 61,32 ∙ 27,5= 674,52kJ

Căldura datorată elementelor de iluminat

Qil= P ∙ N ∙τ = 0

Ca și elemente de iluminat am ales lămpi cu gaze inerte deoarece rolul gazelor inerte

este de a reduce procesul de volatilizare a wolframului, ducând la creșterea temperaturii

filamentului mai mult, obținându-se un flux luminos mai mare și o temperatură de culoare

mai ridicată. Astfel căldura datorată elementelor de iluminat este egală cu 0.

Căldura pierdută prin reacții biochimice

Qrb= 360024

1

n

i

iqrbim

Unde: m- masa produsului (5000)

Qrbi- căldura degajată de produs în 24h (840kJ/t*24h)

Δτi- intervalul de timp în care este răcit produsul

Qrb= 5000 ∙ 3 ∙ 0,84 ∙ 4/ 24 ∙ 3600= 50400/86400= 0,58kcal= 2,42kJ

Page 15: Sistem de pastrare 5t struguri

USAMV

Cluj-Napoca

PROIECT DE AN Pag. 15

Căldura pierdută pe la uși

Am ales perdele de aer montate deasupra ușilor pentru a nu avea pierderi, astfel

căldura pierdută pe la uși este egală cu 0.

Alte călduri

Qtot`=Qp+Qm+Qaer+Qil+Qiz+Qrb+Qra+Qiz+Quși

Qtot=Qtot` ∙ 1,25

Qtot= 2081886,14 ∙ 1,25= 2602357,67kJ

Calculul puterii

P=Qtot/τ

τ = 4+3+3+2=12h

P=Qtot/12 ∙ 3600=2602357,67/43200=60,3kW

Pf=Qtot/τ`

τ` = 12+1,2=13,2

Pf=2602357,67/47520=54,76kW

8.3 Alegerea instalaţiei frigorifice

În funcție de puterea calculată, am ales instalația frigorifică SGB-F pentru răcirea

rapidă în două etape, model SGB 80 F-41 cu două compresoare, care la refrigerare are o

putere maximă de 26,4kW. Suprafața deschimb termic este de 2 x 118, debitul maxim de aer

este de 20250m3/h. Pe fiecare vaporizator este câte un ventilator cu o putere instalată de 1630

W.

Fig 8.4.1 Vaporizator

Page 16: Sistem de pastrare 5t struguri

USAMV

Cluj-Napoca

PROIECT DE AN Pag. 16

Vaporizatorul are o dimensiune de gabarit de 1518mm x 1159mm x 757mm.

Diametrul de intrare este de 803, de ieșire 729 și este prevăzută cu instalație de degivrare

21,07/2.

Fig. 8.4.2 Schema vaporizatorului

Motorul care antrenează compresorul este de tip MDB-T3085-M8N-N, puterea

motorului fiind de 1,3kW.

Rǎcitoarele industriale de tip SG sunt folosite la nivel larg pentru aplicaţiile

industriale. Aceste tipuri de rǎcitoare au fost realizate în 3 serii separate pentru varietatea de

refrigerenţi şi lichide de refrigerare. Acestea pot fi pentru rǎcire normalǎ şi pentru rǎcire

rapidǎ.

Page 17: Sistem de pastrare 5t struguri

USAMV

Cluj-Napoca

PROIECT DE AN Pag. 17

9. Bibliografie

1.BANU, C şi colaboratorii, Progrese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria

alimentarǎ, vol 2, Ed. Tehnicǎ, Bucureşti, 1993

2.BANU, C şi colabolatorii, Manualul inginerului de industria alimentara, Vol I, Ed.

Tehnică, Bucureşti, 1997

3.BANU, C şi colabolatorii, Manualul inginerului de industria alimentara, Vol II, Ed.

Tehnică, Bucureşti, 1998

4. NAGHIU A, Apostu S , Tehnica frigului şi climatizare în industria alimentarǎ, Ed.

Risoprint, Cluj – Napoca, 2009

5. NICULIŢǍ P, Îndrumǎtorul specialiştilor frogotehnişti din industria alimentarǎ,

Ed. Ceres, Bucureşti, 1991

6. www.ambalaje.ro

7. www.ambalaje.ro

8. www.scribd.com/doc/51790588/tehnologia-produselor-horticole

9. infohorticultura.blogspot.com/2010/07/pastrarea-strugurilor-de-masa.html

10. www.gazetadeagricultura.info/viticultura/2059-recoltarea-strugurilor.html

11. www.utclujnapoca/tehnica mecanica

12. Revista ``GEA``

13. www.uaiasi.ro

Page 18: Sistem de pastrare 5t struguri

USAMV

Cluj-Napoca

PROIECT DE AN Pag. 18

10. Anexe

10.1 Dispunerea europelaţilor în depozitul frigorific – Anexa 1

0.3m

1,5m

0.3m 0.3m

0,3m

Page 19: Sistem de pastrare 5t struguri

USAMV

Cluj-Napoca

PROIECT DE AN Pag. 19

10.2 Schiţa depozitului frigorific – Anexa 2

1- Sală recepție

2- Sală condiționare

3- Laborator

4- Sală ambalare

5- Tunel de răcire

6- Vestiar

7- Depozitul frigorific

8- Birouri

9- Camera pentru instalația frigorifică

10- Camera de temperare

9

10

7 8

6

3 4 5

1 2