cultivarea capsunilor

6
Afaceri cu capsuni. Mini-ghid pentru a invata bazele tehnologiei de cultura a capsunilor. Căpşunele se numără, alături de cireşe, printre primele fructe care ajung la maturitate în timpul anului (mai-iunie). Această cultură permite obţinerea de recolte extrasezonale, mai timpurii sau mai târzii decât cele care se obţin în câmp. Prin folosirea soiurilor remontante (cu mai multe recolte pe an) se pot obţine căpşune şi toamna, până în octombrie. Având o talie redusă (15-40 cm), sub formă compactă sau rară, căpşunul se poate cultiva în spaţii foarte mici din grădina casei, dar şi pe suprafeţe mari în aer liber, în solarii sau în sere. Cultivarea căpşunului se poate face şi intercalat în plantaţiile de pomi fructiferi, se mai poate cultiva în vase cu amestec de pământ şi soluţii nutritive. În funcţie de soi şi condiţiile de cultivare, căpşunul dă producţii mari şi foarte mari, ce pot depăşi 20 t/ha. Înmulţirea se face pe cale naturală, prin stoloni. Cunoaşterea tehnologiei plantării şi cultivării căpşunilor reprezintă cheia succesului afacerii Căpşunul este o plantă perenă, cu o durată de viaţă de 3-5 ani, în care poate da 2-4 recolte de fructe, dar s-a demonstrat că este mai rentabilă cultura anuală decât cea multianuală. În sistemul de cultură anuală, căpşunul se plantează vara, în iunie-iulie, utilizând stoloni refrigeraţi. În primăvara anului următor (mai-iunie), plantele rodesc abundent, după care se defrişează. Căpşunul dă fructele cele mai mari la prima şi, eventual, la a doua fructificare. Apoi greutatea medie a fructelor se reduce considerabil. Pe măsură ce îmbătrânesc plantele devin mai sensibile la atacul bolilor şi dăunătorilor, iar terenul este invadat de

description

cultivarea capsunilor

Transcript of cultivarea capsunilor

Afaceri cu capsuni. Mini-ghid pentru a invata bazele tehnologiei de cultura a capsunilor. Cpunele se numr, alturi de ciree, printre primele fructe care ajung la maturitate n timpul anului (mai-iunie). Aceast cultur permite obinerea de recolte extrasezonale, mai timpurii sau mai trzii dect cele care se obin n cmp.

Prin folosirea soiurilor remontante (cu mai multe recolte pe an) se pot obine cpune i toamna, pn n octombrie. Avnd o talie redus (15-40 cm), sub form compact sau rar, cpunul se poate cultiva n spaii foarte mici din grdina casei, dar i pe suprafee mari n aer liber, n solarii sau n sere. Cultivarea cpunului se poate face i intercalat n plantaiile de pomi fructiferi, se mai poate cultiva n vase cu amestec de pmnt i soluii nutritive.

n funcie de soi i condiiile de cultivare, cpunul d producii mari i foarte mari, ce pot depi 20 t/ha. nmulirea se face pe cale natural, prin stoloni.

Cunoaterea tehnologiei plantrii i cultivrii cpunilor reprezint cheia succesului afacerii

Cpunul este o plant peren, cu o durat de via de 3-5 ani, n care poate da 2-4 recolte de fructe, dar s-a demonstrat c este mai rentabil cultura anual dect cea multianual. n sistemul de cultur anual, cpunul se planteaz vara, n iunie-iulie, utiliznd stoloni refrigerai.

n primvara anului urmtor (mai-iunie), plantele rodesc abundent, dup care se defrieaz.

Cpunul d fructele cele mai mari la prima i, eventual, la a doua fructificare. Apoi greutatea medie a fructelor se reduce considerabil. Pe msur ce mbtrnesc plantele devin mai sensibile la atacul bolilor i duntorilor, iar terenul este invadat de buruieni, dintre care pir, plmid, volbur.

De aceea, rennoirea plantaiilor de cpun la intervale mai scurte de timp contribuie la lichidarea focarelor de infecie, precum i la meninerea potenialului biologic i productiv al plantelor la un nivel ridicat.

Plantele de cpun n vrst de un an sunt apte s dea producii mari, iar fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile mai devreme fa de cele ale plantelor mai n vrst. Producia anual de cpun a unui hectar de cultur este de 15-25 t, n funcie de soiuri. n cultura multianual producia scade la 5-8 t/ha. n total, o plantaie multianual de cpun cu durata de 3 ani produce 2 recolte de fructe care nsumeaz 10-16 tone, deci mai puin dect o cultur anual.

Pn la nfiinarea culturii anuale de cpun, n iunie-iulie, terenul se folosete pentru o alt cultur timpurie, cum ar fi salat, spanac, ceap verde. n anul urmtor, dup defriarea culturii anuale de cpun n iunie, terenul se pregtete i se nsmneaz sau se planteaz cu o cultur trzie: varz de toamn, castravei, fasole. Deci, un alt avantaj al culturii anuale de cpun este acela c se ncadreaz perfect ntr-o rotaie cu legume, inclusiv n culturi asociate, permind obinerea a dou recolte pe an de pe aceeai suprafa de teren.

Cultivarea cpunului n sere solar

Serele solar sunt construcii permanente cu o durat de exploatare de 5-10 ani, la care se nlocuiete doar folia din plastic. Serele solar ofer condiii mai bune pentru creterea cpunelor, permind o anticipare a coacerii fructelor cu pn la 20-30 de zile fa de adposturile temporare.

Cultivarea cpunului n sere

Cpunul se preteaz foarte bine la cultura forat n sere de sticl, coacerea fructelor fiind anticipat cu 50-60 de zile fa de cultura n cmp deschis, uneori i mai mult. Pentru a avea o cultur reuit este necesar ca stolonii ce vor fi transplantai din cmp n ser s fie bine dezvoltai cu cel puin 3-5 ramificaii anuale purttoare de muguri roditori. nainte de plantarea stolonilor n ser se recomand o fortificare a acestora. Se practic 3 metode de fortificare a plantelor n cmp: repicarea timpurie a stolonilor de pe planta-mam, utilizarea de stoloni refrigerai, folosirea stolonilor crescui pe ghivece sau pe cuburi nutritive.

Repicarea stolonilor detaai de planta-mam se face n perioada 1 septembrie 1 octombrie a anului premergtor plantrii n ser, la distana de 25 cm. n aceast perioad de timp se aplic 3-4 fertilizri i se efectueaz tratamente fitosanitare. Stolonii refrigerai se planteaz n cmp la nceputul lunii iunie la distana de 25 cm.

Stolonii plantai n cuiburi din turb, n cuburi nutritive sau n ghivece se menin pn toamna n aer liber. Ei se ud zilnic prin aspersiune i se fertilizeaz de 4 ori cu ngrminte complexe. Plantele din ghivece transplantndu-se cu pmntul din jurul lor au rdcinile intacte i nu stagneaz din cretere dup ce au fost replantate. Plantarea stolonilor n ser se face la sfritul lunii noiembrie, cnd plntuele se afl n repaus i au trecut printr-o perioad rcoroas. nainte de plantare, solul din ser se fertilizeaz cu 30-40 t gunoi de grajd bine descompus, 150-200 kg azotat de amoniu, 300-500 kg superfosfat, 200-300 kg fosfat de potasiu, 300 kg sulfat de magneziu. Toate aceste cantiti se utilizeaz la un hectar. Dup fertilizare pmntul se mobilizeaz cu sap rotativ i se dezinfecteaz prin injectare cu aburi supranclzii.

Dup dezinsecia termic urmeaz mrunirea i nivelarea terenului. Pe o travee de ser se planteaz dou benzi a 4 rnduri de cpuni. ntre benzi se las o potec de 60-70 cm, ntre rndurile din band cte 30 cm, iar ntre plante pe rnd 20 cm. Dup plantare, circa o lun de zile se menine o temperatur sczut de maxim +5C, pentru ca partea aerian a plantelor s nu porneasc n cretere naintea sistemului radicular, apoi temperatura se ridic progresiv n medie cu 1C pe zi, pn la 15-18C, iar cnd apar primele fructe se ridic la 22-24C ziua i 14-16C noaptea. Aceast diferen de temperatur ntre zi i noapte are un rol important asupra nfloritului, fecundrii i dezvoltrii fructelor. Solul trebuie s se menin la o umiditate de 70-75 la sut din capacitatea de reinere a apei n cmp. Umiditatea atmosferic ajunge dimineaa la 90-100 de procente datorit transpiraiei plantelor din cursul nopii, dar n cursul zilei, prin aerisire, ea coboar la 65 la sut. Se recomand evitarea crerii unei atmosfere prea umede care stnjenete polenizarea i favorizeaz apariia patogenilor.

O bun aerisire contribuie la obinerea unor plante mai robuste. Aerisirea trebuie s se fac mai ales n perioada nfloritului, n orele prea calde din zi. Nu se aerisete n zile friguroase sau cu vnturi puternice. Factorul lumin este foarte important pentru cultura forat, impunndu-se iluminatul suplimentar cu becuri normale cu filament, care sunt de preferat tuburilor cu neon. Iluminatul suplimentar se impune cnd stolonii ncep s nverzeasc i dureaz timp de 40 de nopi, alternnd o ptrime or lumin cu 3 ptrimi ore ntuneric. Becurile de iluminat sunt instalate ct mai sus, amplasate la distana de 6 m pe lungimea fiecrei travee.

n perioada nfloritului cpunilor este necesar o intensitate de 13.000-15.000 luci. Pentru polenizarea florilor se folosesc albinele prin instalarea unui stup la fiecare 800-1.000 m2 cultur de cpuni. n lipsa acestei posibiliti se recurge la polenizarea artificial, utiliznd un jet de aer. Dup posibiliti, n perioada nfloritului cpunii sunt suplimentai hormonal cu gibereline aplicate prin stropire. Pentru a obine cpune chiar nainte de ianuarie, se transplanteaz stolonii n ghivece la mijlocul lunii iulie pn n 15 octombrie, plantele sunt inute n cmp, iar dup aceea se introduc n ser unde se asigur lumin suplimentar de 270 W timp de 6-22 ore zilnic.

Rsadniele cu nclzire tehnic se utilizeaz pentru forarea cpunului. n aceste rsadnie amestecul de pmnt este urmtorul: 2 pri pmnt de elin, o parte mrani, o parte nisip, plus urmtoarele ngrminte: 15 g azotat de amoniu, 35 g superfosfat, 10 g sare potasic la 15 kg amestec de pmnt.

Se folosesc stoloni care se repic n iunie-iulie n rsadnie reci sau de cmp, pe straturi special amenajate n vederea fortificrii. n luna ianuarie, stolonii sunt transplantai n rsadnie cu nclzire tehnic pentru forare. Se planteaz 8-9 plante pe metru ptrat de rsadni. nclzirea se ncepe la mijlocul lunii ianuarie i dureaz dou luni i jumtate. Temperatura din rsadni se menine la 15-20C. Fructele se matureaz n a doua jumtate a lunii martie i dureaz pn n ultima decad a lunii aprilie. Producia obinut variaz n funcie de soi de la 1 la 4 kg fructe pe metru ptrat.

Planteaz cpuni i culege profit!

La cpun maturarea este ealonat i, prin urmare, recoltarea acestora se face n mai multe reprize. Cpunele nu mai evolueaz n coacere dup recoltare, ele rmn exact la stadiul cnd au fost culese. Datorit coninutului mare de ap, cpunele sunt fructe foarte perisabile. Mai ales n condiii cu umiditate excesiv, cpunele devin sensibile la mucegaiuri i putregaiuri.

Acest neajuns poate fi eliminat prin utilizarea unor ambalaje corespunztoare, cum ar fi cutiile din plastic. Fructele destinate consumului direct n stare proaspt se culeg cu tot cu caliciu, acesta se ndeprteaz dac fructele urmeaz a fi procesate.

Scderea n greutate a fructelor imediat dup cules se datoreaz pierderii apei. Astfel, dac fructele sunt meninute n cmp 3 ore de la recoltare, acestea pierd n greutate pn la 1,8 la sut. Refrigerarea cpunelor imediat dup recoltare la temperatura de 8-9C asigur reducerea pierderilor de 2 ori i prelungirea duratei de pstrare de peste dou ori.

Cpunele recoltate cu 50 la sut pigmentare pierd n greutate cu pn la 23 la sut, dar au deprecieri de calitate mai reduse comparativ cu cele recoltate la maturitatea de consum, adic la 75 la sut pigmentare. Nu exist o sum stabil pentru realizarea investiiilor n aceast afacere, deoarece totul depinde de modalitatea de cretere i cultivare a cpunilor.

Astfel, toate cheltuielile vor fi orientate spre procurarea materialelor necesare pentru construirea adpostului unde vor fi plantai i cultivai cpunii, dar i pentru asigurarea cu ngrmintele necesare. Totui, respectarea regulilor de plantare i cultivare a cpunilor va duce la obinerea unei recolte foarte bogate. Pentru a obine venituri eseniale este necesar ca producia s fie realizat la fabricile de producere a gemurilor din cpune din ar sau de peste hotare. n acest mod v vei recupera investiiile chiar n primul an de la lansarea afacerii i vei obine profituri considerabile