Cultura Gumelnita in Centrul Si Sudul Dobrogei

8/18/2019 Cultura Gumelnita in Centrul Si Sudul Dobrogei

1/16

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” din IAŞIFACULTATEA DE ISTORIE

ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

PREISTORIE GENERALĂ

REFERAT CU TEMA:

COMPLEXUL CULTURAL KODJADERMEN-GUMELNIŢA-KARANOVO VI

AUTOR:

Alexandru NECUL EȘ

1


2/16

Complexul cultural Kodjadermen-Gumelniţa-Karanovo VI

Complexul cultural Kodjadermen-Gumelniţa-Karanovo VI s-a format la nivelul

eneoliticului dezvoltat, după o perioadă de ample transformări materiale şi spirituale!voluţia sa a fost concentrică şi "radată, intensitatea impulsurilor culturale scăz#nddinspre centru spre zona periferică $rmărind din aproape %n aproape zona de "eneză aelementelor de cultură materială şi spirituală eneolitice, intuim existenţa unui centru deiradiere nord-tracic &u ne"ăm rolul evoluţiei locale ne%ntrerupte, dar credem că folosireaunor te'nici noi s-a datorat %n primul r#nd impulsurilor ()modei*+ culturale venite dinsudul eninsulei alcanice

.irecţia de penetrare a acestor impulsuri este ar"umentată şi de uşoara anterioritatea eneoliticului dezvoltat %n re"iunea sud-dunăreană /c'im0urile cu racia septentrionalănu s-au redus la simple piese de import2 piesele de cupru şi aur, ceramica "rafitată, dar mai ales plastica de lut şi os dovedesc %ntrepătrunderi la nivelul unor forme desuprastructură

3ormarea marelui complex cultural Kodjadermen-Gumelniţa-Karanovo VI nu ar fi

fost posi0ilă fără etapa pre"ătitoare a eneoliticului timpuriu2 oian III - IV, Karanovo V,/ava IV, oljanica IV, 4aman"ia III 5 IV, c#nd se constată o intensificare a sc'im0urilor la distanţe mari 3enomenul nu a fost sin"ular6 la nord de arealul "umelniţean, pe unspaţiu imens - din /! ransilvaniei p#nă pe malul apusean al &iprului - s-a formatcomplexul cultural 7riuşd-Cucuteni 5 ripolje

A!"e#$e re%&'nale

e teritoriul .o0ro"ei, %n funcţie de fondul cultural anterior şi de poziţia "eo"raficăfavora0ilă 5 existenţa a două culoare de acces .unărea şi 8area &ea"ră 5 se vor contura,%ncep#nd cu etapa eneoliticului dezvoltat, două aspecte re"ionale .e-a lun"ul .unării, %nzona centrală şi nordică a .o0ro"ei s-a manifestatvarianta dobrogeană , foarte apropiatăde cea nord-dunăreană, fapt explica0il dacă avem %n vedere fondul de "eneză comun 5 cultura oian Continuitatea de locuire a fost surprinsă cel mai 0ine %n tell-urile de pelinia .unării, 4#rşova şi 7tma"eaua ătărască, %n peşterile de pe valea Casimcei (Gura

9


3/16


4/16

dovedit lipsită de conţinut, %ncadrarea descoperirilor din zona litoralului rom#nesc %n ceamai timpurie etapă a aspectului vest-pontic a fost confirmată de descoperirile ulterioareIpoteza formării %n zona litoralului vest-pontic, %ntre ur"as şi alazu 8are, a unui aspect

re"ional pe fond 4aman"ia a fost acceptată de cei mai mulţi ar'eolo"i .escoperirilear'eolo"ice recente de la Cor0u de


5/16

[1] E. Comşa (1977, p. 66-70) propunea delimitarea unei noi culturii „Varna !n "o#ro$ea şi !n partea de %E. a &ul$ariei. 'n deceniul urm tor teoria a o*t uşor nuan+at prin co#or rea

limitei de nord pe Valea Cara*u. ai *u* de acea*t limit *-ar i ormat ariantado#ro$ean printr-o p trundere ma*i a comunit +ilor a/ei de tran/i+ie, r o *im#io/&oian 'V aman$ia '''.[2] 3ran* orm rile climatice importante de la * rşitul eneoliticului *unt *urprin*e cel mai#ine !n /ona litoral 4 enomenul tran*$re*iunii marine a determinat inundarea multor aşe/ ri

!n loritoare *ituate !n apropierea $ol urilor marine (a*t /i lacuri şi limane marine).

I!$'rul #er#e$(r&l'r a!u"ra #ul$ur&& Gu)eln&*a +n #en$rul ,& !udulD' r'%e&

Concentrată mai ales asupra vesti"iilor "reco-romane, ar'eolo"ia .o0ro"ei nu ane"lijat %nsă nici cercetarea o0iectivelor mai vec'i Cele mai multe situri preistorice,"rupate de-a lun"ul .unării, văilor Casimcea, Carasu şi %n zona litoralului au fostatri0uite culturilor 4aman"ia III şi Gumelniţa 71 5 79

Per&e%.e/e1. 1895 - 1947

Cercetările de suprafaţă %ntreprinse de Gr ocilescu şi olonic pentruidentificarealimes -ului roman au prilejuit şi descoperirea unor urme de locuire preistoricăde-a lun"ul .unării şi %n apropierea litoralului vest-pontic 7stfel, %ncă de la sf#rşitul secal EIE-lea, pe lista primelor aşezări preistorice aparCernavodă , %n incinta anticului oraş

7xiopolis unde %ntre 1F F 5 1F olonic su0 %ndrumarea lui Gr ocilescu a efectuH


6/16

primele sondaje ar'eolo"ice ( Vulpe, 1 9F6 olonic, 1 AH, p 9J+ şiGhindăreşti, la 9>m sud de sat preistorică ( olonic, 1 AH, p 1J+ ;ntre Caraorman şi Carinasuf, pe mal

acului !inoe aceeaşi autori semnalau o mare concentrare de descoperiri ar'eolo"ice2

materiale "reco-romane, atri0uite ulterior de V #rvan anticului polis milesian 4istria, iar la aproximativ A >m nord de cetate, ceramică preistorică (Gr ocilescu, ms H1DD, p 9

.upă includerea Cadrilaterului %n "raniţele statului rom#n, cercetările ar'eolo"ice s-au extins, concentr#ndu-se mai ales %n zona de sud-vest a .o0ro"ei e"reta0il este faptulcă ulterior, c#nd culturile preistorice erau deja definite, re"iunea nu s-a 0ucurat prea multde interesul ar'eolo"ilor rom#ni şi 0ul"ari .e aceea ne limităm doar la menţionarea punctelor, urm#nd ca cercetările viitoare să permită o %ncadrare culturală precisă :a"ătari#a , pe malul .unării, prezenţa unei "rădişti puţin ridicată de la suprafaţa păm#ntului *su"erează existenţa unuitell /ituaţii similare au fost semnalate şi la $etren şi Garvan (. 8 eodorescu, G G 8ateescu, 1 1L, p D -DF+ B precizare specială seimpune %n cazul aşezării de laCadi%ioi2 pu0licarea materialului recoltat %n urmasondajelor ar'eolo"ice %ntreprinse %n aşezare (I 7ndrieşescu, 1 1L, p 1L+ a permisulterior, %ncadrarea lor culturală2 un cio0 de strac'ină care era pro0a0il de tipGumelniţa* (! Comşa, 1 F , p 1A+ ot aici a fost descoperit şi primul importcucutenian de pe teritoriul .o0ro"ei două cio0uri aparţin#nd unor vase colorate de tipcucutenian 5 aproximativ tipul * 5 după periodizarea lui 4 /c'midt (I 7ndrieşescu,1 1L, p 1H+ Valea $rluiei, astăzi secată, oferea condiţii propice pentru dezvoltarea unor aşezări de lun"ă durată2 un v#rf de lance şi o piatră de praştie* s-au descoperit la

Hairanchioi & 'umbrăveni (I &eicu, 1 9H+ealiz#nd cercetări de suprafaţă %n apropiereatell- ului de la Cernavodă, C

/c'uc''ardt a descoperit la 1J >m sud de oraş pe malul a0rupt al .unării, o concentrarede cio0uri foarte vec'i*(C /c'uc''ardt, 1 9D, p + ro0a0il este vor0a de aşezareaneolitică din vecinătatea satuluiCochirleni *(! Comşa, 1 F , p 1A+

;n zona litoralului, desc'iderea şantierului ar'eolo"ic de la Histria a prilejuit şi omai 0ună investi"are a teritoriului cetăţii, fiind semnalate aici urme de locuire neolitică(1 1D-1 1H6 1 99-1 9A6 ! Comşa, 1 F , p 1A-1D+

L


7/16

;ntemeietorul şcolii de preistorie din om#nia, I 7ndrieşescu a realizat primasinteză a preistoriei .o0ro"ei (I 7ndrieşescu, 1 9F+, iar peste un deceniu, Vulpe a%m0o"ăţit 'arta descoperirilor ar'eolo"ice cu noi puncte, c'iar dacă %n lucrarea sa

Histoire ancienne de la 'obroud(a * s-a concentrat mai ales asupra antic'ităţilor "reco-romane ( Vulpe, 1 AF+

2. 1947-1989

.upă al II-lea răz0oi mondial, lucrările de amploare %ntreprinse pentru construireacanalului .unăre - 8area &ea"ră au adus la lumină, cel mai adesea cu 0rutalitate,numeroase vesti"ii preistorice Informaţiile privind siturile identificate se rezumă de celemai multe ori la o simplă %ncadrare cronolo"ică2 nivelurile ar'eolo"ice au fost rase de

0uldozer, ar'eolo"ului răm#n#du-i, astfel, doar posi0ilitatea recoltării materialului !stecazul aşezărilor de la )edgidia ** & %m + pe traseul canalului şi gigea , pe malul laculuicu acelaşi nume, complet distrusă (! Comşa, 1 H1, p 1L -1 96 4aşotti 1 FF-1 F ,1A-9 +

;n deceniile VI-VIII ! Comşa a efectuat numeroase cercetări de suprafaţă at#t %nnordul .o0ro"ei, pe litoralul vest-pontic c#t şi de-a lun"ul .unării, %ntre Bstrov şi4#rşova .intre punctele noi amintim2 .asova 5 o aşezare şi un morm#nt la circa A >mde sat* (7 7ricescu+, Cochirleni * o aşezare situată la HJJ m nord de capătul valului*,

/sichioi ( .iaconu+,Grădina (7l ăunescu+ , 0alazu )ic , *nsula 1vidiu, *stria *$ & pemalul :acului /inoe, 2ăvodari **, )angalia & “ a 1strov” 5 toate simple menţiuni fără precizarea fazei (! Comşa, 1 H , p L16 1 , p L , 1 F , p +

Cu ocazia cercetărilor paleontolo"ice %ntreprinse %n zona central-carstică a .o0ro"eiau fost identificate şi primele locuiri "umelniţene de peşteră /ondajele strati"rafice au

evidenţiat prezenţe sezoniere, toate din etapa timpurie Gumelniţa 712 0eştera “ a *zvor” , situată %n partea de sud-vestul a satului C'eia, pe partea dreaptă a văiiG'elen"icului (C / &icolăescu- lopşor, 1 H a, p 1H6 1 H 0, p DA6 & 4arţuc'e, 1 p 1A+, 0eştera “ a 3aba” %n partea de sud, la locul numit de localnici :a păm#ntul"al0en*6 aici au fost identificate două niveluri de locuire marcate prin vetre*(C / &icolăescu- lopşor, 1 H a, p 1H6 1 H 0, p DA6 & 4arţuc'e, 1 L, p 1A+ /itu partea dreaptă a p#r#ului dintre #r"uşor şi Valea Casimcei, 0eştera Gura 'obrogei a


8/16

oferit o strati"rafie 0o"ată, cu locuiri din neolitic (4aman"ia IIIM oian IV+ p#nă %n perioadă feudală-timpurie6 printre fra"mentele ceramice aparţin#nd acestei culturi?Gumelniţa 71@ au fost "ăsite şi c#teva fra"mente ceramice de vase care conţin ca

de"resant scoică pisată, unele ornamente cu şnurul ( + atri0uite culturii Cernavodă I* (&4arţuc'e, 1 L, p 1A+ ot pentru această re"iune, ! Comşa a menţionat şi 0eştera “ a!oci” cu o locuire Gumelniţa t#rzie*, fără să ofere %nsă date clare privind localizarea ei(! Comşa, 1 , p LL+ :a fel de sumare sunt şi informaţiile privind aşezarea"umelniţeană timpurie din satulCheia, punctul /ilişte* (& 4arţuc'e, 1 L, p 1A+

e 0aza descoperirilor din zona litoralului, .oina Gal0enu a definit pentru primadată aspectul vest-pontic al culturii Gumelniţa, oferind contraar"umente, la nivelul

anilorNLJ, pentru teoria 0ul"ară privind cultura Varna* (. Gal0enu, 1 LL, p A91+entru morm#ntul de la 0alazu )are 5 descoperire fortuită pe malul :acului /iut"'iol 5

analo"iile au apărut mai t#rziu, după cercetarea necropolei de la .uran>ula> 8ăsuţa-suport considerată de .oina Gal0enu ca un element caracteristic al fazei 4#rşova* (.Gal0enu, 1 J, p 9+ su"erează mai de"ra0ă influenţe sudice de tip /ava IV, 8arica IVşi vec'i tradiţii 4aman"ia 7lături de aceasta, piesele dincolec#ia !olacolu (/8arinescu- %lcu, 1 9, p H+ şi vasul %n patru colţuri* cu capac descoperit laCorbu de

4os 567 5 pro0a0il tot piese de inventar funerar - ilustrează cel mai 0ine etapa timpurie aaspectului vest-pontic 7utoarea amintită a %ncadrat %n aceeaşi fază timpurie descoperirilede l#n"ă :acul ă0ăcarie 5Constan#a * *(. Gal0enu, 1 J, p 9+ $lterior, tot %n incintaoraşului 5 Constan#a ** , săpăturile ar'eolo"ice de amploare %ntreprinse %n arculCatedralei au scos la lumină şi c#teva fra"mente ceramice, un cap de idol antropomorf din lut Gumelniţa 71 ( 4aşotti, 1 , p FD+

;n deceniul al IE-lea au fost reluate cercetările de suprafaţă, mai ales %n zonacentrală a .o0ro"ei, identific#ndu-se noi puncte şi complet#ndu-se vec'ile informaţii7stfel pe teritoriul 4istriei , alături de vec'ile puncte *stria ** (fază 79 5 ! Condurac'i,V :ea'u, 1 H , p HL-H 8, "ariverde * “Cărămidărie” (fază 71 5 . 8 ippidi, .

erciu, C reda, 1 H , p A99+ s-au descoperit altele noi :a LJJ m sud de satul Istria, % punctul“'rumul vacilor” 5 Istria I 5 au apărut fra"mente ceramice 4aman"ia III şiGumelniţa 71, iar pe malul p#r#ului .uin"i 5"ariverde ** a fost semnalată o aşezare

F


9/16

extrem de 0o"ată* Gumelniţa 79 ( 7l 7vram, B oune"ru, C C'iriac, 1 FH, p 11A+ to%n teritoriul 4istriei 4aşotti aminteşte şi punctul *stria *** , undeva %n apropiere de“3ent” , fără alte precizări ( 4aşotti, 1 , p FH+ 7celaşi autor, %ntreprinz#nd cercetă

sistematice %n aşezarea 4aman"ia III de la"ârguşor, punctul “9rs” a surprins deasupranivelului 4aman"ia un nivel su0ţire Gumelniţa 79 :a"ârguşor “!itorman * - FJJ m estde punctul $rs* - a fost identificată o altă aşezare foarte 0o"ată Gumelniţa 79 .intredescoperiri remarcăm partea inferioară a unui idol Cucuteni 71* ( 4aşotti, 1 , pFD+ :a mar"inea de sud a satuluiGura 'obrogei au apărut fra"mente ceramice atipicecare su"erează şi aici existenţa unei aşezări "umelniţene (7l 7vram, B oune"ru, CC'iriac, !m 7lexandrescu, 1 FL, p 9DA+

erie"'ezele efectuate %n re"iunea :acului Coc'irleni au adus la acoperirea altor pete al0e de 'arta descoperirilor "umelniţene2Cochirleni ** - aşezare situată la FJJ m vestde cetatea ătulului, *vrinezu )are & la 9 >m &, &V de sat, pe malul lacului 5 am0elefără specificarea fazei ( 4aşotti, ! 8i'ail, 1 FA, p 9FH+

3. 1989 – 2001

;n ultima perioadă eforturile preistoricienilor s-au concentrat spre realizarea unor lucrări de sinteză care să reunească vec'ile informaţii şi să permită realizarea uneiima"ini de ansam0lu privind evoluţia comunităţilor Gumelniţa pe teritoriul .o0ro"ei7stfel a apărut prima mono"rafie a neoliticului din această re"iune- “/poca neolitică :n

'obrogea” , cu un repertoriu al aşezărilor "umelniţene ( 4aşotti, 1 + :ista a fostcompletată şi cu piese inedite aflate %n colecţia 8I&7, Constanţa provenind de la

;ântâna )are , $lădeni, m /M/Vde ruinele satului 7d#ncata o aşezare fortificată "etică şi fra"mente atipice "umelniţene

Cer#e$(r& !&!$e)a$e ,& !("($ur& de !al0are

1. Cernavodă I şi II

uţin mai la nord de Cernavodă, relieful scade treptat, %nălţimile st#ncoase făc#nd

loc cuverturii sedimentare post-sarmatice &umeroase văi (azi secate+ 0răzdează malul


10/16

do0ro"ean al .unării &u %nt#mplător de-a lun"ul Văii Carasu 5 cel mai scurt culoar deacces dintre .unăre şi 8area &ea"ră 5 s-au dezvoltat importante aşezări "umelniţene2Cernavodă, 8ed"idia rimele cercetări sistematice %n această re"iune au %nceput %n

perioada primului răz0oi mondial, c#nd .o0ro"ea se afla su0 ocupaţie "ermano-0ul"ară7r'eolo"ul "erman C /c'uc''ardt a făcut săpături destul de ample %ntell -ul de laCernavodă I aflat pe malul .unării, la mar"inea de nord - est a oraşului (C /c'uc''ardt,1 9D, p -9 + /tudierea materialului ar'eolo"ic de aici şi coro0orarea lui cu descoperirisimilare de pe teritoriul om#niei au permis o mai 0ună interpretare ştiinţifică (I &estor şi 7 :an"sdorff, 1 9 , p 9JJ-99 + elu#nd săpăturile ar'eolo"ice (secţiunile / 7 5 / !+,I &estor a definit pentru prima dată un aspect re"ional al culturii Gumelniţa“aspectul Cernavodă”, numit ulterior varianta do0ro"eană ;n privinţa interpretării strati"raficeconform căreia “la Cernavodă nu sunt două strate de civiliza#ie, con#inând două fazedistincte ale aceleiaşi civiliza#ii, ci un singur strat” (I &estor, 1 A , p A+, cercetărileulterioare nu au confirmat această ipoteză Cantitatea mare de ceramică nea"ră din nivelulinferior, precum şi prezenţa unor forme specifice fazei timpurii 5 fructieră cu picior,castroane cu umăr drept de tradiţie oian 5 ne %ndreptăţesc să considerăm că aşezarea afost locuită şi %n faza timpurie a culturii, exist#nd două niveluri

;n apropiere, pe dealul situat la sud detell -ul /c'uc''ardt 5 punctul “Cetatea$eche” - Cernavodă II (secţiunile / I - / VII+ s-a descoperit un morm#nt de in'umaţie laad#ncimea de 1,9Jm, orientat pe direcţia /M/! 5 &M&V, %n poziţie c'ircit pe dreapta e 0aza inventarului funerar 5 un pa'ar 0itronconic şi un as>os -, autorul descoperirii %latri0uie tot culturii Gumelniţa2“'upă vasul din dreaptă (castron+ mormântul apar#ineciviliza#iei Gumelni#a =>>>8? nu se poate :nsă ştie dacă aspectului reprezentat :n tell-ul

:nvecinat> $asul din stânga (as>os+ are analogii foarte bune :n cadrul civiliza#ieiGumelni#a, este :nsă unic :n amănuntele de formă pe care le prezintă>” (I &estor, 1 A , p9+ - ulterior fiind %ncadrat %n faza Gumelniţa 71 ( 4aşotti, 1 , p F + 7v#nd %n veforma atipică a castronului, precum şi forma vasului as>os, nemai%nt#lnită %n culturaGumelniţa, luăm cu rezerve %ncadrarea cronolo"ică propusă pentru acest morm#nt

2. Atmageaua Tătăra !ă "#o$o%&

1J


11/16

/ăpăturile ar'eolo"ice efectuate %ntell -ul de la 7tma"eaua ătărască (1 9 , 1 A1+au %m0o"ăţit informaţiile privind "eneza culturii Gumelniţa .eşi de dimensiuni relativmici (DJ x LJ m6 ' = L m+, aşezarea a cunoscut o lun"ă evoluţie, fiind descoperite patru

niveluri de locuire2 I - oian 7 (IV-/panţov+6 II şi III - Gumelniţa 716 IV 5 Gumelniţa79 8aterialul ceramic ilustrat pentru nivelul IV prezintă şi unele elemente Gumelniţa

1, ceea ce su"erează o locuire "umelniţeană mai lun"ă dec#t %ntell -urile situate mai lanord 5 Cernavodă, 4#rşova, 8ed"idia :ipsa unei cesuri strati"rafice %ntre culturile oian 5 Gumelniţa a dovedit rolul important al fondului local %n "eneza eneoliticului dezvoltat,trecerea de la o etapă la alta făc#ndu-se lent, prin intensificarea relaţiilor de sc'im0 ladistanţe tot mai mari, fără convulsii şi deplasări semnificative de populaţii &oile

descoperiri te'nolo"ice, noua modă* s-au transmis treptat, din aproape %n aproape,"ref#ndu-se pe vec'ile tradiţii locale din perioada de %nceput a eneoliticului 7ceeaşicontinuitate de locuire va fi documentată mai t#rziu şi %n altetell- uri2 an"#ru, 4#rşova,.uran>ula> /pre deose0ire de restul aşezărilor "umelniţene din .o0ro"ea, aici %nt#lnimun fond oian mai puternic, necontaminat de influenţe 4aman"ia .e aceea materialulceramic din faza 71 se apropie mai mult de varianta nordică, specifică 8unteniei (Vl.umitrescu, 1 AD, p A -DA+

3. 'edgidia I - (un!tu% )Cantonu% 4*

"ell -ul situat la 9JJ m est de "ara 8ed"idia a fost cercetat %n re"im de salvare(1 H -1 HF+, o mare parte fiind distrusă de lucrările de amenajare a "ării (cantonul D+ .edimensiuni relativ mici (DH x HJm6 ' = Hm+, aşezarea s-a dezvoltat pe malul de nord alfostei 0ălţi Carasu 7nterior locuirii "umelniţene zona a fost inundată, la 0azatell -uluidescoperindu-se un strat de m#l cu o "rosime de 1J-19 cm .eşi a avut caracter de

salvare, săpătura ar'eolo"ică a cuprins o suprafaţă %nsemnată (AH9 mp suprafeţele / 7,/ , / C şi şanţurile I-VI+ 7şezarea a cunoscut o lun"ă evoluţie, cu patru niveluri delocuire 5 Gumelniţa 71 şi 79, "rosimea stratului de cultură variind %ntre 9,9J 5 9, J m.in cele 1H locuinţe identificate, numai patru au putut fi cercetate inte"ral :ocuinţa

moară* (: 1+, prevăzută cu două %ncăperi (camera de & (7+ - F x L m şi camera de / ( + 5 F x D m+ a oferit cele mai 0o"ate descoperiri2 H c'iupuri (' O HM11J cm6 ." O FJM

11


12/16

cm+ alături, tot %n camera 7, două r#şniţe fixate pe postament de lut6 %n camera AJ delame şi "ratoire de silex, alte vase de dimensiuni mai mici

ot %n nivelul III - locuinţa A (Gumelniţa 79+ s-au descoperit şi c#teva piese de cult2

două fra"mente de fi"urine antropomorfe 5 una modelată din lut şi alta tăiată din os - şiuna zoomorfă reprezent#nd o 0roască ţestoasă, un vas zoomorf (pasăre+, două picioareumane realizate din lut, prevăzute cu un orificiu %n partea superioară

Cercetările ar'eozoolo"ice, deşi sumare, au evidenţiat preponderenţa cornutelor (0ovine D1P, ovi-caprine A1P+, v#nătoarea juc#nd un rol secundar (O 11P+ &ecesarul de'rană era completat cu peşte, scoici şi păsări .e asemeni prezenţa unor fra"mente decarapace şi plastroane de 0roască ţestoasă printre deşeurile menajere su"erează o posi0ilă

utilizare a acesteia %n alimentaţie (& 4arţuc'e, B oune"ru, 1 , p 1 5 1JD+4. Co tineşti

/ituată direct pe st#ncă %n apropierea ţărmului 8ării &e"re, aşezarea de laCostineşti a fost cercetată %n re"im de salvare (1 LA+ e 0aza descoperirilor de aici.oina Gal0enu a definit pentru prima datăaspectul vest-pontic al culturii Gumelniţa/in"urul nivel eneolitic aparţine fazei Gumelniţa 71, ulterior zona fiind locuită a0ia %n perioadă romană /ărăcia materialului ar'eolo"ic şi aspectul rudimentar al construcţiilor su"erează o locuire sezonieră ;n privinţa utilizării pietrei pentru amenajările interioare,descoperirile ulterioare de la .uran>ula>, Insula :a Bstrov* (&ăvodari+ au demonstratcă această te'nică este o0işnuită %n re"iunea litoralului6 resursele naturale(depozitecalcaroase+ şi condiţiile climatice specifice zonei au impus folosirea pietrei %n construcţii,te'nicile utilizate fiind %nsă aceleaşi cu cele răsp#ndite %n %ntre" arealul "umelniţean

/emi0ordeiele* identificate de .oina Gal0enu reprezintă mai de"ra0ă locuinţe de

dimensiuni mici cu fundaţii din piatră (. Gal0enu, 1 1, p 9A -9DL6 4aşotti, 1 , FA+

5. +,indăreşti

/emnalată %ncă de la sf#rşitul secolului al EIE-lea la 9 >m sud de sat, aşezareadesc'isă de la G'indăreşti nu s-a 0ucurat prea mult de interesul ar'eolo"ilor Cercetareaei se rezumă la un sondaje strati"rafice realizate de / 8orintz şi . Qer0ănescu (1 L +după ce o parte din aşezare fusese distrusă de lucrările de amenajare a unui tunel de cale

19


13/16

ferată (astăzi dezafectată+ şi a şoselei care lea"ă cariera /t#nca 5 opalu de locul de%ncărcare a şlepurilor &ivelul de locuire Gumelniţa 5 fazele 71 şi 79 5 nu depăşeşte 1 m;n partea de nord a 0otului de deal pe care s-a dezvoltat aşezarea au apărut pietre de

calcar le"ate cu lut, care constituiau un val ce %ntărea panta ( + şi %nconjura %ntreaşezare* &u excludem posi0ilitatea existenţei unei fortificaţii realizate din pietre le"atecu lut, o situaţie similară fiind semnalată %n aşezarea de la Goljamo .elcevo (4

odorova, 1 H+ 7v#nd %n vedere %nsă complexitatea strati"rafiei şi caracterul restr#ns cercetărilor ne rezumăm la o0servaţiile autorilor, urm#nd ca cercetările viitoare săconfirme sau nu datarea propusă

. /rşova I "te%%& şi II

"ell -ul de la 4#rşova, unul dintre cele mai mari descoperite %n sud-est !uropei, s-aformat pe o st#ncă acoperită cu nisip, adus de .unăre .imensiunile considera0ile (9JJ x1HJ m6 ' = 19m+ şi evoluţia %ndelun"ată a aşezării se explică prin poziţia sa deose0it defavora0ilă 5 punte de le"ătură %ntre .o0ro"ea şi C#mpia om#nă, situată %ntre altaIalomiţei şi alta răilei, %n apropierea "urii de vărsare a Ialomiţei %n .unăre .eplasareatreptată a fluviului spre est la care s-au adău"at acţiunile antropice au dus la distru"ereaunei mari părţi din aşezare

rimele cercetări ar'eolo"ice au avut o amploare mai mică, rezum#ndu-se la unsondaj strati"rafic (/ 7+ realizat p#nă la 0azatell -ului :ocuirea %ncepe la nivel oian 5 Vidra şi continuă, fără 'iatus, %n etapele oian 5/panţov , Gumelniţa 71 şi 79 p#nă %nfaza Cernavodă Ia, nivel %n care s-au descoperit importuri Cucuteni 7D ( 4aşotti, 1 , p + rezenţa unui număr %nsemnat de fra"mente ceramice 4aman"ia III %n nivel 3oian *$ “mergând până la paritate” a pus pentru prima dată pro0lema coa0itării comunităţilor

celor două culturi contemporane şi a evidenţiat, de asemeni, participarea culturii4aman"ia la "eneza variantei do0ro"ene e 0aza strati"rafiei de aici .oina Gal0enu alansat ipoteza unei faze timpurii 5“faza Hârşova” 5 anterioară locuirii "umelniţene 71din C#mpia om#nă“descoperită deocamdată doar pe teritoriul 'obrogei” (.Gal0enu, 1 L9, p 9 9+> $lterior, 8 Qimon a demonstrat inutilitatea acestei faze,compar#nd descoperirile de la 4#rşova cu cele de la an"#ru (8 Qimon, 1 , p AH +

elu#nd studiul materialului ceramic am o0servat unele neconcordanţe %ntre tipurile

1A


14/16

ceramice şi %ncadrarea culturală propusă de autoare 7stfel vasele descoperite %n locuinţa, considerate de .oina Gal0enu specifice numai fazei 4#rşova*, se re"ăsesc %n %ntre"

arealul "umelniţean la nivel 71 5 fructiere* cu picior %nalt, "ol %n interior, măsuţe-

suport* cilindrice cu unul, două sau mai multe orificii rezenţa artificială a acestui nivel%n strati"rafia propusă de .oina Gal0enu este dovedită şi de decalajul nefiresc alurmătoarelor etape culturale 7stfel nivelurile timpurii ale culturii 5 faza 4#rşova* şiGumelniţa I(= 71+ - ar depăşi %n "rosime locuirea Gumelniţa II şi III (= 79+ ceea cecontrazice periodizarea internă a culturii rimul nivel Gumelniţa 79, situat %ntre 5L,HJ şi-A, J m se distin"e clar de nivelul anterior 716 materialul ceramic din locuinţa atelier*: H (-D,FJMD,DJ m+ se %nscrie %n canoanele specifice acestei faze, at#t %n privinţa form

c#t şi a decoruluieluarea cercetările ar'eolo"ice (1 FH+ pe o suprafaţă mai mare (/ + a permis o

cunoaştere mai 0ună a celuide-al doilea nivel Gumelni#a + (-A, JM-1,LH m+ .intreconstrucţiile descoperite %n acest nivel amintim2 locuinţa cu altar : 11, locuinţele cu platformă de lemn, locuinţe cu şanţ de fundaţie, locuinţa DF 5 neincendiată, surprinsăaproape %n %ntre"ime, cu două camere, fiecare prevăzută cu vatră şi cuptor racticareasacrificiilor umane a fost documentată prin descoperirea a trei morminte de copii su0 podelele locuinţelor

/tudiile interdisciplinare, concentrate mai ales asupra zonelor de depuneri menajere(C H91+, au %m0o"ăţit cu mult vec'ile date privind economia comunităţilor "umelniţenela acest nivel cronolo"ic Iniţierea pro"ramului de cooperare rom#no-francez a desc'isnoi perspective %n cercetarea ar'eolo"ică 7stfel folosirea metodei microstrati"rafice a permis surprinderea unor detalii, "reu sesiza0ile anterior2 locuinţe neincendiate cu

platformă şi vid sanitar, refacerea unor locuinţe cu şanţ de fundaţie aproximativ pe acelaşiamplasament, or"anizarea spaţiului interior %n funcţie de specificul activităţilor casnice 5 spaţii de preparare a 'ranei, 0anc'ete pentru vase, spaţii dezafectate folosite pentrudepozitare (. opovici cola0 , 9JJ1+ .incolo de descoperirile ar'eolo"ice %ncepe să serealizeze un vec'i deziderat exprimat at#t de metaforic de re"retata 7lexandra olomeR,cea care nu a avut 0ucuria să-şi vadă visul %mplinit2“ avea posibilitatea de a :n#elege

1D


15/16

:nseamnă mai mult la un moment dat :n istoricul cercetărilor decât a face> $rem nu vrem

omul contează, :n el este 9manul şi 'ivinul” (/ 8arinescu - %lcu, p 11+

Bibliografie:

1 ! Comşa, 2eoliticul pe teritoriul (ud> Constan#a , evista 8uzeelor, V,1 , p LL- J9 Vl .umitrescu , recenzie la I Ivanov"ezaurele necropolei de la $arna (art %n l0 0ul" +,

/CIV7, EEE, D, 1 , p 1H -1L1

A . Gal0enu, şezarea neolitică de la Hârşova , /CIV , EII, 9, 1 L9, p 9FH-AJDD 4aşotti ,Considera#ii cu privire la cultura Gumelni#a :n 'obrogea , ontica EEI-

EEII, 1 F , p 1A-9H 4aşotti, /poca neolitică :n 'obrogea , i0liot'eca omitana I, Constanţa, 1L 8 Qimon,Cu privire la no#iunea de “fază Hârşova” a culturii Gumelni#a , /CIV7,

EEE, A, 1 , p AH -ALL 8 Qimon ,Cu privire la rela#ia dintre “cultura” $arna şi cultura Gumelni#a , /CIV7,

EEEIV, D, 1 FA, p AJH-A1DF 4 odorova , /neolit 3olgarii , 1 F>

'. 5ndrieşe*cu, Obiecte preistorice din colecţiunea prefecturii Durostor , aport %5,

p. 16 şi urm., 1916.

10. opo ici "., aşotti ., 8al#enu "., %icolae C. 1992, Cercetările arheologice din

tell-ul de la Hârşova (19 ! , Cercet ri 5r eolo$ice, ': , p. ;-1;, 1992.

11. 5 ram 5l., &oune$ru


16/16

Cultura Gumelnita in Centrul Si Sudul Dobrogei

Documents

Transcript of Cultura Gumelnita in Centrul Si Sudul Dobrogei