CSCI. Nationalism romanesc

Prima parte – nationalismul economic

Sondaj realizat in februarie 2015

1

Metodologie si esantion

• Ce? Populatia adulta, neinstitutionalizata folosind metoda CATI. Intrebari legate de

notorietate si incredere, vot, subiecte actuale

• Esantion 1000 interviuri. Esantion multistadial cluster, cu selectia probabilistica a

persoanelor. Esantionul a fost validat pe baza datelor INSSE 2009 si recensamantul

populatiei 2002. Eroare tolerata 3.0%, la un nivel de probabilitate de 95%.

• Unde? National

• Cand? 16 – 24 Februarie 2015

2

Naționalism economic

Preferinta cumparare diferite produse

5

18

35

37

6

11

11

8

89

70

54

52

0

1

1

3

Alimente de orice tip

Consumabile gospodarie(detergent, sapun, etc)

Electronice/electrocasnice

Autoturisme, utilaje

Produse/fabricate în strainatate Mi-e indiferent Produse/fabricate în România NS/NR

Daca ati avea de ales, de unde ati prefera sa cumparati urmatoarele categorii de produse fabricate

în România sau în strainatate? … (% TOTAL Eşantion)

4

Produsele românești

• Toți românii sunt de acord că eticheta produselor ar trebui să conțină țara de origine (ceea ce se întâmplă deja), dar majoritatea consideră că partidele nu ar trebui să se ocupe în mod deosebit de companiile românești (dar afirmația este ambiguă).

• Trei sferturi din români afirmă că magazinele ar trebui să comercializeze produse românești, chiar dacă ar avea un preț mai mare. Mai ales în ceea ce privește alimentele și consumabilele, marea majoritatea a românilor susțin că preferă produsele românești (deși datele obiective arată o altă imagine). La electronice, electrocasnice și automobile lucrurile sunt mai echilibrate: jumătate preferă produse românești, o treime produse străine, restul sunt indiferenți.

• Există o discrepanță între atitudine și comportament. Mulți oameni nu își pun problema provenienței atunci când achiziționează un obiect și probabil că mulți consideră că produsele românești sunt mai ieftine, deși rareori acest lucru este adevărat

• Există premisele unei campanii de tipul “cumpără românește”, dar în lipsa unor prețuri competitive susținerea acesteia va fi una doar teoretică

1%

1%

3%

95%

0%

30%

65%

4%

76%

18%

6%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Total impotriva

Oarecum impotriva

Oarecum de acord

Total de acord

NS/NR

sa se preocupe în primul rând de companiile siproducatorii români

sa se preocupe în mod egal de toate companiile siproducatorii

NS/NR

mai multe alimente produse în România, chiar dacapretul lor ar fi mai mare

alimentele cele mai ieftine, indiferent de locul în careacestea sunt produse

NS/NR

Alim

ente

le v

ând

ute

în R

om

ânia

ar

treb

ui m

arca

te c

u t

ara

de

ori

gin

e,p

entr

u a

ved

ea d

aca

sun

t p

rod

use

înta

ra s

au n

u.

Par

tid

ele

po

litic

e d

inR

om

ânia

ar

treb

ui s

a.

Mag

azin

ele

din

Ro

mân

ia a

r tr

ebu

i sa

com

erci

aliz

eze

Motive pentru salariile mici din Romania

11

58

58

60

21

14

23

17

11

5

6

4

56

15

8

11

1

7

6

8

Românii sunt neproductivi saulenesi

Românii sunt exploatati decatre companiile straine

România are o economiefirava, înca în crestere

Angajatii români nu sunt binereprezentati de sindicatele

actuale

Total de acord Oarecum de acord Oarecum impotriva Total impotriva NS/NR

România are printre cele mai mici salarii din Uniunea Europeana. Dupa parerea dumneavoastra,

care din urmatoarele ar putea fi un motiv pentru aceasta situatie? … (% TOTAL Eşantion)

6

Capitalism și anti-capitalism• Două tipuri de motive pentru înapoierea

economică: probleme interne (timpul încă prea scurt de la revoluție, productivitatea slabă a românilor, slăbiciunea sindicatelor) sau externe(exploatarea de către străini).

• Cei mai mulți (80%) sunt optimiști, considerând că mai există loc de creștere în viitor, cu precădere pensionarii și locuitorii din Transilvania

• Destul de puțini (32%) consideră că problema e strict una internă, o lipsă a voinței de muncă susținută (discursul neoliberal). Adepții acestui discurs votează în mai mare măsură cu partidele de dreapta

• Pe lângă aceste motive, peste 70% din români consideră că în unele cazuri angajații sunt exploatați de către corporațiile străine (discursul socialist). Opinia este mai puternică printre votanții de stânga, dar și în rândul tinerilor fără studii superioare (oamenii educați se simt mai puțin exploatați) și apare mai des la bărbați decât la femei.

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Românii sunt neproductivi sau lenesi

Românii sunt exploatati de catre companiilestraine

Angajatii români nu sunt bine reprezentatide sindicatele actuale

România are o economie firava, înca încrestere

Stanga

Dreapta

Nehotarati

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Românii sunt neproductivi sau lenesi

Românii sunt exploatati de catre companiilestraine

Angajatii români nu sunt bine reprezentati desindicatele actuale

România are o economie firava, înca încrestere

Pensionari

Muncitori

Tineri

Intelectuali

Atitudine fata de austeritate• Cele două întrebări despre austeritate par să arate lucruri

diferite.

• Prima pare să sugereze un consens asupra faptului că politicile de austeritate au fost un eșec (70%). A doua întrebare, în care respondenții sunt rugați să aleagă între cele două variante arată un tablou mai echilibrat, cu 47% anti-austeritate, 34% pro-austeritate și 20% care nu pot preciza. A doua atitudine continesi discursul publicului de dreapta, care incearca sa gaseasca o justificare perioadei guvernarii Boc-Basescu.

• Singurele grupuri unde există o tendință pro-austeritate sunt, nesurprinzător, votanții partidelor de dreapta (deși chiar și în acest grup 40% sunt anti) și tinerii fără studii superioare (o parte din ei posibil să nu înțeleagă sensul termenului de austeritate). În Transilvania tendința pro e mai pregnantă decât în restul țării

• Puternic anti-austeritate sunt votanții PSD (-38%), pensionarii în general (-27%), cei din rural (-19%), mai mult femeile decât bărbații. Dar și intelectualii sunt preponderent anti-austeritate (-17%), deci nu este doar vorba de publicul clasic de stânga, ci de o parte semnificativă din cei care au sprijinit USL în 2012, inclusiv din zona liberală

-38%

3%

-14%

-16%

-27%

-3%

5%

-17%

-11%

-15%

-18%

-5%

-9%

-19%

-45% -40% -35% -30% -25% -20% -15% -10% -5% 0% 5% 10%

Stanga

Dreapta

Altele

Nehotarati

Pensionari

Muncitori

Tineri

Intelectuali

Barbat

Femeie

Vechiul regat

Transilvania

Urban

Rural

VO

T.

SEG

MEN

T.

SEX

.R

EGI-

UN

E.

TIP

LOC

9% 8% 11%

58%

13%

34%

47%

19%

0%

20%

40%

60%

80%

Totalimpotriva

Oarecumimpotriva

Oarecumde acord

Total deacord

NS/NR efectpozitiv

efectnegativ

NS/NR

Politicile de austeritate din România au fost un esec . Interventia FMI pentru austeritate

Atitudine față de bănci

• Afirmațiile care critică sistemul bancar sunt puternic aprobate. Aproape toți românii consideră că băncile au abuzat de oameni prin regulile de creditare. 50 spre 70% sunt de acord că băncile sunt responsabile pentru criza financiară. Trei sferturi din români NU au încredere în bănci, iar băncile cu capital străin sunt privite cu suspiciune mai

• Am construit un indice în funcție de gradul în care respondenții au fost negativ orientați către bănci. În general bărbații sunt mai critici decât femeile și românii mai mult decât maghiarii (care au semnificativ mai multă încredere în bănci). Nu există diferențe perural/urban

• În ansamblu nu există diferențe pe rural/urban sau în funcție de orientarea politică. Totuși, cei care simt nevoia de un nou partid sunt în general mai critici față de bănci, pe care le blamează pentru criză.

• Intelectualii acuză mai des băncile pentru politicile de creditare și pentru rolul lor în declanșarea crizei economice și au mai puțină încredere în bănci (sub 10%).

-40%

-15%

-4%

-11%

22%

14%

9%

19%

4%

46%

77%

49%

-30%

-100% -80% -60% -40% -20% 0% 20% 40% 60% 80% 100%

Au încredere în bănci

Deseori, bancile cu capital strain sunt mai interesate deprofit imediat decât bancile cu capital românesc

Deseori, bancile din România au pacalit românii princonditiile de creditare oferite

Bancile au fost principalele responsabile pentrudeclansarea crizei economice

Oarecum impotriva

Total impotriva

Oarecum de acord

Total de acord

NS/NR

8079

8079

8178

8079

7880

8277

8073

8078

7980

65 70 75 80 85

StangaDreapta

AlteleNehotarati

DorescNu doresc

PensionariMuncitori

TineriIntelectuali

BarbatFemeie

RomanAlta etnie

Vechiul regatTransilvania

UrbanRural

VO

T.

PA

RT

IDN

OU

.SE

GM

ENT

.G

EN.

ETN

IE

.R

EGI

UN

E.

TIP

LO

C2

Indice anti-banci (min = 0, max =100)

Clasa de sus• Percepțiile despre oamenii bogați din România sunt

puternic negative: 86% consideră că s-au îmbogățit prin mijloace ilegale și doar 4% că s-au îmbogățit în mod cinstit. Chiar și cei cu studii superioare consideră în mare parte (70%) că sunt corupți

• Există o suspiciune generalizată față de persoanele care au avut succes pe plan financiar

• În ceea ce privește impozitarea, 7 din 10 români se declară pentru un impozit progresiv, care să asigure că persoanele mai înstărite să contribuie cu un procent mai mare la buget

• Dorința pentru impozitare progresivă este maximă printre pensionari și votanții de stânga (80%) și este ceva mai mică printre cei sub 45 de ani indiferent de studii (dar și printre ei 57% doresc taxarea averilor)

• Nu există diferențe între bărbați și femei sau între urban și rural

83%66%

53%68%

74%67%

81%70%

56%57%

68%70%

72%64%

70%69%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

StangaDreapta

AlteleNehotarati

DaNu

PensionariMuncitori

TineriIntelectuali

BarbatFemeie

Vechiul regatTransilvania

UrbanRural

VO

T.

PA

RTI

DN

OU

.SE

GM

ENT

.G

EN.

REG

.TI

PLO C

% bogatii sa plateasca taxe mai mari

91%

5%

4%

86%

11%

69%

26%

5%

servesc propriile interese

NS/NR

in mod cinstit

prin furt sau coruptie

NS/NR

ar trebui sa plateasca taxe mai mari

ar trebui sa plateasca aceleasi taxe

NS/NR

Bo

gati

i.

Bo

gati

i au

ob

tin

ut

aver

ile.

Oam

enii

bo

gati

-2%

-6%

-17%

95%

87%

69%

-100% -80% -60% -40% -20% 0% 20% 40% 60% 80% 100%

România are nevoie de o lege a confiscarii extinse a averilor pentru ceicare fac afaceri ilegale cu statul

Pedepsele pentru coruptie sau frauda ar trebui sa creasca, pentru adescuraja infractorii

România ar trebui sa aiba o lege de desfiintare a partidelor în care maimulti oameni din conducere sunt condamnati pentru coruptie

Oarecum impotriva

Total impotriva

Oarecum de acord

Total de acord

NS/NR

Pedepsirea corupției

• Acord puternic pentru întărirea pedepselor pentru corupți, inclusiv confiscarea extinsă a averii (95% din eșantion este TOTAL de acord). I-am separat pe cei de acord cu toate trei afirmațiile de ceilalți

• Măsurile mai dure sunt dorite mai ales de către muncitori și tineri, de femei, etnici români și locuitori din rural, în general categorii defavorizate, care doresc mai mult revanșa, dar și de votanții de dreapta (nu neapărat cu studii superioare) care sunt mai receptivi la discursul anticorupție

• Cei care nu sunt etnici români sunt mai puțin interesați, la fel ca și locuitorii din mediul urban și intelectualii. Aceștia din urmă sunt de acord cu întărirea pedepselor

71%78%

69%70%

80%69%

74%78%78%

59%

66%79%

75%48%

74%72%

68%80%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

StangaDreapta

AlteleNehotarati

DaNu

PensionariMuncitori

TineriIntelectuali

BarbatFemeie

RomanAlta etnie

Vechiul regatTransilvania

UrbanRural

VO

T.

PA

RT

IDN

OU

.SE

GM

ENT

.G

EN.

ETN

IE

.R

EGI

UN

E.

TIP

LO

C2

% vor justiție mai dură

Partide noi

Necesitate partid nou in Romania

63

37

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Nu Da

În acest moment, considerati ca România ar avea nevoie de un partid politic nou? ...

(% TOTAL Eşantion)

13

Identificare politica pentru noul partid

3123

156

25

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Liberal Nationalist Socialist Conservator NS/NR

Ce identificare politica ar trebui sa aiba acesta, dupa parerea dumneavoastra? ...

(% Respondenti care considera ca este nevoie de un nou partid)

14

• Pensionarii sunt mulțumiți de partidele actuale, cei nemulțumiți ar vota fie un partid liberal, fie unul socialist

• Intelectualii sunt cei mai interesați să apară un partid nou (42%), ar preferaunul liberal (23%) sau conservator (5%). Și femeile sunt în mai mare măsură pentru un nou partid conservator decât bărbații.

• Jumătate din tinerii fără studii superioare care doresc un partid nou nu pot aprecia ce doctrină ar trebui să aibă. Ceilalți 15% se împart în mod egal între liberali, socialiști și naționaliști

• Tinerii, locuitorii Transilvaniei și minoritarii etnici (cu precădere maghiari) spun în mai mare măsură (8%) că ar prefera un partid naționalist . Nu există diferențe semnificative între rural și urban

Model politic

54

55

64

66

69

38

41

30

31

24

8

3

6

3

8

Mos Ion Roata

MihaiEminescu

TudorVladimirescu

Vlad Tepes

Nicolae Iorga

Foarte potrivit ca model Foarte nepotrivit model NS/NR

Care dintre urmatoarele figuri istorice ale României ar fi bun de model pentru un lider politic actual

în România? … (% TOTAL Eşantion)

15

Modele istorice

• Cvasi-unanimitate în privința ideii că liderii români din trecut, care au creat România ar trebui respectati mai mult în ziua de astazi (90% de acord). Idealizarea liderilor istorici apare mai des printrecei bătrâni/pensionari și mai mult printre votanții de stânga decât cei de dreapta

• Nicolae Iorga este omul cu cea mai mare apreciere dintre cei măsurați, urmat de Vlad Țepeș și Tudor Vladimirescu. Eminescu si Mos Ion roata sunt apreciati de 55%, sub ceilalti.

• Iorga este primul la distanță printre intelectuali și printre cei care vin la vot (și stânga și dreapta), precum și în mediul urban

• Vlad Tepes este un model mai ales pentru cei nehotărâți. Este la fel de apreciat în Transilvania ca și în restul țării în medie, dar practic este mai apreciat printre românii din Transilvania decât în orice alt grup și mult mai puțin apreciat printre maghiari sau alte etnii

• Vladimirescu este preferat de cei care și-ar dori un partid nou și este mult mai apreciat de cei trecuți de 45 de ani (incl. Pensionari) decât de restul, mai mult de femei decât bărbați.Poate fi un model pentru electoratul mai în vârstă al noului partid

• Mihai Eminescu este mai puțin luat ca model politic fiindcă este cunoscut mai degrabă ca poet (mai ales de către cei puțin interesați de politică). Apreciat mai mult de femei, muncitori, țărani și pensionari, indiferent de regiune. Este principalul model pentru non-etnici români dintre cei din listă.

• Moș Ion Roată are un caracter mai degrabă ficțional și este mai puțin luat în considerare

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

Pensionari Muncitori Tineri Intelectuali

Tepes

Eminescu

Iorga

Vladimirescu

Roata

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

Stanga Dreapta Altele Nehotarati

Tepes

Eminescu

Iorga

Vladimirescu

Roata