SONDAJE DE OPINIE - Infopolitic.roinfopolitic.ro/wp-content/uploads/2013/06/Rezultate... ·...

SONDAJE DE OPINIE

Rezultate si concluzii

Cuprins

• CONCLUZII GENERALE FUNDAŢIA MULTIMEDIA

• METODOLOGIE

• I. CONTEXT

I.1. Încredere în oameni

I.2. Distanţa socială

I.3.Coeziune in comunitate

I.4.Polarizare

• II. IMPLICARE CIVICĂ

II.1. Voluntariat şi asociativitate

II.2. Participare la actiuni de protest

II.3. Capital social şi valori

• III. PARTICIPARE ELECTORALĂ

III.1. Interes şi participare alegeri

III.2. Istoric participare vot

III.3. Implicare in campanii

III.4. Evaluarea procesului electoral

• IV. PARTICIPARE LA DECIZIA POLITICĂ

IV.1. Cunoasterea si evaluarea unor institutii politice

IV.2. Istoric personal de participare la influentarea unei decizii politice

IV.3. Raportarea la democraţie

IV.4. Ideologii personale

IV.5. Cultură politică

IV.6. Competenţă civică

IV.7. Interacţiunea directă cu institutiile

• V. ALTE INFORMATII

2

PRINCIPALELE CONCLUZII

Fundaţia Multimedia

1. Societatea româneasca este una tradiţională, în continuare, chiar la 5 ani de la integrarea în UE

– Încrederea şi relaţiile de solidaritate sunt construite tradiţional, conservator, in maniera concentrică. Familia si rudele sunt în centru în ceea ce priveşte încrederea şi rezolvarea problemelor (86% declară că familia este prioritară), urmează prietenii (cu valori şi opinii politice similare) şi apoi instituţiile locale (poliţia, primăria). Instituţiile centrale şi persoanele străine de comunitate se găsesc într-o zonă a neîncrederii şi a suspiciunii.

– Cele mai credibile instituţii sunt cele traditionale - biserica si armata (ambele cu un nivel de încredere de peste 70%). Religia este importantă pentru 4 din 5 români.

– O parte semnificativă a României poate fi descrisă drept o societate închisă. Participarea în afara familiei şi a comunităţii imediate este scăzută. Există o neîncredere generalizată (90% nu consideră că se poate avea încredere în cei mai mulţi dintre oameni), precum şi o excludere a altor grupuri etnice, rasiale sau religioase de la interacţiunile sociale.

– Relaţiile extra-familiale sunt valorizate şi utilizate ca intermediari în relaţia cu instituţiile de aproximativ jumătate din populaţie. Prietenii sunt importanţi în sine pentru patru din cinci români, în jumătate din cazuri aproape la fel de importanţi ca şi familia, însă doar jumătate dintre ei interacţionează în mod frecvent cu aceştia.

4

2. Românii au mai degrabă valori de supravieţuire, nu valori de autorealizare şi de status

– Ţinând cont de nivelul scăzut de bunăstare subiectivă (60% se consideră într-o situaţie de sărăcie sau la limita sărăciei), 6 din 10 persoane consideră că statul ar trebui să fie responsabil pentru bunăstarea cetăţeanului, nu individul. Exprimarea sinelui are loc în grupurile apropiate şi mai puţin în spaţiul public. Doar o minoritate (sub 10%) au o activitate intensă online şi sub o cincime au semnat o petiţie în ultimul an.

– Nivelul de încredere în poliţie este mai mare decât în presă sau ONG-uri. Aceste valori nu au un impact decisiv asupra definiţiei populare a democraţiei; asigurarea unui nivel de trai decent de către stat este văzută drept caracteristica

principală a democraţiei de doar o cincime, majoritatea alegând libertatea de exprimare.

– În eventualitatea unei perioade prelungite de creştere economică, este de aşteptat să aibă loc o tranziţie către valorile expresive (cum s-a întâmplat în Vestul Europei în ultimii 50 de ani), mai ales în contextul unui contact direct sau mediat de internet, din ce în ce mai frecvent, cu idei şi persoane din occident.

5

3. Profilul civic in Romania – neparticipativ. Avem un model patriarhal, depărtat de cel occidental

– Cu excepţia participării electorale (o activitate mai degrabă pasivă, care presupune un efort redus din partea cetăţeanului) care depăşeşte valoarea de mijloc a indexului, celelalte tipuri de participări au valori reduse oprindu-se la nivelul de 30. Peste trei sferturi iau în considerare opţiunea votului la următoarele alegeri (interesul este însă mai redus în cazul alegerilor pentru Parlamentul European).

– Chiar având toate premisele participării, probabilitatea de a o face este destul de scăzută. În rândul persoanelor mai predispuse la participare probabilitatea de a participa ca voluntar în asociaţii sau fundaţii este sub 50%.

– Comparatiile internationale arata cum cultura participativa romana este evident diferita de cea din tarile occidentale, confirmand teoriile.

– Romania = o tara ceva mai patriarhala, cu accent pe religie, familie, munca. Incredere mica in oameni, toleranta scazuta fata de alte catogorii sociale.

6

4. Participarea comunitară – este insuficientă

– Intenţia ridicată de participare în organizaţii voluntare este o manifestare a normei participării comunitare - 97% din români sunt de acord că oamenii ar trebui să se implice mai mult în comunitatea locală.

– Neparticiparea poate fi explicată de indisponibilitatea resurselor (financiare sau de timp), de lipsa ofertei (a contactelor care să îi introducă în viaţa asociativă), de anticiparea eşecului în cazul încercării de a participa (datorată fie unor experienţe trecute, fie tocmai din cauza lipsei de experienţă). Toate acestea trebuie puse în contextul în care încrederea în persoane diferite şi nivelul toleranţei acestora sunt minime.

– Participarea informală are un nivel mai ridicat decât cea instituţională – În plus faţă de motivele enunţate anterior, lipsa de încredere în organizaţiile nonguvernamentale (66%) înclină balanţa în direcţia participării informale.

– Aproximativ 40% declară că au colaborat cu persoane din comunitate în chestiuni de interes comun. O proporţie similară declară că apelează la ajutorul prietenilor şi cunoscuţilor în situaţii de nevoie.

7

Alte concluzii

5. Cetăţenii sunt disponibili pentru participare şi informare politică, dar nu participă efectiv şi nu sunt suficient de informaţi– Interesul pentru politică are un nivel destul

de ridicat, în special în anii electorali (şase din zece oameni se declară interesaţi de alegerile parlamentare). Acesta se manifestă atât pasiv, urmărind evenimentele în mass-media (4 din 5 persoane se informează săptămânal), cât şi activ, în discuţiile cu prietenii (în jumătate dintre cazuri). Cei care urmăresc zilnic mass-media au un nivel aproape dublu de cunoştinţe politice. Efectele informării sunt vizibile: 82% dintre persoanele care se informează zilnic au identificat corect

numele primului ministru faţă de doar 50% dintre cei care nu urmăresc evenimentele politice.

6.Există o ruptură semnificativă între social şi politic– Suportul difuz pentru instituţiile

democratice atinge niveluri minime: mai puţin de unul din cinci români declară că au încredere în Preşedinţie, Guvern, Parlament şi partide politice. Criza de credibilitate a partidelor, prezentă şi în Occident, este şi mai puternic vizibilă în România. Pluripartidismul este ales drept cea mai importantă caracteristică a democraţiei de doar 5% dintre cetăţeni.

8

7. România = republică electorală. Doar participarea electorală este ridicată

– Există o puternică normă a participării la alegeri – cu toate că cifrele participării s-au redus faţă de valorile din anii ’90 – intenţia declarată de participare rămâne la valori mai ridicate decât participarea efectivă (la momentul realizării studiului 76% dintre români afirmau că vor participa cu siguranţă la vot, în timp ce procentul real a fost de puţin peste 40%).

– Lipsa unei participări politice mai intense este justificată de majoritatea indivizilor prin credinţa fatalistă că participarea este inutilă sau aproape inutilă: 85% consideră că autorităţile arareori ţin cont de părerea cetăţenilor, în timp ce 3 din 4 persoane nu consideră că au puterea de a influenţa deciziile politice la nivel

naţional. Oamenii se aşteaptă ca instituţiile să le rezolve problemele, dar rareori pun presiune pe aceste instituţii pentru a obţine ceea ce îşi doresc.

– Alienarea faţă de politica de la Bucureşti nu se regăseşte în totalitate în cazul relaţionării cu primăria sau cu instituţiile administrative locale, ceea ce nu surprinde ţinând cont că două treimi dintre români afişează o identitate locală sau regională. Cunoaşterea mai în detaliu a situaţiei de la primărie, posibilitatea de a interacţiona direct cu instituţia, efectul mai clar al politicilor locale, precum şi sentimentul unui control mai mare asupra deciziilor luate la acest nivel explică discrepanţa.

9

7. România = republică electorală. Doar participarea electorală este ridicată

– Indicele culturii comunitare are o valoare medie de 35, care sugerează o participare slabă. Putem vorbi de o cultură dominantă a neparticipării sau a participării circumspecte şi una mult mai redusă ca amploare a participării comunitare frecvente.

– Indicele culturii civice are o valoare medie de 30. Această cifră ascunde însă faptul că, pe lângă cultura dominantă neparticipativă, există o subcultură a participării, cu media la valoarea de 80. Aceasta este mai unitară decât cea a participării comunitare şi mai clar despărţită de

cultura dominantă.

– Indicele culturii electorale are o valoare medie de 57, ceea ce sugerează o participare ridicată.

– Indicele participării politice are o valoare de 32. Distribuţia participării politice (convenţională sau neconvenţională) este în oglindă faţă de cea a participării electorale. Majoritatea persoanelor se află la un nivel scăzut (în jur de 25), existând un grup important care are un nivel minim de implicare în politică.

10

8. Nu există mai multe Românii

Diferenţele dintre regiunile actuale nu se regasesc în participare.

Chiar dacă economic şi social există două Românii, din perspectiva participării civice – nu exista decat una!

– Diferenţele între culturile participative dintre urban şi rural sunt neglijabile. Mediile indicatorilor pentru participare civică, electorală şi politică sunt aproape identice.

– Subcultura participării comunitare intense este doar uşor mai ridicată în rural, dar departe de a defini tot mediul.

– Diferenţele care există sunt explicabile prin deficitul de educaţie sau prin vârsta mai înaintată. La acelaşi nivel de venit, vârstă, educaţie şi toleranţă, o persoană din rural ar fi dispusă chiar în mai mare măsură să participe.

– În mediul rural există o identitate locală mai pronunţată şi o atitudine mai pozitivă faţă de politica locală.

11

9. Regiunile sunt omogene – diferenţele vin din caracteristici socio-demografice

Stimulează participarea: apartenenţa la clasa de mijloc, educaţia, vârsta, genul

– O privire pe mediile celor patru indici construiţi arată că, per total există diferenţe între regiuni, dar ele nu sunt esenţiale. Indicele participării civice variază între 27 şi 31, cel al participării politice între 30 şi 33. Ceva mai multă variaţie există în cazul participării comunitare (minim 32, maxim 39) şi electorale (53-59), dar nici aici nu se poate vorbi de culturi distincte. O privire pe distribuţia culturii comunitare arată o suprapunere aproape perfectă a celor 8 regiuni.

– Datele arată că statutul socio-economic diferenţiază mai mult între culturi participative decât regiunea.

– Participarea civică este o strategie mai des întâlnită în rândul clasei de mijloc, ea fiind o raritate printre cei mai puţin educaţi. Jumătate din cei cu studii superioare sunt membri în cel puţin o organizaţie, în principal sindicate sau asociaţii profesionale, activează în mai mare măsură ca voluntari şi petrec mai mult timp în compania colegilor din asociaţii şi fundaţii.

– Persoanele din clasa de mijloc au o viziune mai cosmopolită asupra societăţii. Aceştia au mai multe cunoştinţe şi interes în viaţa politică, sunt mai moderaţi dar nu au o atitudine mai pozitivă faţă de mediul politic. Activismul social şi politic este mult mai ridicat în rândul celor mai educaţi.

12

10. Tinerii – o generaţie confuză: vor participare, dar nu participă efectiv

– Există o pronunţată apatie politică în rândul tinerilor, însă nu o respingere, ci o amânare a interesului pentru viitor. Există un efect de vârstă, nu de generaţie. Doar o treime din cei mai tineri se informează privind evenimentele politice, politica fiind de două ori mai puţin importantă pentru ei decât pentru cei mai vârstnici. Totuşi, implicarea în campanii a tinerilor (altfel decât prin vot) nu este în medie mai mică decât pentru celelalte vârste, la împărţirea de pliante având chiar valori mai mari. Şi disponibilitatea de a participa la astfel de acţiuni de campanie este semnificativ mai mare în rândul tinerilor: 1 din 3 ar vrea să

participe; 16% dintre persoanele se gândesc să candideze în viitoare alegeri, faţă de 8% din cei trecuţi de 35 de ani şi doar 5% din cei peste 55 de ani.

– Valori de autorealizare mai pregnante în rândul tinerilor, intenţie de participare voluntară mai pronunţată, dar nefructificată.

– Tinerii nu participă în mai mare număr decât cei mai în vârstă, dar atunci când o fac îşi petrec mai mult timp în asociaţii sau fundaţii. Diferenţele dintre bărbaţi şi femei sunt mai mici la vârste mai mici. Există speranţe ca în viitor aceste generaţii să aibă o cultură participativă mai dezvoltată.

13

Ce influenţează participarea în asociaţii?

• Influenţa genului, educaţiei şi a vârstei este una semnificativă şi complexă. Femeile tinere sunt mai dispuse să participe decât bărbaţii, dar la vârste înaintate relaţia se inversează.

• Chiar şi la aceeaşi vârstă şi nivel de educaţie, o persoană interesată de probleme publice are o probabilitate mai mare să participe decât una neinteresată.

• Deschiderea faţă de ceilalţi şi interacţiunile informale au un rol important.

• Locuirea în mediul rural nu determină o intenţie mai redusă de participare. La acelaşi nivel de vârstă, educaţie, nivel de toleranţă, sociabilitate şi interes în probleme publice, un

locuitor al mediului rural are cu 20% mai multe şanse de a îşi dori să participe faţă de un orăşean. Lipsa instituţiilor nonguvernamentale din rural inhibă însă această disponibilitate.

• Nivelul bunăstării personale nu influenţează participarea, dacă nu ţinem cont de efectul educaţiei.

• Imaginea organizaţiilor nonguvernamentale are un rol important în modelarea participării. Prăpastia dintre numărul celor dispuşi să participe la nivel declarativ şi al numărului mult mai mic de participanţi poate fi explicată prin lipsa de vizibilitate a ONG-urilor, dar şi prin faptul că acestea nu prezintă suficientă încredere.

14

Câteva sugestii în domeniul politicilor publice pentru creşterea voluntariatului

• Promovarea toleranţei ca precursor al oricărui efort participativ comun. Insistarea în campanii pe credibilitatea ONG-urilor şi pe puterea acestora de a aduce schimbare socială

• Accent mai mare pus pe cultura civică în cadrul şcolii primare şi secundare; un scurt stagiu de cel puţin o lună, oferit tinerilor absolvenţi de liceu care nu s-au înscris la facultate, în asociaţii sau fundaţii locale care oferă servicii sociale.

• Ţinând cont că populaţia cea mai dispusă să realizeze acţiuni voluntare este cea de vârstă matură cu studii superioare şi că aceştia sunt mai puternic încadrat spre piaţa muncii, o flexibilizare a programului care să permită participarea voluntară sau reducerea normei de muncă într-o zi a săptămânii pentru a permite o astfel de activitate, cel puţin în rândul

angajaţilor la stat ar fi recomandată

• Implicarea pensionarilor, în special a celor cu un nivel de trai satisfăcător şi cu studii cel puţin medii în activităţi umanitare sau culturale în cadrul organizaţiilor nonguvernamentale

• Interesul presei pentru promovarea actorilor civici se manifestă în raport cu propria agendă şi cu agenda populaţiei, dar şi în raport cu acţiunile instituţiilor statului şi/sau ale politicienilor. Actorii civici devin vizibili doar în măsura în care răspund priorităţilor din dezbaterea ale momentului. Presa vede participarea civică drept un proces deja existent, pe care nu face decât să îl relateze, nu promovează automat acţiunile societăţii civice.

15

METODOLOGIEInformatii

Metodologie şi eşantionare (1)

Universul cercetarii:

Populatia adulta neinstitutionalizata a Romaniei

Volumul esantionului:

8 esantioane pe regiuni x 1200 persoane

Perioada culegerii datelor:

Noiembrie 2011 – Aprilie 2012

Tipul esantionului:

Probabilist

Esantion stratificat (8 euro-regiuni x 7 marimide localitate), bistadial, pe baza listelor de telefonie fixa, cu selectie probabilistica a gospodariilor (aleator simplu) si a

persoanelor (metoda “ultima persoana care si-a serbat ziua de nastere”)

Reprezentativitate:

Fiecare esantion regional este reprezentativpentru populatia adulta neinstitutionalizata a regiunii

Marja de eroare:

Eroare maxima de esantionare, la un nivel de incredere 95%, este de +/- 3.1% (pentrufiecare esantion regional)

17

Metodologie şi eşantionare (2)

Validarea rezultatelor:

Esantionul va fi validat pe baza datelor oficialeale Recensamantului Populatiei din 2002 si pebaza celor mai recente date intermediareINSSE din 2009.

Metoda de culegere a datelor:

Interviuri telefonice (CATI) pe baza de chestionar standardizat

Ponderarea datelor:

Ponderare proportionala iterativa (Raking / Rim) pentru corectarea probabilitatilor inegalede selectie si pentru ajustarea ratelorneuniforme de non-raspuns. Criteriile de ponderare: sex, varsta, educatie, etnie, ocupatie, regiune si marimea localitatii.

Suma procentelor:

Suma procentelor poate diferi uneori cu +/- 1 punct procentual fata de 100% datoritarotunjirii fara virgula a valorilor. In cazulintrebarilor cu raspuns multiplu, sumaraspunsurilor poate fi semnificativ mai mare de 100% datorita caracterului cumulativ al prezentării datelor.

18

I. CONTEXT

I.1. Încredere în oameni


I.3.Coeziune in comunitate

I.4.Polarizare

I.1. Încredere în oameni (1)

7%

93%

Va voi citi trei perechi de afirmatii referitoare la acelasi subiect. Varog sa îmi spuneti care dintre aceste afirmatii se potriveste cel mai

bine cu ceea ce credeti dumneavoastra.

Se poate avea incredere in ceimai multi dintre oameni

E mai bine sa fii atent inrelatiile cu oamenii

NS/NR

ESANTION NATIONAL

20

I.1. Încredere în oameni (1.1)

21

7% 5% 7% 5% 9% 7% 7% 5% 9%

93% 95% 92% 94% 90% 92% 93% 94% 90%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

NS/NR

E mai bine sa fii atent in relatiile cu oamenii

Se poate avea incredere in cei mai multi dintre oameni


67%

29%

4%



Majoritatea oamenilor arîncerca să profite de dvs. dacăar avea ocazia

Majoritatea oamenilor arîncerca să fie corecţi

NS/NR

ESANTION NATIONAL

22


23

67% 69% 65% 68% 67% 70% 66% 68% 68%

29% 28% 31% 28% 30% 27% 30% 28% 27%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

NS/NR

Majoritatea oamenilor ar încerca să fie corecţi

Majoritatea oamenilor ar încerca să profite de dvs. dacă ar avea ocazia


16%

82%

2%



De cele mai multe ori oameniiincearca sa fie de ajutor

De obicei fiecare om isi vedede interesul propriu

NS/NR

ESANTION NATIONAL

24


25

16% 14% 17% 17% 14% 16% 16% 17% 15%

82% 83% 79% 81% 84% 83% 82% 82% 83%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

NS/NR

De obicei fiecare om îşi vede de interesul propriu

De cele mai multe ori oamenii încearcă să fie de ajutor

I.1. Încredere în oameni (concluzii)

• Un climat al neîncrederii şi al suspiciunii, fără diferenţe pe regiuni

• Peste 90% aleg varianta precaută „E mai bine sa fii atent in relatiile cu oamenii”

• Două treimi consideră că necunoscuţii au tendinţa de a profita de ei, fără diferenţe între regiuni

• 80% consideră că oamenii îşi văd de propriul interes

26


2%19%

23%25%27%

32%45%

49%64%

68%73%

89%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Români

Persoane de rasa diferita de a dvs.

Persoane cu optiuni politice total opuse dvs

Evrei

Maghiari

Musulmani

Persoane care au SIDA

Rromi/Tigani

Persoane cu probleme psihice

Homosexuali

Fosti puscariasi

Persoane dependente de droguri

Pe lista următoare sînt trecute diferite grupuri de persoane. Aţi putea, vă rugăm, să alegeţi pe aceia pe

care nu i-aţi dori ca vecini?

ESANTION NATIONAL

27

I.2. Distanţa socială (1.1)

2%

19%

23%

25%

27%

32%

45%

49%

64%

68%

73%

89%

0% 50% 100%

NATIONAL

28

1%

15%

22%

20%

14%

31%

48%

49%

66%

69%

75%

87%

0% 50% 100%

Nord Vest


Fosti puscariasi

Homosexuali


Rromi/Tigani


Musulmani

Maghiari

Evrei



Români 1%

19%

23%

23%

14%

31%

46%

53%

65%

67%

74%

90%

0% 50% 100%

Centru

2%

24%

28%

32%

39%

43%

49%

54%

66%

76%

76%

90%

0% 50% 100%

Nord Est

2%

18%

24%

27%

31%

25%

40%

49%

61%

66%

72%

87%

0% 50% 100%

Sud Est

Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Aţi putea, vă rugăm,

să alegeţi pe aceia pe care NU i-aţi dori ca vecini?

I.2. Distanţa socială (1.2)

2%

19%

23%

25%

27%

32%

45%

49%

64%

68%

73%

89%

0% 50% 100%

NATIONAL

29

2%

22%

22%

29%

35%

33%

47%

47%

64%

69%

70%

90%

0% 50% 100%

Sud


Fosti puscariasi

Homosexuali


Rromi/Tigani


Musulmani

Maghiari

Evrei



Români 2%

23%

23%

29%

34%

37%

46%

48%

64%

72%

71%

91%

0% 50% 100%

Sud Vest

2%

15%

20%

17%

15%

25%

39%

39%

60%

64%

67%

85%

0% 50% 100%

Vest

2%

16%

17%

17%

23%

22%

39%

47%

67%

56%

76%

88%

0% 50% 100%

Bucuresti

Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Aţi putea, vă rugăm,

să alegeţi pe aceia pe care NU i-aţi dori ca vecini?

I.2. Distanţa socială (concluzii)

• Distanţă maximă faţă de dependenţii de droguri, de foştii condamnaţi, de homosexuali şi de persoane cu probleme psihice

• Intoleranţă mai mare în Moldova şi Oltenia pentru alte rase, religii, etnii, homosexuali

• Intoleranţă mai redusă în Banat şi în Bucureşti pentru homosexuali (46% toleranţi în B.), romi, evrei, persoane cu alte opţiuni politice, foşti puşcăriaşi, bolnavi de SIDA

• Niveluri ridicate de intoleranţă la comportamente considerate deviante (infractori, dependenţi de droguri, homosexuali, bolnavi psihic), ceva mai reduse la minorităţi culturale, diferenţe mari pe regiuni

30

I.3. Coeziune în comunitate (1)

26%

38%

39%

40%

42%

53%

62%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Obtinerea unui loc de munca

O problema la politie (acte, amenzi)

O problema juridica (tribunal, notar, avocat)

O problema la banca (credite)

O problema administrativa (primarie,…

O problema de sanatate (consultatie,…

Ajutor in treburile gospodariei

Dumneavoastra apelati la RUDE pentru a va ajuta cu relatii si sfaturi în rezolvarea urmatoarelor situatii/probleme? (%da)

ESANTION NATIONAL

31

I.3. Coeziune în comunitate (1.1)

26%

38%

39%

40%

42%

53%

62%

0% 50% 100%

NATIONAL

32

32%

39%

39%

41%

43%

57%

64%

0% 50% 100%

Nord Vest

32%

39%

41%

44%

45%

52%

62%

0% 50% 100%

Centru

25%

35%

37%

39%

44%

53%

61%

0% 50% 100%

Nord Est

24%

37%

37%

40%

41%

53%

61%

0% 50% 100%

Sud Est

Dumneavoastra apelati la RUDE pentru a va ajuta cu relatii si sfaturi în rezolvareaurmatoarelor situatii/probleme? (%da)


O problema de sanatate (consultatie, tratament, interventie chirurgicala)

O problema administrativa(primarie, prefectura)






26%

38%

39%

40%

42%

53%

62%

0% 50% 100%

NATIONAL

33

25%

38%

39%

39%

43%

54%

65%

0% 50% 100%

Sud

25%

39%

39%

38%

40%

50%

60%

0% 50% 100%

Sud Vest

23%

37%

40%

39%

43%

54%

60%

0% 50% 100%

Vest

23%

38%

39%

38%

39%

55%

65%

0% 50% 100%

Bucuresti

Dumneavoastra apelati la RUDE pentru a va ajuta cu relatii si sfaturi în rezolvareaurmatoarelor situatii/probleme? (%da)



O problema administrativa(primarie, prefectura)






14%

14%

17%

19%

20%

20%

27%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

O problema de sanatate (consultatie, tratament,interventie chirurgicala)





O problema administrativa (primarie, prefectura)


Dumneavoastra apelati la VECINI/COLEGI/PRIETENI pentru a va ajuta cu relatii si sfaturi în rezolvarea urmatoarelor

situatii/probleme? (%da)

ESANTION NATIONAL

34


14%

14%

17%

19%

20%

20%

27%

0% 20% 40%

NATIONAL

35

13%

14%

17%

19%

18%

18%

28%

0% 20% 40%

Sud

15%

15%

16%

18%

24%

20%

27%

0% 20% 40%

Sud Vest

12%

12%

15%

17%

20%

21%

28%

0% 20% 40%

Vest

15%

17%

19%

21%

14%

23%

29%

0% 20% 40%

Bucuresti

Dumneavoastra apelati la VECINI/COLEGI/PRIETENI pentru a va ajuta cu relatii si sfaturi în rezolvarea urmatoarelor situatii/probleme? (%da)









14%

14%

17%

19%

20%

20%

27%

0% 20% 40%

NATIONAL

36

12%

16%

18%

18%

21%

21%

26%

0% 20% 40%

Nord Vest

14%

15%

15%

18%

20%

16%

23%

0% 20% 40%

Centru

14%

13%

17%

18%

23%

17%

26%

0% 20% 40%

Nord Est

14%

15%

18%

21%

22%

22%

30%

0% 20% 40%

Sud Est

Dumneavoastra apelati la VECINI/COLEGI/PRIETENI pentru a va ajuta cu relatii si sfaturi în rezolvarea urmatoarelor situatii/probleme? (%da)









37

37% 38% 37% 43% 36% 33% 41% 40% 31%

62% 62% 63% 57% 64% 66% 59% 60% 69%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

In ultimele 12 luni, ati colaborat cu oamenii din LOCALITATEA dvs pentru a face ceva în beneficiul comunitatii?

DA NU NS/NR

I.3. Coeziune în comunitate (concluzii)

• Familia este principala sursă de ajutorare, celelalte cunoştinţe mai rar, excepţie doar utilizarea contactelor extrafamiliale pentru obţinerea unui loc de muncă.

– Peste 80% apelează la rude pentru cel puţin una din probleme, cel mai des ajutor în gospodărie, probleme de sănătate, juridice sau administrative; mai rar pentru obţinerea unui loc de muncă

– Bucureştenii apelează mai des pentru probleme administrative şi mai rar pentru treburi casnice, moldovenii şi oltenii mai des pentru ultimele

• O treime din români susţin că au participat la acţiuni comunitare, fapt ce se întâmplă mai des în regiunile cu populaţie rurală mai sporită, precum Moldova şi Oltenia.

38

I.4. Polarizare (1)

14%

14%

17%

19%

20%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Oameni de religii diferite

Oameni cu scoala si oameni fara scoala

Oameni de etnii diferite (români, maghiari,rromi)

Tineri si varstnici

Bogati si saraci

În orice comunitate exista deosebiri între oameni care pot influenta relatiile din interiorul comunitatii. In LOCALITATEA

dumneavoastra EXISTA conflicte între.... ? (% DA)

ESANTION NATIONAL

39

I.4. Polarizare (1.1)

25%

37%

38%

45%

45%

0% 50%

NATIONAL

40

35%

32%

38%

41%

40%

0% 50%

Nord Vest

23%

32%

37%

38%

40%

0% 50%

Centru

25%

40%

36%

48%

51%

0% 50%

Nord Est

23%

38%

39%

47%

46%

0% 50%

Sud Est

Bogati si saraci

Tineri si varstnici

Oameni de etnii diferite (români, maghiari, rromi)



În orice comunitate exista deosebiri între oameni care pot influenta relatiile din interiorul comunitatii. In LOCALITATEA dumneavoastra EXISTA conflicte între.... ? (% DA)


25%

37%

38%

45%

45%

0% 50%

NATIONAL

41

20%

36%

33%

46%

44%

0% 50%

Sud

22%

36%

37%

44%

43%

0% 50%

Sud Vest

30%

41%

38%

44%

48%

0% 50%

Vest

22%

40%

45%

52%

47%

0% 50%

Bucuresti

În orice comunitate exista deosebiri între oameni care pot influenta relatiile din interiorul comunitatii. In LOCALITATEA dumneavoastra EXISTA conflicte între.... ? (% DA)

Bogati si saraci

Tineri si varstnici

Oameni de etnii diferite (români, maghiari, rromi)



I.4. Polarizare (2)

56%

11%

24%

7%

2%

Dumneavoastra personal, de care dintre urmatoarele categorii de oameni va simtiti mai apropiat

Oamenii din localitatea incare locuiti

Oamenii din aceeasiregiune in care locuiti

Oamenii din Romania

Oamenii din tarile UniuniiEuropene

NS/NR

ESANTION NATIONAL

42


43

56% 64% 61% 57% 54% 56% 55% 55%41%

11%14% 14%

9% 11% 11% 10% 11%

8%

24%14% 18%

23% 26% 25% 23% 23%38%

7% 6% 4% 9% 7% 6% 9% 9% 9%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

NATIONAL Nord Vest Centru Nord Est Sud Est Sud Sud Vest Vest Bucuresti

Dumneavoastra personal, de care dintre urmatoarelecategorii de oameni va simtiti mai apropiat:

Oamenii din localitatea in care locuiti Oamenii din aceeasi regiune in care locuiti

Oamenii din Romania Oamenii din tarile Uniunii Europene

NS/NR

I.4. Polarizarea comunitară şi nivelul de autoidentificare

• Românii au o identitate locală mai pronunţată decât cea naţională, în special în zonele cu diversitate etnică.

• Inexistenţa unui nivel judeţean ca opţiune (nu a fost introdus între variantele de răspuns) nu conduce la o identificare regională, ci presupune mai degrabă sărirea la raportatea naţională.

– Bucureştenii au cea mai redusă identificare locală, migrând mult spre cea naţională (cel mai probabil datorită compoziţiei eterogene a populaţiei de aici din punct de vedere al originii).

– În regiunile din Transilvania, identificarea regională este cea mai ridicată, dar rămâne la un nivel destul de redus.

• Principalele clivaje generatoare de conflicte în cadrul comunităţilor provin din diferenţele de vârstă şi venit.

– În NV şi V sunt percepute mai acut conflictele religioase. În NE şi V se resimt mai mult clivajele social (bogat-sărac) şi cele meritocratice (cu şcoală-fără şcoală). În Bucureşti se resimte cel mai mult clivajul etnic.

44

II. IMPLICARE CIVICĂ

II.1. Voluntariat şi Asociativitate

II.2. Participare la acţiuni de protest


II.1. Voluntariat şi asociativitate (sinteză)

12% 14% 15% 13% 12% 9% 11% 12% 12%

20%23% 18% 23% 21% 22% 20% 22%

14%

38% 31%28%

38% 42% 41% 39% 37%47%

7% 8%

7%

8% 7%7% 6% 9% 5%

22% 24%32%

18% 18% 21% 24% 19% 22%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Nonmembru, nu ilintereseaza voluntariatul

Membru, nu ilintereseaza voluntariatul

Nonmembru, ilintereseaza voluntariatul

Membru, il intereseazavoluntariatul

Membru, facevoluntariat

46

II.1.1. Asociativitate (1)

40%45%

40%43%

40% 38% 37%43%

31%

0%

10%

20%

30%

40%

50%


Membru in cel putin o organizatie

47

40% din români sunt membri în cel puţin un tip de organizaţie, cel mai frecvent în organizaţii religioase (15%), CAR-uri sau cooperative (11%), sindicate (9%) sau partide politice (7%).

Apartenenţa la organizaţii umanitare sau civice este mai scăzută. Nu există diferenţe mari între regiuni. În NE, NV şi Centru există mai mulţi membri ai asociaţiilor bisericeşti sau religioase, în Sud şi Vest economia socială este mai extinsă, în Bucureşti participarea este mai scăzută


3%

4%

5%

5%

5%

5%

7%

9%

11%

15%

40%

0% 50%

NATIONAL

48

3%

5%

6%

6%

5%

6%

7%

9%

8%

25%

45%

0% 50%

Nord Vest

2%

7%

4%

7%

6%

6%

8%

9%

8%

19%

40%

0% 50%

Centru

3%

3%

6%

5%

6%

5%

7%

8%

13%

20%

43%

0% 50%

Nord Est

3%

4%

5%

4%

4%

6%

8%

11%

10%

13%

40%

0% 50%

Sud Est

Membri în...

Orice tip de organizatii

Organizatii religioase

CAR, Cooperative

Sindicate

Grupuri sau partide politice

Asociatii profesionale

Organizatii pentru mediul inconjurator, ecologie, drepturile animalelor

Organizatii culturale

Organizatii umanitare

Cluburi sportive sau de tineret

Asociatii civice, drepturile omului, miscari pacifiste, asociatii ale femeilor


3%

4%

5%

5%

5%

5%

7%

9%

11%

15%

40%

0% 50%

NATIONAL

49

2%

3%

4%

4%

4%

3%

8%

9%

14%

10%

38%

0% 20% 40%

Sud

2%

3%

4%

5%

4%

5%

9%

10%

11%

9%

37%

0% 20% 40%

Sud Vest

2%

4%

6%

5%

4%

4%

8%

11%

13%

16%

43%

0% 50%

Vest

3%

4%

5%

3%

4%

8%

3%

6%

6%

7%

31%

0% 20% 40%

Bucuresti

Membri în...



CAR, Cooperative

Sindicate








II.1.2. Voluntariat (1)

75%82% 83%

76% 73% 68% 71% 74%67%

0%

20%

40%

60%

80%

100%


Voluntar in cel putin o organizatie ... (% din membri)

50

În această prezentare (% din membri), voluntariatul ne indică ierarhii ale atractivităţii diferitelor tipuri de organizaţii pentru ca membrii acestora să se implice fără beneficii materiale directe.În afară de sindicate, CAR-uri şi cooperative, implicarea voluntară a membrilor în organizaţii este de peste 75%, mai ales în organizaţiile civice, ecologice, filantropice, culturale şi religioase. Voluntariatul este mai crescut în NV şi Centru. La organizaţii religioase, voluntariatul este mai mare în NV şi Sud, mai mic în SV şi Bucureşti. În Centru există un procent mai mare de voluntari în organizaţii culturale.


49%

55%

60%

76%

79%

81%

83%

84%

85%

85%

75%

0% 50% 100%

NATIONAL

51

63%

63%

66%

80%

81%

87%

89%

87%

86%

83%

82%

0% 50% 100%

Nord Vest

61%

58%

62%

85%

79%

76%

86%

91%

96%

92%

83%

0% 100% 200%

Centru

49%

55%

63%

68%

70%

80%

84%

89%

80%

78%

76%

0% 50% 100%

Nord Est

50%

53%

53%

68%

77%

79%

81%

80%

81%

89%

73%

0% 50% 100%

Sud Est

Voluntar in cel putin o organizatie de tipul... (% din membri)










Sindicate

CAR, Cooperative


49%

55%

60%

76%

79%

81%

83%

84%

85%

85%

75%

0% 50% 100%

NATIONAL

52

46%

59%

48%

73%

77%

94%

89%

73%

92%

87%

68%

0% 50% 100%

Sud

42%

48%

65%

80%

88%

75%

72%

85%

83%

81%

71%

0% 50% 100%

Sud Vest

44%

51%

60%

70%

88%

77%

78%

94%

82%

88%

74%

0% 50% 100%

Vest

45%

44%

60%

76%

71%

78%

63%

74%

71%

90%

67%

0% 50% 100%

Bucuresti











Sindicate

CAR, Cooperative

II.1.3. Potenţial de implicare (1)

66%58%

49%

71% 72% 68% 64% 69% 71%

0%

20%

40%

60%

80%

100%


Nu este membru dar ar fi dispus sa se implice in orice tip de organizatie... (% din non-membri)

53

Potenţialul de implicare este destul de ridicat. Dintre cei care nu sunt membri ai vreunui ONG, 60% şi-ar dori în viitor să desfăşoare activităţi voluntare în organizaţii umanitare sau ecologice şi 45% în organizaţii civice.

În NV şi centru potenţialul este ceva mai scăzut, dar acolo există deja o implicare mai importantă, în timp ce dorinţa de a participa este mai mare în NE şi în Bucureşti.


15%

21%

31%

33%

33%

34%

44%

45%

59%

61%

66%

0% 50% 100%

NATIONAL

54

12%

18%

29%

27%

27%

29%

40%

39%

51%

55%

58%

0% 50% 100%

Nord Vest

9%

16%

25%

30%

27%

29%

39%

40%

52%

56%

49%

0% 50% 100%

Centru

20%

24%

41%

35%

35%

36%

45%

46%

62%

65%

71%

0% 50% 100%

Nord Est

17%

23%

29%

35%

34%

34%

47%

48%

63%

63%

72%

0% 50% 100%

Sud Est








CAR, Cooperative



Sindicate



15%

21%

31%

33%

33%

34%

44%

45%

59%

61%

66%

0% 50% 100%

NATIONAL

55

18%

23%

31%

36%

33%

37%

44%

47%

61%

61%

68%

0% 50% 100%

Sud

14%

23%

33%

35%

41%

35%

45%

48%

63%

64%

64%

0% 50% 100%

Sud Vest

13%

22%

33%

34%

34%

35%

41%

43%

59%

61%

69%

0% 50% 100%

Vest

16%

19%

27%

35%

29%

35%

46%

50%

57%

63%

71%

0% 50% 100%

Bucuresti








CAR, Cooperative



Sindicate


II.1. Voluntariat şi asociativitate (concluzii)

• Implicarea formală este destul de ridicată, dar ea are loc mai ales în instituţii tradiţionale –religioase, sindicate, cooperative şi case de ajutor reciproc şi mai puţin în ONG-uri moderne.

• Atunci când se implică, românii o fac de cele mai multe ori voluntar, mai ales în centrul şi nord-vestul ţării.

• Există un potenţial de implicare în organizaţii civice şi ecologice şi umanitare ce poate fi exploatat, mai ales în Bucureşti.

– 22% sunt complet în afara mediului asociativ, 7% sunt doar formal, 38% aspiră să participe fără să fie membri, 20% sunt membri, nu participă, dar aspiră să o facă, 12% sunt membri şi participă la acţiuni voluntare.

– În NV şi Centru există un număr mai mare de membri care realizează acţiuni voluntare, dar şi un număr mai mare de neparticipanţi (în special în Centru).

– În Bucureşti există mai mulţi aspiranţi care nu sunt membri în nicio organizaţie şi mai puţini membri.

56

II.2. Participare la acţiuni de protest

4% 3% 6% 5% 3% 4% 4% 6% 4%

23% 18%21% 20% 25% 22% 20%

25% 34%

27%28% 23% 32% 27% 26% 32% 24%

24%

46% 51% 51% 43% 45% 48% 45% 44%38%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%


Participare extrema Participare moderata Participare potentiala Neparticipare

57

În România nu există o cultură a protestului. În afară de Bucureşti şi vestul ţării, participarea la proteste se situează la 23%. Dintre cei care nu participă aproximativ jumătate iau în considerare acest lucru. Aceste valori constituie un maxim, ţinând cont că perioada în care s-a realizat sondajul afost una a conflictului social şi a protestelor în marile oraşe. Este de aşteptat ca apetitul românilor pentru proteste să scadă sub aceste valori în perioadele de calm social.

II.2. Participare la acţiuni de protest (1)

2%

3%

3%

16%

16%

0% 20%

NATIONAL

58

2%

1%

2%

13%

13%

0% 20%

Nord Vest

4%

3%

2%

13%

16%

0% 20%

Centru

2%

3%

3%

15%

15%

0% 20%

Nord Est

1%

2%

4%

16%

16%

0% 20%

Sud Est

Semnarea unei petitii

Demonstratii legale

Un boicot

Greve ilegale

Ocuparea unor cladiri sau fabrici

Participarea la actiuni de protest (% au participat la...)


2%

3%

3%

16%

16%

0% 20%

NATIONAL

59

2%

2%

2%

16%

15%

0% 20%

Sud

2%

3%

3%

16%

13%

0% 20%

Sud Vest

2%

4%

3%

21%

17%

0% 20%

Vest

1%

3%

5%

21%

26%

0% 20%

Bucuresti

Participarea la actiuni de protest (% au participat la...)


Demonstratii legale

Un boicot

Greve ilegale



7%

8%

13%

33%

33%

0% 20% 40%

NATIONAL

60

4%

7%

10%

31%

33%

0% 20% 40%

Nord Vest

7%

6%

11%

26%

30%

0% 20% 40%

Centru

8%

9%

13%

36%

35%

0% 20% 40%

Nord Est

8%

9%

14%

35%

32%

0% 20% 40%

Sud Est


Demonstratii legale

Un boicot


Greve ilegale

Doresc să participe la... (% din cei care nu au participat)


61

7%

7%

13%

32%

33%

0% 20% 40%

Sud

8%

10%

13%

38%

31%

0% 20% 40%

Sud Vest

5%

10%

12%

31%

30%

0% 20% 40%

Vest

7%

6%

15%

35%

38%

0% 20% 40%

Bucuresti

Doresc să participe la... (% din cei care nu au participat)


Demonstratii legale

Un boicot


Greve ilegale7%

8%

13%

33%

33%

0% 20% 40%

NATIONAL

II.2. Participarea la acţiuni de protest (Concluzii)

În România nu există o cultură a protestului. În afară de Bucureşti şi vestul ţării, participarea la proteste se situează la 23%. Dintre cei care nu participă aproximativ jumătate iau în considerare acest lucru.

•

– 46% din români nu au participat la nicio formă de protest şi nici nu ar participa, în timp ce 27% ar fi dispuşi să o facă, deşi nu au experienţa; În NV şi Centru sunt mai mulţi cetăţeni pasivi, în NE şi Bucureşti mai puţini; în NE există o dorinţă mai mare de a participa la viitoare proteste.

– 23% au participat la activităţi de protest mai moderate, precum semnarea unei petiţii sau demonstraţii legale, cei mai mulţi în Bucureşti (34%), cei mai puţini în NV

– Participarea extremă (greve ilegale, ocupări

de fabrici şi clădiri) se întâlneşte doar la 3% dintre români, ceva mai mulţi în Centru şi Vest

– 16% au semnat cel puţin o petiţie; tot 16% au participat la cel puţin o acţiune legală de protest. Forme mai extreme de protest sunt mai puţin utilizate (sub 5% au participat)

– Participare mai crescută în Bucureşti şi Vest (peste 20% )

– Dintre cei care nu au participat, o treime ar fi dispuşi să semneze petiţii, şi tot o treime ar participa la demonstraţii legale, 17% la un boicot şi sub 10% la greve ilegale sau ocuparea clădirilor

– Potenţialul de protest este mai mare în Bucureşti şi uşor mai mic în NV şi Centru

62


• Valorile românilor sunt mai curând tradiţionale decât moderne sau postmoderne:

– rareori a avea prieteni sau a fi dedicat la locul de muncă sunt mai importante decât a avea acceptul familiei;

– a avea timp liber este important pentru mulţi, dar nu mai important decât a munci.

• Doar jumătate din români se întâlnesc săptămânal cu prietenii, mai rar cu colegii de la locul de muncă. Socializarea în cadrul bisericii are un nivel de aproximativ 25%.

63

II.3.1. Capital social

51% 52% 47% 50% 53% 52% 53% 56% 50%

64

15% 17% 15% 14% 18% 11% 15% 14% 15%

23% 34% 20% 30% 19% 17% 18% 29% 12%

5% 5% 6% 4% 7% 4% 4% 5% 5%

Cat de des petreceti timpul... (% saptamanal)

Cu prietenii

Cu colegii de lucru in afara serviciului

Cu oamenii din biserica dvs.

La cluburi si asociatii voluntare


În afară de familie, există şi alte medii de socializare. Jumătate din români interacţionează săptămânal cu prietenii (mai des în V şi SE), 23% cu persoane din biserică (mai des în NE, NV şi V), 15% cu colegii de la locul de muncă (mai des în SE) şi doar 5% cu colegii de asociaţii

II.3.2. Valori (1)

Va rugam sa ne spuneti cât de

importante sunt urmatoarele

lucruri în viata dvs. ... (% foarte

importante + importante) NA

TIO

NA

L

No

rd V

est

Ce

ntr

u

No

rd E

st

Sud

Est

Sud

Sud

Ves

t

Ves

t

Bu

cure

sti

Familia 99% 100% 99% 100% 100% 99% 99% 100% 99%

Munca 95% 95% 95% 95% 95% 95% 95% 94% 93%

Timpul liber 87% 88% 87% 85% 89% 85% 88% 84% 90%

Religia 84% 86% 84% 89% 80% 85% 84% 87% 76%

Prietenii 83% 84% 86% 82% 83% 81% 81% 81% 84%

Politica 24% 18% 22% 24% 25% 26% 24% 23% 27%

65

Ordinea priorităţilor este familia-munca-timpul liber-religia-prietenii-politica.• Munca şi familia considerate importante de aproape toţi respondenţii• Prietenii, timpul liber şi religia considerate importante de peste 80% din români• Politica este importantă pentru doar 24% din români; mai puţin importantă în NV şi mai importantă în Bucureşti,

religia mai importantă în NE şi mai puţin în B-IF

II.3.2. Valori (2)

INDICE VALORIN

ATI

ON

AL

Nor

d V

est

Cent

ru

No

rd E

st

Sud

Est

Sud

Sud

Ves

t

Ves

t

Bu

cure

sti

Familia 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4

Munca 1.0 1.0 1.0 1.1 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0

Timpul l iber 0.8 0.7 0.7 0.7 0.8 0.8 0.8 0.7 0.9

Religia 0.7 0.7 0.7 0.9 0.7 0.8 0.7 0.8 0.6

Prietenii 0.6 0.6 0.7 0.6 0.6 0.6 0.6 0.6 0.7

Politica -0.6 -0.8 -0.6 -0.6 -0.6 -0.6 -0.6 -0.7 -0.6

66

Indicele este contruit pe baza mediei răspunsurilor şi ia valori între -1,5 (deloc important) şi 1,5 (foarte important), valoare medie fiind 0.

II.3.2. Comparaţie între orientări valorice

39% 34% 40% 37% 37% 40% 40% 37% 46%

67

65% 68% 69% 60% 65% 65% 65% 60% 71%

62% 56% 56% 67% 63% 65% 65% 63% 59%

Prietenii la fel de importanti ca familia sau peste

Timpul liber la fel de important ca munca sau peste

Munca la fel de importanta ca familia sau peste


• Pentru 39% din români prietenii sunt cel puţin la fel de importanţi ca familia, mai mulţi în Bucureşti, mai puţini în NV;

• pentru 65%, timpul liber este cel puţin la fel de important ca munca, mai ales în Bucureşti, NV şi Centru, mai puţin în NE şi V

• Pentru 62%, munca este cel puţin la fel de importantă ca familia, mai des în NE, mai rar în NV şi Centru

III. PARTICIPARE ELECTORALĂ


III.2. Istoric participare vot

III.3. Implicare in campanii

III.4. Evaluarea procesului electoral


58% 52% 55% 63% 54% 59% 57% 56% 60%

0%

50%

100%


Cat de interesat sunteti de alegeri? (% foarte interesat + destul de interesat)

69

76%64% 71% 80% 80% 80% 79% 79% 77%

0%

50%

100%


Daca duminica ar avea loc alegeri dumneavoastra ati participa la vot sau nu ati participa la vot? (% Sigur DA)

III.2. Istoric participare la vot (1)

64%

71%

76%

83%

84%

0% 50% 100%

NATIONAL

70

61%

64%

71%

79%

81%

0% 50% 100%

Nord Vest

64%

70%

75%

82%

84%

0% 50% 100%

Centru

66%

72%

79%

84%

86%

0% 50% 100%

Nord Est

64%

73%

76%

84%

85%

0% 50% 100%

Sud Est

Alegeri locale (primar, CL sau CJ)

Alegeri prezidentiale

Alegeri generale (pentru Parlament)

Referendumuri

Alegeri europene (pentru PE)

Va voi prezenta o lista de tipuri alegeri care au avut loc in ultimii ani in Romania. Va rog sa imi spuneti, pentru fiecare dintre ele, daca ati votat la ultimele alegeri.

III.2. Istoric participare la vot (2)

64%

71%

76%

83%

84%

0% 50% 100%

NATIONAL

71

64%

71%

75%

83%

86%

0% 50% 100%

Sud

65%

71%

78%

85%

86%

0% 50% 100%

Sud Vest

63%

69%

74%

81%

83%

0% 50% 100%

Vest

59%

69%

72%

82%

77%

0% 50% 100%

Bucuresti

Va voi prezenta o lista de tipuri alegeri care au avut loc in ultimii ani in Romania. Va rog sa imi spuneti, pentru fiecare dintre ele, daca ati votat la ultimele alegeri.

Alegeri locale (primar, CL sau CJ)

Alegeri prezidentiale

Alegeri generale (pentru Parlament)

Referendumuri

Alegeri europene (pentru PE)

III.3. Implicare în campanii (1)

4%

9%

9%

10%

17%

0% 20% 40%

NATIONAL

72

3%

9%

7%

8%

12%

0% 20% 40%

Nord Vest

4%

9%

7%

7%

13%

0% 20% 40%

Centru

5%

10%

10%

10%

18%

0% 20% 40%

Nord Est

4%

10%

12%

10%

19%

0% 20% 40%

Sud Est

Convingerea prietenilor sau

cunoscuţilor să voteze cu

candidatul

Impartirea de pliante

Marsuri de sustinere a unui candidat

Strangerea de semnaturi

Participarea in postura de candidat

Vă voi citi o listă de acţiuni la care pot participa oamenii în campaniile electorale. V-aş ruga să spuneţi dacă aţi participat deja la astfel de acţiuni, dacă aţi participa sau nu aţi participa în nici un caz.

% au participat


4%

9%

9%

10%

17%

0% 20% 40%

NATIONAL

73

5%

9%

9%

11%

18%

0% 20% 40%

Sud

5%

10%

12%

12%

22%

0% 20% 40%

Sud Vest

4%

10%

9%

11%

17%

0% 20% 40%

Vest

2%

9%

8%

7%

13%

0% 20% 40%

Bucuresti




candidatul





% au participat


10%

16%

18%

18%

20%

0% 20% 40%

NATIONAL

74

8%

15%

16%

16%

16%

0% 20% 40%

Nord Vest

7%

11%

13%

13%

16%

0% 20% 40%

Centru

12%

21%

22%

23%

24%

0% 20% 40%

Nord Est

9%

17%

17%

18%

20%

0% 20% 40%

Sud Est






candidatul



Doresc să participe% din cei care nu au participat


10%

16%

18%

18%

20%

0% 20% 40%

NATIONAL

75

11%

14%

18%

19%

19%

0% 20% 40%

Sud

10%

18%

20%

20%

22%

0% 20% 40%

Sud Vest

9%

16%

18%

16%

19%

0% 20% 40%

Vest

9%

17%

17%

16%

19%

0% 20% 40%

Bucuresti







candidatul


Doresc să participe% din cei care nu au participat

III.4. Evaluarea procesului electoral (1)

3%

9%

38%

48%

2%

În ce masura sunteti multumit/a de alegerile politice din România?

In foarte mare masura

In mare masura

In mica masura

In foarte mica masura

NR

ESANTION NATIONAL

76


3% 3% 2% 4% 2% 3% 2% 2% 2%9% 11% 8% 9% 9% 8% 9% 9% 7%

38% 38%37%

38% 37% 39% 42% 38% 37%

48% 46%50% 46% 50% 47% 44% 47% 52%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%


În ce masura sunteti multumit/a de alegerile politice din România?

In foarte mare masura In mare masura In mica masura In foarte mica masura NR

77


23% 22% 22% 21% 22% 22% 24% 22% 27%

28% 24% 24% 30% 28% 26%33% 28%

30%

45% 48% 49% 45% 47% 49% 38% 47% 40%

0%

20%

40%

60%

80%

100%


Motive insatisfactie alegeri (% din cei nemultumiti de alegeri)

Nu exista candidati de calitate Exista fraude în timpul alegerilor

Rezultatul alegerilor nu schimba nimic Altceva

NS/NR

78


12% 14% 13% 11% 12% 14% 13% 9% 12%

66% 63% 63% 70% 68% 67% 64% 66% 63%

2% 1% 1%2% 2% 3%

1% 2% 5%6% 7% 9% 3% 6% 4%

7% 6% 6%

0%

20%

40%

60%

80%

100%


Care dintre urmatoarele afirmatii se apropie cel mai mult de modul în care ati descrie sentimentele dvs când mergeti la urne sa votati?

Satisfactie

O fac pentru ca este datoria mea

Ma simt iritat

79

III. Participare electorală - concluzii

• În perioada în care a avut loc sondajul, la doi ani după alegerile prezidenţiale, la mai puţin de jumătate de an de alegerile locale şi un an la alegerile generale, mai mult de două treimi din români sunt cuprinşi de febra alegerilor

• Alegerile care au o miză pentru români sunt în primul rând cele locale şi cele prezidenţiale, urmate de alegerile generale, de referendumuri şi de europarlamentare. Puţini români au renunţat să mai participe la vot înainte de prezidenţialele din 2009, ceea ce arată că insatisfacţia faţă de procesul electoral nu a crescut simţitor.

• Participare politică depăşeşte doar cu puţin cercul strict al membrilor de partid, o participare potenţială de încă 20%. Românii nu resping în întregime sistemul de partide, dar sunt circumspecţi când vine vorba de participare la acţiuni politice.

• Satisfacţia cu rezultatul alegerilor nu pare să influenţeze negativ interesul sau participarea la viitoare alegeri: deşi sub 15% sunt mulţumiţi de procesul electoral, peste 50% sunt interesaţi şi peste 75% declară că ar participa; participarea reală este însă mai mică.

• Alegerile îi nemulţumesc pe români pentru că suntprivite ca un eveniment care nu aduce nimic nou, existand şi suspiciunea că acestea sunt fraudate. Cu toate acestea, majoritatea îşi păstrează interesul în procesul electoral, iar intenţia de boicot are un nivel destul de redus. Acest lucru se întâmplă deoarece votul este perceput ca o datorie a cetăţeanului.

80

IV. PARTICIPARE LA DECIZIA POLITICĂ

IV.1. Cunoasterea si evaluarea unor institutii politice

IV.2. Istoric personal de participare la influentarea unei decizii politice

IV.3. Raportarea la democraţie

IV.4. Ideologii personale

IV.5. Cultură politică

IV.6. Competenţă civică

IV.7. Interacţiunea directă cu institutiile

IV.1. Cunoaşterea şi evaluarea unor instituţii politiceOrdinea încrederii: biserică, armată, primărie, UE, poliţie, presă, justiţie, ONG-uri, bănci, sindicate, FMI, preşedinţie, Guvern, Parlament, partide politice

În Bucureşti şi SV încrederea în Armată este mai mare decât cea în biserică.

Instituţiile politice centrale sunt în coada plutonului de încredere.

În Centru şi Bucureşti se înregistrează cele mai multe „minime” de încrederi în

instituţii.

Biserica înregistrează un maxim de încredere în NE şi minime în B şi Centru

Armata are un maxim în SV şi un minim în Centru.

Primăria este cea mai credibilă în SV şi cea mai puţin credibilă în Bucureşti.

Încrederea în ONG-uri este maximă în Bucureşti şi NE, fiind minimă în Sud

82

INCREDERE INSTITUTIIN

ATI

ON

AL

Nor

d V

est

Cent

ru

No

rd E

st

Sud

Est

Sud

Sud

Ves

t

Ves

t

Bu

cure

sti

Biserica 76% 78% 72% 83% 73% 77% 75% 79% 67%

Armata 72% 71% 66% 76% 72% 73% 77% 69% 70%

Primaria din localitate 50% 49% 53% 51% 46% 54% 56% 49% 43%

Uniunea Europeana 47% 47% 45% 47% 47% 44% 53% 49% 46%

Politie 44% 48% 45% 46% 44% 40% 47% 45% 39%

Presa 40% 40% 35% 41% 39% 38% 44% 39% 38%

Justitie 34% 33% 29% 36% 34% 36% 35% 31% 32%

ONG-uri 33% 33% 33% 36% 34% 29% 34% 32% 36%

Banci 30% 33% 29% 34% 29% 29% 33% 27% 26%

FMI 24% 25% 24% 25% 24% 24% 26% 23% 20%

Sindicate 22% 22% 17% 25% 22% 21% 27% 21% 19%

Presedintie 19% 21% 16% 19% 19% 20% 19% 16% 21%

Guvern 16% 13% 12% 17% 17% 17% 20% 17% 18%

Parlament 13% 13% 11% 16% 13% 14% 16% 10% 14%

Partide politice 11% 12% 7% 12% 12% 12% 11% 11% 10%

IV.1. Cunoaşterea şi evaluarea unor instituţii politice (2)

3% 2% 2% 4% 3% 2% 3% 3% 2%8% 8% 7% 8% 8% 6% 9% 7% 9%

36% 38% 41% 35% 37%35%

35% 34% 34%

51% 49% 47% 51% 50% 54% 49% 54% 53%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%


Cat de des simtiti ca guvernul national face ceea ce este bine pentru tara?

Intotdeauna De cele mai multe ori Uneori Foarte rar/aproape niciodata NS/NR

83

IV.2. Istoric personal de participare la influenţarea unei decizii politice (1)

60% 61% 59% 59% 60% 60% 66%57% 62%

16% 15% 19% 15% 16% 14%14%

17%15%

7% 7% 7%5% 6% 8%

6%6%

7%

13% 12% 11%16% 13% 12%

11%14% 12%

4% 5% 4% 4% 4% 5% 3% 5% 3%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%


Cat de des urmariti evenimentele politice în ziare, la radio, la televizor sau pe internet?

Zilnic De cateva ori pe saptamâna O data sau de doua ori pe saptamâna Mai rar Niciodata NS/NR

84


53%49% 49% 52% 53% 54%

59%54% 55%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%


De obicei, discutati cu prietenii despre politica? (%DA)

85


30% 31% 32% 29% 28% 29% 32% 28% 34%

8% 8% 9% 8% 8% 6% 8%7%

8%

31% 24% 26% 30% 36% 34%35%

36%32%

28% 34% 30% 29% 26% 28% 22% 26% 24%

3% 3% 3% 4% 2% 3% 3% 3% 2%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%


Va simtiti confortabil sa discutati cu oricine despre politica sau exista persoane cu care evitati sa discutati aceste lucruri?

Ma simt confortabil sa discut cu oricine Ma simt confortabil sa discut cu majoritatea

Ma simt confortabil sa discut cu putini Nu ma simt confortabil sa discut cu nimeni

NS/NR

86


14% 12% 12% 14% 17% 11% 17% 16% 18%

34% 31% 32% 33%32%

35%36% 34%

38%

9%10% 9% 9%

10%9%

10% 9%6%

34% 41% 39% 34% 30% 34%28% 35% 27%

0%

50%

100%


Care sunt motivele pentru care evitati sa discutati politica cu unele persoane?(% din cei care nu se simt confortabili să discute cu ORICINE despre politică)

NS/NRAlt motivNu mă interesează politicaNu cunosc suficiente lucruri despre politicăEste inutil, pentru că oamenii au deja opiniile lor pe care nu şi le schimbăPot avea probleme cu autorităţile (amenzi, arestări etc.)Pot fi afectate relaţiile de afaceri, dăunează interesului propriuEste neplăcut, strică relaţiile personale

87

IV. 1+2. Încredere în instituţiile tradiţionale. Politica privită cu interes, dar neîncredre

• Constant în ultimii 20 de ani, cel mai ridicat grad de încredere este rezervat instituţiilor tradiţionale – Biserica şi Armata. Urmează instituţiile locale -primăria şi poliţia, mai apropiate de cetăţeni, apoi suprastructura UE, apoi justiţia şi societatea civilă, băncile (incl. FMI), instituţiile politice fiind la urmă. Partidele politice sunt privite cu cea mai mare neîncredere. În capitală şi în regiunile cu comunităţi etnice mai consistente încrederea are un nivel mai mic, în timp ce în Moldova şi Oltenia aceasta este uşor mai ridicată.

• Interesul faţă de politică este destul de ridicat la nivel declarativ (şi în contextul anului electoral 2012). Acesta se manifestă atât pasiv (prin urmprirea evenimentelor în mass-media), cât şi activ, în discuţiile cu prietenii.

– Totuşi, doar o treime din români se simt liberi să discute despre politică în orice

context. Percepţia unei rigidităţi a opiniilorpolitice în rândul celorlalţi şi dorinţa de a nu afecta relaţii personale sunt motive pentru care cei interesaţi de politică preferă să nu discute despre aceste chestiuni în orice grup.

88

IV.3. Raportarea la democraţie (1)

6%

9%

10%

15%

19%

54%

0% 50% 100%

NATIONAL

89

5%

11%

11%

12%

18%

54%

0% 50% 100%

Nord Vest

5%

8%

16%

10%

21%

54%

0% 50% 100%

Centru

6%

8%

9%

15%

20%

53%

0% 50% 100%

Nord Est

6%

9%

10%

18%

18%

52%

0% 50% 100%

Sud Est

Libertatea de exprimare

Posibilitatea ca toti sa-si poata satisface nevoile materiale

Posibilitatea de a vota si de a fi ales

Respectul pentru minoritãti

Dreptul de a critica si a protesta

Existenta mai multor partide politice

Care dintre urmãtoarele lucruri vi se pare cel mai important într-un regim democratic?(DOUĂ ALEGERI – sumă procente)


6%

9%

10%

15%

19%

54%

0% 50% 100%

NATIONAL

90

6%

7%

8%

17%

20%

56%

0% 50% 100%

Sud

7%

10%

9%

18%

19%

53%

0% 50% 100%

Sud Vest

5%

9%

12%

15%

18%

55%

0% 50% 100%

Vest

7%

10%

7%

17%

21%

58%

0% 50% 100%

Bucuresti

Care dintre urmãtoarele lucruri vi se pare cel mai important într-un regim democratic?(DOUĂ ALEGERI – sumă procente)

Libertatea de exprimare

Posibilitatea ca toti sa-si poata satisface nevoile materiale

Posibilitatea de a vota si de a fi ales

Respectul pentru minoritãti

Dreptul de a critica si a protesta

Existenta mai multor partide politice


1% 1% 2% 1% 2% 1% 2% 1% 2%14% 14% 14% 15% 15% 15% 13% 14% 14%

45% 42% 44% 46% 44% 48% 48% 46% 45%

38% 42% 38% 37% 39% 35% 36% 38% 38%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%


In general vorbind, in ce masura sunteti multumit sau nemultumit de felul in care evolueaza democratia in tara noastra?

Foarte multumit Destul de multumit Destul de putin multumit Foarte nemultumit NS/NR

91


50% 44% 44%51% 53% 53% 56%

48% 50%

33%37% 36%

33% 30% 32% 29%31% 31%

12% 13% 15% 11% 12% 11% 10%14% 13%

5% 6% 4% 4% 4% 4% 5% 6% 5%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%


Cat de mandru va simtiti ca sunteti cetatean al Romaniei?

Foarte mandru Destul de mandru Nu prea mandru Deloc mandru NS/NR

92


25%

60%

83%

97%

0% 50% 100%

NATIONAL

93

24%

64%

85%

95%

0% 50% 100%

Nord Vest

23%

59%

83%

95%

0% 50% 100%

Centru

28%

62%

82%

97%

0% 50% 100%

Nord Est

26%

60%

81%

98%

0% 50% 100%

Sud Est

Oamenii ar trebui să se implice mai mult în comunitatea locală

Este bine să se ajungă la un acord cu persoane cu opinii politice diferite

Este mai bine ca în conducerea ţării să existe un singur lider hotărât decât mai multe persoane cu idei diferite

Este justificată recurgerea la proteste violente atunci când autorităţile nu sunt capabile să răspundă la problemele cetăţenilor

In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele: (% acord partial + acord total)


25%

60%

83%

97%

0% 50% 100%

NATIONAL

94

23%

62%

83%

96%

0% 50% 100%

Sud

26%

58%

81%

97%

0% 50% 100%

Sud Vest

26%

58%

83%

97%

0% 50% 100%

Vest

27%

57%

84%

97%

0% 50% 100%

Bucuresti

In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele: (% acord partial + acord total)

Oamenii ar trebui să se implice mai mult în comunitatea locală

Este bine să se ajungă la un acord cu persoane cu opinii politice diferite

Este mai bine ca în conducerea ţării să existe un singur lider hotărât decât mai multe persoane cu idei diferite

Este justificată recurgerea la proteste violente atunci când autorităţile nu sunt capabile să răspundă la problemele cetăţenilor

IV.3. Raportarea la democraţie - sinteză

• Datele arată opinii contradictorii ale românilor despre democraţie:

– Majoritatea consideră că exprimarea liberă este principala caracteristică a unui sistem democratic (54%), sunt de acord că democraţia se realizează prin consens (85%) şi cred şi în implicarea socială a cetăţenilor (97%) şi în dreptul lor la protest (25%), aparent favorizând o cultură politică participativă.

– Pe de altă parte, românii ar prefera un lider autoritar unei conduceri eterogene (60%) şi sunt foarte nemulţumiţi de democraţia din România (83%). Lipsa unor dezbateri publice pe aceste teme contribuie la această stare.

– Diferenţele dintre regiuni sunt mai degrabă de nuanţă decât de direcţie.

95

IV.4. Ideologii personale (1)

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

12%

13%

14%

12%

11%

15%

8%

10%

12%

6%

5%

7%

5%

6%

6%

6%

5%

6%

13%

11%

11%

12%

10%

12%

16%

15%

13%

9%

6%

5%

6%

7%

5%

5%

7%

6%

15%

12%

15%

12%

14%

15%

13%

12%

13%

3%

5%

2%

4%

4%

3%

3%

3%

3%

41%

47%

45%

48%

47%

43%

48%

47%

46%

0% 20% 40% 60% 80% 100% 120% 140%

Bucuresti

Vest

Sud Vest

Sud

Sud Est

Nord Est

Centru

Nord Vest

NATIONAL

1 Extrema stanga

2 Stânga

3 Centru-stanga

x

4 Centru

xx

5 Centru-dreapta

6 Dreapta

7 Extrema dreapta

xxx

NS/NR

Stânga Centru Dreapta

96

AUTOPOZIŢIONARE STÂNGA-DREAPTA

IV.4. Ideologii personale (2)

60%

58%

47%

44%

11%

5%

4%

6%

3%

7%

35%

38%

47%

53%

82%

Alegere afirmaţii

Afirmatia din stanga NS Afirmatia din dreapta

97

Diferenţele între venituri ar trebui să fie mai mici, pentru ca societatea să fie mai echilibrată

Statul ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia

Proprietatea de stat ar trebui să se extindă şi să se dezvolte

Şomerii ar trebui să aibă dreptul să refuze o slujbă pe care nu şi-o doresc

Competiţia este un lucru rău; scoate la iveală ce e mai negativ în oameni

Diferenţele între venituri ar trebui să fie mai mari pentru a încuraja efortul individual

Fiecare individ ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru propria bunăstare

Proprietatea privată ar trebui să se extindă şi să se dezvolte

Şomerii ar trebui să accepte orice slujbă, altfel să îşi piardă ajutorul de şomaj

Competiţia este bună; îi ajută pe oameni să muncească mai mult şi să dezvolte noi idei

ESANTION NATIONAL

IV.4. Ideologii personale - sinteză

• Jumătate din români nu au suficiente informaţii pentru a se putea plasa pe o axă dreapta-stânga. Dintre cei care o fac, distribuţia este una echilibrată, uşor mai mulţi spre dreapta, mai ales în Bucureşti.

– 19% din români se consideră de stânga, 13% de centru şi 23% de dreapta; media pe o scală de la 1 la 7 este 4,18, uşor spre dreapta. Nu există diferenţe majore între regiuni. Bucureştenii sunt în mai mare măsură de dreapta, oltenii şi moldovenii într-o mai mare măsură de stânga

• Duelul dintre stat şi privat rămâne indecis în rândul cetăţenilor, care sunt pentru piaţa liberă, dar îşi doresc diferenţe mai mici între venituri şi o responsabilitate pentru propria viaţă împărţită cu statul. Asupra ideii de competiţie

nu există o posibilă dezbatere majoră.

– 82% consideră că este bine să existe competiţie (mai mulţi în Bucureşti, mai puţini în NV; pe de altă parte, 60% dintre români cred că diferenţele dintre venituri ar trebui să fie mai mici şi că statul ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate; românii sunt împărţiţi în chestiunea proprietăţii de stat (în S şi SV) vs proprietate privată (în NV, Centru şi Bucureşti), precum şi în dreptul şomerilor de a refuza slujbe

98

IV.5. Cultura politică (1)

29%

31%

35%

56%

0% 50% 100%

NATIONAL

99

28%

31%

33%

53%

0% 50% 100%

Nord Vest

28%

30%

37%

57%

0% 50% 100%

Centru

28%

31%

37%

60%

0% 50% 100%

Nord Est

29%

30%

38%

55%

0% 50% 100%

Sud Est

Primaria localitatii

Consiliul judetean

Guvern

Parlament

Cum ati evalua cunostintele dumneavoastra despre urmatoarele institutii... (% foarte bune + bune)Competenţă subiectivă


29%

31%

35%

56%

0% 50% 100%

NATIONAL

100

28%

30%

34%

55%

0% 50% 100%

Sud

30%

32%

40%

61%

0% 50% 100%

Sud Vest

26%

29%

34%

57%

0% 50% 100%

Vest

33%

36%

21%

47%

0% 50% 100%

Bucuresti

Cum ati evalua cunostintele dumneavoastra despre urmatoarele institutii... (% foarte bune + bune)

Primaria localitatii

Consiliul judetean

Guvern

Parlament

Competenţă subiectivă


40% 36% 35% 41% 44% 47% 42% 39% 35%

40% 44% 44% 42% 40% 34% 38% 41% 41%

20% 20% 22% 17% 16% 19% 20% 20% 25%

0%

20%

40%

60%

80%

100%


Presedintele Consiliului Judetean este ales de populatie sau de catre consilierii judeteni?

NS/NR

Consilierii judeteni

Populatie

101

Competenţă obiectivă

Care este principala institutie

care face legi in Romania?

(Spontan) NA

TIO

NA

L

Nor

d Ve

st

Cent

ru

Nor

d Es

t

Sud

Est

Sud

Sud

Ves

t

Ves

t

Bucu

rest

i

Parlament (+Senat+Camera) 44% 39% 43% 42% 45% 43% 42% 37% 55%

Guvern 9% 9% 7% 9% 8% 10% 11% 9% 9%

Justitia 4% 5% 4% 4% 3% 5% 4% 6% 3%

Presedintie 1% 1% 2% 1% 0% 0% 1% 1% 1%

Alta 0% 1% 0% 0% 0% 0% 1% 1% 0%

NS/NR 42% 45% 44% 44% 44% 42% 41% 46% 32%


73% 81% 79% 73% 70% 72% 74% 69% 65%

102

44% 39% 43% 42% 45% 43% 42% 37% 55%

40% 36% 35% 41% 44% 47% 42% 39% 35%

30% 50% 40% 25% 25% 23% 30% 23% 29%

Cunosc institutia legislativa

Cunosc regulile de alegere a preşedintelul CJ

Cunosc numele presedintelui Senatului


Cunosc numele primului ministru

Competenţă obiectivă


15% 13% 14% 14% 15% 14% 16% 22% 15%

53% 48% 50% 57% 54% 53% 50% 52% 58%

32% 40% 36% 29% 31% 32% 34% 26% 28%

0%

50%

100%

Competenţa obiectivă – distribuţia pe număr de răspunsuri corecte

3-4 raspunsuri corecte

1-2 raspunsuri corecte

Niciun raspuns corect

103

Competenţă obiectivă vs.Competenţă subiectivă

36% 41% 39% 33% 35% 36% 31% 35% 40%

38% 32% 34% 40% 39% 40% 41% 41% 36%

26% 27% 28% 27% 26% 24% 28% 24% 24%

0%

50%

100%

Competenţa subiectivă – distribuţia pe număr de instituţii despre care cred că au cunoştinţe

3-4 institutii cunoscute

1-2 institutii cunoscute

Nicio institutie cunoscuta

13% 16% 15% 12% 12% 12% 14% 11% 10%19% 24% 21% 17% 19% 20% 20% 16% 17%

55% 49% 51% 56% 55% 56% 52% 61% 59%

13% 12% 13% 15% 14% 12% 14% 13% 14%

0%

50%

100%

Competenţa obiectivă vs Competenţa subiectivă

Cred ca stiu, dar nu stiu

Stiu ca nu stiu

Spun ca nu stiu, dar stiu

Stiu ca stiu


IV.5. Cultura politică - sinteză

• Interesul faţă de politică nu se reflectă şi într-o cunoaştere bună a instituţiilor politice şi a liderilor acestora.

• Procentul celor care cred că au cunoştinţe bune despre instituţiile centrale şi locale (26%) este aproximativ egal cu al celor care au dat trei răspunsuri corecte din patru (32%).

• Cu toate acestea, există discrepanţe între nivelul obiectiv şi cel subiectiv al cunoaşterii. Cei mai mulţi nu cunosc şi cred că nu cunosc (55%), dar există şi o parte importantă care cunosc nişte aspecte, dar consideră că nu sunt suficiente(19%). Pe de altă parte, există şi o minoritate care consideră că are cunoştinţe, dar pică testul celor patru întrebări. În final, 13% sunt vârful cunoaşterii politice, cei care au cunoştinţe şi sunt conştienţi de acest lucru.

• NOTĂ:

– Având în vedere faptul că în perioada de

culegere a datelor (noiembrie 2011 – aprilie 2012) pe scena politică a avut loc o schimbare de premier (februarie 2012) şi de preşedinte al Senatului (noiembrie 2011), evaluarea cunoaşterii obiective (prin întrebări deschise) s-a făcut ţinând cont şi de o perioadă de timp pentru difuzarea informaţiilor noi. Cifrele în sine pentru aceşti doi itemi nu trebuie privite în mod absolut.

– De asemenea, dat fiind contextul politic şi periodizarea culegerii datelor (în regiunile NV şi Centru au fost culese la finalul lui 2011, iar în Bucureşti –Ilfov după februarie 2012 când scena politică a devenit foarte agitată), diferenţierile de cunoaştere obiectivă dintre regiuni nu sunt la fel de relevante precum ar fi la întrebări de opinie mai generale.

104

IV.6. Competenţa civică (1)

9% 8% 7% 10% 9% 10% 11% 10% 6%

38% 39% 42% 39%36%

40% 40% 40%

29%

47% 48% 44% 45% 49%45% 42% 44%

60%

6% 5% 7% 6% 6% 6% 7% 6% 5%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%


Daca v-ati exprima propriul punct de vedere in fata oficialitatilor locale, ce efect credeti ca va avea asupra acestora: vor acorda putina atentie sau vor

ignora ceea ce doriti sa le spuneti?

NS/NR

Vor ignora ceea cedoriti sa le spune

Vor acorda putinaatentie

Vor acorda atentiedeplina punctului dvsde vedere

105


27% 24% 29% 24% 27% 28% 27% 26% 30%

19%18%

18%18%

21% 20% 19% 17%18%

19%21%

21%19%

18% 19% 19% 20%16%

21% 23%20%

23%20% 19% 19% 20% 22%

11% 10% 8% 13% 10% 10% 12% 12% 11%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%


Cat de mult puteti controla deciziile care va afecteaza activitatea de zi cu zi?

NS/NR

Controlez toatedeciziile

ControlezmajoritateadeciziilorControlez uneledecizii

Controlez putinedecizii

Deloc

106


31%29% 28%

39%

31% 31% 32% 33%

25%24%

20% 21%

29%

24% 25% 24% 23%20%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%


In ce masura credeti ca oameni ca dvs. pot influenta hotararile importante care se iau pentru... ? (% foarte mare masura + mare masura)

Localitatea Dvs. Intreaga tara

107

IV.6. Competenţa civică - sinteză

• Românii se simt mai apropiaţi de instituţiile locale, pe care le cunosc mai bine decât pe cele centrale, în care au şi mai puţină încredere.

• Sentimentul controlului propriei vieţi este prezent doar la o treime din români, astfel că nu trebuie să surprindă nivelul percepţiei posibilităţii influenţării guvernării locale sau centrale.

• Competenţa civică destul de redusă are rădăcini în lipsa cunoştinţelor despre funcţionarea democraţiei, dar şi în relaţia directă cu instituţiile locale şi centrale, de multe ori una în care subiectul se simte supus mai curând decât client.

• Surprinzător, în Bucureşti găsim cel mai scăzut nivel de competenţă civică, atât locală cât şi naţională.

• Lipsa cunoaşterii instituţiilor locale este cauzată şi de lipsa interacţiuniii directe, cel mai vizibil fiind cazul bucureştenilor care merg mai rar la primărie.

108

IV.7. Interacţiunea directă cu instituţiile (1)

15%

20%

26%

28%

45%

56%

0% 50% 100%

NATIONAL

109

15%

19%

25%

27%

46%

51%

0% 50% 100%

Nord Vest

16%

19%

26%

25%

48%

51%

0% 50% 100%

Centru

15%

22%

26%

31%

52%

57%

0% 50% 100%

Nord Est

16%

20%

27%

30%

41%

57%

0% 50% 100%

Sud Est

Spital

Primărie

Şcoală

Loc de muncă

Poliţie

Tribunal / Judecătorie

In ultimul an Dvs. sau cineva din familie ati fost sa rezolvati o problema la ...(% DA )

IV.7. Interacţiunea directă cu instituţiile (2)

15%

20%

26%

28%

45%

56%

0% 50% 100%

NATIONAL

110

14%

19%

25%

28%

47%

58%

0% 50% 100%

Sud

17%

22%

25%

30%

50%

60%

0% 50% 100%

Sud Vest

13%

18%

25%

27%

43%

52%

0% 50% 100%

Vest

15%

23%

27%

27%

29%

58%

0% 50% 100%

Bucuresti

In ultimul an Dvs. sau cineva din familie ati fost sa rezolvati o problema la ...(% DA )

Spital

Primărie

Şcoală

Loc de muncă

Poliţie

Tribunal / Judecătorie

V. ALTE INFORMATII

V.1. Experienţa migraţiei

112

EXPERIENŢA MIGRAŢIEI

NA

TIO

NA

L

Nor

d V

est

Cent

ru

No

rd E

st

Sud

Est

Sud

Sud

Ve

st

Ve

st

Bu

cure

sti

Da, am lucrat in strainatate 9% 10% 9% 13% 8% 6% 11% 15% 3%

Da, am fost plecat in interes profesional 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 3% 4%

Da, am vizitat tari straine ca turist 22% 29% 28% 16% 19% 15% 17% 25% 30%

Nu, nu am fost niciodata plecat din tara 62% 55% 57% 64% 65% 73% 68% 52% 59%

Da, a lucrat in strainatate 29% 30% 23% 44% 30% 29% 28% 29% 15%

Da, a fost plecat/a in interes profesional 5% 4% 4% 3% 4% 5% 5% 5% 8%

Da, a vizitat tari straine ca turist 22% 25% 25% 17% 19% 17% 17% 24% 36%

Nu, nu am membri ai familiei care sa fi plecat din tara 43% 41% 47% 36% 44% 47% 49% 38% 42%

Dumneavoastra ati fost in ultimii trei ani plecat din tara?

Dar alt membru al familiei?

V.2. Interacţiuni online

32% 31% 34% 27% 34% 29% 29% 28%46%

13% 12% 13% 14% 12% 13% 12% 18%13%5% 6% 6% 5% 5% 3% 5% 5%3%

33% 30% 22% 35% 36% 39% 35% 35% 28%13% 17% 22% 16% 10% 12% 13% 9% 7%

0%

20%

40%

60%

80%

100%


Cat de des navigati pe internet?

Zilnic De cateva ori pe saptamana De cateva ori pe luna O data pe luna sau mai rar Deloc Nu e cazul

113

7% 7% 9% 8% 8% 7% 6% 8% 10%11% 11% 10% 9% 12% 11% 10% 11% 15%

66% 63% 54% 65% 70% 70% 69% 71% 66%

15% 19% 26% 18% 10% 13% 14% 10% 7%

0%

20%

40%

60%

80%

100%


Cat de des scrieti sau comentati pe bloguri, forumuri ori la articolele din ziarele online?

Cel putin de cateva ori pe saptamana De cateva ori pe luna sau mai rar Deloc Nu e cazul

V.3. Bunăstare subiectivă

20%

19%

23%

24%

24%

22%

18%

19%

21%

35%

40%

42%

39%

38%

43%

43%

40%

40%

31%

33%

27%

28%

31%

27%

30%

32%

30%

10%

5%

5%

5%

5%

5%

7%

6%

6%

2%

2%

2%

3%

2%

2%

2%

2%

2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Bucuresti

Vest

Sud Vest

Sud

Sud Est

Nord Est

Centru

Nord Vest

NATIONAL

Nu ne ajung nici pentru strictul necesar

Ne ajung numai pentru strictul necesar

Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpărarea unor bunuri mai scumpe

Reuşim să cumpărăm şi unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii

Reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem de la ceva

NS/NR

114

Cum apreciati veniturile actuale ale familiei dumneavoastra?

V.4. Context comunitar

13% 12% 16% 14% 14% 12% 13% 13% 13%

23% 26% 22% 26% 23%20%

25% 22% 21%

18%19% 20% 18%

18%18%

20%17% 18%

28% 21% 24% 27% 29% 34%29%

32% 30%

16% 19%17% 14% 16% 16% 12% 15% 17%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%


Cat de des discutati despre probleme din localitatea dvs?

Zilnic De cateva ori pe saptamana De cateva ori pe luna O data pe luna sau mai rar Deloc NS/NR

115

V.5. Atitudini faţă de locul de muncă (1)

6% 6% 7% 7% 7% 5% 4% 6% 6%

14% 16% 15% 12% 13% 13% 11%18% 19%

28%30% 30%

28% 29% 28%22%

27%34%

41%40% 43%

43% 40% 42%50%

36%33%

10% 9% 6%10% 11% 12% 14% 13% 8%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%


Cat de usor sau de greu a fi pentru dvs daca maine ati fi nevoit(a) sa gasiti un loc de munca?

Foarte usor Destul de usor Destul de greu Foarte greu NS/NR

116


21% 21% 21% 18% 21% 19% 22% 23% 24%

52%60%

53%50% 46% 52% 48% 51% 51%

16%11%

15%16% 19%

21%14%

15% 15%

5% 2%2%

6% 7%3%

6%5% 5%

7% 6% 8% 10% 7% 6%10% 5% 4%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%


Cat de multumit sau nemultumit sunteti de actualul dvs loc de munca?

Foarte multumit Destul de multumit Destul de putin multumit Foarte nemultumit NS/NR

117


17% 16% 14% 17% 19% 13% 15% 20% 23%

46% 47% 50% 45% 43% 51% 44%45% 46%

24% 26% 26% 24% 26% 26%25% 22% 19%

3% 2% 2% 3% 4% 3%3% 4% 5%9% 9% 9% 12% 9% 7% 14% 9% 6%

0%

20%

40%

60%

80%

100%


Se vorbeste mult despre somaj in ultima perioada. Cat de sigur este locul dvs. de munca?

Foarte sigur Sigur Nesigur Foarte nesigur, il voi pierde NR

118


Media 1.87 1.52 1.66 2.14 1.99 2.03 1.69 2.11 1.80

Mediana 2 1 1 2 2 2 2 2 2

De cate ori v-ati schimbat locul de munca in ultimii 5 ani?

V.6. Sociodemografice (1)

No

rd V

est

Cen

tru

No

rd E

st

Sud

Est

Sud

Sud

Ves

t

Ve

st

Bu

cure

sti

TOTA

L

Col% Col% Col% Col% Col% Col% Col% Col% Col%

GEN 1 Barbat 48% 49% 49% 48% 48% 48% 48% 46% 48%

2 Femeie 52% 51% 51% 52% 52% 52% 52% 54% 52%

VÂRSTĂ 1 18 - 29 23% 22% 23% 21% 21% 21% 22% 22% 22%

2 30 - 44 29% 29% 29% 30% 29% 29% 29% 31% 30%

3 45 - 59 24% 25% 23% 24% 23% 23% 24% 24% 24%

4 Peste 60 ani 24% 24% 25% 25% 27% 27% 24% 23% 25%

GEN

x

VÂRSTĂ

11 Barbat, 18-29 ani 12% 11% 12% 11% 11% 11% 11% 11% 11%

12 Barbat, 30-44 ani 15% 15% 15% 15% 15% 15% 15% 15% 15%

13 Barbat, 45-59 ani 11% 12% 11% 12% 11% 12% 12% 11% 11%

14 Barbat, peste 60 ani 10% 10% 11% 10% 11% 11% 10% 9% 10%

21 Femeie, 18-29 ani 11% 11% 11% 10% 10% 10% 11% 11% 11%

22 Femeie, 30-44 ani 14% 14% 14% 15% 14% 14% 15% 16% 15%

23 Femeie, 45-59 ani 12% 13% 12% 12% 12% 12% 13% 13% 12%

24 Femeie, peste 60 ani 14% 14% 14% 14% 16% 16% 14% 14% 15%

119

V.6. Sociodemografice (2)

120

No

rd V

est

Cen

tru

No

rd E

st

Sud

Est

Sud

Sud

Ves

t

Ve

st

Bu

cure

sti

TOTA

L

Col% Col% Col% Col% Col% Col% Col% Col% Col%

ETNIA 1 Roman 79% 69% 98% 97% 99% 99% 89% 98% 91%

2 Maghiar 19% 29% 0% 0% 0% 0% 7% 0% 7%

3 Rrom 1% 1% 2% 1% 1% 1% 1% 1% 1%

80 Alta. Care? 0% 0% 0% 3% 0% 0% 3% 0% 1%

99 NS / NR 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%

EDUCAŢIA 1 Primara 24% 21% 27% 27% 27% 21% 27% 19% 24%

2 Medie 60% 63% 59% 57% 59% 63% 59% 51% 59%

3 Superioara 16% 16% 14% 16% 14% 16% 14% 30% 17%

OCUPAŢIA 1 Pensionari 34% 32% 32% 30% 36% 35% 33% 33% 33%

2 Casnice 15% 15% 23% 20% 21% 23% 18% 11% 19%

3 Someri 2% 1% 3% 2% 2% 3% 2% 1% 2%

4 Elevi, studenti 7% 6% 5% 7% 7% 7% 8% 6% 6%

5 Agricultori 1% 0% 1% 1% 1% 1% 1% 0% 1%

6 Muncitori 23% 27% 20% 23% 21% 17% 23% 20% 22%

7 Ocupatii non-manuale 6% 7% 7% 6% 4% 5% 5% 9% 6%

8 Studii superioare 8% 8% 7% 8% 7% 8% 7% 15% 8%

9 Functii conducere / patronat / afacere proprie 4% 2% 3% 3% 2% 2% 3% 5% 3%

SONDAJE DE OPINIE - Infopolitic.roinfopolitic.ro/wp-content/uploads/2013/06/Rezultate... ·...

Documents

Transcript of SONDAJE DE OPINIE - Infopolitic.roinfopolitic.ro/wp-content/uploads/2013/06/Rezultate... ·...