PAULVARLEY

CULTURA

JAPONEZATraducere din englezd de

Ruxandra Mdrginean Kohno

ffigUMANITASffiffin u c u R E s r r

Cuprins

Cuu6.nt introductiu g

Perioadele qi epocile culturale majore din istoria Japoniei 11

Dinastiile chinezeqti incepdnd cu epoca unificdrii sub Han 7.2

Note de autor. . 1g

r. inceputurile civilizalieijaponeze 15

z. Introducerea budismului Bb

3.Curtealaapogeu :........ 68

4. ln pragul unei ere noi . . . 1o1

5. Canoanele gustului medieval ar7

G.Japoniaunificatd. ........a787. lnflorirea unei culturi burgheze soo

8. Tendinle heterodoxe 247

g. intAlnirea cu Occidentul z8z

ro. Roadele erei moderne Bz4

u.Culturacontemporane..... 868

Glosar. ..:.... 4Lg

Note .. 4zB

Bibliografie selectiud. $sIndice. 44r

l.

inceputu rile civi lizafiei japoneze

Misterul - qi controversele - invdluie originile poporului japonez.inainte de sfdrqitul celui de-al Doilea Rizboi Mondial, se credea cd.

primele aqeziri omeneqti pe teritoriul Japoniei daleazd de-abia dinjurul anului 4ooo i.Cr. qi cd populalia acelei perioade de inceput apar-

linea epocii neolitice sau epocii noi a pietrei. Apoi, in 1949, noi desco-periri arheologice au adus dovezi spectaculoase privind prezenla vieliiomeneqti in Japonia la o datd mult mai veche, ce demonstreazd exis-tenla - inaintea epocii noi a pietrei - a epocii paleolitice, numiti qiepoca veche a pietrei. in zilele noastre, o estimare prudenti situeazddata de inceput a epocii vechi a pietrei intre anii 5tlooo qi 3oooo i.Cr.Cu toate acestea, unii arheologi suslin cd ea a apdrut incd din jurrlanilor 6ooooo i.Cr.l

in timpul erei glaciare (aproximativ :- oooooo-1o ooo i.Cr.), cdndapa emisferei nordice a globului era in mare parte formatd din ghealdpolar5., Japonia era legatd - spre apus (Kyushu) qi miazdnoapte(nordul insulei Honshu qi Hokkaido) - de continentul asiatic, iar ceeace e cunoscut azi sub numele de Marea Japoniei era un lac. E foarteprobabil cd primii locuitpri ai Japoniei au venit de pe continent pe jos.

Oricum, noile metode gtiinlifice de datare a materialului arheologic,dezvoltate dupd cel de-al Doilea Rdzboi Mondial, inclusiv cea curadiocarbon, au fbcut posibild stabilirea faptului cd. epoca veche a pie-trei, oric6nd va fi inceput ea, s-a incheiat in jurul anului r-oooo i.Cr. qia fost urmatd de epoca noud a pietrei.

De c6nd s-au fbcut primele descoperiri ale unor urme de civilizaliedatdnd din epoca veche a pietrei, sdpdturile au scos la iveald aproapecinci mii de aqezdri apartjndnd acestei epoci pe tot teritoriul Japoniei.in aceste aqezdri, se gdsesc in general unelte de piatrd neqlefuite qioase de om. Nefiind descoperite schelete umane i:rtregi, e dificil pentru

16 CULTRAIAPONFTA

arheologi sE stabileascd trdsdturile rasiale ale locuitorilor din aceastd.perioad5. Nivelul rudimentar aI vielii lor, cel pulin atat cdt ne putemda seama, este cel mai bine evidenliat prin faptul cd. nu avansaserdcult'ral atat de mult, incdt sd producd oale de rut. De aceea, arheologiise referh la oamenii acestei epoci cu un termen oarecum ripsit depoezie, cel de oameni ai neoliticului aceramic.

lnceputul epocii noi a pietrei este datat in jurur anului roooo i.cr.,cand a existat o considerabild incdlzire a emisferei nordice, o mareparte din gheala polard s-a topit, iar Japonia a devenit arhipelag. inepoca veche a pietrei, oamenii faceau unelte din piatr5 cdrora le dd-deau forme prin agchiere, prin desprinderea de lame subliri sau leutilizau aga cum Ie gdseau. principarul indiciu care march eazd.trece-rea la epoca noud a pietrei este aparifia, incepand aproximativ cuanul roooo, a unor unelte de piatrd de calitate superioard., printrecare se numdrd, de exemplu, topoare, cufite, capete de sdgeli gi cArligede pescuit qlefuite cu mdiestrie.

un alt element de progres inregistrat in epoca noud a pietrei esteoldritul; intr-adevdr, arheologii considerd cd aparilia oldriturui inJaponia coincide cu inceputul acestei epoci, deci pe Ia anur :.oooo i.cr.Ceea ce inseamnd c6, pe baza cunostinfelor pe care le avem despreinceputurile oldritului in alte !dri, iaponezii (sau rocuitorii Japonieidin perioada epocii noi a pietrei) au fost primii din lume in acestdomeniu' E posibil ca viitoare descoperiri pe continentur asiatic - inchina sau coreea, bundoard - sd dea la iveald vase care sd. fie mai vechidecat cele japoneze si care chiar sd fi servit ca model orarilor epociinoi a pietrei din Japonia. Deocamd.atd insd,iaponezii rdmdn cei dintdicare au cunoscut ordritur nu numai in Asia de Est, ci qi in lume.

vasele japoneze din epoca noud. a pietrei sunt modelate manualdin argild, printr-un procedeu cunoscut sub numele de spiralare: teh_nicd prin care argila este adunatd sub forma unor suluri de lut, incord-cite de jur imprejur, de la baza vasului spre gurd,, dupd. care suprafalavasului e netezitd, pentru a frlui spiralele. cel mai vechi tip de vasfdcut in acest fel este un recipient de gdtit, simpru, in formd

"ilirrdri.-ogival6, care, dupd cAte s-ar pdrea, se putea infige in nisip sau pdmAntmoale. Exemplarele dintr-o perioadd mai tdrzie sunt lucrate cu maimultd minufiozitate, contin la exterior motive complexe ad.anc incizate,lu"gri ondulate gi niqte urechi ce puteau fi folosite drept toarte (fig. r).Datoritd faptului cd cer mai obiqnuit motiv exterior era obfinut prinpresarea unor gnururi pe suprafala vaselor, arheologii au numit epoca

iNcepururuucvtuzATtEtJApoNEzE tT

Fig. r. Ceramicd. Jomon(cu permisiunea

Muzeului Brooklyn)

noud a pietrei,.care a durat cam pdnd ln anii 4oo-Boo i.Cr., epocaJdmon sau epoca ceramicii ,,decorate cu qnurul'(.

Japonezii din epoca JOmon erau in primul rAnd vAndtori, culegd-tori qi pescari. Obignuiau - determinali de anotimp - sd migreze, deqispre sfArqitul epocii au construit, in orice caz, aqezdrisemipermanente.Multe dintre aceste aqezdn J6mon se aflau in apropierea ldrmului,unde locuitorii aveau lesne acces Ia hrana oferitd de mare, mai alescrustacee, pe care le consumau cu ldcomie. Urme ale epocii Jomon aufost gdsite pentru prima oar5. in timpurile moderne de un american,E.S. Morse, care, in t877, a descoperit gropi de gunoi (cu mormanede resturi de hrand sau deseuri provenite de Ia oamenii primitivi) Ia6mori, Ia sud de Tokyo. Pentru cd aceste morrnane erau formate maiales din scoici, arheologii le-au numit,,aglomerd.ri de scoici" (kaizuhq.).Aceste aglomerdri prezintd mare importanld din mai multe motive.Pe langd faptul cd oferd informalii despre regimul alimentar al oame-nilor din epoca Jomon (existd aici bundoard multe oase de animale

r8 CULTUMJAPONEZA

mici gi scoici), ele contin si unelte, ceramicd qi alte obiecte necesaretraiului de tip Jomon.

Oamenii din epoca Jdmon au trdit intdi in peqteri, apoi in colibesemiadAncite, acoperite cu paie. Aceste locuinle semiaddncite (tateana)erau, invariabil, de mici dimensiuni, o tateana obiqnuitd avand apro-ximativ qaizeci de centimetri addncime, diametrul de patru metri qijumdtate qi putand addposti cam patru-cinci oameni (deci o familienucleard, sau familie simpl5). Mormintele din epoca Jomon erau, qiele, de dimensiuni reduse; erau simple gropi in care trupurile morlilorerau depuse chircit, in pozilie fetald. impreund cwtateana, acestemorminte dovedesc cd societatea japonezd din epoca noud a pietreiera complet lipsitd de clase sociale.

Printre cele mai impresionante obiecte din epoca Jomon suntfigurinele de ceramic5. numite dogii; ele reprezintd creaturi jumdtateom, jumdtate animal gi par a fi produsul unor minli pline de super-stifii, preocupate de magia primitivd (fig. g). Cdlivadogdinfdliqeazdfemei insS.rcinate cu sani proeminenti, caracteristici fizice care su-gereazi cd aceste figurine erau folosite intr-un soi de ritualuri de fer-tilitate. Alte dogil,, ale cd"ror mAini sau picioare par s6 fi fost in modvoit rupte, erau probabil folosite de waci in scopul vindecdrii borilorsau rdnilor de la mAini si picioare.

Epoca Jdmon s-a incheiat in jurul anilor 4oo-goo i.Cr., ca rezultatal unor influenle culturale noi, de importanld majord, venite de pecontinent. De departe cea mai insemnatd dintre acestea a fost cul-tivarea orezului pe campuri constant irigate (orez6rii), mod de agri-culturd infloritor in china centrald qi de sud (climatul mai rece alchinei de Nord neflindu-i favorabil) qi, se pare, transmis aproape simul-tan in aceastd perioadd atat in partea sudicd a coreei, cdt qi in vestulJaponiei.2 3oo i.Cr. este, istoric, alrroape de data (ssr i.Cr.) la care ma-rea civilizalie a chinei de Nord, situatd pe Fluviul Galben, a fost uni-ficatd pentru prima oard de dinastia Qin. pare cu putinld ca impulsulunificdrii Qin, manifestat activvreme de mulli ani, sd se fi rdspanditspre Coreea qi Japonia si, in cazul celei din urmd, sd fi dat na;tereepocii Yayoi (3oo i.cr.-3oo d.cr.), numitd astfel dupd situl din actualuloraq Tokyo unde au fost descoperite pentru prima oard vestigii alecivi lizaliei japoneze din aceastd perioadd.

inainte de cel de-al Doilea Rdzboi Mondial, se credea cd epoca yayoia debutat printr-o migrare de populalie de pe continentul asiatic, princoreea, qi cd noua ,,populatie Yayoi", inaintand mai intai in direcliaest (spre regiunea Kant6 din insula Honshu) qi apoi cdtre nord, a

iNceputuruu cvtuzA1EtJApoNEzE t9

Fig. z. Figwind doga(Muzeul Metropolitan, Donnfi,a dl gi dna Jeromc Koizitn, 4178)

inlocuit treptat populalia J6mon, devenind poporul japonez al vremu-rilor istorice. Mai recent ins5., oamenii de qtiinld au fost de pdrere cdtrecerea de la Jomon la Yayoi a fost, in esenli, un fenomen cultural:cu alte cuvinte, populalia Jdmon a devenit populalia Yayoi ca rezultataI influenlelor din China.s (Ase vedea inceputul capitolului 3 pentrumai multe referiri la posibila legdturd dintre locuitorii Japoniei dinepoca Jdmon qi cei din epoca Yayoi.)

Odatd cu inceputurile agriculturii, japonezii s-au deplasat in cAm-piile aluvionare, au format comunitdli agrare permanente qi s-audiferenliat in clase sociale. De atunci, orezul a devenit produsul celmai important al economiei. El a exercitat o imensd influenld asuprasocietdlii, deoarece, sub forma producliei in orezdrii, necesita o marecantitate de muncd fizicd neintrerupt5. unitdlile de bazd a1e lumiiagrare - familia de lirani qi satul - au devenit grupuri strict organi-zate, oferind societdliijaponeze o trainicd stabilitate, ce a ddinuit pdndin timpurile moderne.

20 CULTURAJAPONEZA

Fig. 3. Ceramicd Yayoi (cu perrnisiunea Muzeului Broohlyn)

utilizarea metalelor - a bronzului qi a fierului - a fost introdusd inJaponia in epoca Yayoi timpurie. Bronzul a fost folosit in primur r6ndin scopuri ornamentale, iar fierul in domenii practice. probabil insdc6 - aqa cum vom vedea - cea mai importantd intrebuinlare care s-adat metalului a fost producered de arme, ceea ce a dus, in perioadafinald a epocii )Ihyoi, Ia sporirea bruscd a st6rilor de berigeranld qi taconsolidarea controlului asupra unor unitdli teritoriale tot mai vaste.

Tranzilia de la J0mon la Yayoi a adus schimbdri importante inol5rit (fig. 3). Aspectul echilibrat qi elegant al noilor vase yayoi suge-reazd. cE influenlele civilizatoare care au adus noi tehnologii in Japo-nia in aceastd epocd au avut drept consecinld dezvoltarea mentalitdliipopulaliei. spiritul tumultuos reflectat in forma qi ornamentica unoradintre vasele epocii J6mon gi infigurinere dogil ori s-a pierdut, oriau renunlat la el meqterii epocii Yayoi Poate c6 cea mai mare dife-renli dintre cele doui tipuri de vase e ins6.'aceea c6 in epoca J6monaccentul cade pe aspectul decorativ, i:r timp ce in epoca yayoi primeazd

lll-mnr

iNcepuruRru ctvtLlzATtEt JApoNEzE 2 I

ipostaza formald. Multe exemplare din oldria Yayoi n-au nici un orna-ment, in weme ce altele au incizate benzi cu modele geometrice a cd.rorsimplitate contrasteazd puternic cu desenele inc[rcate tipice vaselordin epoca Jomon.

Ol5ritul in Japonia, a cdrui origine reald iqi are r5.ddcinile in epocaYayoi, este de mare importanld in istoria culturald nu numai datoritdcalitdlii sale artistice intrinseci, ci gi pentru cd este bazat pe una din-tre cele mai durabile valori ale tradiliei estetice japoneze. Majoritateaoamenilor, pe mdsurd ce fac progrese in tehnologia oldritului, de laproduclia de vase de lut simple, nesmdlluite, la cea de vase fine deporfelan, tind sd renunle Ia aborddrile lor anterioare. Japonezii suntinsd deosebili prin faptul cd pdstreazd de-a lungul veacurilor o pasiunepentru ceramica simpl6, chiar dacd au produs vase din ce in ce mairafinate, in special sub influenla Chinei. Cel mai impresionant exem-plu aI atagamentului pentru stilul simplu in ceramicd se intdlnegtein ceremonia ceaiului, care a evoluat de-a lungul Evului Mediu.

in termeni estetici, pretuirea acordatd ceramicii simple sebazeaz|pe importanla acordatd firescului, pe preferinla pentru lucrurile aflatein starea lui originarS., nealteratd. Pentru artist sau attizan, natura-lelea inseamnd" apropierea de materialul folosit. Astfel, producitoruIceramicii simple nu urmdreqte sd ascundd lutul folosit; iar produselemuncii sale sunt admirate nu doar pentru textura lor fireascd, ci qipentru imperfecliunile ce apar inevitabil Ia obiectele create ,,elemen-tar". IJn alt exemplu al gustului estetic al japonezilor pentru firescse afld in arhitectura sanctuarelor qintoiste, al cdror lemn rdm6.nedeseori nevopsit. in acest caz, aspectul practic e in mod limpede sacri-ficat esteticului, dat fiind cd sanctuarele din lemn natur sunt multmai sensibile decdt alte tipuri de structuri la ravagiile imbdtrAnirii.

Aproape toatd oldria Jdmon a fost alcdtuitd din vase cu gur6larg6(hachi), folosite mai ales Ia gdtit qi la servit m6.ncarea. Epoca Yayoia venit cu o varietate de noi genuri de vase: tsubo, oala pentru depozi-tare, mai ales a orezului uscat; hame, oala pentm gdtit, asemdnXtoarevasului hachi; tahatsuki, vasul cu picior, pentru seryirea mesei insitualii oficiale. Toate aceste genuri noi de ceramich au apd.rut pentruaface fald cerinlelor societdlii agricole care s-a dezvoltat in Japoniain epoca Yayoi. Producerea de vase pentru depozitarea orezului meritdin mod deosebit sd fie scoasd in evidenlb. Jomon a fost o societate fHrdclase, mai ales pentru cd n-a dispus de nici un produs care sd poatdfi acumulat sau stocat ca bog5lie. in epoca Yayoi insd, orezul a deveniteI lnsugi un astfel de produs, care, fiind acumulat qi p6strat, a dus la

22 CULTUMJAPONEZA

stratificarea societdlii pe principiul bogdfiei, md.surati in primul randin funclie de delinerea sau nedelinerea sa. Pentru restul perioadeipremoderne, orezul a rdmas principalul etalon de mdsurare a bogdfieiin Japonia.

Informalii despre Japonia primelor veacuri ale erei noastre suntoferite - pe langd rdmdqilele arheologice * de naraliunile dinasticechinezegti. Pentrrr chinezii acestei perioade,japonezii erau unul dintrepopoarele lipsite de insemndtate ce trdiau dincolo de hotarele MareluiIor Imperiu de Mijloc. Ca urmare relatdrile privind Japonia iqi gdseauloc in istoria lor la capitolele ce tratau chestiuni legate de strdini.

Chinezii numeau Japonia ,,tara Wa" (cuvAnt pe care-l scriau cu ohieroglifd care inseamnd,,oprit din crestere"), descriind-o, in cea maiveche relatare a lor, datdnd de prin secolul I i.Cr., ca alcdtuitd din ,,osutd" - insemnAnd probabil ,,foarte multe" - de linuturi sau triburi.Ei au consemnat cd cei din Wa trimiteau periodic, in primele doudveacuri ale erei noastre, solii in China, inclusiv cea care a vizitat inanul57 Curtea impdratului Xuandi din dinastia Han tArzie si carea primit de la el un sigiliu de aur ce investea Wa ca stat tributar. Spresfdrgitul secolului al XVIII-Iea (t784),niqte ldrani au gdsit ldngd gol-ful Hakata, din nordul insulei K5rushu, un sigiliu corespunzAnd de-scrierii celui acordat de xuandi. Pentru majoritatea cercetdtorilorcare-l recunosc drept autentic, el reprezintd o dovadd importantd acaracterului obiectiv al naratiunilor dinastice chinezeqti despre wa.

Spre sfdrqitul secolului aI Il-lea qi inceputul celui de-al III-lea, inwa au fost tulburdri care au dus Ia consolidarea politicd qi instituireaunei hegemonii teritoriale sub conducerea unei regine pe nume Himiko(sau Pimiko). Chinezii observS. c5,

lHimikol se ocupa cu magia qi vrijitoria, fdcandu-le oamenilor farmece. Deqiinaintase in varstd, ea a rbmas celibatard. Avea un frate mai tdnir, care oajuta sd carmuiascd !ara. Dupd ce a devenit conducitoarea statului, puliniau mai avut prilejul s-o vadi. Avea o mie de femei sd-i slujeascd, gi doar unsingur bdrbat. El ii servea mancarea gi bdutura gi avea indatorirea sd linilegdtura cu lumea de afard. Locuia intr-un palat inconjurat de turnuri gipalisade, cu gdrziinarmate, in stare de statornicd vig.ilen@.a

Autoritatea lui Himiko se intemeia, dupb. c6t se pare, pe puterile eireligioase sau magice qi deriva din qamanismul din partea nord-esticda continentului asiatic-, despre care se qtie cd s-a rdspandit pe arii largiin Japonia timpurie. in cotrsemrrarea de mai sus, Himiko e descrisdca mijlocitor (qaman) intre popor gi zeii sdi si, ca atare, se poate ca easd fi fost printre primii care sd. reprezinte ceea ce mai tarziu a devenit

TNcEPUTURTLE CtvtLtZATtEt jApONEZE 23

funclia cea mai sacrd a suveranului japonez. Conform mitologiei, dinas-tia domnitoare in Japonia e descendenta zei ei Soarelui (Amaterasu),zeltalea suprem5., hami, din panteonul Eintoist, astfel incAt doar unsuveran selectat cu griji din aceastd dinastie este calificat sd oficiezeritualurile de comuniune cu ea, esenliale cArmuirii !6rii.

Teritoriul asupra cdruia isi exercita Himiko hegemonia se numeaYamatai, Ei chiar qi in zilele noastre savanlii poartd dispute vehe-mente cu privire la situarea sa geograficd. Problema este cd informa-liile conlinute in naraliunile dinastice chinezeqti (gi anume IstoriaImperiului Wei, scrrsd in jurrl anului 297) despre cum se ajunge inYamatai de pe continent (Coreea) sunt greqite. Informaliile ne conducdestul de usor peste strAmtoarea coreeand, spre nordul insulei Kyushu,dar pretind apoi schimbarea direcliei spre sud qi str5.baterea uneisuccesiuni de distanle care, dac5. ar fi parcurse, ne-ar duce in OceanulPacific. Cercetdtorii au suslinut multd vreme c5. ori indrumdrile dintext ar fi trebuit sd indice direclia est, in loc de sud - conducAnd astfelin proximitatea oraqelor moderne Nara qi Kyoto, in zona centrald. -,ori distanlele semnalate sunt greqite gi Yamatai ar fi plasat undevain nordul insulei Kyushu.

Dacd Yamatai ar fi fost situat ir zona centralS, acest fapt ar insemnac5, cel pulin pdnd la sfdrqitul anilor zgo, o putere hegemonicd caresd lege aceastd regiune cu nordul insulei Kyushu ar fi fost deja consti-tuitd, qi Himiko, ca hegemon titular aI Yamatai, ar fi fost in m5.surdsd trimitd misiuni in China in numele intregului Wa. Pe de altd parte,dacd Yamatai ar fi fost situat in nordul insulei K;rushu, asta ar insem-na c5. autoritatea lui Himiko se exercita probabil pe o suprafald multmai restrAnsi, posibil doar in nordul insulei Kyushu ca atare.

Unele dintre descrierile prezente in naraliunile dinastice chinezeqtidespre obiceiurile din Wa sunt surprinzdtor de asemdndtoare cu prac-ticile sau cutumele japonezilor de azi. De exemplu, poporul din Wa iqiardta respectul fald de superiori prin ghemuire sau asezarea in ge-nunchi qi sprijinire cu ambele mdini pe pdmAnt; bbteau din palme cAndse rugau; Ei puneau mare accent pe purificarea rituald.

in afara acestor observalii privind bdtaia din palme la rugdciuneqi purificarea rituald, qtim puline lucruri despre evolulia, in vecheaJaponie, a credinlelor religioase, numite generic qintoiste (caleazeilnr,nttmltlkaml) pentru a fi deosebite de budism, care a pdtruns in Japoniadin Coreea pe la mijlocul secolului al VI-Iea. in qintoism, putem decelao religie primar6, de genul celor care, in alte pdrli ale lumii, au fostabsorbite de religiile universale, dar care, in zonele indepdrtate qi

24 CULTUMJAPONEZA

rdmase in urmd ale Japoniei, a supravieluit pand in zilele noastre.Trdsdtura caracteristicd a religiei qintoiste este credin! a in kami, mal-lime politeistS. care, pe de o parte, populeazd animist natura qi, pede altd parte, este intim legat[ de oameni gi de unitdlile de bazd aleorganizdrii sociale, cum sunt familia gi satul (fie. D. crilntulkamica aLate are conotalia ,,sus" sau,,deasupra,,, si nu ,,transcendent,,. pro-babil cd cea mai bund definilie a acestui termen e cea d.atd. de cdrtu-rarul din veacul aI XVI[-lea Motoori Norinaga (r73o-rgor), care s-aocupat de renasterea credintei gintoiste:

cuvantul karni se referd, in sensul cel mai larg, la toate fiinlele divine alecerului qi pbmantului care apar in scrierile clasicilor. Mai precis, hami suntduhurile care sd.ldqluiesc si sunt venerate in sanctuare. in principiu, fiinleleomenegti, pdsdrile, animalele, copacii, plantele, munfii, oceanele _ toate potfi'hami. Dupd vechile datini, tot ceea ce producea o impresie iegitd din comun,avea calitdli deosebite sau inspira un sentiment de veneralie eramtmitkami.B

$intoismul, care n-a dezvoltat nici o noliune semnificativd privinddestinul spiritului vital dupd moarte, a fost de la inceputurile saleextrem de preocupat de existenla in aceastd v.,all.Kami sunt asociafi,in majoritatea cazurilor, cu viala ca for!5 vitald., creatoare; iar in acestsens qintoismul diferd mult de budism, care are o viziune sumbrd,pesimistd despre lume, socotind-o ldcaq al suferinlei qi mizeriei. Depuline noliuni dispune qintoismul qi in privinla evaludrii comporta-mentului uman, considerdnd mai degrabd cd nelegiuirile oamenilor,asemenea catastrofelor naturale gi diferitelor feluri de pangdrire fizi-cd, sunt esenlialmente forme de incercare, fdrd ca ele sd poatd fi tra-tate prin ritualuri speciale, cum ar fi exorcismul qi purificarea. lnqintoism, purificarea sau lustralia (de un gen datand probabil celpulin din wemea investigaliilor chinezesti legate de oamlnii din wa)e foarte important5; ea este, de fapt, principalul act sdvarqit la sanc-tuarele sintoiste atAt de inchindtori, cdt qi de preofi.

In qintoism, existd esentialmente doud feluri de ritualuri de puri-ficare, cel extern qi cel intern. Purificarea externd sau fizicd (hessai)e sdvarqitd de inchindtor in timpul vizitei la sanctuar, prin cldtireacu apd a gurii qi a mainilor. Purificarea internd sau exorcismul(harai),pe de altd parte, este exclusiv apanajul preoturui qi se efectue azE inmod normal prin fluturarea unei baghete ifrunze de sakahietc. - n. tr.).cand un preot purificd astfel o persoand, se considerd c[ spiritul sdue readus la starea sa originard, curatd. qi integrd.

un aspect aI qintoismului, care a fost intotdeauna o caracteristicdimportantd in viala sociald a japonezilor, este matsuri,festivalul. in

Fig. 4. Statuie din lemn a unei zeitdfi qintoiste, secolele al Xll-lea-al XIII-lea(Academia de Arte din Honolulu, Donalia Robert Allerton, 464 [g3rr.r])