Câteva observaţii asupra stării limbii române

folosite în traduceri recente

Constantin MANEA

,

Maria-Camelia MANEA

Keywords: translation; Romanian; English; calque; domestication

1. Introducere

Acum, când la noi, anglicismele – fie ele denotative sau „utile”, fie conotative

sau „de lux” (v. şi Stoichiţoiu-Ichim) – au cunoscut un adevărat… boom şi tind, mai

mult decât să prolifereze, să invadeze teritoriul „de drept” al limbii române, nu

numai limbajul propriu mass-media, dar şi limba traducerilor literare pare că se află

în suferinţă. Fenomenul nu porneşte în mod exclusiv sau expres dinspre breasla

traducătorilor (care, negreşit, se dovedesc a fi, nu arareori, şi puţin trădători), dar el

este serios şi are capacitatea să afecteze vocabularul, gramatica şi stilistica limbii

române actuale. În treacăt fie spus, se pare că, de foarte multe ori, exprimarea

„traducerea şi adaptarea: X. Y.” semnifică, pur şi simplu, că autorul (numitul X. Y.) a

vrut să se pună oarecum la adăpost de eventualele reproşuri sau repercusiuni

negative şi a adăugat cuvântul adaptare într-un sens justificativ şi oarecum

eufemizator – doar prudenţa e mama înţelepciunii... Fenomenul de împrumut lexical

conotativ, nejustificat semantic sau pragmatic – deci din punctul de vedere al uzului,

poate fi comparat cu multitudinea de franţuzisme specifice jargonului de secol XIX,

când vocabularul anglizat de azi era (încă) greu de anticipat. Am ales spre ilustrare

câteva citate din o suită de scrisori adresate de Duiliu Zamfirescu Elenei Miller

Verghi, între 1895 şi 1896 (publicate în „Magazin istoric”, mai 2018, p. 54–58):

„[doamna X] observă un cult ascuns pentru o ciuboţică de porcelană…”; „adu-ţi

aminte că suntem în vacanţe!”, „să-mi spui cum o găseşti [cartea trimisă]”, „cum

sfârşesc prin a o iubi [singurătatea]”, „făcând asediul unei nemţoaice

monumentale”, „nu te vei mira (…) că am pus 15 zile până când să mă desfac de

toropeala asta şi să-ţi scriu”, „d-ra Marguerita”, „faţă cu un romancier ca Tolstoi”,

„cum era Raphael faţă de Michel Ange”, „(…) în linie descendentă”, „Am întreprins

citirea clasicilor englezi, pentru seama mea”, „emoţiunea artistică”, „nu poate

înţelege, la acelaşi grad, frumuseţile ei literare”, „unde mata ai aerul de a asculta”,

„aveam (…) nu numai simpatii de persoane, dar simpatii de locuri”, „o tresărie mai

puternică, cum bunăoară în salonul domnului Maiorescu”, „în biuroul de la

Minister”, „aş fi trecut alături, fără să-l cunosc”, „Duminica merge cu papa la

capela ortodoxă”, „o tentativă de complot (…) în care a tramparisit [formaţie

Universitatea din Piteşti, F.T.L.I.A., România. Universitatea din Piteşti, F.Ş.E., România.

173

Constantin MANEA, Maria-Camelia MANEA

lexicală glumeaţă, creată de autor după fr. tremper (dans) + sufixul -isi] (…) bona

sa, găinile şi bucătăreasa”, „Nevasta [îţi trimite] complimentele sale afectuoase”.

Mai mult, astăzi până şi dicţionarele bilingve sunt uneori puse la remorca

anglicizării – poate doar involuntar, din neştiinţă – dar, oricum ar fi, în mod evident

şi contraproductiv. De pildă, am găsit dicţionare, tipărite la noi în ţară, care au fost

traduse (şi chipurile „adaptate”) după dicţionare bilingve apărute la edituri străine:

un dicţionar Rumänisch-Deutsch, altul englez-român publicat de editura Oxford

University Press sau alt dicţionar englez-român publicat iniţial de editura

Langescheidt etc., în care apar, pe lângă problema de principiu a asimetriei (cât se

poate de naturale) a semanticii, colocabilităţii, stilisticii şi gramaticalităţii termenilor

trataţi în cele două limbi (care devin trei, prin includerea limbii române), numeroase

greşeli de detaliu (a se vedea, în primul dicţionar tratarea termenilor anghilă, ardei

gras, vidră etc. sau, în al doilea dicţionar, definiţia lui drake şi a lui gander). În mod

asemănător s-a procedat şi când s-a tradus o ediţie „de largă circulaţie” (sau mai

degrabă „de tarabă”) a dicţionarului Britannica sau când s-au editat o mulţime de

cărţi, fascicole şi cărţulii (de cultură generală) pentru copii şi tineret, publicate şi/sau

tipărite sub egida unor edituri străine altfel serioase – cum ar fi editura De Agostini

(unde, de exemplu, se dau definiţii şi ilustrări de-a dreptul savuroase prin absurdul

lor pentru bursuc şi viezure sau pentru engl. wolverine).

2. Anglicisme şi barbarisme

Că mostrele de anglicisme, care apar mai cu seamă în presă, abundă în

limbajul de zi cu zi, în texte care aduc mai mult a romgleză sau a traducteză decât a

română – nu mai trebuie, credem, demonstrat. Dealtfel, de acest fenomen ne-am

ocupat, prin remarci de detaliu, ilustrări tipologice şi observaţii analitice, lipsite

altminteri de orice asprime normativă excesivă (atitudine a cărei inutilitate este, să

recunoaştem, absolut patentă), şi în alte contribuţii ale noastre (v. bibliografia de la

finele articolului de faţă). Exemple de barbarisme sau englezisme precum cele de

mai jos ar putea constitui, credem, un material ilustrativ arhisuficient: „Cea mai

importantă navă din portofoliul nu foarte secret este primul portavion nuclear

chinez. Acesta e cunoscut ca Type 003 şi va fi cea mai mare navă de război non-

americană din lume, când va fi lansată, spre finele anilor 2020. Type 003 va avea o

masă de 90-100.000 de tone şi va avea un sistem de catapulte cu asistenţă

electromagnetică – EMALS – pentru a lansa avioanele. (…) va oferi Chinei un loc la

masa jucătorilor importanţi, cu o marină solidă”

(https://www.ziare.com.17.mar.2018); (…) Potrivit directorului executiv al

Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” (…)” (adev.ro/p3guxj); „accesul

nediscriminatoriu la urne al alegătorilor afro-americani în statele din Sud şi din

Midwest” („Lumea”, nr. 3 / 2016, p. 28). Este adevărat, unele barbarisme sau

englezisme provenite din traduceri (recunoscute ca atare sau nu) aparţin unor

domenii mai mult sau mai puţin specializate: „(…) va forţa giganţii care deţin

companii de social media să prevină ca platformele în cauză să fie folosite de cei

care incită la crime şi terorism” („Lumea”, nr. 3 / 2016, p. 56)1; „eventualitatea unui

program color-blind care poate fi interpretat ca fiind favorabil albilor” (p. 30); „în

1 La toate citatele din revista „Lumea”, nr. 3 / 2016, care apar în continuare, s-a indicat doar pagina.

174

Câteva observaţii asupra stării limbii române folosite în traduceri recente

accepţiunea serviciilor de intelligence” (p. 62); „în prezent fiind senior analist la

grupul de reflexie Rand Corporation” (p. 67 – s.n.; prima exprimare este mixtă, iar al

doilea termen apare cu forma românească greşită); „şi o listă de figuri ex-OSS şi

oficiali care s-au perindat prin CIA” (p. 15); „Redăm mai jos transcriptul interviului

acordat de preşedintele sirian (…) jurnalistului C. R.” (p. 20).

Mecanismul calchierii participă activ la „anglizarea” exprimării româneşti

contemporane, fie că este vorba despre semantică – de exemplu: „În 2012, Adunarea

Generală a ONU a votat pentru actualizarea statului Palestina la ONU” (p. 17); „(o

soluţie alternativă) care să împiedice avansul ISIS către Damasc” (p. 21); „populaţia

caucaziană a celor sub 20 de ani a scăzut (…), în vreme de electoratul caucazian

regresează” (p. 29; „Este rezultatul alegerilor din SUA (…) în mâna minorităţilor

hispanică şi afro-americană, care (…) s-au mobilizat proporţional mai masiv decât

caucazienii?” (p. 28); „vreo frază sau vreun text articulat pe teme de securitate” (p.

60); „Poliţia din India a arestat o capră şi pe proprietarul acesteia, pentru că au

distrus în mod repetat grădina unui birocrat (…) R. P., grădinarul birocratului…”

(p. 8); „Yogamaatha insistă asupra faptului că oricine poate să-şi trezească această

capacitate, aşa cum a reuşit şi ea” (p. 10); fie că este vorba despre sintaxă – domeniu

în care utilizarea elementelor de relaţie pare să fie în cel mai înalt grad ilustrativă

pentru amploarea fenomenului de împrumut indirect (cel mai adesea mediat de texte

care au fost traduse – cel puţin iniţial, nedeclarat sau indirect): „un moment istoric, o

premieră în aproape o mie de ani” (p. 31 – s.n.); „Din unghi evreiesc, cifra trei

inaugureaxă nu doar o mulţime” (p. 14 – cf. eng. from a Jewish angle); „37,7 [de

ani] per ansamblul americanilor” (p. 29); „Scandinavia, per ansamblul ei, devenea o

regiune tot mai secularizată” (p. 78); „a fost îndeajuns de înţelept în a nu institui

pedepse contra celor care continuau să…” (p. 78); „Cererea pentru majordomi este

în creştere la nivel global” (p. 7 – cf. eng. the demand for); „Gândiţi-vă la un şomaj

de 50% printre cei de 25 ani” (p. 41 – cf. eng. among th(os)e). În sfârşit, o altă

explicaţie plauzibilă a abundenţei de greşeli de exprimare din traducerile făcute

neglijent şi/sau de către persoane neavizate este necunoaşterea suficient de bună a

limbii engleze (limba-sursă a textului tradus sau luat drept bază pentru compilaţia

tipărită sau trimisă în eter): „Acesta a finanţat şi regizat mişcarea federalistă

europeană (p. 61 – cf. eng. to stage din original). Apelarea la soluţia minimei

rezistenţe înaintea aerului străin al textului preluat şi tradus/adaptat se adaugă lipsei

de cunoaştere serioase a limbii-sursă, de care vorbeam mai devreme – conducând la

o nedorită literalitate a frazării, care are la bază calcul (involuntar – datorat, de

regulă, familiarităţii excesive cu structurile limbii engleze): „noi, social-democraţii,

mai degrabă am vorbi despre…” (Telejurnal) – aici credem că este reflexul engl.

We’d better talk about… (cu siguranţă că ar fi fost mai corect şi mai simplu să se

spună „ar trebui mai bine să vorbim despre…” „s-ar cuveni să vorbim mai bine

despre…” sau „am face (mai) bine să vorbim despre…”), „Reparaţiile la maşină au

meritat” (credem că ar fi fost mult mai normală exprimarea impersonală „A meritat

să se facă reparaţii la maşină / să se repare maşina” sau, dacă nu: „Reparaţiile la

maşină au meritat (să fie) făcute”); oricum, modelul românesc corect, mai vechi, era

„A meritat efortul să se repare maşina”).

175

Constantin MANEA, Maria-Camelia MANEA

3. Rolul traducerii

Prin traducerile făcute superficial, limba română are de suferit, în principal, la

nivelul semanticii, al formării cuvintelor, al sintaxei şi al frazeologiei. Iată câteva

exemple în acest sens: „Acestei organizaţii i se datorează marele merit de a fi unit

toate facţiunile” („Lumea”, p. 25 – colocaţia este cel puţin dubioasă – dacă nu

imposibilă în limba română); „Cantonamentul era ţinut la ferma de 800 de hectare a

soţilor Karolyi, din mijlocul Pădurii Naţionale Sam Houston”

(https://www.ziaruldeiasi.ro); „În timp ce Kantor şi Putin s-au raliat împotriva

partidelor occidentale de extremă dreapta din Europa, criticii Kremlinului îl acuză

de colaborare cu unele dintre acestea” (p. 17 – exprimarea este echivocă: construcţia

este concesivă sau nu?); „în loc de denunţarea neefectivă a violenţelor fizice şi

simbolice” (p. 30 – exprimarea este cel puţin echivocă; ea sigur provine din

traducerea ineptă a eng. effective „eficient”); „Acestea [experimentele] sunt conduse

de dr. Kathy N.” (p. 6 – autorul textului trebuia să zică „experienţele sunt efectuate”;

dealtfel, aici însuşi sensul construcţiei devine echivoc); „Preşedintele a fost

Donovan, aparent un avocat privat de atunci” (p. 61); „Patriarhul Kiril al Moscovei

şi al Întregii Rusii, care poate fi considerat al doilea cel mai puternic rus” (p. 34);

„am spus undeva că Ucraina se va rupe, dar nu mă gândeam cam la anul 2015” (p.

43 – fără dubiu, traducere eronată a eng. quite); „Motivul pentru care este aşa de

important e deoarece pierderile de sarcină (…) sunt foarte întâlnite” (p. 6 –

traducerea reproduce o construcţie redundantă din limba engleză, care este

condamnată ca fiind eronată practic de toate ghidurile de uz lingvistic – de exemplu

Longman Dictionary of Common Errors de N.D. Turton şi J.B. Heaton). Exprimări

greşite ţinând de formarea cuvintelor: „desprinşi din spectrul politic şi al

activismului sectarian” (p. 26); „Primăvara Arabă s-a transformat într-un război

sectarian” (p. 27); „minorităţilor afro-americane, hispanice şi asio-americane” (p.

29); „Ar fi trebuit să prezinte (…) ţeluri realistice” (p. 23); „Instinct maternal

[dovedit de femeile-spion]” (p. 64). Exemplele de calchiere abuzivă sunt, şi ele,

extrem de numeroase: „În termeni militari ar însemna…” (p. 23); „în caz de eşec al

acestei iniţiative, trebuie să ne luăm responsabilitatea recunoscând statul

palestinian” (p. 15); „Apropierea Summitului NATO din Polonia, cu ţările de la

frontiera răsărit a Alianţei cerând insistent (…) măsuri suplimentare de garantare a

securităţii militare” (p. 59); „pentru ca un embrion uman să se dezvolte cu succes

într-un bebeluş sănătos” (p. 6); „şi, în extremă instanţă, să facem ce am făcut în

Vietnam, Afganistan şi Irak: atacuri de stricăciune (spoiling attack)” (p. 45);

„Rezultatul final, în multe dintre ţările arabe, a fost exact opusul” (p. 25); „ei câştigă

cu uşurinţă peste 150 000 de dolari pe an” (p. 7); „Nu-mi place să spun, dar nu era

treaba mea” (p. 23); „se credea că geometria complexă a fost pentru prima dat

utilizată în cercetări la Oxford şi Paris, în timpurile medievale” (p. 7), „Totuşi, din

nişte puncte de vedere, sunt diferenţe profunde între cele două documente” (p. 39).

Calchierea poate merge până la construcţii comice sau de-a dreptul absurde: „Al-

Qaeda a simţit sângele şi a început să-şi facă de cap” (p. 27); „America ar fi lucrat

energic în spatele scenei, pentru a împinge Marea Britanie într-un stat european (?)”

(p. 61); „Însă, aici există un clenci” (p. 49); „America neoreaganistă – a

conservatorilor ticsiţi în administraţia Reagan în prioada 1980-1988” (autorul a vrut

176

Câteva observaţii asupra stării limbii române folosite în traduceri recente

poate să spună care s-au cuibărit) (p. 72); „Angajatorii sunt din rândul regalităţilor,

şeicilor sau magnaţilor petrolului” (p. 7).

Unele soluţii de exprimare românească sunt, să recunoaştem, discutabile, deşi

relativ apropiate de rigorile unei exprimări comprehensibile; de exemplu: „(…)

pentru prezenţa militară asiguratorie a Statelor Unite în Flancul Estic al NATO”

(„Lumea”, an XXII, nr. 3 (276), 2016, p. 59); „În fotografia de mai sus cu excavaţii,

arheologii au descoperit că…” (p. 9). Alte exprimări influenţate de modele anglo-

saxone sunt însă complet acceptabile, de exemplu: „marii actori ai lumii islamice au

început să devină…” (p. 25); „Trăim într-un „multivers” de lumi paralele pline de

viaţă extraterestră!” (titlu de articol din revista „Lumea”); „în interiorul Libiei se află

mai multe „celule adormite”, similare celor din SUA înainte de atentatul de la 11

septembrie” (p. 24); „Erotizarea activităţii de spionaj pune (…) în umbră

profesionalismul femeilor din intelligence” (p. 62); „relansarea Rusiei pe scena

globală” (p. 16 – caz interesant şi în ceea ce priveşte colocaţia); „comandamente

(…) care vor fi finalizate şi operaţionalizate pînă în iulie a.c.” (p. 60). Exprimări

româneşti pe deplin acceptabile sunt, considerăm, soluţiile de traducere în care, de

pildă, termenul sau sintagma din engleză sunt reluate şi „explicitate” în română – de

exemplu: „B. K. este soţul şi, probabil, „role-model-ul”, adică „pilda de urmat în

viaţă” a lui T. N.” (p. 72); „un drum teribil de lung şi o enormă prăpastie de imagine

(brand) de străbătut” (p. 59); „Drepturile civice, îngroparea definitivă a segregaţiei

şi, mai nou, affirmative action (discriminarea pozitivă) din universităţi [subl. aut.]”

(p. 28).

Aşadar, discursul mediatic şi cel publicitar aduc în prim-plan expresii, termeni

şi structuri tributare influenţei anglo-americane, în primul rând din pricina faptului

că acestea reprezintă, direct sau indirect, traduceri: ele fie că fac parte din compilaţii

ale unor texte traduse din engleză, fie sunt ecoul unor traduceri ajunse model (sau

chiar sursă de clişee) pentru exprimări acum aflate „la modă”, fie, în sfârşit, sunt

calchieri mai mult sau mai puţin voluntare după materiale de limbă anglo-americane.

Iată doar câteva exemple: „Soluţie avansată pentru confortul coloanei vertebrale”

(reclamă TV), „(…) ceea ce a însemnat o eroare masivă”

(https://www.descopera.ro/istorie – exemplul este interesant şi din punctul de vedere

al colocaţiei), „Pe parcursul războiului, 2/5 din facilităţile industriale ale Coreei au

fost distruse” (https://www.descopera.ro/istorie.02.ian.2019); „Este oficial:

componentele grupului S. G. (…)” (TVR1); „Aflat în campanie electorală, ministrul

ungar al Agriculturii Sándor Fazekas a agitat pericolul unei lumi în care toţi

mănâncă insecte, cu scorpioni făcuţi pe grătar şi mâncaţi cu sos de chili”

(adev.ro/p4m1ax); „Şah la Wozniacki! Mutarea prin care Simona Halep îşi

revendică poziţia de lider mondial WTA” (adev.ro/p3ryju); „Cerul e limita” (dintr-

un interviu TV luat unui medic român care studiase mulţi ani în S.U.A.); „Italia

trăieşte periculos în prima repriză” (TVR); „avionul militar [rusesc Tupolev] poate

căra şi armament nuclear” (Ştiri, Prima TV – cf. eng. to carry „a transporta”);

„produsele din tutun vor fi marcate pentru trasabilitate”

(https://adevarul.ro/31.ian.2018); „Pentru că Hitler vedea războiul în termeni

personali, în sensul rivalităţii cu Stalin, a decis să atace oraşul”

(https://www.descopera.ro/istorie.02.feb.2018). Evident, unele exprimări de acest fel

reprezintă cazuri de terminologie (zisă) de specialitate: „Dacă săptămâna trecută vă

177

Constantin MANEA, Maria-Camelia MANEA

vorbeam despre reverse balayage, acum, un nou trend în materie de vopsire a stârnit

curiozitatea iubitoarelor de Beauty. Părul opal face furori pe Instagram şi este perfect

pentru cele nostalgice după trendul numit pastelage” (https://www.glamour.ro.

31.ian.2019). Totuşi, excesul de anglicisme este cel mai adesea supărător – aşa cum

se poate vedea şi în următoarele exemple: „igiena eco-friendly”

(https://www.glamour.ro. 02.feb.2019); „un statement (al unui reprezentant al

Departamentului de Stat al SUA)” (TVR1 – spus de Ion Cristoiu); „o clonă

maliţioasă a aplicaţiei Uber face victime pe Android” (www.playtech.ro.

27.feb.2014); „Un fake news!” (Cristian Tudor Popescu – adev.ro/p3fcc0); „Sport

report” (titlu de emisiune TV – titlu format din termeni care mai şi rimează!);

„Contouring-ul ne-a cucerit iremediabil încă de la apariţia sa, însă deşi iubim

aspectul sculptat al feţei pe care îl oferă, nu ne place că necesită atâta timp şi

produse pentru a-l realiza” (https://www.glamour.ro.23.feb.2019); „am auzit un sunet

puternic, ca un boom…”, „Copil nesupravegheat în UK” (Ştiri – B1TV); „(…) care

păstrează parfumul pentru mult timp” (reclamă TV); „Fiecare ţară îşi prezintă ceea

ce este favorabil acesteia. De exemplu una arată că până în prezent USA a avut

înscrişi 30 de sportivi la AO si au mai rămas in competiţie 10, iar această ţară a avut

12 sportivi şi au mai rămas, deocamdată, 8” (adev.ro/p2onv6); „Sper că vor veni

pentru că este un moment despre familie şi unitate şi este un moment foarte unic în

viaţă” (adev.ro/pf9ft2).

4. Calcul

Calchierea (v. Theodor Hristea) este, de fapt, într-o prima etapă, intim

juxtapusă traducerii propriu-zise, care se manifestă în astfel de texte sau exprimări

(cărora le-am putea zice) hibride sau mixte – de exemplu: „Regiuni extinse din

Anglia (…) – sub cod roşu” (Telejurnal TVR; oricum, era vorba despre „regiuni

întinse” – cf. eng. extensive); „Pare că şi tu ai cheltuit o mică avere!” (reclamă TV;

se poate observa adevărata obsesie verbală a unor „voci media”, între care

realizatorul TV Dragoş Pătraru, pentru exprimarea aceasta, folosită în mod exclusiv

în loc de „Se pare că”, „Parcă” etc.); „(pictura numită) Salvatorul lumii” (şi vândută

la o licitaţie în dec. 2017 cu aproximativ o jumătate de miliard; în mod normal – ori

tradiţional, termenul acesta ar fi trebuit tradus prin „Mântuitorul” (cf. the Saviour,

cum sigur se numea pictura în sursa preluată şi tradusă/adaptată); „(…) elevilor de

15 ani, aflaţi la finalul învăţământului obligatoriu, în trei domenii principale:

citire/lectură, matematică, ştiinţe” (adev.ro/oyfevu) – (exprimarea „ştiinţe (şi arte)”

este calchiată după eng. sciences (and arts), care tinde acum să înlocuiască

expresiile mai vechi, consacrate ştiinţe exacte / ştiinţe realiste şi ştiinţe umaniste /

umanioare); „G.S. uită şi iartă (…) Vrea să îngroape securea războiului” (TVR 1);

„pictura (…) menţionată în colecţia regelui Charles al Angliei” (Ştiri TV; de fapt,

regele britanic este cunoscut la noi sub numele de Carol; exprimarea a fost repetată

şi la telejurnalul TVR1, dar şi la ProTV; peste câteva zile, la B1TV, în acelaşi

context, se menţionează şi numele primului deţinător al tabloului, Ludovic al XII-lea

al Franţei – deci nu Louis); „a se concentra pe…” „destinat pentru…”; „Tot ceea ce

poliţistul a făcut a fost să…” (TVR – Telejurnal); „Asigurarea că preţurile

tratamentelor rămân competitive”; „imaginile au fost apreciate (pe net)” (Ştiri,

178

Câteva observaţii asupra stării limbii române folosite în traduceri recente

B1TV, 18 nov. 2017); „Dică a arătat cu degetul spre gazon” (adică „a dat vina pe

gazonul necorespunzător”; TVR – Telejurnal); „Doar 28 din cele 51 de acţiuni

prevăzute în Foaia de parcurs au fost realizate (…)” (adev.ro/p3guxj); „Stilul

opresiv al soţilor Karolyi a creat un mediu toxic în care un „prădător” cum este

Nassar a făcut ce a vrut” (https://www.ziaruldeiasi.ro); „Dar acel Fendi!” (reportaj

Prima TV); „Bestia din Est” (TVR – referitor la valul de aer polar din luna februarie

2018; exprimarea – rimată, în original – constituie o traducere după eng. Beast from

the East; ea a fost invocată, în media, chiar ca citat „cultural” – după surse străine –

fiind însoţită de exprimări menite să o expliciteze: „cum se spune mai de curând”

etc.); „Sunt… [gradul militar – numele]… nickname Motanul” (…) „nickname-ul

Grasul vine de la faptul că…” (în traducerea unui interviu TV luat unor militari

români). În acest context, socotim că este foarte interesant fenomenul calchierii

indirecte – sau chiar al calchierii conotativ-ideologice: de exemplu, traducerea

simplificatoare a lui job ca slujbă (termen care poate să fi „reapărut” în româneşte,

cunoscând astăzi o „nouă tinereţe”, fără îndoială (şi) ca rezultat ori ca ecou al acelui

sunet-literă j din ambele cuvinte); de asemenea, „Vezi ce faci!” este fără dubiu

reflexul eng. „Take care!” (spus, de pildă, când cineva termină o convorbire

telefonică) etc. Neîndoielnic, tinerii au în minte astfel de modele frazeologic-

conversaţionale anglo-americane, folosindu-le ca atare. Adevărul este că nu numai în

limba română se traduc sau se calchiază expresii ori cuvinte compuse de provenienţă

anglo-americană – unele atingând statutul de netăgăduit de termeni internaţionali: de

exemplu, în franceză există sintagma „enrichissement personnel” (cf. eng. „personal

development”, adaptat/tradus la noi ca „dezvoltare personală”).

Prezenţa faimoşilor False Friends (adică a paronimelor interlingvistice) este,

evident, notabilă – deşi aceste adevărate capcane ale vocabularului ar avea, teoretic,

şanse foarte mari să fie evitate (în primul rând, prin instruirea mai temeinică a celor

chemaţi să asigure, în presă sau aiurea, oficiile de traducător – v. şi Bantaş,

Croitoru); iată câteva exemple: „Se pare că Tolstoi considera că scrierile

dramaturgului sunt triviale, notând că atunci când a citit „Regele Lear”, „Romeo şi

Julieta”, „Hamlet” sau „Macbeth”, nu a simţit nimic altceva decât o irezistibilă

repulsie şi plictiseală” (adev.ro/ouw6hy – mai mult ca sigur, autorul-traducător nu a

înţeles cum se cuvine cuvântul trivial, în niciuna dintre cele două limbi în contact,

dar nici nu s-a obosit să îl caute într-un dicţionar explicativ al limbii române sau într-

unul bilingv); la fel, practic întotdeauna vezi, în traducerile de filme franţuzeşti,

termenul (militar) commandant tradus prin comandant (în loc de maior).

Cultura generală cel puţin deficitară a autorilor traducerilor (şi/sau adaptărilor)

respective este vădită în exprimări ca: „în zona de nord [a Finlandei] Lapland” (Ştiri,

B1TV, 18 nov. 2017); „Brânza procesată la tub” (la noi, acest produs alimentar se

numeşte, totuşi/încă, „brânză topită”); într-un documentar francez despre Munţii

Alpi, „(masivul) Grandes Jorasses” se traduce ca „Muntele Jura”. Greşeli apar şi în

ceea ce priveşte traducerea şi/sau echivalarea unităţilor de măsură ori a expresiilor

matematice; de pildă, „two thirds of one percent” s-a tradus ca „0,0075” (era vorba

despre proporţia populaţiei de origine evreiască raportată la totalul populaţiei

Germaniei interbelice); în mod similar, la echivalarea picioarelor anglo-saxone

(referitor la altitudinea de zbor a unor avioane, bombardiere, baloane, de exemplu),

sunt unii traducători care înmulţesc valorile respective cu 3 în loc să împartă la 3…

179

Constantin MANEA, Maria-Camelia MANEA

Din păcate, exprimarea care ne întâmpină în mass-media, dar şi în ceea ce se

numeşte spaţiul public, ne pune la dispoziţie, uneori, adevărate perle de limbă

(şi/sau de cultură) cum ar fi exprimările de mai jos – perfect autentice – (provenind

dintr-un document electronic conţinând „Norme de redactare. Editura Academiei

Române”): „Dacă o lucrare conţine note de picior…”, „(…) Dacă există tabele care

cuprind note, acestea se vor scrie imediat după tabel, nu la piciorul paginii şi nici în

corpul tabelului…”; în continuare, însă, se revine la termenul consacrat (şi corect)

din limba română: „Toate notele menţionate pe o pagină trebuie să se regăsească în

subsolul paginii respective”; „Am susţinut o accidentare” (TV; cf. eng. to sustain);

„…îşi freacă umerii cu G. Clooney” (reportaj, Prima TV; cf. eng. to rub shoulders

with sb.).

5. Aspecte speciale

Iată, în continuare, alte câteva probleme speciale puse de activitatea de

traducere şi reflectate de limba diverselor materiale scrise, tipărite sau nu, accesibile

în perioada din urmă: eufemizarea sau eufonizarea (de cele mai multe ori, cu tentă

specializată) duce la sensuri şi exprimări ca „Ponturile unui expert american în

ospitalitate” (de pe net) sau „familii / persoane vulnerabile”; alteori, itemuri

terminologice mai rare la noi îşi găsesc echivalări destul de discutabile: de exemplu,

wolverine, numele englezesc al animalului numit în româneşte (după limba franceză)

gluton, este tradus, într-un documentar TV, ca „jder-flămânzilă” (valorificându-se

semantica etimologică: „mâncău, gurmand” – cf. eng. glutton şi fr. glouton).

Calchierea (mai mult sau mai puţin involuntară) a dus, în ultimele două decenii, la

folosirea din ce în ce mai frecventă a lui naţiune (în sensul de „ţară”) – ba chiar şi a

lui naţie, variantă înregistrată ca învechită şi de DEX; acest din urmă termen pare că

se bucură de o nouă tinereţe în uzul limbii: „naţiile care au reuşit să (…)”

(comentariu sportiv TVR). Într-o încercare de adaptare interesantă, deşi destul de

discutabilă, se traduce/echivalează numărul de telefon pentru urgenţe din S.U.A.

(care este 911) ca „112” (într-un documentar transmis de postul TV Investigation

Discovery); considerăm că, în ultimă analiză, abordarea respectivă este principial

corectă. Pe de altă parte, traducerea sau adaptarea poreclelor sau supranumelor din

limba engleză este, aproape fără excepţie, făcută fără a se ţine seamă de structurile

corespunzătoare din limba română: „Povestea lui Matt „Ciocanul” Hamill” (titlu de

film, transmis la TV); după ştiinţa noastră, în limba română poreclele se pun după

numele persoanei respective: în cazul de faţă, ar fi trebuit să se zică „Matt Hamill

(zis) „Ciocanul”. În mod asemănător, traducerea în româneşte a numelor proprii

trebuie să ţină cont de faptul că foarte multe dintre ele şi-au găsit (unele de veacuri)

echivalente în limba română – de exemplu, Caucaz, Vosgi, Veneţia, Londra, Bizanţ,

Istanbul, Alep, Ieşirea, Pildele lui Solomon, Carol cel Mare etc. – deci traduceri ca

„Aleppo şi capitala Damasc sunt ultimele bastioane” (p. 27) sunt greşite.

Una dintre construcţiile calchiate (şi după exprimări franţuzeşti, nu numai

după modele anglo-americane) cele mai „trendy” – dar şi mai supărătoare – implică

folosirea numeralului ordinal în asociere cu un adjectiv la superlativul relativ, în

construcţii foarte greoaie şi, la urma urmei, neromâneşti de tipul „al treilea cel mai

mare buget”. Structura cunoaşte o diversitate de variante, dintre care unele

180

Câteva observaţii asupra stării limbii române folosite în traduceri recente

păcătuiesc, în plus, şi prin pleonasm sau redundanţă: „Primele două cele mai mari

mall-uri” („Magazin istoric”, nov. 2017, p. 91); „Al doilea cel mai vândut album

după Thriller”; iar altele, ceva mai complicate, devin obscure sau de-a dreptul (ori

măcar aparent) ilogice: „România are al treilea cel mai mic salariu minim din UE,

după ce a fost majorat cu 30%”. Evident, sunt şi mânuitori ai condeiului, traducători

sau nu, ce activează în mass-media sau aiurea, care reuşesc să rezolve în mod fericit

această problemă de exprimare într-adevăr nu foarte la îndemână: „a patra dintre

cele mai importante firme (…)”. Fireşte, ar fi interesant de făcut şi câteva observaţii

referitoare la valenţele stilistice ale termenilor şi expresiilor preluate şi care se

regăsesc, de cele mai multe ori, în uzul curent şi larg (specific tinerilor – dar nu

numai lor), după cum se poate vedea din exemple ca: „Nu e ok” (traducere de film;

pentru eng. „Not very well, really”); „Pe o scară de la 1 la 10…” (exprimare

frecvent folosită în limbajul copiilor şi adolescenţilor de azi); „…ca să învăţăm

chestii” (TV – rostită de un student la informatică); folosirea „absolută” (ca verb

intranzitiv) a lui a ajuta, în loc de a fi de folos / a fi util, care este relativ rară în

limba română actuală: „vrea să ajute”. O reclamă inscripţionată pe un panou (într-o

staţie de benzină de lângă Râmnicu Vâlcea) avea următorul conţinut: „Ember for

horsepower”; am putea să ne întrebăm dacă un vorbitor de limba engleză nativ ar fi

înţeles despre ce era vorba; sunt motive să presupunem că avem de-a face pur şi

simplu cu o creaţie românească, pornind de la imaginile tradiţionale ale bidiviilor

din basmele populare, care „mâncau jăratic” la propriu.

6. Câteva consideraţii didactice

Având în vederea complexitatea şi gradul de interes (nu numai normativ sau

pur lingvistic) ale problematicii schiţate în rândurile de mai sus, credem că ar fi

foarte nimerită iniţiativa de a se alcătui glosare de uz didactic, prin care profesorii de

limbi străine să cultive nu numai cunoştinţele de limbă ale studenţilor şi elevilor, dar

şi conştiinţa lor lingvistică (şi, mai larg, culturală), ca şi aplecarea lor spre folosirea

unei limbi române corecte, flexibile şi nuanţate. În alcătuirea unor astfel de

instrumente de lucru s-ar cuveni să se plece de la constatarea destul de simplă că

semantica specifică, dar şi gramatica şi caracterul idiomatic ale unei limbi naturale

reprezintă tot atâtea obstacole majore în calea echivalării („perfecte”). Un vorbitor

nativ al unei limbi naturale (de exemplu, un vorbitor de română), pus în faţa unei

limbi străine, pe care o studiază sau pe care o vorbeşte/practică în mod curent, va

traduce (mintal şi neintenţionat) diferite structuri, termeni, expresii sau

frazeologisme din propria limbă, săvârşind păcatul redării literale. Aceste erori sunt

generate, după cum se ştie, de aşa-numita interferenţă negativă, iar prietenii perfizi /

trădători prin care aceasta se materializează nu se manifestă numai la nivelul

semanticii sau al vocabularului, ci pot fi şi de tip gramatical, colocaţional sau

idiomatic. Ar fi adăugat că, dintre multele dicţionare, glosare sau metode care se

ocupă de acest subiect, am observat, de-a lungul carierei noastre de profesori de

limba engleză (şi franceză), că doar o foarte mică parte se ocupă în mod specific de

erorile care sunt propriu-zis tipice: aceste erori „comune” (cf. dicţionarul Longman

de erori comune avându-i drept autori pe Turton şi Heaton) pot fi considerate tipice

doar în măsura în care se regăsesc în aria de cuprindere a inventarului lingvistic pe

181

Constantin MANEA, Maria-Camelia MANEA

care se cuvine să îl stăpânească un utilizator care vorbeşte (în mod curent) un anumit

idiom, care îi este şi limbă maternă, de pildă un român care învaţă engleza – spre

deosebire de un german, un ungur, un pakistanez sau un tailandez care învaţă aceeaşi

limbă: dificultăţile de lexic, gramatică şi stil întâmpinate de ei vor fi, fireşte, profund

neasemănătoare, aşa că o persoană care traduce dintr-o şi într-o anumită limbă are

nevoie de instrumente de studiu şi de lucru adaptate nevoilor specifice ale propriei

limbi. Prin urmare, „ediţiile internaţionale” ale unor astfel de glosare, manuale şi

ghiduri nu sunt decât de (relativ) puţină utilitate pentru elevii, studenţii şi

traducătorii români. Iată câteva exemple de erori generate de traducerea mentală

involuntară specifică vorbitorilor de engleză nenativi, excerptate dintre sutele

cuprinse în lucrarea Longman Dictionary of Common Errors: *Most of these drugs

come from the so-called Golden Triangle. ► În loc de: Most of these drugs come

from what is called the Golden Triangle. ◆ *During the so-called denitrification

process, bacteria convert fixed nitrogen into molecular nitrogen. ► În loc de:

During what is known as the denitrification process, bacteria convert fixed nitrogen

into molecular nitrogen. ◆ *It is one of the most popular touristic resorts in Spain.

► În loc de: It is one of the most popular tourist resorts in Spain. ◆ *In Finland it’s

usual that women go out to work. ► În loc de: In Finland it’s usual for women to go

out to work. ◆ *My parents wanted that I should go to a different university. ► În

loc de: My parents wanted me to go to a different university. ◆ *I’ve been playing

the piano since I was seven years. ► În loc de: I’ve been playing the piano since I

was seven. / I’ve been playing the piano since I was seven years old. / I’ve been

playing the piano since I was seven years of age.

Un bun contraexemplu pentru erorile de limbă, greşelile şi scăpările de natură

variată ilustrate mai sus ar putea fi observaţia că destul de multe traduceri automate

(efectuate, de pildă, prin traducătorul Google Translate), sunt – cel puţin parţial – de

bună calitate, oferind chiar, în unele cazuri, variante surprinzător de bune; de

exemplu: „evoluţiile ascendente ale salariului minim” → „the upward trend in…”

(un bun exemplu de transposition – ca să folosim terminologia lui Vinay şi

Darbelnet, din Stylistique comparée du français et de l’anglais (1958) – de tip

gramatical, folosindu-se singularul în loc de plural, plus prepoziţia specifică); OMC

[Organizaţia Mondială a Comerţului] → WTO (sunt de remarcat recunoaşterea şi

traducerea acronimului); „Tema principală o constituie însă…” → „However, the

main thrust is…”; „All these elements allow the formulation of a conclusion on the

homogeneity, symmetry and normality of the statistically analyzed data series, by

determining the coefficients of variation and asymmetry, together with the Jarque-

Bera test. In other words, any statistical indicator, including salary, is valid, as long

as it remains the product of a statistician’s thinking, who carefully analyzed it from

the criteria of homogeneity, asymmetry and distribution normality” → „Toate aceste

elemente permit, prin determinarea coeficienţilor de variaţie şi asimetrie, împreună

cu testarea Jarque-Bera, formularea unei concluzii privind omogenitatea, simetria şi

normalitatea seriei de date analizate statistic descriptiv. Cu alte cuvinte, orice

indicator statistic, inclusiv acela aferent salariilor este valid/valabil, atâta timp cât

rămâne produsul gândirii unui statistician care l-a analizat atent pornind de la

criteriile de omogenitate, asimetrie şi normalitate distribuţională” etc.

182

Câteva observaţii asupra stării limbii române folosite în traduceri recente

Evident, atunci când apar greşeli de folosire a limbii române de vină sunt şi

literalitatea lăsată să domine negocierea redării textelor în limba română, dar, din

păcate, şi slaba stăpânire a limbii române de către autorii textelor respective: „to

break the door down” → *„a dărâma uşa” (credem că expresia s-ar fi redat mult mai

corect/adecvat prin „a sparge / a desfunda uşa”); „to ease the pain” → *„a calma

durerea” (de fapt, în context ar fi trebuit spus „a alina suferinţa/durerea”). Cu toate

aceste, trebuie să admitem că există şi destule traduceri bune, rodul unor eforturi cu

totul meritorii de a se găsi soluţii fericite – exemple care, între altele, pot fi utile (şi)

ca modele pentru viitor, atât pentru elevi şi studenţi, cât şi pentru traducătorii

certificaţi: „cat fishing” → „furt de identitate (în spaţiul virtual)”; „to sour”

(întrebuinţat în sens figurat – de exemplu, „to sour a relationship”) → „a învenina”;

„to assure sb. (that)…” → „a-i da (cuiva) asigurări (că…)” etc. Alte exemple

similare le-am putut culege chiar din activitatea noastră de traducători – mai mult

sau mai puţin ocazionali, dar profesionişti. Între altele, ne-am putut reconfirma

constatatarea (adesea făcută de către specialiştii în traductologie, mai ales pe

domeniul anglo-român) că, de foarte multe ori, exprimarea românească este vizibil

(şi în mod straniu) mai complicată, mai neologică şi comparativ mai pletorică decât

varianta în engleză. Oricum, ceea ce contează în ultimă instanţă atunci când traduci

este ca „textul să sune româneşte”. Iată, mai jos, doar câteva ilustrări ale acestui

efort de traducere şi adaptare în spiritul limbii române – pe care le-am extras din

traducerea în româneşte a unor articole dintr-un jurnal de psihopedagogie britanic:

their shared conceptual links → legăturilor lor conceptuale comune; ● Being

supportive → Atitudinea de susţinere; ● In contrast, → În schimb…; ● peer network

→ reţeaua de omologi; ● This fellow assessed me, → M-a evaluat un tip; ● statutory

responsibilities, → responsabilităţi legale; ● This means it is about the ‘here and

now’ → Aceasta înseamnă că ea implică factorul „aici şi acum”; ● most interviews

were conducted in pairs or trios → majoritatea interviurilor au fost realizate în

perechi sau în grupuri de trei; ● is not readily explained within the context of → nu

se explică uşor în contextul…; ● A psychologist (…) said the child has to ‘feel he is

someone worthwhile’ → Un psiholog (…) a spus că minorul trebuie să „simtă că

este cineva care merită să i se dea importanţă”; ● if it’s ok to call the foster family,

→ dacă este ok să sun la familia de plasament; ● which treats family support and

child protection as discrete systems → care tratează sprijinirea familiei şi protecţia

copilului ca sisteme aparte; ● We are also able to make some points of comparison

with → În plus, suntem în măsură aducem câteva aspecte comparative cu o ţară

unde…; ● the child has the opportunity to say what they would like, what they value

→ posibilitatea de a spune ceea ce ar dori, ceea ce consideră valoros; ● a girl of

Turkish parentage → o fată dintr-o familie de turci; ● He or she must also be able to

→ De asemenea, persoana trebuie să fie capabilă să…; ● These feelings of

hopelessness → Aceste sentimente de neputinţă şi inutilitate; ● since the practice

can arguably trap people ‘inside personalities and identities that → această practică

poate, în mod plauzibil, să prindă indivizii „înăuntrul” unor personalităţi şi identităţi;

● This new dimension gives form to the concept of social pedagogy and, moreover,

offers a mode of engagement… → Această nouă dimensiune conturează conceptul

de pedagogie socială şi, în plus, oferă un mod…; ● In order to gain an insight into

this issue, → În scopul de a putea avea o perspectivă intimă asupra acestui aspect…;

183

Constantin MANEA, Maria-Camelia MANEA

● They started from the beginning, teaching him how to get up in the morning, …

→ Au pornit cu noţiuni de bază, l-au învăţat cum să se scoale dimineaţa, să se

spele…; ● If social pedagogy is an embedded parallel practice, albeit one

misrecognised as mentoring → Dacă pedagogia socială este o practică paralelă

încorporată, chit că e identificată în mod greşit ca mentorat [îndrumare]; ● and a

national benchmark for practice, although not one intended to ‘prevent development

of a particular ethos’ → dar şi un punct de referinţă [sau standard] naţional pentru

practică, deşi nu unul care să aibă în vedere „să prevină formarea unui anumit

etos”…; ● Recognition is, moreover, critically important for maintaining our

sense… since ‘feelings of self-worth, self-respect and self-esteem are possible only

if → Recunoaşterea este, de altfel, extrem de importantă pentru menţinerea

sentimentului nostru de bine, deoarece „sentimentele de autoapreciere, respectul de

sine şi stima de sine; ● Before presenting this table, however, I should point out that

conceiving vast swathes of professional practice in terms of the loose dichotomies

given, subject to contestation and revision… → Totuşi, înainte de a prezenta acest

tabel s-ar cuveni să subliniez faptul că conceperea unor arii vaste de practică

profesională cu referire la dihotomiile vagi indicate, aflate (…) sub rezerva de a fi

contestate şi revizuite…

În fine, – dar nu şi în cele din urmă – ar trebui menţionată aici atitudinea

radical opusă traducerii predominant literale (sau foarte apropiate de literalitatea

textului original), atitudine – şi opţiune – care, fără îndoială, poate uşor conduce la

traduceri mai mult sau mai puţin lipsite de sens. Mai recent, cea dintâi atitudine

pomenită aici izvorăşte din strategia traductologică numită foreignization; ea este

opusă strategiei cunoscute drept domestication (v. L. Venuti, care, iniţiind o

dezbatere asupra felului în care traducerea poate fi direcţionată şi valorizată atât

lingvistic cât şi cultural, discută gradul în care ea se conformează culturii limbii-

sursă). Dacă domestication acţionează în favoarea redării unui text, în traducere, cât

mai aproape de datele specifice culturii şi limbii-ţintă (fiind, în opinia lui Venuti, o

reducere etnocentrică a textului străin la valorile culturale ale limbii-ţintă – din care

motiv o parte a informaţiei din textul-sursă se poate pierde), foreignization

echivalează cu generarea unui text-ţintă în care sunt încălcate în mod deliberat

convenţiile limbii-ţintă, încercându-se să se reţină într-o oarecare măsură aerul străin

al originalului. Aşadar, se exercită o presiune etnodeviantă asupra respectivelor

valori (esenţialmente culturale), în sensul marcării diferenţei lingvistice şi culturale a

textului străin, dar i se şi oferă cititorului un „paşaport” spre zări străine (Venuti,

2004, p. 20). Dimpotrivă, domestication îl (re)aduce acasă pe cititor, cultivând tipul

de traducere care adoptă un stil transparent şi preponderent fluent, menit să reducă la

minimum aerul străin al textului tradus, aşa cum este el perceput de publicul cititor.

În contextul – foarte asemănător şi apropiat, ba chiar adiacent – al retraducerii unor

opere literare străine în româneşte, semnalăm nevoia de a se analiza serios utilitatea

(culturală, dar şi pur şi simplu practică) a traducerii din nou, de pildă, a unor lucrări

literare semnate de clasici precum Charles Dickens, Thomas Hardy, Herman

Melville, J. D. Salinger, Agatha Christie, Guy de Maupassant sau Marcel Proust

atunci când versiunile mai recente sunt, dovedibil (şi foarte vizibil), mult mai slabe

calitativ decât traducerile anterioare. Considerăm că traducerea suferă îndeosebi din

cauza insuficientei adecvări stilistice şi a nivelului de „literaritate” destul de slab al

184

Câteva observaţii asupra stării limbii române folosite în traduceri recente

textului obţinut. Să se compare, de exemplu, acest paragraf din povestirea La Peur

(Frica) a lui Maupassant cu fragmentele corespunzătoare din cele două traduceri

româneşti succesive: „On remonta sur le pont après dîner. Devant nous, la

Méditerranée n’avait pas un frisson sur toute sa surface qu’une grande lune calme

moirait. Le vaste bateau glissait, jetant sur le ciel, qui semblait ensemencé d’étoiles,

un gros serpent de fumée noire; et, derrière nous, l’eau toute blanche, agitée par le

passage rapide du lourd bâtiment, battue par l’hélice, moussait, semblait se tordre,

remuait tant de clartés qu’on eût dit de la lumière de lune bouillonnant” ↔ „După

cină, ne-am suit înapoi, pe punte. (...)” (L. D., 1966, p. 195) ↔ „După cină, am urcat

din nou pe punte. (...)” (N. C., 2013 p. 78). Un alt exemplu edificator este romanul

Tess of the d’Urbervilles al lui Thomas Hardy, care a cunoscut două traduceri

ulterioare anului 1990, ambele net inferioare traducerii „consacrate”, cea din anii

1960. Întrebarea – retorică poate – care îţi vine automat în minte referitor la strategia

de retraducere a literaturii este Cui prodest?

7. Concluzia care se impune, având în vedere aspectele teoretico-practice şi

ilustrările prezentate mai sus, este că, oricât de mari ar fi provocările lansate de

materialul de limbă pe care traducătorul sau simplul utilizator al limbii îl are de

transmis (şi cu atât mai mult utilizatorul profesionist care acţionează în postura de

comunicator, în mod special sau tipic în mass-media – aşadar, în calitate de potenţial

model lingvistic), acolo unde există voinţă trebuie să existe şi putinţă! În ciuda

atitudinii culturale predominant tolerante, specifică globalizării curente, limba

română trebuie ferită de influenţe poluatoare şi de deghizamente inutile, iar módele

şi tendinţele, oricât de recente sau de atractive, ar trebui tratate exact drept ceea ce

sunt: valuri care vin şi se duc.

Bibliografie

A. Lucrări de referință

Bantaş, Croitoru 1998: Andrei Bantaş, Elena Croitoru, Didactica traducerii, Bucureşti,

Editura Teora.

Bassnett 2002: Susan Bassnett, Translation Studies, London, Routledge.

Darbelnet, Vinay 1977: Jean Darbelnet, &, J. P. Vinay: Stylistique comparée du français et

de l’anglais, Paris, Didier.

Hristea 1994: Theodor Hristea, Probleme de cultivare şi de studiere a limbii române

contemporane, Bucureşti, Academia Universitară Athenæum.

„Lumea”, an XXII, nr. 3 (276), 2016.

„Magazin istoric”, mai 2018, p. 54–58.

Manea 2010: Constantin Manea, Remarks on the Scope of the Neologistic Influence from

English Sources – Translation as a Case in Point, in „Annales Universitatis

Apulensis, Philologica”, 11/2010, Tom 3, Alba Iulia, p. 51–65.

Manea, Manea 2006: Constantin Manea, Maria-Camelia Manea, Translation from English

and Decalcomania – as Sources of Both Errors and Lexical Enrichment in

Contemporary Romanian, în „Studii de gramatică contrastivă”, nr. 6, Editura

Universităţii din Piteşti, p. 103–118.

Manea, Manea, Pruneanu 2009: Constantin Manea, Maria-Camelia Manea, Dănuţa-

Magdalena Pruneanu, Note asupra împrumuturilor lexicale recente din limba engleză

185

Constantin MANEA, Maria-Camelia MANEA

– calchiere, adaptare, traducere, in vol. Lucrările celui de-al doilea simpozion

internaţional de lingvistică, Bucureşti, 28/29 noiembrie, 2008, Institutul de

Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Editura Universităţii din Bucureşti, p. 243–

253.

Manea, Manea, Pruneanu 2009: Constantin Manea, Maria-Camelia Manea, Dănuţa-

Magdalena Pruneanu, Distorsiuni ale comunicării în limba română legate de

activitatea de traducere în vol. Distorsionări în comunicarea lingvistică, literară şi

etnofolclorică românească şi contextul european, Iaşi, Institutul de Filologie Română

„A. Philippide”, Editura Alfa, p. 219–228.

Maupassant 1976: Guy de Maupassant, „La Peur”, in vol. Contes et nouvelles choisis,

Moscou, Editions du Progrès, p. 110–115.

Maupassant 1966: Guy de Maupassant, „Frica”, in Opere, vol. II (Nuvele și povestiri),

traducere de Lucia Demetrius, Bucureşti, Editura pentru literatură universală, p. 195–

200.

Maupassant 2013: Guy de Maupassant, „Frica”, in vol. Un caz de divorț. Povestiri fantastice,

traducere de Nicolae Constantinescu, Iaşi, Polirom, p. 78–84.

Stoichiţoiu-Ichim 1993: Adriana Stoichiţoiu-Ichim, Anglomania – o formă de snobism

lingvistic, în Comunicările Hyperion, vol. II, Bucureşti, Editura Hyperion XXI, 1993,

p. 270–280.

Turton, Heaton 2006: N. D. Turton, J. B. Heaton, Longman Dictionary of Common Errors,

London, Longman.

Venuti 2004: Lawrence Venuti, The Translator’s Invisibility: A History of Translation,

London and New York, Routledge.

B. Dicționare

Collins English Dictionary and Thesaurus, HarperCollins Publishers, 1992 (dicţionar

electronic, versiunea 0.1).

Dicţionarul explicativ al limbii române, coord. Ion Coteanu, Luiza Seche, Mircea Seche,

Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1998.

The New Oxford Dictionary of English, Oxford, Oxford University Press, 2001.

C. Surse web

https://adevarul.ro/31.ian.2018

https://www.descopera.ro/istorie.02.feb.2018

https://www.descopera.ro/istorie.02.ian.2019

https://www.glamour.ro.02.feb.2019

https://www.glamour.ro.23.feb.2019

https://www.glamour.ro.31.ian.2019

https://www.playtech.ro.27.feb.2014

https://www.ziare.com.17.mar.2018

https://www.ziaruldeiasi.ro

A Few Remarks on the State of the Romanian Language

Used in Recent Translations

The authors revisit – once more – the manner in which translation (in this case the

translation of English texts) affects, more or less directly, the quality of the current Romanian

language. It is very easy to see how lexical neologisms (as well as other linguistic elements)

got, in an increasingly persistent and constant way, into the Romanian language of the media,

and even into common speech. The state of the Romanian language, thus affected by the

186

Câteva observaţii asupra stării limbii române folosite în traduceri recente

Anglo-American neologous influx, is analyzed – in passing and succinctly, yet not

superficially – based on a rather substantial number of illustrations and typological remarks

excerpted from texts that (confessedly or not) were translated from English: such texts came

from Romanian publications of smaller or wider circulation. For the sake of comparison, the

authors offer some representative examples illustrating the Frenchified idiom of the late

nineteenth century, the perfect equivalent, one could say, of today’s (often stridently)

Englished idiom – not least by means of calque. Since the phenomenon of loan translation (to

which the authors of this article devoted several previous papers) provides a maximum

degree of linguistic interest – and also broader, cultural and even ideological interest –, it can

be stated that the awkward, simplifying, sloppy, undiscerning, and/or simplistic kind of

translation, which is unfortunately encountered quite frequently in both the media and the

public space, is an abundant (and even prime) source of calqued expresion, i.e. deviating

from the current standards. In the context analyzed, we provided rich illustrations of the

procedures taken on by loan translation, which often overwhelm the Romanian language of

the press (be it written or audio-visual), but also the language used mainly by numerous

categories of young people, rife with expressions pointing to Anglo-American lexical-

semantic, as well as phrasal-conversational models. In analyzing the types of linguistic

calque noticeable in the idiom specific to present-day Romanian media – a jargon that could

be called translationese or translatese (hence a variety of Romglish) –, the most significant

grammatical implications of calque were highlighted, as well as the quite interesting

phenomenon of indirect or ideological calque, including the calque intended as euphemistic

expression. In this modest contribution, the authors revisit the linguistic contact phenomena

of negative interference, which are most obviously exemplified from the perspective of the

so-called False Friends (e.g. agony/agonie, pathetic/patetic, purple/purpuriu, trivial/trivial);

these influences can abundantly and insidiously overcome the confines of the lexicon,

affecting still other compartments of the language: syntax, morphology, style, etc. In such

cases, one can speak – from a translatorial, and also didactic-comparative perspective – about

a type of faulty mental translation of structural-semantic or linguistic models, which are

typical of native speakers of a particular language – in this case, the Romanian language. In

the given context, the authors reassert the proposal that collectives of English teachers and

(literary or non-literary) translators should compile more comprehensive and richer corpora

of such “common errors” or “typical errors” that are specifically perpetrated by Romanian

speakers. Obviously, the meritorious efforts are emphasized of those translators who do not

forget that their task is to serve culture (in general, not only that of their homeland), by

supplying examples of (literary or non-literary) translations made not only accuraretely, but

also regardful of the resulting Romanian equivalent, which should correspond to the spirit of

our language. The unwanted literality and superficiality, the flimsiness and incompleteness

of many translations (whether or not recognized as such), which boil down to genuine

pseudo-translations, prompted the authors to tackle an adjacent debate area: that of the

opposition between the predominantly chronological-diachronic approach versus the

synchronous and/or “synchronizing” approach, as well as the opposition between the

approach called domestication and that of the foreignization approach. Since translation

(especially literary translation) is nowadays usually perceived as being more reader- than

author-oriented, it can be argued that excessive recourse to foreignization is likely to prevent

the common reader from recognizing their own linguistic and cultural expectations in the

translated texts.

187