OCTAVIAN SOVIANY

CASA frnSTRADA

SIRENELOR

EDtTtA A ilt-A

nwlzurA

ffiHyp"rriteratura

CUPRINSCAPITOLUL I

ProfesorulFaustin......... .......11CAPITOLUL II

Povestea taximetristului............... .........27CAPITOLUL IIIFaustinareoaspef i......... ......31CAPITOLUL IVSindromulluilazdr......... ......4tCAPITOLUL VDealulSpdnzuritorilor............ ...............55CAPITOLUL VICimitirulMontmartre.... ......69CAPITOLUL VIIUn nou musafir....... .............83CAPITOLUL VIIIO crimi nedovediti .............93CAPITOLUL IX

Povestea luiPius BrAnzeica.... ,.............103CAPITOLUL X

Omul si|batic................. ......................117CAPITOLUL XI

O final5 de box........ ..........127CAPITOLUL XIIBiletulde loterie.... ............139CAPITOLUL XIIISpiritele ucid!........... .........149CAPITOLUL XIVScheletul de sub parchet....... ...............159Epi1og......... .....165

comanda cartea astfel: ,,Simli cum !i se ridici pdrul pe

gira spindrii gi eventual scuipi?n s6n data viitoare c6nd

treci pe l6ngi un cimitir". Bloggerila Luiza Potecd nota

intr-un articol ci este ,,o enciclopedie a folclorului ma-

cabru rom6nesc", iar Andreea Chiuaru o definea ca fiind

,,perfecti pentru cei pasionali de supranatural, legende' n

supersti!ii".[ditia a lll-a {revizuitd 5i repaginati) continub po-

vestea Caseidin Strqda Sirenelorin drumul ei spre cAli

rnai mulli cititori gi ii relevi natura cameleonici de

scriitor a lui Octavian Soviany, care ne arat5 c6 poate

scrie chiar orice: poezie, teatru, criticS, roman istoric'

de aventuri, de dragoste, dar 5i de rnister sau cu tente

poliliste, nemaipun$nd la socoteal5 minunatele sale

traduceri" Este, alituride Viofo luiKostos Venehs, prin-

tre cele mai iubite c6$i ale sale.

Andrei Ruse

CAPITOLUL I

Tin minte perfect, pentru cd data unor asemeneaint6mplSri rim6ne intip5ritd in memorie pentru tot-deauna, cd era in penultima zi a lunii noiembrie, 201_3"

Afari era o vreme cdineascS. O lapovitd murdarimdtura strizile Bucuregfiului, vdntul se pregdtea parcisd smulgd copacii din r5ddcinS, iar in lumina tulbure a

?nserSrii, trecitori zgribulili alergau spre casele lor, cug6ndul la o baie fierbinte 9i ia un ibric de vin fiert.

Mi pregdteam s5-mi pun halatulgisd m5 instalez co-mod l6ng5 sobd, rdsfoind vreun roman englezesc, c6ndrni-am amintit ci in seara aceea eram invitat la profesorulFaustin. Era una din obignuitele int6lniri ce se organizau incasa profesorului, intSlniri la care amfitrionul nostru !ineafoarte mult gi de la care nu se putea absenta sub niciunmotiv. Se savurau delicioasele prdjituri de casd ale AglSi-

lei, bStrana menajerd a lui Faustin, se degustau vinuri devitd si cafele cu caimac ca pe vremea bunicilor, se purtau

11

disculii savante pe temele cele mai diverse, iar uneori cei

c61iva literali care frecventau aceste serate erau invitali

s5-9i citeascd cele mai recente produclii'

Pe vremea aceea, profesorul Faustin trebuie si fi tre-

cut bine de optzeci de ani, dar nu-9i ardta v6rsta' Era un'

birbat mic de staturS, vioi, cu migcdri sacadate 9i repe- n

zite. Chipul s5u acoperit de o relea fini de riduri era ex-

trem de mobil, put6nd sd exprime stirile sufletegti cele

maifelurite.AveaofrunteinaltS,operechedespr6ncenestufoasedesubcaretesdgetaunigteochinegrigipStrun-zdtori,gi o gurd nervoasS, cu buza de sus poate pulin prea

plin5, ceea ce il trida pe nativul din zodia Virsitorului'

Coama leoninb 9i barbigonuliiincirunliserb numai pe ju-

mdtate. La seratele pe care le organiza, apdrea invariabil

in acelagicostum negru, croit dintr-o stofd englezeascd de

calitate,9i cu acelagi papion alb, care pirea desprins din-

tr-o fotografie de epoc5. Numele siu era binecunoscut tn

r6ndurile semitologilor din cateva universitSli europene,

iar articolele sale gtiinlifice apdreau in cele mai prestigi-

oase publicalii universitare. $i totugi, in RomAnia fdcuse

o carieri destul de modesti, linand doar, vreme de vreo

patruzeci de ani, un curs de ebraici la facultatea de teolo-

gie. Trecuse cu bine de epurdrile din primii ani ai regimu-

iuicomunist, beneficiind, pare-se, de proteclia discretd a

Anei Pauker; care ar fi recurs uneori la cunogtinlele lui de

cabalS. Pensionat de ani buni, dedicat unor studii savan-

te, ce vizau a9a-zisele gtiinle tradilionale, ducea acum via-

!a austeri 9i singuratici a unui celibatarinrdit' inconjurat

de o biblioteci imensd in care locul de cinste le revenea

cdrlilor de esoterism'

Singura plScere pe care 9i-o ingiduia erau aceste sera-

te, frecventate de persoane de o mare diversitate' a cdror

singuri trisituri comuni era aceea cd erau trecute toate

delaizeci de ani. Se spunea cb profesoruligi alegea invita-

fii- care nu erau totdeauna aceiagi- pe baza unor com-plicate calcule astrologice, av6nd grijd de fiecare datd ca

toate semnele zodiacului sd fie reprezentate. A9a se facecd la masa rotundd de doudsprezece locuri din elegan-ta cameri de oaspeli a lui Faustin nu rim6nea niciodatdvreun loc neocupat. Puteai int6lni aici oameni de afaceriprosperi, fogti sportivi 9i fogti ofiteri de informafii, actrilecelebre, literali 9i universitari, plasticieni de renume, dargi personaje perfect anonime, profesori de gimnaziu saufunclionari de la primirie, adugi printre noi de cine gtiece capriciu al amfitrionului. Unii reveneau, allii fuseseriinvitali doar pentru o singurd dat5. Profesorul ii trata petoli cu aceeagi bundvoinli superioard, care uneori mi sepirea cd aduce a condescendenld.

Eu il cunoscusem pe Faustin cu doi ani in urm5, dupdce publicasem romanul Viala lui Kostos Venetis. Profeso-rul - al cdrui nume imi fusese p6nd atunci necunoscut,cSci nu sunt un cititor al studiilor de semitologie - mi-atelefonat pe neagteptate, mi-a spus cd mi-a citit carteacu interes gi m-a invitat sd citesc la una din seratele saleun fragment de roman. Apariliile publice nu-mi maifacdemult vreo pldcere gi evit pe c6t posibil contactul cupersoane necunoscute, dar de data aceasta ceva mi-ast6rnit curiozitatea, poate numele interlocutorului meu,care m5 trimitea cu 96ndul la cine gtie ce istorie goticS,aga cd am acceptat invitalia.

Profesorul Faustin locuia in cartierul Uranus, peStrada Sirenelor, intr-o veche casd negustoreascS, sc5-patd ca prin minune de demolSrile din timpul luiCeau-$escu. Destul de dSrdpdnatd pe dinafarS, aceastd locu-in!5 in care vieluiser5, aga cum voi afla mai t6rziu dinspusele amfitrionului, treigeneralii de negustori, aveaun interior de o elegan!5 neobignuitS, pe care cu greu

!i l-ai fi putut inchipui intr-o banalS casd bucure5teani

din Dealul Spirii. Elfusese amenajat de un renumit ar-

hitect italian, pldtit cu bani grei de bunicul lui Faustin'

un negustor de cherestea analfabet, dar putred de b9;

gat, ce igi dorise o locuinlS care sd rivalizeze in frumu-

sele gi bogSlie cu palatele boieregti' '"Perelii, care trecuseri cu bine prin trei mari cutre-

mure, erau impodobili cu picturi murale ce reprezen-

tau scene mitologice din care nu puteau desigur lipsi

zeilele dolofane, dupi gustul pictorilor academizanli

de pe la L850, 9i amoragii intraripali care cOntau la

nigte harfe parci de jucirie. Tavanele, de care atSr-

nau candelabre veritabile de Murano, erau ornate cu

capete de lei 9i grifoni in basorelief' Prelioase mobile

vechi tronau in toate cele cinci inciperi, unde pagii fi

se scufundau in covoarele de Buhara, iar chipul ili era

reflectat in somptuoasele oglinzi veneliene, care at6r-

nau pe pereli aldturi de tablourile afumate de vreme'

in cadrele lor de lemn aurit. lar intr-un col! al camerei

de oaspeli se ridica, misterioas5, statuia de marmuri

neagrd a unui Cerber cu trei capete'

Eram uluit. Nu mai vdzusem niciodati un asemenea

interior intr-o locuin!5 bucuregteand 9i mi intrebam oare

prin ce miracol reugise sd le supravieluiascS, neatins de

ghearele rapace ale regimului, celor cincidecenii de co-

munism. Citindu-mi parcd g6ndurile, profesorul Faustin

gi-a contorsionat figura mobilS intr-un zdmbet misterios'

dar 9i parcd pulin sardonic, 5i a inceput si-mi recite' gra-

seind perfect, celebrul sonet al lui G6rard de Nerval:

Homme ! libre penseur - te crois-tu seul pensont

Dons ce monde oA ddate en toute chose;

Des forces que tu liens to libertd dispose,

Mais de tous tes conseils l'univers est absent'

Respecte dons la b€te un esprit agissant:Choque fleur est une dme d la Nature eclose;Un mystdre de I'omour dons le mdtal repose:

,,Tout est sensible!" - Et tout sur ton €tre este puissont!

Crains dans le mur oveugle un regord qui t'6pie,A ma matidre m€me un verbe est ottoche

Ne la fais pas server d quelque usage impie!

Souvent dans l'€tre obscure habite un Dieux cache;Et comme un oeil naissont couvert par ses paupidres,

Un pur esprit s'occroit sous l'ecorce des pierres!"1

- Da, - continui Faustin, dupd ce ne-am agezatla gheridonul din camera lui de studiu, unde strdiniierau admigi rareori, in fala cegtilor de cafea aburindeaduse de AglSila - casa asta a izbutit, de bine, de rdu,sd treacd prin multe intemperii. Dacd Ceaugescu armai fi rdmas la putere o vreme, acum a$ fi fost nevoitsi te primesc in cine gtie ce garsonierd sordidi dinPantelimon sau din Colentina. in decembrie'89 jumd-tate din stradd fusese deja demolatS, iar casa fftea,pe care bunicul gi-a cheltuit mai bine de jumitate dinavere, nu mai avea mult pAnd sd fie transformatd gi

ea intr-un morman de moloz. Din fericire, geniile ei

1 Om liber, de g6ndire nu egti tu singur dus,/ in lume, undeviata de peste infloare,/ Ti-e dat sd te tii slobod prin propria-

li vigoare,/ Dar cugetu-ti privegte la univers de sus.// Tot ani-malu-n lume de-un duh este condus,/ E-un spirit al naturii ?n

fiecare floare,/ Misterele iubirii-s ascunse in metale/ 5i totulare suflet 5i-ti este rnai presus.// Din zidul orb se uitd la tine oprivire,/ Materia, ea insdgi, de-un verb s-a fost pdtruns,/ Decid.i-i intotdeauna o buni folosire;//in fiinlele umile e-ades unrcu ascuns/ gi-aga cum nagte ochiul sub pleoapa ferecati/ Un'.pirit pur se nagte in pietre c6teodat5.

15

protectoare au intervenit 9i de data aceasta, iar bul-

dozerele au l5sat-o, aga cum poli sd vezi 9i dumneata'

nevitdmati- E bine daci vd bucurali de aga protectori puter-

nici - am spus eu intr-o doar5, intreb6ndu-mi dac5*

Faustin fdcuse o metaforS sau credea efectiv in exis-

tenla unor asemenea puteri oculte, aga cum m-ar fi

putut face si cred versurile lui Nerval pe care tocmai

mi le recitase.

- Te-ai g6ndit vreodati - mi intrebi profesorul'

adres6ndu-mi acelaSi z6mbet pe jumState sardonic - cd

poate romanii nu erau tocmai nebuni atunci c6nd le adu-

ceau sacrificii acelor mirunte divinitSli ale cdminului' ale

vetrei gi ale familiei cirora le spuneau lari 9i penali? Sau

cd avea dreptate Nerval atuncicdnd afirma, pe urmele lui

Pitagora, ci toate au suflet? in ceea ce mi privegte' eu

impSrtSgesc aceasti credin!5, baz6ndu-mi nu pe ceea ce

am cules de prin c54i, ci pe nigteint6mplSri pe care le-am

triit eu insumi, de-a lungul unei vieli din care n-au lipsit

faptele stranii giin aparen!5 inexplicabile'

Am ficut un semn vag din cap 9i l-am lSsat s5 con-

tinue. La ce bun s5-i fi replicat cd Nerval a fost un om

bolnav, un om dezechilibrat, b6ntuit periodic de crize

de nebunie?

- Vdd cd egti destul de neincrezitpr - vorbi Faustin

mai departe - degi mulli artigti, 9i nu dintre cei oareca-

re, au aritat interes pentru aceste fenomene misteri-

oase, care vin adesea in contradiclie cu datele experi-

enlei $i cu logica bunului-sim!. Dar poate cd ceea ce i1i

voi povesti- 9i, repet, e vorba de int6mpldri adevirate'

nu de nigte simple fantasmagorii - te va pune pulin pe

gdnduri 9i te va ajuta si vezi pulin mai departe dec6t

ludecata comunS, care se pretinde atotgtiutoare' degi'

in realitate, nu are o vedere prea bund'

16

-r

- Vd ascult - i-am spus eu pe tonul unui gcolar docilcare igi manifesti disponibilitatea sd audieze o prele-gere savantd de matematicd.

- Trebuie sd gtii cd in casa asta m-am niscut gi amcopilSrit. Cred cd ii cunosc fiecare cdrdmidd, fiecarecentimetru de tencuialS 9i fiecare !igl; de pe acoperig.Putinele mele popasuri prin hoteluri mi-au provocattotdeauna adevdrate atacuri de panicd: in camereleacelea reci gi neprimitoare aveam mereu sentimentulcd pot deveni in orice moment victima unei posibileagresiuni, fdceam din senin febrd gi nu izbuteam sd a!i-pesc niciodati mai mult de o jumitate de ord. Numaiaici md simt totdeauna in largul meu, iar perelii aceg-tia, care stau in picioare incd de pe vremea bunicului,imi dau o perfectd stare de siguran!5. gitotugi, linigteagi confortul mi-au fost ameningate in mai multe 16n-duri, au existat destule intdmpldri care mi-au tulburatgi aici traiul, dar pe care am reugit sd le traversez defiecare datd cu bine, pentru cd lariigi penalii mei m-auscipat totdeauna de neplSceri.

Dupi venirea la putere a comunigtilor, am avut par-te de momente grele. Din fericire, n-am fost alungatde la catedrS, ca al;i universitari, mult mai prestigiogiclec6t mine, iar casa a scdpat de nafionalizare. Am fostinsi nevoit sd accept prezenla unor chiriagi. primulrlintre acegtia a fost un proaspdt colonel de milifie, po-somor6t gitdcut, cu care n-am schimbat niciodatd maimult de zece cuvinte. N-at putea spune cd prezenlalrii md deranja in mod deosebit, pentru cd omul lip-rea foarte mult. De obicei dispdrea odatd cu centatultocogilor 9i revenea seara t6rziu, pSgind intotdeaunape v6rfuri 9i strecu16ndu-se cu sfiald prin fala camereirrrerle de lucru, ca gi cum ar fi dorit sd treacd c5t mai pu-

[in observat. imi dddeam seama cd nu se simlea prea

77

-tr8

in largul lui in casa asta plini de vechituri' care nu se

potrivea defel cu gusturile lui de biiat de la !ar5' ciruia

ii era mai la indernAnd s5 calce cu piciorul pe o pardo''

seal5 de lut dec6t sd p59easc5 pe un covor de Buhara'

in dimine{ile de duminicd se intdmpla sd treaci priri-

bucdtdrie, ca s5-9i prepare un ceai sau s5-9i prbjeasci

o tigaie de ochiuri, 9i atunci mai intra in vorbi cu AglS-

ila.l se plSngea ci de cAnd se mutase aici incepuse sd

sufere de nesomn. Dacd inainte adormea bugtean in-

datd ce se punea in pat 9i nu se trezea decdt la !drditul

degteptStorului, acum somnul il ajungea foarte greu'

ba era deranjat de scSrl6itul parchetului' de trosnetui

mobilelor sau de fognetul unei draperii' ba i se pirea

ci percepe, venind de dincolo de pere!i' murmurul

foarte difuz al unor glasuri care vorbeau pe goptite'

Dumneata trebuie sd gtii c5 fiecare casd are zgomotele

ei particulare, care se fac auzite mai ales la vreme de

noapte 9i care ii exprimi personalitatea' Noi nu auzim

deregul6acestezgomotedincauzaobignuinlei'agacurn nu simlim migcarea de rotalie a pSm6ntului' Dar e

suficient ca in simlurile noastre si intervind o deregla-

re ugoard - iar asemenea deregldri se produc frecvent

ca urmare a unei emotii puternice - pentru ca sunetele

despre care ili vorbesc s5 fie percepute cu toati acu-

itatea, ceea ce le poate provoca unora o anurnitd sta-

re de disconfort, iar pe termen lung poate avea chiar

efectul piciturii chinezegti, duc6nd la instalarea unor

maladii psihice grave. Nici lungile nopli de nesomn ale

colonelului meu n-au rdrnas multi vrerne fird urmiri'

Nu trecuse nici o lunb de cind imi venise pe cap' 9i

amobservatcSainceputsSslsbeascd.Falaluirogie,de !dran sdnitos, care dovedea c5 nu dispreluiegte nici

m6ncarea, nici biutura, cdpitase o nuanli bolnivici-

oasS de p5m6ntiu, lar sub ochiii apiruserS nigte cear-

L8 19

cdne vinete. Adeseori trecea pe l6ngi mine fdrd si mdsalute, cufundat parci in nigte ganduri apisStoare, cu

capul lSsatin piept 9i cu umerii cdzu\i, umbl6nd cu pagi

mici 9i impleticili, ca 9i cum ar fi t6r6t dupd el o greu-tate invizibilS. Dupi gase sdptdmAni, si-a incircat pu!i-nele lucruri ?ntr-un taxi si a dispSrut pentru totdeauna,fdrd s5-mi dea nicio explicalie 9i fSrd ca mdcar s5-9i ia

rimas bun. Larii si penalii mei igi ficuserS datoria cuprisosin!5.

- Ciudat! - am exclamat eu.

- Asta nu e tot! - imi fluturd iar59i prin fa15 z6mbe-tul sardonic profesorul Faustin. DupS colonel, a venitrdndul unei balerine de la oper5, tinere gi gdlSgioa-

se, care m-a intrebat din prima zi dacd nu gi-ar puteapune ?n camera ei nigte mobil5 nou5, cici nu se prea

are bine cu vechiturile. La refuzul meu categoric, s-a

mullumit sd-gi aducS un aparat de radio uriag, pe carenu-l oprea niciodati gi care m-a ficut sd md gdndesc

cu regret la prezenfa taciturnd a colonelului. Avea ungrup de prietene care o vizitau cel pulin o datd pe sip-tim6ni 9i pe care chiriaga mea le trata de fiecare daticu nigte gustiri de produclie proprie, stdrnind vraigteagi haosul printre uneltele de gdtit ale AglSilei. lar ori dec6te ori aceasta mi se pl6ngea, eu trebuia sd las capulin pimdnt gi si dau din umeri a neputin!5: nu indriz-neam si protestez, pentru c5-mi era frici de ceea ceputea sd urmeze" Situalia mea la facultate era foartenesigurd, casa putea sd fie nafionalizatd oric6nd, dacdaga le cdguna comunigtilo4 nu-mi rSm6nea dec6t sd tac

5i sd sper iardgi intr-o minune. Observ6ndu-mi lipsa dereacfie, femeia a devenit de la o zi la alta tot mai in-driznea!5. intr-o zi m-am pomenit cu ea la uga came-rei mele de lucru, spunAndu-mi ci s-a 96ndit ci poaterni-ar plScea s5-mi lind putind tovirdsie: prea trdiam

singur ca un huhurez. $i firi si mai aFtepte vreo lnvl-

talL, s-a atezat picior peste picior pe scaunul pe care

stai acum dumneata 9i m-a intrebat daci n-am putea-o

ruga pe AglSila sd ne facd nigte cafele' Desiguq nu e

OJtet'nept;cut si bei o cafea in compania unei femei'

aritoase - iar de aritoasi, era arStoasd, trebuie si re-

cunosc! -, dar am avut de la bun inceput impresia cd

venise in camera mea - din propr're inifiativi sau pusd

de allii - doar ca si mi spioneze' in timp ce incerca sd

incropeascd o conversalie, ochiiii alergau in toate pir-

!ile, de la hArtiile de pe birou la cirlile din biblioteci'

ca gi cum ar fi incercat si descopere acolo cine gtie ce

manifest anticomunist sau cine gtie ce carte reaclio-

nar6. lar cdnd mi-a spus, ca din senin, cd se triiegte

mult mai rdu ca sub vechiul regim, c5 lara o sd se duci

pe 16pd din pricina comunigtilor 9i cd nu-9i mai poate

procura decit la negru o bucati de carne' eram pe de-

plin l5murit cu cine am de a face' l-am replicat scurt cipe mine nu mi intereseazd politica, apoi m-am sculat

in picioare, mi-am pus pil6ria pe cap 9i am mormiit

ci am o treabd urgenti la facultate' Femeia s-a ridicat

gi ea de pe scaun, a ficut o figuri imbufnati 9i' tre-

c6nd pe l6ngd mine ca o nilucd, a dispdrut in camera

ei, unde am auzit-o nu peste mult dSnd la maximum

aparatul de radio. lar a doua zi avea sd-i spund AglSilei

ci sunt un biddran 9i un prost crescut, ci am o liciliede diavol gi cA Iin in bibliotecd numai cirli de vrijitorie'

Din ziua aceea nu ne-am mai salutat'

Cogmarul a durat timp de trei luni 9i s-a sfArgit pe

neagteptate in ziua c6nd chiriaga mea a alunecat pe gre-

sia din baie 9i a ficut o fracturd ur6td de femur' care'

a$a cum aveam si aflu ceva mait6rziu, a silit-o s5 puni

capit carierei sale artistice. A stat internati o vreme in-

tr-un spital, iar doi bdrba-ti, care afirmau cd sunt fralii ei'

au venit s5-i ia lucrurile. Femeia era convinsd - aga cumi-au spus Aglditei cei doi necunosculi- cd ii fdcusem far-mece gi c5 accidentul pe care il suferise era opera mea.

- Nu credeli cd de data asta larii gi penatii dumnea-voastrS s-au dovedit exagerat de severi? - am intrebat eu.

Faustin i9i schimonosi din nou fata a z6mbet.

- Lucrurile astea - imi replicd el - nu pot fi judecatein termeni morali. E o problemi de raporturi energeti-ce; orice acliune genereazi o reacfiune proporlionald.Prezenla in casa mea a acestei intruse, ca 9i ?ntreaga eicomportare, au perturbat un echilibru de energii, iarperturbarea a fost pesemne destul de puternici, de vre-me ce reacliunea pe care a provocat-o a fost aga violen-t5. Lucrurile care ne inconjoari conlin un uriag potentialenergetic, cu care nu te poti juca, nu-l pofi provoca sausfida, fdrd s5-!i pui capulintr-o mare primejdie, aga cumvei vedea si din ceea ce igi voi povesti in continuare.

- Sunt numai urechi. in casa asta se pare ci s-au pe-trecut multe lucruri ciudate, desi unele dintre ele - am{inut sd precizez eu, incerc6nd sd surdd la fel de sardo-nic ca profesorul Faustin - ar putea cipdta o explicatienatura 15.

- Explicafie naturalS? - pufni acesta dispretuitor.Materialistii ca dumneata au o imagine falsd gi reduc-fionistd despre naturS, sunt plini de prejudeciJile celemai naive gi ?i considerd pe cei care au indrdzneala sd

96ndeascd altfel dec6t ei idealigti, visdtori sau pur gi

simplu smintifi. Ce te face sd crezi cd in naturd nu existigi energii mult mai subtile dec6t cele descoperite p6ndacum 9i care incS nu pot fi inregistrate de instrumen-tele noastre de observalie grosolane si imperfecte? inmod tradilional, aceste energii sunt numite spirite, iareu nu mi indoiesc de existenfa lor, aga cum nu md in-doiesc de existenla electricitSliisau a magnetismului.

202L