CÂTEVA CONSIDERAŢII CULTURALE ŞI CRONOLOGICE • •

PRIVIND BRONZUL TARZIU IN BAZINUL MIJLOCHJ AL MUREŞULUI

Râul Mureş', cel mai lung dintre afluenţii Ţisci (Mihăilescu 1969, 20 1), străbate 7 J 8 km din teritoriul României'- Cursul său a fost împăI1it În mai multe sectoare, fiecăruia corespunzându-i căte un hazin hidrografic cu caractere diferite'. Considerăm bazinul mi ilociu al Mureşului, cursul răului de la confluenţa acestuÎa cu Arieşul şi până la ieşirea sa din Transilvania, plin defileul flancat de M-ţii Metaliferi la nord şi Poiana Ruscă la sud, În a\'al de oraşul Deva, În '-ona localităţii Zam. Împreună cu toţi atluenţii tnbuta,; lui'.

Fig. 1. Delimitarea bazinului mijlociu al Mureşului

. .. " :<r . '. ,�'. i '.' .

'

• • " .� .. . ;< '.'

o . . . . . ' . . .

La sfârşitul bronzului mijlociu, respectiv dtrc fioele sec. XIV î.Ch., zona dintre Dunărea supeJioară �i stepele Volgăi, pc de o paltl\ bazinul Vistuki superioare şi zonele sud-balcanice. pe de alt:!

pdte, este supusă unor prefacen datorită CI două curente culturale, unul est-european de factură Srubno­Hvalinsk. iar celălalt central-european. i lustrat prin mormintele tumulare (Hi.igelgrăber). P�trundereu detestor curente culturale în aria mai sus amintită. dctcnnimi o ft'aqie a fondului local . ce se concrctizcazii

,

'_-a întocmirea c ... �..,tui anicol am bcnelkÎal de �lIg�!\liile dOfllnului lc,:!Or �,niwr\ilar dOftor !(lall AliUrill1iu .';ii :llc dumnuhll -r--Iorin C;og511c.!l. . ...:crn:!;llOr la Institutul lIc Arh�ologic şi htoria Ar;�i din Cluj-N",-.poca. drora Il! muIIUnlt:.'l· �( Pf' ,,:;:e:<lstă ea le.

rtlLitlran i 995. 10!. Dupa V. ivlihăilcsru. Ylurcşll! p:lr;:urgc !6�· km din tcri!or:ul Hum�Îmcl (\'1îIlJilt-!>.cu 1969. 201)

V. Mihăile.\cll impane Vlureşul În Irci seclOare (�1il);tiks(:lJ. ! 969. p_ 201)

Bazinul mijlociu al Murcşului ('Sl� c<msiderat. �a Întint!ac.!:! fel şi dt: FI. Dra::;on.:anu. în SHJdiul .său privimJ CUItUl:1

Starccvo-Criş. din aa:astJ zo:lă (Ora�ov"::i:lnu 19X 1,33)

20 G. RUSTOIU

printr-un praces ce defineşte însăşi esenla bronzului târ7.iu sud-est european (A.Florescu 1991, 14 sqq.). , Inceputul bronzului t,lrziu în bazinul mijlociu al Mureşului, este marcat de continuarea culturii clasice a bronzului mijlociu, cultura Wietenberg, ce intră în ultima sa etapă de dezvoltare denumită la început "faciesul tărziu" (Rusu 1964, 246, 247, n.36 ; Rusu 1966,28) apoi Wictenberg IV (Berciu 1966, 193). În acelaşi timp se remarcă şi prezenţa unor materiale ceramice de factură Otomani târlii, având În decor elemente din repertoriul tumular (Andliloiu 1992, 94). (Deva, Hunedoam), provenind din spaţiul occidental, ce înaintează pe cursul râului Mureş (Andriţoiu. Mariş 1990, IlS; Andritoiu 1996,224).

Ultima etapă a culturi Wietenberg este reprezentată de sinteza datorată presiunilor exercitate asupra populaţiei Wietenberg 1II, de către purtătorii culturilor Suciu de Sus, ce avansează pe valea Someşului (Bajusz, Tamba 1982, 92-94), ajungând până la Căşei şi Gomeşti (Gogâltan şi colab. 1992, 12), Tei III (Gogâltan şi colab. 1992, 11, 12) a căror prezenţă este documentată în sud-estul Transilvaniei (Leahu 1966, fig. I ; Vasiliev, Seres 1967. 427; Sehuster 1994, 127, tig.1 hi Otomani târziu ce pătrund pe valea Crasnei (Gogâltan şi colab. 1992, i?) şi pe valea Mureşului (Andriţoiu 197M, 63-84), în Podişul Transilvaniei, încă din Bronz Reineckc C (Gogâltan şi colab. 199�, 12). Wietcnberg IV a Însemnat, faţă de perioada precedentă o decădere din punct de vedere cultural (Chidioşan 1980. 82; Soraceanu, Istrate 1975, 24). Repertoriul formelor ceramice cât şi a omamentelor, atât de variat în Wietenberg rrr, se reduce, iar nisipul folosit ca degresant în ceramica fină, are acum bobul mai mare (Soroceanu, Istrate 1975, 25). Continuarea fazei a IV-a a culturii Wietenberg în Bronz Reineeke D mult timp pusă sub semnul întrebării (Vasiliev 1987, 64), a devenit o certitudine odată ClI descoperirile din necrapola Wietenberg de la Dumbrăviţa (jud. Bistriţa-Năsăud), (Soroceanu, Retegan 198 1, 159-207) şi a depo7jtului de bronzuri de la Perişor (jud. Bistriţa-Năsăud) din seria Uriu-Domăneşti găsit într-un vas considerat ca aparţinând culturii

, Wietenberg (Vasiliev 1983, 36). [n bazinul mijlociu al Mureşului, Wietenberg IV este documentat prin aşezări le de la Renghet, Cu gir, Hunedoara, Ghirbom-"Sub vii" (Andriţoiu 1992, 30), Cetea (Boroffka 1994, 29, nr.107 şi harta 58), Obreja (Boroffka 1994, 61, nr.302 şi harta 58) etc.

Bronzul Rcinecke D în podişul Transilvaniei a fost dominat de pătrunderea comunităţilor Noua în aria culturii Wietenberg. Se consideră că geneza culturii Noua ar fi rezultatul participării culturilor Monteoru, Costişa şi Komarov. fără a neglija aportul unei componente răsăritene de tip Srubno-Hvalinsk'. Momentul pătrunderii în Transilvania a culturii Noua a generat curente de opinie diferite. A.C. Florescu a identificat două etape în evoluţia culturii (A.Florescu 1964, 202) şi este de părere că prima fază, de formare, a cuprins întreaga arie de manifestare a culturii, inclusiv Transilvania sau cel puţin partea ei estică (A.Flarescu 1964, 198). Această ipoteză în stadiul actual al cercetărilor nu poate fi confirmată cu certitudine (Andriţoiu 1992,68). Alţi cercetiitori consideră că pătrunderea in Transilvania se produce În faza a II-a, când clIltura era deja pe deplin formată (Horedt 1967, 140; Vasilievl983, 37), iar aceasta a întâmpinat o oarecare rezistenţă din partea comunit.iţilor Wictenberg (Rusu 1964, 247), care apoi s-a transformat îmr-o convieţuire paşnică (Vasiliev 1995.95). În Transilvania se cunosc mar multe localităţi în care pe lângă materialele Wietenberg se întâlnesc şi cek de factură Noua (Sorocea"u 1973,498 sqq.). Această convietuire, sau chiar o mixtură a celor două populaţii, poate fi sugerată şi de urna de la Băcăinţi (Andriţoiu 1986. fig. 3/5; Andriţoiu 1987,60, pI.Vl/I; Andriţoiu 1992, pI .28/2; Andriţoiu 1994, fig.9/l; Andriţoiu 1996,224; Andriţoiu, Va;;iliev 1993, fig .8/ 1 ; Andriţoiu, Vasilicv 1993a, fig.8/1), vas de factură Wietenberg având toarte cu butoni de tip Noua. Limita vestică a ariei de răspândire a culturii Noua atinge M-tii Apuseni (Andriţoiu, Vasiliev 1993,121; M.Florcscu 1995, �07; Horedt 1967,140), afectând partea

, răsăritcană a spaţiului geografic aflat în discuţie. In bazinul mijlociu al Mureşului, descoperirile sunt relativ sporadice, urme ale acestei culturi cunoscându-se până în prezent în 26 de localităţi. S-au depistat puţine aşezări, având stratul de cultură cuprins între 0, 15-0.25 ITI (Andriţoiu, Yasiliev 1993, 122: Andriţoiu, Vasiliev 1993a, 10 1), majoritatea descoperirilor având lin caracter funerar sau nesigur. Numă/U1 mic al descoperirilor se poate explica ca o lacună a ccrcetărilor şi/sau datorită faptului că ne aflăm la periferia zonei de expansiune a culturii.

A.C. Florescu a apreciat că începutul culturii Noua s-ar produce la sfârşitul se".xIV î.Ch. şi ar

evolua până în sec.XlI î .Ch. (A.Florescu 1964, 189 sqq.). l'lterior el a fixat sfârşitul cultori la limita dintre

5 Andritoiu \986,40. După al{i eCrn,!IJlor; �j l.:u!lura Wietenhcrg a partklpat la formar�a culturii Nllua (A.Florescu J Sl64. 196: S,ckcly, 1965.30,31).

Câteva consideralii culturale şi cronologice privind bronzul târziu în bazinul mijlociu al Mureşului 2 1

sec. XIl-XI î.Ch. (apud Vasiliev 1992,20) adică la finele Hallstattului Al. Se consideră că în Transilvania, cultura Noua sc pre.Jungeşte În Ha. AI (Vasiliev 1987. 64; Vasiliev 1992, 21; Vasiliev 1988, 83). Acest fapt este dovedit de depozitul de bronzuri de la Vîlcele (jud.Cluj) având piesele datate în Bronz Reinecke D·Ha.Al, găsit Într-un vas de lut atribuit culturii Noua (Vasiliev 1993, 38; Vasiliev 1994, 232; Vasiliev şi colab. 1991, 111), de pumnalul cu nervură mediană descoperit în stratul Noua al aşezării de la Şercaia· "BăluŞ" (jud. Braşov), cu analogic in depozitul de la Aiud, data! în Ha.Al (Vasiliev 1983,38; VasiJiev 1987,64; Vasiliev 1992,20; Vasiliev 1995,95) şi de depozitul de la Ţigău cu piese aparţinând bronzului D·Ha.A 1, apărut într·o aşezare Noua (Marinescu 1972, 39) şi considerat a fi fost îngropat în Ha.A 1 , (MaJincscu 1979,42). In bazinul mijlociu al Mure!;ului, aceastii prelungire a culturii şi în Ha. A I nu a fost documentată. Totuşi K. Horcdt sesizează unele schimbări În ceramica de la Teiuş şi Sebeş·"Podul Pripocului", unde ceştile cu două torţi, dar şi alte forme cum ar ri strachina conică, care prin pastă, dimensiunile mărite şi prin executia lor mai îngrijită, ClI o suprafa!ă neagră lucioasă uneori şi canclată, se dwscbeşte de ceramica Noua clasică (Horedt 1967, 5?). Acest facies târziu pe care, I·a denumit Noua· Tciuş (Horedt 1967,53), ar prelungi evoluţia cuhurii Noua În Ha.A (Horedt 1967,52).

w o:

r---+--+i2OO

?

SUSANI

IGRITA ,

G A 7 ,

CUGIR-BAND

U10ARA DE JOS AIUD )1CRO, m"

ALI.V. M.IA. AMPOi iii' NOUA-TEIIJ5 ? ,

NOUA

VliETENBERG N Post OTOMANi l[

Fig. 2. Tabel cronologic al bronzului final în bazinul mijlociu al Mureşului

22 G. RUSTOIU

Vestul bazinului mijlociu al Mureşului este afectat de pătrunderea unei populaţii Înrudite cu grupul !griţa, ee înaintează pe valea Mureşului (Andriţoiu 1983, ]"5 sqq., 130), probabil În prima jumătate a bronzului Reineeke D (Andriţoiu 1983, i 2 1). Se consideră că această penetraţie a pus capăt manifestărilor Wietenberg din zonă (Andriţoiu 1996,224). Grupul lgriţa (Emodi 1980) s-a format în Crişana pe fondul local de factură Otomani, la care se adaugă elemente de origine sudică, provenite din aria culturii Cruceni­Belegiş (Kacso 1990.43) şi eventual de origine nordică Suciu de Sus, fară a neglija un aport tumular fie direct, fie prin intermediul grupurilor de mixtură (Pilliny, Egyek) (Chidioşan, Emodi 1982, 78, 85;

-Chidioşan, EmOdi 1983, 24; Andliţoiu 1983, 130). In evoluţia acestui grup s-au identificat 2 faze (Dumitra.'icu, Emodi 1980,51: ChidlOşan, Emodi 1982,85; Andriţoiu 1983, 130), datate În Bronz O -(Chidioşan, Emiidi 1981, 166 ; Chidioşan, Emodi 1982, �5) - Ha.AI (Vasiliev 1987,64). În bazinul mijlociu al Murcşului aceste manifest{lri sunt parţial contemporane cu cele de tip Nuua. Acest fapt este certificat de vasul bitroneonic de la Dcva-"Viile Noi" cu butoni de factură Noua (Andnţoiu 1983, 131, pU/5). Populaţia glUpului [griţa este sesizată în zona atlat" În discuţie, prin descoperiri le de la Simeria-"În Coastă", Deva�"Vil1e Noi" şi "Cimitirul Ceangăilor". lIunedoara-"CimÎtirul refonnat" şi "Grădina Castelului" şi Haţeg-"Grădiştc" (Andnţoiu 1997,69).

Un alt orizont cultural este documentat de materialul ceramic descoperit la Aiud-"Microraion III" (Ciugudean 1978,42, fig.212.3,6; Ciugudean 1994, 25sq, t1g. 1), Alba lulia-" Ampoi nI" (Ciugudean 1994, 26, fig.21l-4; Ciugudean l 994a, 61, tig.211-4) şi Uioara de Jos-"Grui" (Ciugudean 1994,29, fig.2/5-6; 8;

3; 4; Ciugudean 1994,70 sqq, fig.7/S;X:3;4), reprezentat cle o populaţie înlUdită cu cea de tip 19riţa (Ciugudean 1994, 77). În aceste aşezăli de mai sus, elementele de tradiţie Otomani şi tumulare târzii lipsesc, ceea ce l-a determinat pe H .Ciugudean să le paraJelizeze cu faza târzie a grupului 19riţa, la începutul Ha.A (Ciugudean I 994a, 72).

În 1973 la Cugir a fost descoperit un depozit de obiecte de bronz şi aur atribuit seriei Cincu-Suseni (Petrescu-Dîmboviţa 1977, 91, pl.135/J -23). Piesele se atlau depuse in trei vase" ce aparţin aşa-z!sului grup denumit de H.Ciugudean, Cugir-Band (Ciugudean 1994, 35: Ciugudean I 994a, 72). Incadrarea cronolOgică este relativ uşurată de piesele depozitului ce se datează În Ha.A l (Petrescu-Dimboviţa 1977,

23,80). \'1. Gumă propune pentm seria Cincu�Suscni o datare mai ridicată. respectiv Între mijlocul sec.

XII î.CH . şi mijlocul sec. Xl î.Ch. (Gumă 199,. 170). Descoperirile acestui grup sunt plasate cronologic după Încetarea culturii Koua (Vasiliev şi colab. 1991. 113) �i P<:il1ia! contemporane cu cele din lumulul de la Susani (Ciugud(:'un 1994a, 73).

Apariţia "grupului" Susani se datorează sintezei real i zate În nordul �i nord�cstul Banatului Între manifestările târzii ale gmpului Balta Sărată şi a elementelor Igriţa pfttmnse In aceste zone. alături de

participări de tip "tumular" tfuzii venite din nord-vestul Banatului �i sudul Câmpiei Panonice (Gumă 1993. (70). Descoperiri de tip Susani au fost evidenţiate şi În bazinul mijlociu al Murcşului, la Simeria (Andnţoiu 1996, )]04). M. Gumă încadrează dezvoltarea "grupului" Susani între mijlocul sec.al XII-lea şi mijlocul scc.al Xl-ica Î.Ch. (Gumil 1993, 170), adică pc parcursul celei de-a doua Jum[ltăţi a Ha.Al şi prima jumătate a Ha.Al. neexclulând prelungirea evoluţiei grupului �i dupa această dată, până către smr�itul IIa.A2 (Gumă 1993, (70)

Se cons ideră că începutul Hallstattului în Transilvania este legat de generalizarea culturii Gava

(Vasilicv 1992,26). Cea mai timpurie descoperire de ace� t fel este documentată de nivelul I de la Teleac (Vasi\icv şi colab. 199], 105-118: Vasiliev 1994, 234), al cărui inceput este datat în a doua jumătate a

Ha.B I (Vasiliev şi calab. 1991. I 17l. Este posibil ca penelraţi" culturii Gava sii '" fi petrecut la sf,lrşit de Ha.A2 (y.'asiliev 1996,346; Vasilicv J 995,98; Vasilicv 1992,25: Vasilicv 1987.64), dar 'I'n stadiul actual al clTcctăr.ilo[ acest fapt nu poate fi documentat arhcoiogic.

Tn ultimij ani. lncercări Je stabilire a une i cronc;!ogii a bronzului târziu dU mai :.t\ll{ C. Kac;()

(Kacs6 j 990), pentru nord-vestul Rom[mîei şi FI. (Jogcl1tan (Gogâltan şi colab. i 992) pentru centrul

Transilvctniei. care au împălţit această ;lerioadă în patnl, rc�;pi.�cii\ trei etape. Noi am optat pcmru slsiemul

(, V(jsck :,unl DubEcatc de ivI. [J:::trcscu-Dîll1bu1'I!J (pctlT,>eu-Dîmb(l\'l\J 1977. p!. !J5/21-:::l) av:md fOfalele rCl'onstimitc dai

far,; (:ctaiii ,.,rnamentalc. Cele trci va�;l' sunt repuhlicar!:' corect de H. ClugclUean (Cill�udcall 199·t fig.6! 1-1: Ciugudcan

1994a. fig.6/l-3!.

Câteva consideraţii culturale şi cronologice privind bronzul ulrziu În bazinul mijlociu al Mureşului

tripartit, având În vede re că bazinul mijlociu al Mureşu !ui se caracterizează prin alte realităţi istorice decât nord-vestul României.

Considerăm începutul bronzului târziu I în a doua jumătate li Bronzului Reinecke C, definit de comunităţile Wietenberg ce intră În ultima lor fază de evoluţie şi prin persistenţa unor elemente Otomani târzii cu certe intluenţe tumularc. Faza Wietenberg IV îşi continuă existenţa şi în Bronzul Reinecke D, cfll1d este treptat înlocuită de populaţia Noua şi de comunităţi le Înrudite cu cele ale grupului 19riţa. -Inceputul bronzului tftrziu IT este marcat de penetraţi" culturii Noua În zona de est a bazinului mijlociu al MUl"cşului, proces petrecut eiindva În prima jumătate a perioadei Reinecke D. Aici eomunităţik Widenber� IV coexistă o vreme cu noii veniti. in timp ce În zona occidentală a spaţiului În discuţie, tot în bronzul târziu IL la un moment din parcursul primei jumată\Î a etapei Rcincckc D, rătrunder�a

popu latiei de tip Igrita pUHe capat manifestârilor Wietenberg IV. Începu tul bronzului târLiu 1II este trasat

de descoperirile de la Aiud-"Microraion In", Alba lulia-"Ampoi lll". Vioara de Jos-"Gnli" şi eventual de

prdungirea culturii Noua prin faza sa târzie Noua-Teiuş Hronzul târziu m estc caracterizat de eomunitătiJe ale căror urme an fost datate în Ha .A. Pe lângă cele amintire mai sus le: adăugăm pe acelea de tip Cugir­

Band şi Susani. Sfâ"iitul bronzului târLiu In şi al epocii bronzului este legat de generalizarea comunităţilor Gava-Holihrady în zonă, proces istoric care se petrece probabil la tincle Ha.A? dar documentat arheologic cel mai ti ",puriu în Ha.B 1.

t\ndritoiu 1975

Andritoiu 19 � ·' . , J

An,lri{oill 1 '!X()

AI�dri\oiu 1 f)�7

Alldr;toiu 1\)92

Al!dritniu,

V ;";I· i,·'\, 199, ,.. , . .... . . .

Al1:Jnioiu,

V�,�iljG\· j ()lJ."h

/\Il-.lriţoiu. I"hr,ş 1990

Abrevieri bibliografice

GABRIEL RUSTOIlJ

l;nivcrsiwtea" I Decembrie 1918" Alba [uli"

f. Andriţoiu, Crmtribll[ii la cunoa:werea nt!1IIrii ()rolllC/fI; din .\'/I(!- vestlll Tmllsi/v({niei, in ActaMN, XV, 197X. 1'.63-84. f. Andritoiu, Considerafii asupra unor /II1Hl'ria/i' ar/u'ologin' aparţinând /;rofl;.u/I/i f(1/·::.iu fn fmpnju rimite {)el'l'i. În Sa r"ge lia. X V [-XVII. j1JX1-1 WD, r. 125-137. 1. AnJri\oill. COnIriblf{ii III clln(J(f�('rr::(1 (ulturii ,Voua Îli sfu.l-\·estu! Transilvaniei. În

7hf). VII. 1986, p.31-�5. 1. AnJri{olu, COII1";!m[ii la CltJ10UŞ1('n! ntlwrii Wie{('IlÎ)erţ? ÎIi .\/It/-vestul Tmltsih·llJfÎf'i i/j. în Sa/"I!r(ia. XX. 1981i-19:n. p.45··(" .

!. Andritoiu, Civi!i::.apa traci!ill" dill wd-I!('.\·/UI Tran.0/\"uml'!! Î" epoca };J"lm:.ului. Bibliolheca ThracoJngica. H. Bw.:urcşti. I�Y2 1. Andrilo!u, Câfewl cOIlsiderorii priI "ind (/l'.w:oPNirilc .tlilu'rare din aria cltltufii ll'ie!cllhcrţ;, în Actes du XIV-c SY/II[lfJsiwl: :VariOlIllI tir Thr(l/:nlugie fa parrh·iplltioll Internatio//ale). Riie Hl'InduJlc 11-1-19 .H'p! 1992). RdatÎfms Thrai.'o-ll/yrtJ­Hel!eniq/!(s, Bucureşti. 1994, r 147-170. 1. Amlriioiu, Considera/ioll C0I1(('nWII.' la j/11 de l'aRe du Rron ..... e dans !t sJUi-o!fesl de

la Transyivanie, 1n Tlie Tllmeian Vv'orld al lne Cl'os·.sroads r�f" CiriJiw.ltions. Reports aJl(! SUfllll/arics. (The 7th Internat/mw! Congre.'ss of Thrucofogy. CUlIsfrlll{lI, Ivlanga!io,

Tulcea. lV/ay 20-26, J 996 RomânÎa!. Bm.:ureşti, 1996, p.224.

1. .'\ndriioiu, V. Vasilicv, Cârn'a ("()f/sidera.rii pri�lil1d cul/ura iVOIm În Transilvania. III API,!"'". XXVII-XXX, 19911-1 <)9.'. r.121-1.J6.

1. r\ndriţoiu, V. Va.",iiicv. (jlfe!(i ife {"(.INsidrI/"at/OII ,-·OIlC('/·/If1(l/1l 10 cU!fUre -,Voua o/

Transvh·anie, În Cu/furt:' el ci\'itiwriol1 ar! Bas l)rfl1l1!u', X. p.1 () 1-114.

1. Andriloiu, T. Mariş, Rii.rplÎli,!irea cl/!;u,.ii Otomaui În S/ld-l'('SÎiil TraJlsilvaniei. i'n S.i"fllfOZia Tliracolngicf!, 8, I i)1){). 1'.1 1 ,1-1 15.

24

Bajus7., Tamba 1988

Bereiu, 1996 Boroffka. 1994

Ciugudean, 1978

Ciugudean, 1994

Ciugudean 1994a

Chidioşan 1980

Chidio�an,

Emildi 1991

Chidioşan, Emodi 1982

Chidioşan. Emiidi 1983

Draşo"eanu, 1981

Dumitraşcu, Emodi 1980

Emiidi, 1980

A.rlore,cu. 1964

A. Flore,eu 1991

M.Florcscu. 1995

Gogâllan �i colao. 1992

Guma 1993

Horedt 1907

Kacso 199U

Leahu 1960

Marincscu 1979

Mihailcscu 1969

Pctr�scu­

Dimbo\ ilo 1997 Ru .... u 1964

Rusu i966

G. RUSTOIU

1. Bajus7., D. Tamha, COllIrihuţii 1" ropograjia "rheologică a văii Someşului. Sectorul Căpîlna-Jiboll, in ActaMP, XII. 1988. p.91-120. D. Bcrciu, Zorile istoriei În Carpaţi şi

la Dunăre, Ed. Ştintifîcă, Bucureşti, 1996.

N.G.O.BoroffKa. Die Wietellberg-Kultl.lr. Ein Reitrag z.ur EifaTSchung der Bronzezeit

il/. Siido.)'iCltrt)pa, Bonn, 1994. H. Ciugudcan, Noi descoperiri arheologice pe fp.ritoriuljudep.tlui Alba (f), în Apulum,

XVI, 1978,1'.39-53. H. Ciugudcan, Tile H" llstatt A Period in Central Trans)'lvania, în The Earl)' Hal/statt {'eriod (.1200-700 /l.C) in SOl/t/7-.D"""Pl PI/m!'" Alba Julia, 1 994 , p.25-24. H. Ciugudcan. Perioada Hal/statt A îll celltrul Transilvaniei, În Apulum, XXXI. 1994.

p.5'!-73. N. Chidioşan, Comribuţii fa istoria traci/or din nord-vestul României. A�zarea Wietenberg de la /Jerşida. Oradea. 1980.

N. Chidioşan, I. Em(jdi, O descoperire de la ,\jârşitul epocii hronzului �i fnceputul Ilaltstattului fn peŞlera Mişidlllui, cam. Şuncuiuş. jud. Bihor, în ThD, II . 1981, p.161-167.

N. Chidioşan, 1. Emi.idi, (;rupul clIltllrallgriftJ de la jfâr;:.itul epocii bronzului, în Crisia, XfI, 1982. 61-86.

N. Chidioşan, I. Em<.idi. Vcscopnil'ile arheoLogice din peştera Izhândiş(com. Şuncuiuş) aparţinând gmplIlui clI ltura l /grila . în Crisia. XliI. 1983. p.17-28. FI. Draşo"canu, Cultura Stan'evo-Criş În bazinul mijlociu al Mureşului, în ApI/LUni, XIX, 1983.p.33-46.

S. Dumitraşl:u. 1. Embdi, Materiu.le (Irheologice de la sfârşitld epocii bron�lIlui şi Îm::('pulul t'pol.'iiperului desfoperitr la Biharea, în AcraMP. IV, 1980,47-67.

l. Emodi. Necropo/a de la sfârşitul epocii bronzului din peştera Igrija, în SC/VA, 31, 2, 1980, p.129-278. A.C. Florescu, Contributii la ewwaşrerea cuLtltrt i Noua, În ArhMuld., Il-III, 1964,

p.143-216. A.c. florcscu, Repertoriul culturii Noua-Cm'logeni din România. Aş(�zări şi necropole, În Cultură şi Civi/i,a fie la Dunărea de Jos. IX. CaIăra�i. 1991. M. Florescu, CII/ruTa Noua, în Comori ale �:putii hron:ului din România, BucureştÎ, 1995. p.206-208.

FI. Gogâllan. S. Coeiş, A. Paki. SiipăllIri de sail'are la C!uj-8emş /989. În Ephemnis Napocensi.\. II. 1992.1'.4-1.8. 1'v1. Gumă, Ci\'jJ;za{ia primei epo('ii a jiel'lllui ,,, sud-ve.Hul României. Bîbliothec<J Thracologii.:a. IV, 199�. K. Horeol, Problemele eeramicii dill perioada bronzului eWJÎltat in T,wlsi[vania, în

S,CoI11Sihiu. 13, 1967. p.1 37-15(,. C. Kacs0. Bronzul (im puritl ÎtI l1(Jrd-\'e�;ll/1 RomânieÎ, in SYI1l{Josia lhracologica, 8, 1990. pAI-50. Y Leahu. Cul,ura Tei, Bucureşti. 1966.

G. j\·1arincs<.:u. {)epo:.md de bl'l)i1zllr! de la TiXă/f (('0111. LecJmi{a, jud. Bislri{a-NăsălldJ,

în M"risia. IX, 1979. p.J9-42.

V. Mihăilcscu. Geograjlllfizic;ia Român iei, Ed. Ş1iinlifîcă, Bu<.:ureşti, 1969.

M. Petrescu-Dimhovi\a. Depnzirele de hron'Z.uri din România, Bucureşti, 1977. M. Rusu, Depozitele de bronz-urÎ d(; la Rebri,'Vara (raimzul Năsăud, reg. CII�j), în

ArhMold, lI-III. 1964, p.237-2Stl. :;\1. Rusu, Depozitul de bronzuri de la Ra/;;tl. În Surgt:{i{/, IV, 1966, p.17-40.

Câteva consideralii culturale şi cronologice privind bronzul târziu În bazinul mijlociu al Mureşului 25

Schuster 1 993

Soroceanu 1973

Soroccanu, Istrate 1975

S()roceanu. Relegan 198 1

Szckely 1905

Tudoran 1995

Vasiliev 1 98.1

Vasiliev 1 987

Va.silicv 1 9SX

Vasiliev 1 992

Vasiliev 1 994

Vasilicv 1 995

Va"ilicv 1 996

V<lsilicv, Scrcş 1 967

Ya,'.; i liev

şi colab. 1991

C. Schuster, Aria de răspândire a r.:ti/turii Tei. în Analele Banatului, Serie Nouă, III. 1 994, p . 1 7 1 - 1 7 8 T. Soroccanu. Descoperirile din epoca brollZl/lui de la Obreja (jud. Alba), În ActaMN,

X, 1 973, p.493-5 1 5 .

T. Soroccanu, T. Istratc, Fuza finală a culturii 'rVietenherg, in StComSibiu. J 9, 1 975, p.2 1 -28.

T. Soroceanu, Al. RClegan, Neue spiitbron-.:..ez.ejrliclu.' FUflde in Norden Rumăniens. Das spiirhronz�zpitli(:he W;ftf'r"](�rR-(;riih('rtplrl V()11 Dumhr:ivifn (kr. R;strila-Năsiiud); în Dacia. NS, 25. 19 81 . p . 195-207. Z. Szekely. COl/triburii la dezvnltarea cliiturii Noua ln sud-estul Transil\'aniei, În SICmnSibiu, 1 2. 1 965. p .2 1 -32 . P. Tudoran. Geografia fizică a României. PWNQ generală, Ed, empatica. Cluj·Napoca, 1995. V , Vasilicv , Probleme ale cronologiei HallstQrtu{ui in Transilvania, în AcraMN, XX.

1 983, p.33-57. V. Vasilicv, Probll!me ale cronolugiei lIall:iIaUului pe teritoriul României (Il), În SllrlieJia , XX, 1 986- 1987, p.M-80. V. Vasiliev, Problbnes de la ehrmlOlogie du Halfstall sur le territorie de la Roumanie

(11), în Apulutl!, XXV , 1 988, p.S3, 102. V. Vasiliev. Probleme privind cronologia epocii hallstatlieltc ÎII aria illlracarpaticăll României (III). În t:phemeris Napoeensis, 11 , 1 992. V. Vasiliev , A propos du commencement du Premier Axe du Fer dans l'aire imracarpaliql/e de la ROl/manie. ,n The Earl)' Hallslatt Period (1200-700 B. C ) ill Soulh-Easlern Europe. Alba Iulio. 1 994 .

V. Vasiliev. Les recherche.\' cOII.\'aCrees au Premier age du fer eli Transyh-'anie. Ristlltals el prohlemes. În TIID. XVI, 1 995, 1 -2, p.93-98. V. Vasiliev. Quelques qlu'sfions ('ollcernanf 1(' Premier AKe du Fer eli Transv/vanie Intracarpatiqlle, în rIIe Thracian �l/orld at file Crossroads o!,CivilisatiO/ls. Reporrs alU! Summaries riie .,,' Il1lemat;"nal COIlRress (�f Thracology. Consum(a, Mangalia, Tulcea,

Ma)'. 1 Y96. Româ"ia, Bucure�(i , 1 996, p.363-36i.

V , Vasilicv, A, Sereş, Materiah' arheologice de pe teritorilll cOnl/Ulei Cri�ha v, în AuaMN. IV. 1%7, p.425-429

V . Vasiliev. L AL A!dca. H. Ciugudean, Ci\,ili:apa dacică timpurie in aria imracarpatică li României. CO/ltribu (ii arhfolngice.' aşe7.11rea fort(fica! /i dc' ta TelnlC, Ed. Dacia. Cluj-Napoca. 1991

SOME CIIRONOLOGICAL AND CULTURAL CONSIDERATIONS REGARDING TIIE LATE BRONZE AGE IN 'filE ,,"IIDDLE MUREŞ VALLEY

SlJMMARY

In lhis article. thc autor lrCalS, OII the bases of published material, somc aspe<.:ts n:garding the cultural Il\anifcstation:-, of thl'- late Bronze Age in thc middle Mur('� \'allt':y'. insisting especially upon the chronologii.:al pI\>blems.

Thc autor separates the late Bronze Agc in thre!:! pa;ods. f-Ic con:;iders the beginning of lhc late Bronzc f. in tile 2nd halI' {lI' the Reineckc C BroIllc defincd by the Wil'lt:nberg comunitics which dcvclopcd lheir last phasc

of �,\'olution and by the prevailing of somc late Otomani L� !cments and po�t·Otomani rn, with certain turnulun.:

in i l llcnces, The Wicrcnbe-rg lV phase continued ro exist cvcn in l{einc-cke D phasc, when is gradually rcplaced Noua

pO:Hllation ami by the comunitics rdatcd to thosc of the Igriţa gmup,

26 G. RUSTOIU

The beginning or the late Bronze Il is markcd by thc penetration of the Noua cultUle in thc Eastern arca of the middlc Mureş valley, a proccss harpened sometimc in thc I st half of thc Rcinecke D perind.

Here. the Wietenocrg IV comunities cocxistcd a while \virh the new cntrics, while thc occidental arca of

the abovc mcntioncd space. in late Bronze II 100, at a rime of the 1 sI halI' peTiod of the Reinecke D phase, the cntry

of thc Igriţa populati an pul on cnd to the VlielenbCl g IV manife:;tations. The bcginning of the late Bronzc nI i s traced hv the findings from Aiud-"Microraion IlI" , Alba Iulia-'- �- - '-

"Ampoi III", Uioara de Jos-"Grui" and even hy thc dclaycd pha"e Noua-Tciuş belonging to the Noua culturc. Thc

late Bronzc III is charactcriscd by the comuntties whose traccs \},:crc dUlGd in Ha.A. Among thosc above mentioncd \Ve add those of typc Cugir-Band and Susanl. Th(: end of the late Bronzc III and of thc Bronzc Age is conccted with thp. .... '·'ner"'J;''''t;on of 'he Ga"" c�mu"\·ties in thc an>a " h" <;:tnr\',, nrnl'p<;:<;: \l/hj('h dO\'eJnn/'" nrnL�lhtlv a· 1 thc "nd nI' ' . .... · e" . • " " .... � . • . ' '-' �' . . . ' . . . � ., ,, J �.�. - t-, . O/��"" . .... _ .. - , � t� _ �· t · · ,· L' .•. . -, o • • -' _ • • the Ha.A2, but archaeologicaJly documcntcd hy thc Jst level from Teleac, in Ha.B I •

Fig. 1 . Fig. 2.

FIGURES EXPLANATION

Delimitation of thc middle Mureş valley. Cronologic al table ofthe late Bronle Agc in the middlc }'1ure� valley.