25.07.2013

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI25 iulie 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

25.07.2013

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Teme similare...............................................................................................................4Harghita: Protest impotriva construirii unei microhidrocentrale in statiunea Baile Homorod......................................................................................................................4Teme de mediu.............................................................................................................5In acest moment nu exista alte solicitari din partea Chevron cu privire la gazele de sist, declara Rovana Plumb..........................................................................................5Richard Davies, profesor Universitatea Durham, despre gazele de şist şi adevăratele pericolele ale fracturării hidraulice..............................................................................7

PRESA LOCALĂ............................................................................................................13ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................13

Teme ABA...................................................................................................................13Ministrul Lucia Varga vrea perdele forestiere de protectie pe marginea raurilor......13Teme similare.............................................................................................................14APA SCUMPA – Agentii economici maramureseni se plang ca 20% din profitul lor dispare odata cu plata facturilor la apa si canalizare.................................................14Teme de mediu...........................................................................................................15SF-ul noii rampe de gunoi ecologice, votat in sfarsit..................................................15

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................16Teme ABA...................................................................................................................16Au planificat schimbarea la fata a Barzavei................................................................16Teme similare.............................................................................................................16Poate candida Timişoara pentru capitala mizeriei româneşti?..................................16

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................17Teme ABA...................................................................................................................17Târgul Mureş, în campania "Descoperă Rowmania/ România naturală văzută din barcă".........................................................................................................................17Teme similare.............................................................................................................18

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

25.07.2013

Duminică, 4 august: "cupa PNL la Pescuit-Ocna Mureş"............................................18Măsuri dure împotriva fermierilor care îşi incendiază terenurile agricole.................18Jandarm hunedorean, coordonatorul unei tabere de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă..................................................................................................................20Avertizare de caniculă pentru finalul de săptămână..................................................21Teme de mediu...........................................................................................................21O singură companie interesată de preluarea producţiei pe 7 ani de la "CupruMin" Abrud......................................................................................................................... 21Proiect de HG pentru mutarea staţiei meteo din Sebeş. Terenul este solicitat de „Star Assembly” SRL, pentru extinderea producţiei de cutii de viteză................................23Invitaţi la reciclarea electronicelor.............................................................................23Scapă de deşeurile de mari dimensiuni......................................................................23

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ - VEDEA....................................24Teme similare.............................................................................................................24Lacul din Expo Parc, la cheremul vandalilor...............................................................24Teme de mediu...........................................................................................................25Nu ardeţi miriştile, că vă “arde” APIA la bani!............................................................25Groapa de gunoi de la Frăteşti nici acum nu este funcţională...................................26

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

25.07.2013

Teme similareHarghita: Protest impotriva construirii unei microhidrocentrale in statiunea Baile Homorod Cateva zeci de persoane au protestat marti in statiunea Baile Homorod impotriva construirii unei microhidrocentrale pe raul Homorodul Mare, acuzand faptul ca nu au fost consultati inainte de inceperea lucrarilor si ca aceasta investitie va pune in pericol echilibrul ecologic si va afecta dezvoltarea turistica a zonei.Protestatarii, atat localnici din Baile Homorod, cat si proprietari de case de vacante sau de terenuri din alte localitati, spun ca exista riscul sa scada debitul raului si sa ramana fara surse de apa, pentru ei si pentru animale. Nu vorbeste nimeni cu noi, nimeni nu zice nimic ce se intampla, numai constructii, muncitori vedem. Am auzit ca se face un baraj, ceva hidrocentrala, pun apa in tevi. Nu vom avea apa, nici acum cand e seceta nu e apa in parau si nici animalele, care sunt obisnuite cu locurile de adapat nu stiu unde se vor duce () Au luat padurea, acum vor si apa, ce ne mai asteapta, ce vor sa faca, a afirmat unul dintre protestatari. La actiune a participat si presedintele Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor din Odorheiu Secuiesc, Jakab Attila, care considera ca lucrarile trebuie stopate, pentru ca zona sa nu aiba de suferit, asa cum s-a intamplat in Muntii Fagaras. Anual, aici facem o repopulare cu pastravi a paraului Homorodul Mare, intre cinci si zece mii de bucati si, asa cum am auzit, daca se va scoate o treime din debitul apei atunci repopularea a fost facuta degeaba si, de aceea, daca putem sa stam in fata acestei lucrari o vom face. (), a spus Jakab Attila.Hans Hedrich, reprezentantul Asociatiei Sighisoara Durabila, a afirmat ca a investigat constructia de hidrocentrale in Romania, mai ales in zone protejate si sustine ca oamenii sunt mintiti si ca, in astfel de cazuri, este nevoie de un studiu de impact asupra mediului. La APM-uri se obtin tot felul de derogari, de incadrari ilegale la astfel de proiecte, mai ales ca nu se cere studiu de impact asupra mediului, cu toate ca sunt obligatorii. In aval de hidrocentrala este un sit Natura 2000 si constructia sa va avea un impact semnificativ asupra mediului. In concluzie, e nevoie de un studiu de impact. Dar nu, la APM nu ti se dau informatii, ei incadreaza proiectele la impact nesemnificativ si autoritatea emitenta a autorizatiei de construire () emite autorizatia in mod ilegal cu toate ca lipsesc o

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

25.07.2013

gramada de avize. () Sunt bulversat dupa ce am auzit minciunile dlui investitor, a declarat Hans Hedrich. Reprezentantii investitorilor spun, insa, ca au toate documentele si autorizatiile necesare pentru realizarea constructiei si ca localnicii au fost anuntati despre inceperea lucrarilor. In ceea ce priveste interventia noastra asupra mediului pentru constructia acestei microhidrocentrale pot sa va spun ca, din punct de vedere legal, avem toate autorizatiile necesare pentru a o face, acordurile din partea autoritatilor locale, atat pentru punctul de captare, cat si pentru amplasarea efectiva a turbinei. () Vecinii din imediata apropiere au fost instiintati si inceperea lucrarilor de constructie a fost anuntata in ziarele din zona, cu perioade bune premergatoare inceperii lucrarilor, a afirmat Roxana Ionescu, reprezentant al firmei constructoare. In Harghita sunt deja in functiune trei microhidrocentrale si alte cateva zeci sunt in diferite stadii, fie de avizare fie de constructie. (Agentia Nationala de Presa AGERPRES) /Financiarul, http://www.financiarul.ro/2013/07/24/harghita-protest-impotriva-construirii-unei-microhidrocentrale-in-statiunea-baile-homorod/

Teme de mediuIn acest moment nu exista alte solicitari din partea Chevron cu privire la gazele de sist, declara Rovana PlumbCompania Chevron nu a transmis, pana in prezent, alte solicitari cu privire la etape de prospectiuni sau explorare a gazelor de sist, in afara celor deja cunoscute, din Dobrogea si Vaslui, a declarat, marti, intr-o conferinta de presa, Rovana Plumb, ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice.Din punct de vedere al Ministerului Mediului, al respectarii celor mai inalte standarde de mediu, am cerut pentru explorarea de la Vaslui un studiu de evaluare de impact de mediu, lucru care s-a desfasurat conform reglementarilor legale in vigoare. Nu mai exista alte solicitari, ci doar decizia de incadrare pentru prospectiuni, cea din Dobrogea. Alte solicitari din partea Chevron nu avem in momentul de fata. Explorarea este a doua faza pentru identificarea acestei resurse naturale, iar pentru explorare s-a cerut evaluare de impact de mediu conform Directivei europene. Avizul de explorare pentru Dobrogea poate fi luat in discutie dupa ce se termina partea de prospectiuni, care poate

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

25.07.2013

dura un an sau doi ani si numai dupa evaluare impact de mediu', a explicat ministrul Mediului. Oficialul a precizat, totodata, la finalul unei intrevederi avuta cu secretarul de stat pentru Energie si Schimbari Climatice din Marea Britanie, Edward Davey, ca Romania va avea o colaborare stransa pe domeniul gazelor de sist cu Marea Britanie. () In ceea ce priveste gazul de sist, vom avea o colaborare stransa cu Marea Britanie pentru a impartasi experienta pe care aceasta o are in domeniu, in cel al explorarii gazului de sist, in asa fel incat sa se respecte cele mai inalte standarde de mediu in aceasta activitate', a explicat ministrul roman al Mediului. Romania detine, in prezent, rezerve de 1.444 miliarde metri cubi de gaze de sist, ceea ce ne claseaza pe locul al treilea in clasamentul tarilor europene, dupa Polonia (cu 4.190 miliarde mc) si Franta (3.879 miliarde mc), se arata pe site-ul infogazedesist.eu. Clasamentul este completat de: Danemarca (906 miliarde mc), Olanda si Marea Britanie (cu cate 736 miliarde mc), Bulgaria si Germania (cu cate 481 miliarde mc), Suedia (283 miliarde mc) si Spania (226 miliarde mc). In ceea ce priveste rezervele recuperabile de petrol de sist, topul este condus de Franta (cu 4.700 milioane barili), urmata de Polonia (3.300 milioane barili) si Olanda (2.900 milioane barili). Romania ocupa locul sase, cu 300 milioane de barili. Agentia pentru Protectia Mediului Constanta a emis, in luna mai, deciziile etapei de incadrare pentru Chevron Romania Exploration and Production SRL in cazul perimetrelor Costinesti si Vama Veche, care cuprinde lucrari de prospectiuni seismice in vederea identificarii resurselor. De asemenea, Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Vaslui a informat printr-un comunicat de presa remis, in data de 19 iulie, ca a eliberat acordurile de mediu pentru trei proiecte ale carui titular este Chevron Romania Exploration and Production SRL, privind lucrarile de amenajare si foraj pentru sondele Popeni 1A, in comuna Gagesti, Silistea 1A, in comuna Pungesti si Paltinis 1A, in comuna Bacesti. Chevron detine concesiuni pentru a efectua lucrari de prospectiuni a gazelor de sist la trei blocuri din Romania cu o suprafata de 270.000 de hectare (Costinesti, Vama Veche si Barlad) (Agentia Nationala de Presa AGERPRES). /Financiarul, http://www.financiarul.ro/2013/07/24/in-acest-moment-nu-exista-alte-solicitari-din-partea-chevron-cu-privire-la-gazele-de-sist-declara-rovana-plumb/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

25.07.2013

Richard Davies, profesor Universitatea Durham, despre gazele de şist şi adevăratele pericolele ale fracturării hidrauliceMulte dintre riscurile asociate în prezent cu fracturarea hidraulică, precum cutremurele şi poluarea, nu sunt atât de importante, iar opinia publică ar trebui să se concentreze mai mult pe chestiuni precum intergritatea pe termen lung a puţurilor şi intensitatea traficului, spune Davies.În ultimii ani, Richard Davies şi-a axat studiile pe tehnologia fracturării hidraulice, folosită pentru exploatarea gazelor de şist. Spune că nu există nicio tehnologie 100% sigură în energie, iar fracturarea hidraulică nu constituie o excepţie. În schimb, atrage atenţia asupra unor riscuri cunoscute, înţelese, dar despre care nu prea se vorbeşte, precum integritatea pe termen lung a puţurilor şi intensitatea traficului din regiunile în care au loc operaţiuni de fracturare hidraulică. Richard Davies şi-a obţinut doctoratul în 1995, la Universitatea din Edinburgh. A lucrat apoi câţiva ani ca specialist în geologie în Venezuela şi în Africa de Sud. Între 1999 şi 2003 a lucrat pentru gigantul energetic ExxonMobil, iar în 2006 a devenit directorul Centrului pentru Cercetări în domeniul Sistemelor Energetice. Din 2010, Davies este directorul Institutului pentru Energie din cadrul departamentului de Geologie al Universităţii Durham, funcţie pe care o deţinea interimar încă din 2008. În prezent, este şi unul dintre cei cinci specialişti din grupul de experţi cooptat de platforma Shale Gas Euope. Shale Gas Europe este o platformă de informare cu sediul la Bruxelles şi este finanţată de Chevron, Statoil, Total, Cuadrilla, Shell şi Halliburton, unele dintre cele mai mari companii energetic din lume, toate cu interes în exploatarea gazelor de şist în Europa şi nu numai. Reprezentantul platformei, Monica V. Cristina, a explicat pentru „Adevărul” că activitatea platformei diferă substanţial de cea a unui grup de lobby şi că, la Bruxelles, aceste şase companii se ocupă direct de astfel de activităţi.

•De ce aţi ales să vă alăturaţi platformei Shale Gas Europe?

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

25.07.2013

• Este foarte evident că Shale Gas Europe are obiective similare celor pe care le avem la Universitatea Durham din Marea Britanie. Noi facem cercertări similare, iar Shale Gas Europe vrea evident să comunice informaţiile pe care le avem despre gaze de şist. Aşa că o colaborare este ceva natural. Cercetătorii coopotaţi de Shale Gas Europe fac parte din procesul de comunicare, aşa că noi, cercetătorii implicaţi, vorbim între noi.•Ştim destule despre gazele de şist? Şi mai ales despre fracturare hidraulică?•Ştim destul de mult. Americanii folosesc fracturarea hidraulică de ceva timp şi exploatează gaze de şist de ani buni, dar cred că există unele întrebări fără răspuns şi că este nevoie de mai multe cercetări. Spre exemplu, cercetările desfăşurate de mine şi de colegii mei arată că fracturarea hidraulică în sine este foarte puţin probabil să producă contaminarea apei. Dar ceea ce am descoperit este că integritatea puţurilor este probabil o problemă mult mai importantă. Cu alte cuvinte, puţurile au scurgeri. Aşa că descoperim că s-ar putea ca nu fracturarea hidraulică în sine să fie problema, dar că trebuie să ne asigurăm că puţurile sunt forate corespunzător şi că sunt cimentate corespunzător. S-au făcut multe cercetări, unele dintre semnele de întrebare care s-au ridicat s-au dovedit să nu fie adevăratele probleme şi, în realitate, au apărut alte întrebări pentru care avem nevoie de mai multe cercetări. Cred că acestea se referă la arii precum integritatea puţurilor, vor ajunge acele puţuri să aibă scurgeri peste o perioadă lungă de timp? Cred de asemenea că se pot face cercetări extinse privind traficul. Ştim destul de multe. Nu ştim totul, încă trebuie să se mai răspundă la unele întrebări.•Care sunt principalele riscuri asociate cu fracturarea hidraulică, luând în calcul aceste noi semne de întrebare despre care vorbiţi?• Doar pentru a sublinia din nou: fracturarea hidraulică în sine probabil nu este un mecanism care să genereze contaminarea apei, iar a doua chestiune despre care se vorbeşte sunt cutremurele. Studiile noastre au arătat că producerea de cutremure este foarte puţin probabilă şi, în cazul în care se produc, este probabil să fie foarte reduse. Însă o întrebare care rămâne este aceea că exploatarea gazelor de şist va necesita să fie forate multe puţuri şi trebuie să ne asigurăm că acele puţuri sunt cimentate şi sigilate

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

25.07.2013

corespunzător pentru generaţiile viitoare. Cred că aceasta este o ramură de cercetare în care se pot continua demersurile.•Forarea acestor puţuri în zone cu activitate seismică ridicată creşte riscul producerii de cutremure?•Ştim că există trei locuri pe Pământ în care fracturarea hidraulică a produs cutremure simţite Canada, SUA şi Marea Britanie. Dar au existat sute de mii de operaţiuni de fracturare hidraulică şi există doar trei exemple de activitate seismică sesizabilă cauzată de fracturarea hidraulică. Şi când compari numărul acestora cu alte cauze care au generat activităţi seismice sesizabile, procese precum energia geotermală sau mineritul sau chiar tehnologia folosită în industria petrolului şi gazelor convenţionale, vedem că, de-a lungul istoriei, acestea au reprezentat factori declanşatori mai importanţi pentru cutremure sesizabile. Aşa că, atunci când faci o comparaţie globală a tuturor cauzelor, fracturarea hidraulică nici măcar nu intră în „liga întâi”, chiar nu este atât de importantă. Nu poate fi scoasă din calcul, iar companiile trebuie să se asigure că iau măsurile necesare de precauţie pentru a evita stimularea evenimentelor seismice reduse. În primul rând, dacă este să comparăm fracturarea hidraulică cu alte procese, vedem că nu este la fel de importantă precum alte procese industriale, avem doar trei exemple de locuri în care s-a întâmplat din cauza operaţiunilor de fracturare hidraulică. În al doilea rând, companiile trebuie să-şi ia măsuri de precauţie pentru a evita desfăşurarea fracturării hidraulice în faliile tectonice. Faliile tectonice mari se pot vedea folosind imagini ale straturilor subterane, obţinute printr-un procedeu numit profil seismic.•Când vorbiţi de poluarea apei, vă referiţi probabil şi la chimicalele folosite în lichidul de fracturare. Se poate vorbi despre o reducere a acestor substanţe sau despre înlocuirea lor cu altele în timp?• Am auzit că se fac cercetări pentru înlocuirea chimicalelor cu altele „mai verzi”, dar nu este aria în care lucrez eu.

•Este fracturarea hidraulică un procedeu sigur în momentul de faţă?

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

25.07.2013

•Nu cred că în energie există o tehnologie 100% sigură. Cred că tehnologia a fost folosită cu succes fără...daţi-mi voie să mă întorc câteva secunde. Nu există nicio tehnologie 100% sigură în energie. Cred că unele riscuri pe care oamenii le-au indicat, precum contaminarea apei cauzată de fracturarea hidraulică, sunt de fapt eronate. Nu cred că acesta este un risc major. Cred că riscurile care există, care vor fi dificil de eradicat complet, sunt legate de activitatea de trafic care se va desfăşura pe drumuri în regiuni în care se produce fracturare hidraulică. Nu sunt lucruri pe care nu le înţelegem, sunt lucruri pe care probabil că le înţelegem, dar despre care este greu să fim vreodată 100% siguri. Orice tehnologie folosită în energie prezintă riscuri, aceasta nu este diferită. Cred că deja ştim foarte multe despre această tehnologie, nu putem scoate din calcul posibilitatea ca ceva să meargă prost, pentru că legile probabilităţii înseamnă că, dacă forezi suficiente puţuri, unul dintre ele va genera un incident. Asta este ceea ce companiile încearcă să reducă, nu pot fi eradicate 100%.•Se spune că România are un potenţial semnificativ în ceea ce priveşte resursele din şisturi, unii o plasează pe al treilea loc în UE, după Polonia şi Franţa. • Tot ceea ce pot spune despre asta este că România, precum Franţa, Polonia şi Marea Britanie, se află în faza de explorare. Ceea ce au descoperit în SUA este că trebuie să forezi multe puţuri pentru a înţelege cu adevărat care regiune din SUA este cea mai bună pentru extragerea gazelor de şist. România, Polonia şi Marea Britanie se află în faza explorărilor, dar este prea devreme pentru a şti cu adevărat care roci vor fi cele mai bune pentru a extrage gaze de şist. Este prea devreme pentru a ne da seama care parte din Europa se va afla în frunte. Întrebarea este una complicată şi nu depinde doar de profilul geologic, ci şi de situaţia economică şi de acceptarea tehnologiei. Toţi aceşti factori sunt critici pentru a determina care ţară are cel mai mare potenţial pentru a produce gaze de şist.

•Ce recomandaţi României?• Nu pot să vă dau niciun fel de sfat profesionist, pot doar să vă spun că în Marea Britanie, agenţia de mediu lucrează cu departamentul pentru energie şi schimbări

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

25.07.2013

climatice şi cu jucătorii din industrie pentru a se asigura că reglementările sunt cât de bune posibil. Aşa că sunt de părere că Marea Britanie face eforturi bune şi înregistrează progrese pentru a se asigura că avem reglementarea potrivită. Nu ştiu ce trebuie să facă România, asta este o întrebare pentru politicieni şi pentru autorităţile de reglementare din România. Este o alegere pe care trebuie să o ia românii, este o alegere critică pe care ei trebuie să o facă. Luaţi în calucul informaţiile, luaţi în calcul cum reglementează alte popoare, analizaţi cele mai bune practici folosite în Statele Unite, uitaţi-vă cum se dezvoltă aceste sector în Marea Britanie, se dezvoltă destul de rapid, cred că românii trebuie să decidă dacă sunt mulţumiţi de tehnologie, dacă sunt mulţumiţi cu informaţiile pe care le avem până acum, dacă sunt mulţumiţi cu actuala stare a energiei. Este o întrebare pentru români. Trebuie să decidă dacă vor gaze sau cărbune sau energie nucleară.•Spuneţi că majoritatea riscurilor pe care le asociem cu fracturarea hidraulică nu sunt reale. Este real vreunul dintre riscurile invocate de ecologişti?• (pauză) Cred că multe dintre ele nu sunt foarte importante. Ceea ce am încercat să subliniez în ultimii doi ani este că riscurile pe care oamenii le-au evidenţiat nu sunt riscuri semnificative, iar noi poate că am ignorat câteva dintre întrebările reale. Asta vreau să transmit şi prin acest interviu, că unele riscuri invocate nu sunt atât de importante, iar unele cercetări desfăşurate la Universitatea Durham din Marea Britanie au arătat că unele riscuri pentru care suntem îngrijoraţi nu sunt de fapt atât de semnificative. Cred că riscurile asupra cărora ar trebui să fim foarte atenţi şi despre care ecologiştii ar trebui să fie conştienţi integritatea pe termen lung a puţurilor, să ne asigurăm că acestea nu vor dezvolta scurgeri peste decenii şi ca în acele câteva săptămâni când are loc fracturarea hidraulică - şi de obicei este vorba despre doar câteva săptămâni în decenii întregi – ca în acele câteva săptămâni chiar de la începutul operaţiunilor, când are loc fracturarea hidraulică, intensitatea traficului din zonă ar putea fi ceva pentru care oamenii să fie îngrijoraţi, iar restricţiile rutiere ar putea să-i facă să întârzie la muncă, să crească numărul incidentelor din trafic. Aşa că dintre toate chestiunile ridicate de ecologişti – dintre toate – cel la care mă întorc este să ne asigurăm că puţurile trebuie să fie forate corespunzător şi cimentate corespunzător

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

25.07.2013

pentru termen lung. Este ceva ce nu a fost invocat de mulţi oameni, dar este o chestiune validă la care să ne gândim.•Fracturarea hidraulică este un procedeu folosit de ani buni, în România se foloseşte din anii 1900. În acest interval lung de timp, evoluţia tehnologică a fost lentă. Se fac progrese acum, avem motive să credem că se vor înregistra progrese tehnologice semnificative pentru acest procedeu în următorii ani?• Tehnologia fracturării hidraulice a evoluat destul de mult în ultimii 10-20 de ani, pentru că se fac investiţii majore au loc schimbări dramatice. Investiţiile sunt semnificative şi-mi dau seama că este o tehnologie care se mişcă rapid, care se îmbunătăţeşte. Multe dintre îmbunătăţirile care se fac sunt îndreptate către a fce această tehnologie mai „verde” şi pentru a reduce cât de mult posibil impactul asupra mediului. Spre exemplu, acum se fac eforturi pentru a refolosi apa utilizată în procesul de fracturare hidraulică pentru a nu folosi o cantitate prea mare, să folosească de mai multe ori aceeaşi apă. Se fac eforturi pentru a înlocui unele chimicale folosite în lichidul de fracturare. Tehnologia a trecut printr-o majorare semnificativă a inovaţiei în ultimii ani datorită investiţiilor care se fac, trebuie să o facă cât mai „curată” din punctul de vedere al mediului. Dar da, fracturarea hidraulică s-a folosit în multe ţări din întreaga lume încă de acum mulţi ani, dar cred că în ultimii 5-15 ani s-au produs inovaţii dramatice datorită operaţiunilor făcute, iar multe dintre ele sunt îndreptate către a îmbunătăţi ceea ce ştim despre proces, către a reduce cantitatea de energie necesară pentru a-l desfăşura, către a reduce numărul de chimicale necesare şi către a reduce amprenta de mediu. Mesajul Universităţii Durham este că multe dintre riscurile pe care ne-am concentrat probabil că nu sunt cu adevărat atât de importante. Integrigatea puţurilor şi cimentarea este o arie în care trebuie să se continue îmbunătăţirile. /Adevarul, http://adevarul.ro/economie/business-international/richard-davies-1_51eff72cc7b855ff566cdaf3/index.html

PRESA LOCALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

25.07.2013

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABAMinistrul Lucia Varga vrea perdele forestiere de protectie pe marginea raurilorAflata la sfarsitul saptamanii trecute la Satu Mare, ministrul delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura, Lucia Varga, a declarat ca in scurt timp va fi facuta o inventariere a tuturor cursurilor de apa din tara. Aceasta actiune are ca scop gasirea acelor cursuri de apa care nu au perdea forestiera, lucru care cauzeaza eroziunea digurilor. In acest sens a dat exemplu chiar cursul raului Crasna, pe care nu exista o perdea forestiera de protectie. Raul Crasna este o inmanunchere de patru paraie care izvorasc din Ponita, Poiana Starciu, din Valea Boianului si Valea Cizerului, toate din judetul Salaj si toate se unesc in Horoatu Crasnei. Nici in cursul ei pe teritoriul judetului nostru, o parte a cursului raului nu are perdea forestiera de protectie pentru a opri procesul de erodare a malurilor. Daca ar fi vazut ministrul cum arata malurile Vaii Agrijului, intre Creaca si Jibou s-ar fi crucit. Fiindca lipseste perdeaua forestiera au fost necesare lucrari costisitoare de consolidare a di-gurilor. "Multe dintre acestea au fost facute prost", a declarat mi-nistrul. Lucia Varga a precizat, adresandu-se directorului adjunct al Administratiei Nationale a Apelor Romane, Ioan Oprean, si directorului Administratiei Bazinelor de Apa "Somes Tisa Cluj, Dorel Canta, (ambii directori l-au insotit pe ministru si la Zalau), ca in scurt timp va demara o ampla actiune de inventariere a cursurilor de apa fara perdea forestiera, urmata de o campanie de plantare de puieti pentru consolidarea digurilor acestor rauri. Initiativa este demna de luat in seama, cu atat mai mult cu cat in anii ploiosi vaile si raurile Salajului se revarsa si inunda sute de hectare de teren agricol. /Graiul Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/index.php?cmd=articol&idart=36185

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

25.07.2013

Teme similareAPA SCUMPA – Agentii economici maramureseni se plang ca 20% din profitul lor dispare odata cu plata facturilor la apa si canalizare Mai multi agenti economici din Maramures s-au declarat nemultumiti de pretul ridicat stabilit pentru apa si canalizare. Oamenii de afaceri au semnalat conducerii Prefecturii Maramures ca tariful pe care il au de achitat luna de luna ii ustura la buzunare si au cerut o ajustare a tarifelor. De cealalta parte, reprezentantii societatii Vital considera ca preturile nu sunt atat de mari, in contextul in care reprezinta doar 2,9 % din venitul mediu al unei familii, iar tarifele ar putea ajunge pana la 3,7 % din aceste venituri, din punct de vedere legal. Agentii economici maramureseni si-au spus oful in cadrul sedintei de dialog social convocata pentru astazi, 24 iulie, la Palatul Administrativ. Ei au aratat ca din 2009 incoace au asistat la majorari insemnate de preturi la apa, ceea ce le creeaza mari pierderi. “Am constatat ca in 2009 – 2013 cresterea tarifelor la apa a fost de 75 %, iar la canal cu 215 %, deci cresteri mari. La un agent economic se simte mai mult decat la o persoana fizica sau la un consumator mai mic. Pentru un agent economic din categoria IMM-urilor aceasta crestere de pret reprezinta cam 1 % din cifra de afaceri, reprezinta 20 % din profit, reprezinta 4 % din fondul de salarii”, a declarat unul dintre agentii economici, Gheorghe Cozma Put. Reprezentantii Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) Maramures au aratat ca la nivelul judetului 17 localitati au fost nevoite sa respecte o anumita politica tarifara dupa ce au beneficiat de fonduri europene pentru diferite proiecte care au vizat lucrari in infrastructura de apa si canal. Pentru a putea restitui dobanzile rezultate din imprumuturile contractate a fost obligatoriu sa se impuna anumite costuri in tarifarea la apa si canal. “Din punctul de vedere al preturilor si al cresterilor de tarife, acestea se datoreaza faptului ca in tratatul de aderare al Romaniei la UE au fost cuprinse doua directive de apa si apa uzata pe care trebuie sa le respectam. Localitatile cu peste 10.000 de locuitori trebuie sa se conformeze si sa aiba rezolvata aceasta problema pana la finalul lui 2015, iar localitatile cu peste 2.000 de locuitori pana in 2018. E nevoie de investitii foarte mari in infrastructura de apa si canal”, a afirmat presedintele ADI Maramures, Zamfir Adoreanu. Pe de alta parte, oficialii Vital au explicat ca majorarile criticate de agentii economici nu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

25.07.2013

sunt atat de mari, in conditiile in care legea permite practicarea unor tarife si mai ridicate. “Cresterea de preturi si tarife care ar urma sa fie suportate de utilizatori poate sa mearga pana intr-acolo incat sa reprezinte maximum 3,5 – 3,7 % din veniturile unei familii. La ora aceasta, influenta preturilor si tarifelor practicate de Vital, in veniturile unei familii se ridica undeva la 2,9 %”, a spus juristul societatii Vital Baia Mare, Radu Micle. Preturile la apa si canal au fost stabilite prin hotarari de consiliu local, in conformitate cu politica tarifara adoptata de fiecare localitate unde opereaza Vital. /Emaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/85375/APA-SCUMPA-Agentii-economici-maramureseni-se-plang-ca-20-din-profitul-lor-dispare-odata-cu-plata-facturilor-la-apa-si-canalizare-VIDEO-

Teme de mediuSF-ul noii rampe de gunoi ecologice, votat in sfarsitStudiul de fezabilitate pentru noua rampa de deseuri menajere, pe care autoritatile din Maramures se caznesc sa o amenajeze in judet de mai multi ani, a fost aprobat in sfarsit.Niciun primar maramuresean, membru in Adunarea Generala a Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara pentru Gestionarea Integrata a Deseurilor Menajere in Judetul Maramures (ADIGIDM MM), nici nu s-a gandit sa voteze impotriva proiectului cu ocazia intrunirii desfasurate marti, 23 iulie, la Palatul Administrativ Baia Mare. Reprezentantii CJ Maramures, care gestioneaza proiectul, au aratat ca s-a supus la vot avizarea Studiului de Fezabilitate si a indicatorilor tehnico-economici ai proiectului „Sistem de Management Integrat al Deseurilor” in judetul Maramures, inregistrandu-se unanimitate. Proiectul a fost propus spre finantare in cadrul Programului Operational Sectorial – Mediu, Axa prioritara 2 si trebuie obligatoriu realizat pana anul viitor. /ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/sf-ul-noii-rampe-de-gunoi-ecologice-votat-in-sfarsit/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

25.07.2013

Teme ABAAu planificat schimbarea la fata a Barzavei REŞIŢA – Cea mai recentă întâlnire pe tema râului a cărui debit este din ce în ce mai scăzut promite rezolvarea problemei. Scăderea nivelului apei râului Bârzava continuă să dea bătăi de cap administraţiei reşedinţei judeţului. O şedinţă a fost convocată de către Mihai Stepanescu, primarul municipiului Reşiţa, la care au participat reprezentanţi ai administraţiei locale, ai Direcţiei Apelor Banat, ai CEZ România şi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin. Tema principală a întâlnirii a vizat situaţia actuală şi viitoare a râului Bârzava, în contextul ecologizării albiei şi a malurilor, precum şi a regularizării debitului acestuia. „Primarul municipiului Reşiţa, Mihai Stepanescu, a subliniat necesitatea ecologizării albiei râului Bârzava, având în vedere numeroasele sesizări referitoare la efectele negative determinate de debitul scăzut al râului din ultima perioadă (mirosul neplăcut degajat în atmosferă cauzat de apariţia algelor în albia râului, deşeurile de pe maluri şi dejecţiile deversate în apă). Lucrările de ecologizare vor începe la mijlocul lunii august 2013. Lucrările de retehnologizare se vor finaliza la sfârşitul lunii decembrie 2013, urmând ca debitul râului Bârzava să revină la nivelul normal de 4 mc/s sau chiar să fie mai ridicat. În final, primarul municipiului Reşiţa, Mihai Stepanescu, a solicitat celor prezenţi să realizeze, până în 1 august, un program al lucrărilor”, se arată într-un comunicat emis de către Biroul de presă al municipalităţii. /CAON, http://www.caon.ro/au-planificat-schimbarea-la-fata-a-barzavei/1317890

Teme similare Poate candida Timişoara pentru capitala mizeriei româneşti? În timp ce autorităţile din Timişoara au demarat un important proiect prin care malul Begăi va deveni un loc de promenadă şi pistă de cicloturism până la frontiera cu Serbia, unii dintre concetăţenii noştri îşi bat joc şi poluează la greu atât apa, cât şi malurile cuprinse de verdeaţă. Cele două fotografii reprezintă situaţia, miercuri, 24 iulie, la ora 10.30. Nelipsitele ambalaje de hârtie, pungi de plastic, pet-uri şi cutii de bere erau cât

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

25.07.2013

vezi cu ochii, în jurul băncii, dar şi în apă, formând o imagine dezolantă. Conform Poliţiei Locale Timişoara, abandonarea deşeurilor pe spaţiul public se amendează cu 500 de lei. Timişoara candidează pentru a deveni Capitală Culturală Europeană, în 2020. Totuşi, se pare că unii indivizi lipsiţi de educaţie şi civilizaţie pot schimba macazul, iar oraşul de pe Bega poate să candideze şi pentru Capitala Mizeriei Româneşti... /ZIUADEVEST, http://ziuadevest.ro/actualitate/40921-poate-candida-timioara-pentru-capitala-mizeriei-romaneti-.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘTeme ABATârgul Mureş, în campania "Descoperă Rowmania/ România naturală văzută din barcă"Concurs de canotcă, la Târgu Mureş. Iubitorii sportului pe apă sunt aşteptaţi sâmbătă, 27 iulie, de la ora 9.00, în zona Go Kart, unde pot participa la un concurs inedit pe râul Mureş care face parte din cadrul campaniei “Descoperă Rowmania/ România naturală văzută din barcă”, iniţiată de Asociaţia ”Ivan Patzaichin - Mila 23". Concursul are ca scop promovarea patrimoniului local şi urmăreşte descoperirea României naturale, prin promovarea mişcării în aer liber. Târgu Mureş a fost inclus pe harta acestei campanii datorită bunei colaborări pe care Ivan Patzaichin o are cu Master Ski&Bike Club. Înscrierea concurenţilor va avea loc sâmbătă 27 iulie, de la ora 9.00, în zona Go Kart, iar de la ora 12.30 va începe concursul de canotcă. În jurul orei 15.00 va avea loc şi festivitatea de premiere. Câştigătorii vor intra în finala naţională Descoperă Rowmania, care se va desfăşura în cadrul Festivalului Rowmania – Festivalul Internaţional al bărcilor cu vâsle, pe 1 septembrie, la Tulcea. /CityNews MS, http://mures.citynews.ro/eveniment/targu-mures-campania-descopera-rowmania-romania-naturala-vazuta-din-barca-1247896

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

25.07.2013

Teme similare Duminică, 4 august: "cupa PNL la Pescuit-Ocna Mureş"Continuând o frumoasă tradiţie privind implicarea în acţiuni de promovare a evenimentelor destinate pescarilor amatori, anul acesta Organizaţia PNL Ocna Mureş va desfăşura „Cupa PNL la Pescuit – Ocna Mureş” prima editie. Evenimentul, la care sunt invitaţi să participe pescarii amatori din zona Ocna Mureş, va avea loc duminică, 4 august, în satul Căptălan din comuna Noşlac, la ”Balta lui Petrişor”. Programul evenimentului este următorul: - ora 0800 – tragerea la sorţi pentru locurile de pescuit (pescarii vor primi câte un număr aferent locului în care trebuie să pescuiască); - ora 0830 – începerea competiţiei; - ora 1230 – finalul concursului (cântărirea peştelui şi desemnarea câştigătorului în funcţie de cantitatea de peşte prins); - ora 1300 – festivitatea de premiere. Concurenţii vor folosi doar două undiţe pentru pescuit la suprafaţa apei şi vor respecta atât regulamentul impus de proprietarul bălţii, cât şi cerinţele comisiei. Aceasta din urmă va fi alcătuită din trei membrii ai PNL Ocna Mureş, cunoscători ai tainelor pescuitului, mai exact Dorel Decean – preşedinte, Aurel Onac – secretar, Vasile Andone – membru. Premiile puse în joc nu sunt nici ele de neglijat, acestor premii adăugându-li-se, evident, şi diplome. Se vor acorda locurile I, II, III şi menţiuni. Cei care doresc să se înscrie la concurs, o pot face până în data de 01.08.2013 la domnul Dorel Decean (tel: 0744.631967). Cu acest concurs, zona Ocna Mureş începe să devină un punct de reper tot mai important pe harta judeţului Alba, în ceea ce priveşte competiţiile pentru pescarii amatori, mai ales că intenţia noastră este de a face din acest eveniment unul anual, sau poate chiar bianual. /Informaţia AB, http://www.informatiadealba.ro/comunitate/duminica-4-august-cupa-pnl-la-pescuit-ocna-mures/

Măsuri dure împotriva fermierilor care îşi incendiază terenurile agricole Fermierii care îşi autoincendiază miriştile riscă sancţiuni maxime din partea APIA. Asta pentru că fiecare beneficiar de subvenţie este obligat să respecte Bunele condiţii agricole şi de mediu. Măsuri dure împotriva beneficiarilor de subvenţii de la Agenţia de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

25.07.2013

Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) care îşi curăţă terenurile prin incendiere. După ce anul trecut pompierii hunedoreni s-au luptat cu peste 1.000 de incendii care au afectat suprafeţe întinse de păşuni, goluri alpine, terenuri agricole şi suprafeţe împădurite, APIA a decis să taie în carne vie. Astfel, fermierii au obligaţia de a respecta Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC 5 şi GAEC 8), conform cărora nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente. „Agricultorii care utilizează teren arabil (inclusiv pajişti temporare) nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, rapiţă ş.a.), inclusiv miriştile sau iarba rămasă după cosirea pajiştilor temporare. Agricultorilor care nu respectă condiţia GAEC 5 li se vor aplica reduceri la suma totală de plată, conform modului de aplicare a sancţiunilor pentru nerespectarea GAEC, indiferent de suprafaţa arsă. De asemenea, precizăm că nu este permisă arderea vegetaţiei pajiştilor permanente, obiectivul acestei condiţii fiind menţinerea unui nivel minim de întreţinere a solului prin protejarea pajiştilor permanente. Agricultorii care utilizează pajişti permanente nu trebuie să ardă vegetaţia, inclusiv iarba rămasă după cositul pajiştilor”, au precizat reprezentanţii APIA. Reamintim că Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a încheiat cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) un protocol de colaborare privind acţiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a bunelor condiţii agricole şi de mediu. Se urmăreşte, prin acţiuni comune, reducerea cazurilor de ardere a miriştilor şi a vegetaţiei, prin sancţionarea celor care încalcă aceste dispoziţii, de către toate cele trei instituţii semnatare ale protocolului. „Ca urmare a numărului mare de incendieri din anii precedenti, ca masură de prevenire şi combatere a fenomenului, APIA a luat decizia ca nerespectarea GAEC 5 şi GAEC 8 să fie încadrată automat la gravitate mare şi să-i fie atribuită sancţiunea maximă în acest sens, prevazută de Regulamentul CE”, mai spun sursele citate anterior. În ultimii ani, numprul incendiilor de acest fel a crescut considerabil, iar judeţul Hunedoara a fost grav afectat. În 2010 au fost înregistrate un număr de 140 de intervenţii ale pompierilor hunedoreni, dintre care 133 la păşuni, goluri alpine şi terenuri agricole şi 7 la fond

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

25.07.2013

forestier. În 2011 numărul acestora a crescut la 1016, dintre care 854 la păşuni, goluri alpine şi terenuri agricole şi 162 la fond forestier. Iar în 2012 au fost peste 1.200 de incendii, majoritatea la păşuni, goluri alpine şi terenuri agricole. /Ziarul Hunedoreanului, HD, http://zhd.ro/masuri-dure-impotriva-fermierilor-care-isi-incendiaza-terenurile-agricole/

Jandarm hunedorean, coordonatorul unei tabere de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţăPeste o sută de persoane, jandarmi, pompieri, poliţişti, reprezentanţi ai unor primării, cadre medicale, participă în această perioadă la o tabără de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă, ce se desfăşoară în municipiul Lupeni. Tabăra, aflată la cea de-a patra ediţie, este organizată de Crucea Roşie Română, filiala judeţului Hunedoara – subfiliala Lupeni şi este coordonată de un jandarm hunedorean, plutonierul adjutant Mihai Munteanu, totodată voluntar la Crucea Roşie. Pentru că sunt parteneri în această acţiune, ieri, jandarmii au prezentat celor 104 participanţi la tabără o serie de exerciţii demonstrative (căutarea unei persoane rătăcite în zona montană cu ajutorul câinelui de serviciu, transportul unei persoane accidentate peste un râu, exerciţii demonstrative de autoapărare). De asemenea, au vizitat sediul Postului de Jandarmi Montan Straja, unde le-au fost prezentate misiunile pe care jandarmii montani le desfăşoară, dar şi echipamentul aflat în dotarea acestora. Scopul organizării taberei este pregătirea în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, intervenţie, logistica necesară, precum şi pregătirea pentru salvarea de vieţi omeneşti în cazul unor posibile calamităţi. Competenţa pentru pregătirea privind asistenţa medicală de urgenţă, acordarea primului ajutor de bază şi a primului ajutor calificat o au Crucea Roşie Română şi Serviciul Public Salvamont. /Glasul Hunedoarei, HD, http://www.glasul-hd.ro/Jandarm-hunedorean-coordonatorul-unei-tabere-de-preg%C4%83tire-%C3%AEn-domeniul-situa%C5%A3iilor-de-urgen%C5%A3%C4%83-_16_7424.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

25.07.2013

Avertizare de caniculă pentru finalul de săptămânăMeteorologii au emis o atenţionare de caniculă, valabilă de joi până duminică, în toată ţara. Specialiştii atrag atenţia că temperaturile vor creşte până la 36 de grade Celsius, iar indicele de confort termic va depăşi pragul critic de 80. /HunedoaraMea.ro, http://www.hunedoaramea.ro/article/avertizare-de-canicul%C4%83-pentru-finalul-de-s%C4%83pt%C4%83m%C3%A2n%C4%83

Teme de mediu O singură companie interesată de preluarea producţiei pe 7 ani de la "CupruMin" AbrudDoar o singură companie şi-a exprimat intenţia de a prelua producţia pe şapte ani la “Cupru Min”. Ministerul Economiei desfăşoară în această perioadă procedura de vânzare a producţiei de concentrat de cupru prin metode combinate de maximum 331.890 tone, prin licitaţie, la compania din Abrud. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, declaraluna trecută că opt companii internaţionale şi-au exprimat interesul pentru investiţii la “Cupru Min”, suma obţinută de minister urmând a fi utilizată pentru efectuarea investiţiilor de mediu, dotarea tehnologică a societăţii, deschiderea de noi fronturi de lucru şi capital de lucru. Pentru înscrierea la procedura de selecţie şi verificarea eligibilităţii, potenţialii cumpărători au putut depune la sediul societăţii “Cupru Min” Abrud, în plic sigilat, documentele cu ofertele, până vineri, 19 iulie 2013. Până în 25 iulie, se verifică şi analizează documentaţiile şi se întocmeşte lista potenţialilor cumpărători eligibili care pot participa la procesul de selecţie (“Lista Scurtă”), precum si lista celor respinşi. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de capital.ro, doar compania Trafigura a depus documentele menţionate în anunţul de vânzare. Unul dintre cei mai mari traderi din lume, Trafigura a avut anul trecut o cifră de afaceri de 120 de miliarde de dolari, având 81 de sedii în 56 de ţări. În România, Trafigura este prezentă din 1997, prin societatea Romrecycling, specializată în colectarea, prelucrarea şi procesarea deşeurilor.Potrivit anunţului privind oferta de vânzare a producţiei de concentrat de cupru prin metode combinate de maximum 331.890 tone, prin licitaţie, de la Cupru Min SA Abrud,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

25.07.2013

firmele interesate o pot achiziţiona prin contract pe o perioadă de 7 ani, iar preţul de pornire al licitaţiei este de 6.900 de dolari pe tonă. Avansul solicitat este de 40.000.000 euro, plătibil într-o singură tranşă, cel mai târziu la 1 decembrie 2013, pentru care se primeşte maxim 45.360 tone concentrat de cupru, cantitate ajustabilă în funcţie de preţul de vânzare stabilit. În primul an nu se fac livrări, iar în următorii doi ani cantităţile sunt în valoare de 4.000.000 euro fiecare. Începând cu anul 4 şi până în anul 7, livrările sunt de 8.000.000 euro anual. Potrivit specialiştilor, dintr-o tonă de concentrat de cupru se pot obţine aproape 200 kilograme de cupru, astfel că, luând în considerare producţia scoasă la vânzare, compania care câştigă ar putea valorifica circa 65.000 tone de cupru, cu aproximativ 450 milioane de dolari. ”Cupru Min” vinde în prezent concentrate în principal către traderul Ronefer, deţinut de Maria Gherghe, care valorifică mai departe producţia inclusiv către Trafigura. Potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul companiei “Cupru Min”, exploatarea şi livrarea în forme specifice a resurselor/rezervelor de minereu cuprifer se face din perimetrul minier Roşia Poieni. Zăcământul este situat pe teritoriul comunei Lupşa, judeţul Alba, iar partea utilă a acestuia este constituită din minereu de cupru, înglobând peste 1 miliard de tone minereu cu un conţinut mediu de 0,36%Cu şi 1,8%S. Exploatarea zăcământului a început în anul 1978, iar producţia de cupru în 1983. Capacitatea proiectată este de 9 milioane tone minereu extras şi prelucrat/an, cu extindere la 15 milioane tone/an. Depunerea masei sterile se face în haldele Obârşia Muntari şi Valea Cuibarului. Iazurile de decantare sunt Valea Şesei (pricipal) şi Valea Ştefancei (două iazuri de avarie). /Alba24 AB, http://alba24.ro/o-singura-companie-interesata-de-preluarea-productiei-pe-7-ani-de-la-cupru-min-abrud-220818.html

Proiect de HG pentru mutarea staţiei meteo din Sebeş. Terenul este solicitat de „Star Assembly” SRL, pentru extinderea producţiei de cutii de vitezăConsilierii judeţeni din Alba votează luni iniţierea unui proiect de hotărâre de guvern pentru trecerea terenului pe care se află în prezent staţia meteo de la Sebeş în administrarea judeţului, pentru a putea fi predat firmei “Star Assembly” SRL, care investeşte în platforma industrială STC pentru asamblarea cutiilor de viteză Daimler-

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

25.07.2013

Mercedes. Firma va construi o nouă staţie meteo, iar pe suprafaţa de 9.514 mp va construi o nouă unitate de producţie pentru producerea cutiilor de viteză în serie. În vederea derulării unei investiţii de circa 300.000 milioane lei la Sebeş, SC “Star Assembly” SRL din Sebeş. Str. Industriilor FN, având obiect de activitate fabricarea lagărelor, angrenajelor, cutiilor de viteză şi elementelor mecanice a adresat CJ Alba solicitarea privind rezolvarea administrativă a amplasamentului staţiei meteo din extravilanul oraşului Sebeş. /Alba24 AB, http://alba24.ro/proiect-de-hg-pentru-mutarea-statiei-meteo-din-sebes-terenul-este-solicitat-de-star-assembly-srl-pentru-extinderea-productiei-de-cutii-de-viteza-220936.html

Invitaţi la reciclarea electronicelorPrimăria municipiului Hunedoara a anunţat că în această lună colectarea deşeurilor electrice şi electronice de mari dimensiuni va avea loc sâmbătă, 27 iulie 2013. Deşeurile vor fi preluate gratuit de la domiciliu, pe bază de comandă telefonică. Pentru programarea transportului de la domiciliu, locuitorii Hunedoarei sunt invitaţi să sune la numerele de telefon 0756 036 206, de luni până sâmbătă, între orele 9.00 – 17.00 şi 0800 444 800, apelabil gratuit din orice reţea de telefonie fixă sau mobilă. /Ziarul Hunedoreanului, HD, http://zhd.ro/invitati-la-reciclarea-electronicelor/

Scapă de deşeurile de mari dimensiuniHunedorenii care au de aruncat electrocasnice mari, precum frigidere, maşini de spălat etc., o pot face fără să mişte un deget, gratuit şi, mai ales, ecologic. Primăria municipiului Hunedoara, în parteneriat cu RoRec, organizază o campanie de colectare a deşeurilor electrice şi electronice voluminoase, care va avea loc sâmbătă, 27 iulie. Acţiunea este gratuită, iar bunurile vor fi preluate gratuit, de la domiciliu. Doritorii trebuie doar să facă o programare telefonică la 0756.036.206, apel cu tarif normal, valabil de luni până sâmbătă, între orele 9-17, sau la 0800.444.800, gratuit din orice reţea fisă sau mobilă, 7 zile din 7, între orele 9-17. /HunedoaraMea.ro,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

25.07.2013

http://www.hunedoaramea.ro/article/scap%C4%83-de-de%C5%9Feurile-de-mari-dimensiuni

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ - VEDEATeme similareLacul din Expo Parc, la cheremul vandalilorDezinteresul, lipsa de educaţie şi comoditatea au dus, treptat, la distrugerea unui colţ de natură unde nuferii ar fi trebuit să înfrumuseţeze, nu să fie înconjuraţi de deşeuri menajere. Mizerie şi miros neplăcut în jurul lacului din Expo Parc Piteşti. Cauza? Locul care ar trebui să fie o atracţie pentru cei mici, dar şi o bucurie pentru cei care vin să se relaxeze, devine, pe zi ce trece, o cloacă fetidă. A cui este vina? Dacă ar fi să reproducem ceea ce spun oamenii în vârstă sau mamele cu copii, aflăm că noi înşine suntem cei care maltratăm natura. Dezinteresul, lipsa de educaţie şi comoditatea au dus, treptat, la distrugerea unui colţ de natură unde nuferii ar fi trebuit să înfrumuseţeze, nu să fie înconjuraţi de deşeuri menajere (sticle, ambalaje de tot felul, hârtii etc.). Cea care ne-a vorbit mai mult despre această problemă a fost doamna Elena Verdeş, medic veterinar: ”Lacul nu a mai fost curăţat de acum şase sau şapte ani. Existenţa peştilor şi a broaştelor ţestoase, însă, demonstrează că le merge bine, că lacul nu este poluat. Cât despre aspectul apei, acesta va arăta întotdeauna neîngrijit, pentru că sunt sălcii şi cad. Cum bate vântul, gunoaiele sunt împrăştiate. Sunt adunate cu nişte site speciale, nu în fiecare săptămână, ci din când în când. Bineînţeles că ar trebui să se întreprindă ceva, mai ales pentru copii. Nu trebuie neapărat golit, pentru că este un bazin. Trebuie în primul rând curăţat, spălat. Am împlinit zece ani de când sunt aici şi în aceşti ani a fost golit doar o dată. E o binefacere pentru mine parcul acesta pentru că stau în zonă, iar nuferii aceştia sunt minunaţi. E măturat, e curăţat, e sădit, e îngrijit. E o gură de aer” . Ramona Nedelcu, mamă a unui copil de câţiva anişori: ”Lacul a ajuns să fie aşa şi din cauza oamenilor care aruncă diverse gunoaie. Mă deranjează atât aspectul, cât şi mirosul neplăcut. Motivul pentru care vin cu copilul aici este acela că circulaţia este mai redusă decât în zona unde stau eu. Am văzut că se face curat, dar doar în jurul lacului”. Curăţat

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

25.07.2013

acum patru ani. Viceprimarul Cornel Ionică ştie bine zona: ”Am locuit 20 de ani în blocul nr. 2 de lângă parc şi nu am considerat lacul niciodată o reală problemă. Se cheltuie mulţi bani, dar parcul este supus unei vandalizări continue. Tinerii vin mereu şi beau, lasă tot felul de resturi şi astfel nimeni nu protejează spaţiul verde şi lacul. Acesta din urmă a fost curăţat acum patru ani. Se iau probe periodic, se curăţă şi se cheltuie bani publici pentru întreţinerea acestuia. Situat într-o zonă centrală, parcul este mereu în atenţia noastră fiind trimisă constant o formaţie de lucru, care se ocupă de îngrijirea sa”. /Argesul, http://ziarulargesul.ro/15940-lacul-din-expo-parc-la-cheremul-vandalilor.html

Teme de mediuNu ardeţi miriştile, că vă “arde” APIA la bani!Fermierii au obligaţia de a nu recurge la arderea miriştilor, a resturilor vegetale de pe terenurile arabile şi vegetaţiei de pe pajiştile permanente. Printr-o informare remisă presei, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Argeş reaminteşte fermierilor că au obligaţia de a nu recurge la arderea miriştilor, a resturilor vegetale de pe terenurile arabile şi vegetaţiei de pe pajiştile permanente. APIA anunţă că aceia care nu se vor conforma ar putea fi sancţionaţi cu reducerea sumelor plătite sub formă de subvenţii. În scopul reducerii numărului de astfel de incendii de vegetaţie, APIA a încheiat un protocol de colaborare cu unităţile din Argeş ale Gărzii Naţionale de Mediu şi ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Angajaţii acestora vor monitoriza situaţia din teren, astfel încât numărul incendiilor de vegetaţie să fie cât mai redus. /Argesul, http://ziarulargesul.ro/15939-nu-ardeti-miristile-ca-va-arde-apia-la-bani.html

Groapa de gunoi de la Frăteşti nici acum nu este funcţională În cadrul conferinţei de presă susţinute la sfârşitul săptămânii trecute de către Organizaţia judeţeană a PNL Giurgiu, preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu Vasile Mustăţea a prezentat situaţia în care se află groapa ecologică de gunoi de la Frăteşti

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

25.07.2013

manifestându-şi dorinţa ca aceasta să devină în cel mai scurt timp operaţională. Vasile Mustăţea spune că activitatea de aici a fost blocată în mod nejustificat, cauza fiind contestările permanente apărute din partea operatorilor care s-au înscris la licitaţie: “Din 2011 şi până în prezent operatorii care s-au înscris la licitaţie s-au aflat într-o contestare reciprocă, fapt care a blocat activitatea acestei gropi de gunoi. În luna mai am primit soluţia din partea Curţii de Apel, hotărârea fiind una definitivă şi irevocabilă.”În urma acestei hotărâri la nivelul Consiliului Judeţean Giurgiu a fost convocată comisia de licitaţie pentru stabilirea operatorului de la groapa de gunoi. Odată cu încheierea acestui proces se va trece la etapa a doua, stabilirea firmelor care se vor ocupa de colectarea şi transportul gunoiului din cele 4 zone trasate la nivelul judeţului. /Stiri Giurgiu, http://www.stirigiurgiu.ro/groapa-de-gunoi-de-la-fratesti-nici-acum-nu-este-functionala/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26