Cronica unui eveniment: Conferinţa Naţională de Achiziţii ... · Chiar dacă procesul...

Editorial: Eficientizarea procesului de achiziţii publice Alina NICOLAU, expert achiziţii publice

Nr. 141 / Iunie 2019

Cronica unui eveniment: Conferinţa Naţională de Achiziţii Publice

04 – 07 IULIE 2019, SINAIA, HOTEL RINA SINAIA

● Utilizatori principali și utilizatori secundari; criterii de încadrare;● Drepturi și obligații utilizatori;● Registrul utilizatorilor; consecințele neînregistrării ;● Completarea formularelor de necesitate;● Stabilirea specificațiilor tehnice;● Modalități de lotizare;● Stimularea IMM vs. Achizițiile centralizate;● Criterii de calificare; particularități achiziții centralizate;● Criterii de atribuire; particularități achiziții centralizate;● Derularea procedurilor de atribuire; ● Încheierea acordurilor-cadru centralizate; semnarea contractelor subsecvente; ● Modificarea acordului-cadru centralizat și a contractelor subsecvente;● Vize CFPP și CFPD, după caz;● Modalități de comunicare cu operatorii economici;● Procedura de soluționare a contestațiilor pe cale administrativ-jurisdicțională vs. procedura de soluționare a contestațiilor pe cale judiciară; avantaje și dezavantaje; derogări de la dreptul comun;● Cauțiunea – condiție de admisibilitate pentru depunerea contestației; eliberarea cauțiunii; acțiunea în pretenții pentru recuperarea prejudiciilor urmare a depunerii unei contestații;● Nulitatea contractelor; acțiunea privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate; competența;● Practica CJUE.

TEMATICA în dezbatere:

vă invită să participați la programul de PERFECŢIONARE, ACREDITAT ANC:

ASPECTE PRACTICE, SOLUȚII LA PROBLEMELE PRIVIND ACHIZIȚIILE CENTRALIZATE

TRAINERI: • specialişti din cadrul Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (O.N.A.C.);• specialişti din cadrul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC).

OBIECTIVE: Cursul este 100% practic şi oferă o experiență importantă atât celor care ofertează produse şi servicii, cât şi celor care lansează proceduri, şi se adresează participanților în sistemul de achiziții publice, indiferent de nivelul cunoștințelor în domeniu, adresându-se atât începătorilor, cât şi celor care au deja experiență. Deosebita expertiză a lectorilor este pusă la dispoziție atât pentru informare legislativă, cât şi pentru interpretare şi aplicabilitate practică a unor problematici de interes şi actualitate, atât pentru operatorii economici, cât şi pentru autoritățile contractante.

CERTIFICARE: La sfârşitul sesiunii, în urma evaluării, se acordă CERTIFICAT DE PERFECŢIONARE A.N.C. pentru ocupaţia “EXPERT ACHIZIŢII PUBLICE”, Cod COR 214946, însoţit de supliment descriptiv în care sunt înscrise competenţele dobândite. Certificatele sunt eliberate în conformitate cu prevederile O.G. nr.129/2000 republicată. Pentru obţinerea certificatului, participanţii trebuie să facă dovada absolvirii de studii superioare. La cerere, prin completarea formularului de înscriere, se eliberează suplimentul , în conformitate cu Ordinul comun MMFPS/ MECTS, nr. 4469/12 iunie 2012 şi a Deciziei PE şi europassCE nr. 2241/2004/CE din 2004, în care vor fi înscrise şi competenţele dobândite în legătură cu parcurgerea lucrărilor practice.

ORGANIZATOR:

Termen de înscriere: 28 IUNIE 2019e-mail: [email protected], [email protected], [email protected]

Coordonator de curs: Nadina COJOCARU 0753.025.978

Iunie 2019 Revista de Achiziții Publice 1

Liviu-Alexandru TEODORESCUAvocat - Baroul Bucureşti

Ec. Ecaterina Milica DOBROTĂ

Ec. Ecaterina ilica Dobrotă

Eficientizarea procesului de achiziţii publice

Achiziţiile publice reprezintă un domeniu aparte, cu o anumită specificitate a activităţilor, dar care au rolul de atingere a obiectivelor bunei guvernări, pentru satisfacerea interesului public, astfel încât în ultimii 15 ani, acest

domeniu a evoluat în raport cu necesităţile şi evoluţia societăţii româneşti.Dacă în anul 2004, în domeniul achiziţiilor publice exista doar o şi trei Ordine ale

1Ordonanţă de Urgenţă Ministerului 2Finanţelor Publice , în prezent există un pachet consistent de legislaţie primară, secundară şi terţiară, legislaţie care

demonstrează evoluţia procesului de achiziţii publice.Înfiinţarea unor instituţii cu competenţe specifice domeniului (A.N.A.P., C.N.S.C, O.N.A.C.) a constituit un mecanism de eficientizare a achiziţiilor publice, prin măsurile adoptate şi interpretările unitare cu scopul îndrumării autorităţilor contractante în satisfacerea necesităţilor.Prin eficientizarea achiziţiilor, se urmăreşte obţinerea rapidă de rezulte calitative, cu mai puţine resurse, eficientizare accentuată în urma aderării României la Uniunea Europeană, în domeniul achiziţiilor existând Strategia Europeană

3privind Achiziţiile Publice care are la bază şase strategii politice prioritare:1. Asigurarea unei abordări mai largi a achiziţiilor inovatoare, ecologice şi sociale, deoarece, cumpărătorii publici nu acordă suficientă atenţie calităţii, durabilităţii şi inovării;2. Profesionalizarea personalului din cadrul achiziţiilor publice, care adesea nu dispun de abilităţile necesare, de cunoştinţele tehnice sau de înţelegerea procedurală privind derularea achiziţiile publice;3. Creşterea accesului la pieţele de achiziţii publice, îndeosebi a IMM-urilor prin creşterea transparenţei, digitalizarea proceselor şi îmbunătăţirea achiziţiilor strategice;4. Îmbunătăţirea transparenţei, a integrităţii şi a datelor, prin crearea unor registre contractuale accesibile publicului (publicarea contractelor atribuite şi modificarea acestora);5. Stimularea transformării digitale a achiziţiilor utilizându-se instrumente de achiziţii publice electronice, cum ar fi eCertis şi standardele europene pentru e-facturare;6. Cooperarea atât pe plan vertical, între autorităţi, între cele trei niveluri: central, regional şi municipal, cât şi cooperarea pe plan orizontal care vizează derularea unor procese de achiziţii în parteneriate între structuri ale administraţiei publice loca-le care funcţionează la acelaşi nivel ierarhic, au aceleaşi competenţe şi dispun, de regulă, de resurse comparabile.În sensul celor şase politici europene, prin , se urmăreşte a se obţine eficienţă, eficacitate, economie

4Strategia Naţională(„value for money”), mutându-se accentul de la procedură la proces, de la valoarea contractului propriu-zis la costul întregului ciclu de viaţă al unei achiziţii şi reaşezarea sistemului pornind de la funcţiile esenţiale: asigurarea legiferării, elaborarea de politici publice, monitorizare şi supervizare, sprijin operaţional şi help-desk, control, remediile şi căile de atac, şi profesionalizarea personalului din acest domeniu, având ca efect cheltuirea eficientă a banului public prin creşterea calităţii procesului de achiziţii, şi implicit prin creşterea capacităţii administrative. Dovadă a eficientizării procesului de achiziţii publice stau cele două mecanisme ex-ante, respectiv mecanismul controlului ex-ante derulat de A.N.A.P. asupra i de regularitate şi mecanismul privind prevenirea conflictului de aspectelor de calitate şinterese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică, prin care se realizează verificarea posibilelor conflicte de interese, prin semnalare, emitere de măsuri de remediere, continuare proceduri pentru atribuirea contractelor.Tot în spiritul eficientizării, este şi înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate, care prezintă o serie de avan-taje pentru achiziţiile derulate centralizat, cum ar fi reducerea costurilor administrative, obţinerea unor preţuri unitare, economie de timp, chiar şi profesionalizarea personalului. Dar, în opinia mea, prezintă şi unele dezavantaje, cum ar fi insta-larea unor monopoluri din partea autorităţilor contractante, creşterea numărului litigiilor generate de achiziţiile centraliza-te, dificultăţi şi deficienţe la stabilirea criteriilor de calificare prin raportare la lotizare sau la stabilirea cerinţelor minime din caietul de sarcini în funcţie de specificul necesităţilor unor autorităţi contractante, stabilirea unor necesităţi supraevaluate cantitativ din dorinţa de a nu avea întreruperi în derularea activităţii.Pe viitor, consider că ar trebui înfiinţate unităţi regionale pentru achiziţii centralizate, precum şi acordarea unei atenţii mărite din partea autorităţilor contractante locale asupra cooperării şi identificarea din partea acestora a necesităţii de cola-borare în domeniul achiziţiilor prin intermediul unei structuri distincte care să faciliteze procesul şi să contribuie la realizarea de economii.Chiar dacă procesul achiziţiilor publice a suferit multe modificări, care au provocat atât reacţii pozitive dar şi negative, evo-luţia acestui proces a fost una favorabilă progresului finaciar, social şi relaţional la nivel naţional, amplificarea impactului achizi iilor publice având efect în întreaga economie.ţ

1Ordonanţa de Urgență nr. 60/2001 privind achiziţiile publice 2Ordinul nr. 1012/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de produse, Ordinul nr. 1013/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii, Ordinul nr. 1014/2001 privind aprobarea structurii, conţinutuluişi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de lucrări3http://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement_en accesat în data de 23.04.2019 ora 19:004Hotărârea Guvernului nr. 901 din 27 octombrie 2015 publicată în Monitorul Oficial nr. 881 din 25 noiembrie 2015

Alina NICOLAU expert achiziţii publice

Interviu

4Cronica unui eveniment: Conferinţa Naţională de Achiziţii Publice

Actualitatea legislativă

6Despre proiectul noilor modifi-cări legislative în sistemul achiziţiilor publice

8Facturarea electronică pusă în întârziere de către Comisia Europeană

9Aplicabilitatea Directivei 2014/24/UE în sistemul achiziţiilor publice românesc

Opinia Specialistului

11Sandra-Ioana TOMA (ANCA)avocat colaborator senior în cadrul Schoenherr şi AsociaţiiAre un operator economic interes personal şi legitimsă solicite modificarea unei cerinţe a documentaţiei de atribuire care să aibă drept consecinţă restricţionarea concurenţei?

Analiză

13Lectura 1 - Ce este achiziţia publică?

15Natura contractului în cadrul procesului de achiziţii aferen-te contractelor de lucrări

penru realizarea obiectivelor de investiţii

Supliment legislativ

21ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 19/2019 din 29 martie 2019pentru modificarea şi com-pletarea unor acte normative

23Notificare privind bunele practici în realizarea achiziţiilor aferente contractelor de lucrări pentru construcţia/modernizarea obiectivelor de investiţii

Analiză

25Insolvenţa - contextul şi condiţiile în care reprezintă caz de excludere a operatorului economic din procedurile de achiziţie publică -

Obiective europene

27Noi norme europene privind insolvenţa întreprinderilor

27Regulament european privind legislaţia problemelor de mediu

HR & Educaţie

30Modificări la legislaţia privind fondurile de pensii administrate privat

32Două noi ocupaţii pe piaţa

muncii: tehnician şi expert în egalitatea de şanse

34Modificări la statutul asistentu-lui personal profesionist

Management

35CUM CONDUCEM?Între amatorism si profesionalism (VIII)

37Exercitarea controlului achiziţiilor publice de către Curtea de Conturi

Intervenţii economice

40Armonizare legislativă pentru un sistem eficient de combatere a spălării banilor

41Metodologia de ajustare a preţului contractului de lucrări, proiectare sau de supervizare


13Lectura 1 - Ce este achiziţia publică?

25Insolvenţa - contextul şi condiţiile în care reprezintă caz de excludere a operatorului economic din procedurile de achiziţie publică -

15Natura contractului în cadrul procesului de achiziţii aferente contractelor de lucrări pentru realizarea obiectivelor de investiţii

Consiliul ştiinţificec. dr. Laura Elena MARINAŞ

Prof. univ. dr. Mihail Petrică MARCOCI

Consilier de contestaţii dr. Florentina DRĂGAN

Consultant juridic, Bogdan DUMITRACHE

Consultant juridic, Silvia BĂRBULESCU

Expert consultant, Gelu CAZAN

Expert achiziţii publice, Eduard BADEA

av.Călin ALEXE

av. Christian BOGARU

ec. Ecaterina Milica DOBROTĂ

ec. Sergiu SAVA

ec. Johann NUNWEILER

ec. Iulian ŞTEFAN

Redactor Şef

Mihaela FULGA

Director editorial

Lucica POPA

Secretar redacţie

Andreea LUNGU

Grafică

Andreea DAVID

Editor

EAGroup, str. Biserica Amzei nr.29,

Bucureşti, Sector 1

ISSN 1843-5432

Nr. 141/ IUNIE 2019

OPINIA SPECIALISTULUI

4 Revista de Achiziții Publice Iunie 2019

Sandra-Ioana TOMA (ANCA)avocat colaborator senior în cadrul Schoenherr şi Asociaţii

George SCRIPCARUPrimarul Municipiului Braşov

Marius Horia ŢUŢUIANUpreşedintele Consiliului Judeţean Constanţaavo

Marius Horia ŢUŢUIANUpreşedintele Consiliului Judeţean Constanţaavo


În perioada 16 – 17 mai 2019, s-au desfăşurat la Hotel Intercontinental Bucureşti, lucrările Confe-rinţei Naţionale de Achiziţii Publice, cu tema “Fac-

tori de risc, tehnici de anticipare, evaluare şi control al riscurilor asociate achiziţiilor publice”. Evenimentul ajuns la a XIII – a ediţie, a fost moderat de conf. univ. dr. dl Petrică – Mihail MARCOCI, formator de specia-litate în pregătirea experţilor privind prevenirea şi com-baterea corupţiei inclusiv în domeniul achiziţiilor pu-blice care a enunţat în cuvântul său de deschidere im-portanţa desfăşurării unui sistem al achiziţiilor publice, sănătos şi uşor interpretabil din punct de vedere al legislaţiei.

În cuvântul său, dna Beatrice NANIS, speaker invitat

din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, a insistat asupra managementului riscului, de această dată pri-vind achiziţiile publice în cadrul fondurilor europene, menţionând faptul că "tema riscurilor în domeniul achiziţiilor publice este foarte importantă şi de actuali-tate, iar în contextul achiziţiilor finanţate din fonduri europene, riscurile sunt acele semnale care îţi atrag atenţia asupra erorilor frecvente" dar, " acum, când no-ua legislaţie a început să se aplice efectiv şi există deja proceduri şi contracte încheiate este necesară o nouă analiză a riscurilor.”Dna Cristina BREDEN, Director Curtea de Conturi a României, Direcţia de control al achiziţiilor publice, elaborare a metodologiei în acest domeniu şi pregătire profesională a personalului de specialitate, a expus par-ticipanţilor câteva idei în legătură cu modul de desfăşu-rare al acţiunilor de verificare în domeniul achiziţiilor publice, modificările care s-au produs în ultimul timp în legătură cu aceste verificări, pornind de la politica UE în domeniul achiziţiilor publice care reprezintă un instrument-cheie în stabilirea pieţei unice şi asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, în creşterea pro-ductivităţii în industriile de aprovizionare şi îmbunătă-ţirea participării şi a accesului la astfel de pieţe, de către întreprinderi. În discursul său, dl Florin Moise, Vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate a prezentat beneficii-le practice aduse de sistemul PREVENT, menţionând că: "Agenţia Naţională de Integritate a emis, în perioa-da 20 iunie 2017 – 31 martie 2019, 90 de avertismente de integritate pentru potenţiale conflicte de interese în proceduri de achiziţie publică în valoare totală de 704,74 milioane lei (aprox. 148 milioane euro)". Poten-ţialele conflicte de interese semnalate de sistem se refe-ră la proceduri de achiziţie publică derulate de autori-tăţi contractante reprezentând consilii judeţene, primă-rii, instituţii publice de la nivel central şi local, precum şi companii/societăţi comerciale la care statul este acţio-nar majoritar. Dintre acestea, în 75 de cazuri, conducă-torii autorităţilor contractante au înlăturat cauzele care generau conflictele de interese, iar în două cazuri, ANI a declanşat din oficiu procedura de evaluare a conflic-tului de interese, întrucât aceste cauze nu au fost elimi-nate. În alte 13 cazuri pentru care s-au emis avertismen-te de integritate, Agenţia Naţională de Integritate va proceda la aplicarea art. 9 din Legea nr. 184/2016, în situaţiile în care nu vor fi înlăturate cauzele conflictelor de interese.Preşedintele Consiliului Naţional de Soluţionare a

“ ... şi această ediţie a Conferin-ţei Naţionale privind Achiziţi-ile Publice, s-a dovedit a fi un real succes, aşteptând cu interes din partea participanţilor, alte evenimente organizate de Revista de Achiziţii Publice, prin contribuţia unor speakeri de marcă, profund implicaţi în problematica achiziţiilor.”


Contestaţiilor (C.N.S.C.), dna Florentina DRĂGAN, a prezentat speţe specifice, privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii extrase din practică şi care pun frecvent probleme actorilor participanţi în sistemul achiziţiilor publice, în confor-mitate cu prevederile Legii nr. 101/2016. Tot cu acelaşi prilej, s-a adus la cunoştinţa participanţilor prezenţi la lucrările "Conferinţei Naţionale de Achiziţii Publice" că se doreşte îmbunătăţirea portalului C.N.S.C., prin publicarea hotărârilor Curţilor de Apel pentru o imagi-ne mult mai clară a speţelor comparative şi pentru aju-torul celor interesaţi. În alocuţinea sa, dna Cornelia NAGY, Preşedinte al Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate (O.N.A.C.), a prezentat Misiunea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate, Practica UE privind uni-tăţile centralizate de achiziţii – UCA, Temeiul juridic pentru UCA, dar si Părţile implicate în achiziţiile publi-ce centralizate precum şi Argument pentru înfiinţarea/ respectiv stabilirea unei UCA.De asemenea, dna Mariana CONSTANTINESCU, Director General Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate (O.N.A.C.), a vorbit auditoriului despre rolul Registrului Utilizatorilor care a fost înfiinţat de O.N.A.C. cu sprijinul A.A.D.R. organizat sub forma unei baze de date electronice utilizând informaţiile existente în platforma SEAP, la care se adaugă infor-maţii privind tipul utilizatorului şi persoanele de con-tact în relaţia cu ONAC, menţionând că ONAC inten-ţionează să dezvolte un mecanism facil de înregistrare în Registrul Utilizatorilor, pentru eliminarea tuturor disfuncţionalităţilor întâmpinate.Dl Cicerone STAN, specialist achiziţii publice, a inter-venit cu detalii legate de noua legislaţie, modificări şi in-terpretări legislative şi a oferit răspunsuri legate de con-

trolul ex-ante voluntar.În continuarea prezentărilor din prima zi a Conferinţei, dna Adina Gabriela STANILĂ, Director DAC 1 Ofi-ciul Naţional pentru Achiziţii Centralizate (O.N.A.C.), în cea de a doua zi a conferinţei, a prezentat provocările în etapa de pregătire a primei proceduri de atribuire centralizată, situaţiile întâmpinate, problemele întâm-pinate la verificarea FN şi soluţionarea problemelor.

Dna Doina CHIVU, Consilier Evaluare-Examinare Agenţia pentru Agenda Digitală a României, aflată în dialog cu participanţii, a răspuns întrebărilor acestora legate de funcţionarea noului SEAP cu accent pe apli-caţia DUAE, recent implementată, a explicat prin exemple sugestive folosirea corectă a platformei. În ca-drul evenimentului, în cea de a doua zi, speakerii s-au aplecat mai mult pe partea tehnică a fenomenului achi-ziţiilor şi în acest sens, dl Gelu CAZAN, consultant în domeniul achiziţiilor publice, trainer cu experienţă eu-ropeană la cursurile organizate în ţară pentru departa-mentele de vânzări ale clienţilor săi, exclusiv pentru piaţa achiziţiilor publice, a punctat răspunsurile la între-bările participanţilor, referitoare la aspectele care pun cele mai mari probleme dând curs şi analizei speţelor propuse în dorinţa de a face ca legislaţia să fie cât mai corect interpretată şi înţeleasă.Dna Ramona PENTILESCU, Avocat Popovici Niţu Stoica & Asociaţii, a adus în atenţia participanţilor la Conferinţă, un studiu de caz detaliat privind aplicarea art. 167 alin. (1) lit. h din Legea nr. 98/2016 cu titlul "Sancţiunea excluderii din procedura de atribuire şi principiul proporţionalităţii", ocazie cu care partici-panţii s-au arătat foarte interesaţi, au pus întrebări pen-tru detaliere şi au primit răspunsuri competente. Concluzionând, şi această ediţie a Conferinţei Naţiona-le privind Achiziţiile Publice, s-a dovedit a fi un real succes, aşteptând cu interes din partea participanţilor, alte evenimente organizate de Revista de Achiziţii Pu-blice, prin contribuţia unor speakeri de marcă, profund implicaţi în problematica achiziţiilor.

Redactor Şef, Mihaela FULGA


Despre proiectul noilor modificări legislative în sistemul achiziţiilor publice

Legea achiziţiilor publice nr. 98/2016 asigură implemen-tarea celor trei teme priorita-

re asumate prin Comunicarea Co-

misiei Europene din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020, O strate-gie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă

incluziunii”, respectiv creştere inte-ligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii sociale. Astfel, în calitate de Stat Membru, România a trans-

flash informativ-legislativ flash informativ-legislativ flash informativ-legislativ Lista de verificare a procedurii de atribuire a contractelor de achiziţiiOrdinul nr. 879 din 14.05.2019 privind aprobarea Listei de verificare a procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale, a acordurilor cadru, prevăzute de Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectorialeŢinând cont de prevederile art. 3 lit. d) si art. 5 alin. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 52/2018 privind organiza-rea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene, cu modificările ulterioare, având în vedere art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 52/2018 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene, cu modificările ulterioare, conform căruia Ministerul Fondurilor Europene exercită funcţiile autorităţii de management şi îndeplineşte atribuţiile aferente acesteia, pentru: Programul operaţional ,,Infrastructura mare”, Programul operaţional ,,Capital uman”, Programul operaţional ,,Competitivitate”, Programul operaţional ,Asistenţă tehnică” 2014-2020 şi Programul operaţional ,,Ajutorarea persoanelor defavorizate”,Având în vedere Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 1389/21.11.2018 privind aprobarea Regulamen-tului de organizare şi funcţionare a aparatului propriu al Ministerului Fondurilor Europene, potrivit căruia:• Direcţia Generală Programe Europene Infrastructura Mare îndeplineşte rolul de autoritate de management pentru Programul operaţional ,,Infrastructura mare”,• Direcţia Generală Programe Europene Capital Uman implementează axele prioritare prevăzute în Programul operaţional ,,Capital uman” şi acordă asistenţă materială de bază prin Programul Operaţional ,,Ajutorarea Per-soanelor Dezavantajate”,• Direcţia Generală Programe Europene Competitivitate îndeplineşte rolul de autoritate de management pen-tru Programul operaţional ,,Competitivitate”,• Direcţia Generală Asistenţă Tehnică Programe Europene are ca obiectiv gestionarea Programul operaţional ,,Asistenţă tehnică” 2014-2020,Luând în considerare Referatul de aprobare nr. 32093/03.05.2019 în temeiul art.14 alin.(5) din Hotărârea Gu-vernului nr. 52/2018 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene, cu modificările ulterioare, Ministrul fondurilor europene, interimar, emite prezentul ORDIN:Art. 1 Se aprobă Lista de verificare a procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale, a acordurilor cadru, prevăzute de Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. Prezentul ordin se aplică pentru:· autoritatea de management pentru Programul Operaţional Infrastructura Mare;· autoritatea de management pentru Programul Operaţional Capital Uman;· autoritatea de management pentru Programul Operaţional Competitivitate;· autoritatea de management pentru Programul Operational Asistenţă Tehnică 2014-2020;· autoritatea de management pentru Programul Operational Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate;Art. 3. Autorităţile de management prevăzute la art. 2 au obligaţia de a modifica procedurile operaţionale şi ori-ce alte reglementări incidente, în sensul conformării acestora cu prevederile prezentului ordin, în termen de 10 zile lucrătoare de la data intrării sale în vigoare.Art. 4. Autorităţile de management prevăzute la art. 2 vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.Art. 5. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene www.mfe.gov.ro.Art. 6. Direcţia Generală Programare şi Coordonare Sistem din cadrul Ministerului Fondurilor Europene informează autorităţile de management prevăzute la art. 2 despre intrarea în vigoare a prezentului ordin şi îl comunică acestora în vederea ducerii la îndeplinire. Sursa: Ministerul Fondurilor Europene



sursa: mfinante.rosursa: mfinante.rosursa: mfinante.ro

pus prin Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice în legislaţia naţio-nală Directiva 2014/24/UE a Par-lamentului European şi a Consiliu-lui din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE.

Totodată, în aceleaşi condiţii România a transpus Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune prin Legea nr. 100/2016 şi Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 fe-bruarie 2014 privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfă-şoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi servicii-lor poştale şi de abrogare a Directi-vei 2004/17/CΕ. În anul 2018, la nivel european s-a efectuat o anali-ză a modului în care statele membre ale UE au transpus Directivele mai sus menţionate, iar în data de 24.01.2019, Comisia Europeană a aprobat declanşarea unei acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţii-lor, adică punerea în întârziere în cauza 2018/2277, legat de:– neconformitatea punerii în apli-care a Directivelor 2014/23/UE privind atribuirea contractelor de concesiune, 2014/24/UE privind achiziţiile publice, 2014/25/UE privind achiziţiile sectoriale pentru

mai multe state, inclusiv România. Comisia Europeană a identificat ca fiind neconformă transpunerea următoarelor articole: - art. 41 alin. ( 2 ) ş i ( 3 ) d i n D i r e c t i v a 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26

februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune ; - art. 41 paragraful al treilea, art. 57 alin. (6) şi prima parte a art. 72 alin. (4) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consi-liului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE; - prima parte a art. 89 alin. (4) din Directiva 2014/25/UE a Parla-mentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achi-ziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ. Astfel, proiectul de act normativ propus, are drept scop transpunerea corec-tă şi completă a prevederilor identi-ficate de către Comisia Europeană ca fiind neconforme.Ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de lege se vor modifica următoarele legi: Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, Legea nr. 99/2016 privind achiziţii-le sectoriale şi Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi

concesiunile de servicii.Proiectul de act normativ vizează transpunerea corectă şi completă a art. 41 alin. (2) şi (3) din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, publi-cată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 94 din 28 mar-tie 2014, art. 41 paragraful al treilea, art. 57 alin. (6) şi prima parte a art. 72 a l in . (4) d in Direct iva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 94 din 28 martie 2014 şi art. 59 paragraful al treilea, art. 80 alin. (1) şi prima parte a art. 89 alin. (4) din Directiva 2014/25/UE a Parla-mentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achi-ziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Euro-pene seria L nr. 94 din 28 martie 2014.În cazul Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice schimbările pre-conizate sunt legate de transpune-rea corectă şi completă a art. 41 paragraful al treilea, art. 57 alin. (6) şi prima parte a art. 72 alin. (4) din Directiva 2014/24/UE a Parla-mentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achi-ziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE, prevederi care au în vedere următoarele as-pecte: - candidaţii sau ofertanţii trebuie să aibă posibilitatea de a demonstra că implicarea lor în pregătirea proce-durii de achiziţie nu poate denatura concurenţa, înainte de orice exclu-dere;- în cazul în care operatorii econo-mici se află într-una dintre situaţiile


stipulate la art. 164 şi 167, aceştia pot lua măsuri de remediere a situa-ţiei, măsuri care vor fi evaluate de către autoritatea contractantă ţi-nându-se seama de gravitatea şi cir-cumstanţele particulare ale infracţi-unii sau abaterii, iar dacă măsurile respective sunt considerate insufi-ciente de către autoritatea contrac-tantă, aceasta transmite operatoru-lui economic o expunere a motive-lor respectivei decizii. - o modificare a unui contract de achiziţie publică/acord-cadru pe perioada de valabilitate este consi-derată modificare substanţială atunci când, prin această modifica-re, contractul/acordul-cadru pre-zintă caracteristici care diferă în mod substanţial de cele ale docu-mentului iniţial. În ceea ce priveşte Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectori-ale schimbările preconizate sunt legate de transpunerea corectă şi completă a art. 59 paragraful al trei-lea, art. 80 alin. (1) şi prima parte a art. 89 alin. (4) din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfă-şoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi servicii-lor poştale şi de abrogare a Directi-vei 2004/17/CΕ, publicată în Jur-nalul Oficial al Uniunii Europene, prevederi care au în vedere urmă-

toarele aspecte: - candidaţii sau ofertanţii trebuie să aibă posibilitatea de a demonstra că implicarea lor în pregătirea proce-durii de achiziţie nu poate denatura concurenţa, înainte de orice exclu-dere;

- în cazul în care operatorii econo-mici se află într-una dintre situaţiile stipulate la art. 177, 178 şi 180, aceştia pot lua măsuri de remediere a situaţiei, măsuri care vor fi evalua-te de către autoritatea contractantă ţinându-se seama de gravitatea şi circumstanţele particulare ale in-fracţiunii sau abaterii, iar dacă mă-surile respective sunt considerate insuficiente de către autoritatea contractantă, aceasta transmite operatorului economic o expunere a motivelor respectivei decizii. - o modificare a unui contract de

achiziţie sectorială/acord-cadru pe perioada de valabilitate este consi-derată modificare substanţială atunci când, prin această modifica-re, contractul/acordul-cadru pre-zintă caracteristici care diferă în mod substanţial de cele ale docu-mentului iniţial. Schimbările preconizate în cazul Legii nr. 100/2016 sunt legate de transpunerea corectă şi completă a art. 41 alin. (2) şi (3) din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 fe-bruarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, publi-cată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 94 din 28 mar-tie 2014, prevederi care vizează sta-bilirea criteriilor de atribuire a unui contract de concesiune, în sensul că autoritatea contractantă nu trebuie să aibă o libertate de alegere nelimi-tată a acestor criterii. Totodată, în cazul în care criteriile de atribuire au fost publicate la mo-mentul publicării anunţului de con-cesionare, iar ordinea de importan-ţă a acestora este necesar a se modi-fica pentru a se ţine seama de o so-luţie inovatoare ofertată, autorita-tea sau entitatea contractantă publi-că un nou anunţ de concesionare, cu respectarea termenelor minime prevăzute de legislaţie.

Sursa: guv.ro

Facturarea electronică pusă în întârziere de către Comisia Europeană

Comisia Europeană a propus facturarea electronică în do-meniul achiziţiilor publice,

caz în care până la data de 17 aprilie 2019, autorităţile publice care efec-tuează achiziţii publice în Uniunea Europeană, ar fi trebuit să adopte standardul european privind factu-rarea electronică şi să poată primi şi prelucra facturi electronice. România şi alte 11 state europene

au fost atenţionate de curând că nu s-a întâmplat nimic în acest sens. La 21 mai 2019, Comisia Europeană a decis trimiterea unei scrisori de pu-nere în întârziere către cele 12 state membre: România, Cipru, Franţa, Finlanda, Grecia, Irlanda, Lituania, Ungaria, Luxemburg, Slovacia, Slo-venia, Spania, care nu au transpus încă normele UE privind facturarea electronică în domeniul achiziţiilor

publice (Directiva 2014/55/UE) sau care nu au implementat încă standardul european de facturare electronică, se arată în comunicat. Joi, 6 iunie 2019, Comisia Europea-nă a declanşat trei proceduri de infringement împotriva României: în domeniul Mediului privind obli-gaţia de a aplica legislaţia europeană de reciclare a navelor şi două pe do-meniul pieţei interne, pentru îmbu-


nătăţirea ghişeelor unice şi factura-rea electronică la achiziţiile publice, potrivit unui comunicat.

Comisia Europeană a decis să iniţi-eze proceduri de infringement îm-potriva Croaţiei, Ciprului, Germa-niei, Greciei, Italiei, Portugaliei, României, Sloveniei şi Suediei în ceea ce priveşte obligaţia acestora de a pune în aplicare integral legis-laţia europeană privind reciclarea navelor.Potrivit Comisiei, toate aceste obli-gaţii trebuiau îndeplinite până la 31 decembrie 2018, iar statele membre erau obligate să notifice Comisiei desemnările relevante şi dispoziţiile naţionale de implementare până la aceeaşi dată.Cele 12 state membre au la dispozi-

ţie două luni pentru a răspunde ar-gumentelor prezentate de Comisie; în caz contrar, Executivul comuni-

tar poate decide să le trimită acesto-ra câte un aviz motivat. Între timp, Comisia este pregătită să ajute în continuare statele membre pe par-cursul acestui proces.Pentru a ajuta statele membre în ceea ce priveşte implementarea no-ului standard, Comisia Europeana a investit peste 33 de milioane de euro sub formă de granturi pentru sprijinirea adoptării unor soluţii inovatoare de facturare electronică, precum automatizarea de la un ca-păt la altul, robotică şi utilizarea inteligenţei artificiale, inclusiv prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) în

ceea ce priveşte facturarea electro-nică.De asemenea, Comisia Europeană a decis trimiterea unor scrisori de punere în întârziere celor 28 de sta-te membre ale Uniuniii Europene, solicitându-le să îşi îmbunătăţească ghişeele unice şi să pună la dispozi-ţie ghişee unice uşor de utilizat pen-tru furnizorii de servicii şi pentru profesionişti, ghişee care vor con-tribui la o piaţă unică modernă, care trebuie să poată accesa uşor infor-maţiile de care au nevoie şi să finali-zeze procedurile administrative online. Scrisorile abordează aspecte legate de calitatea şi disponibilitatea online a informaţiilor privind cerin-ţele şi procedurile relevante pentru furnizorii de servicii şi pentru pro-fesioniştii care doresc să îşi utilizeze drepturile pe piaţa unică.Astfel, scrisorile se referă la semne de întrebare privind accesibilitatea şi finalizarea online a procedurilor prin intermediul ghişeelor unice, inclusiv pentru utilizatorii trans-frontalieri. Acesta este motivul pentru care respectarea Regula-mentului UE privind identificarea electronică, nr.910 din 2014 este de o importanţă deosebită.

Aplicabilitatea Directivei 2014/24/UE în sistemul achiziţiilor publice românesc

Cooperarea dintre instituţiile supreme de audit din Uniu-nea Europeană şi Curtea de

Conturi Europeană (CCE) se des-făşoară în principal în cadrul struc-turii Comitetului de contact. Aceas-tă structură este formată din Comi-tetul de contact propriu-zis, com-pus din preşedinţii instituţiilor supreme de audit din statele mem-bre ale UE şi preşedintele CCE, din ofiţerii de legătură, care constituie o reţea activă de contacte profesiona-le în Europa, precum şi din grupuri de lucru, reţele şi grupuri operative organizate pe teme specifice de audit.

În cursul anului 2017, la iniţiativa Comitetului de Contact, am cola-

borat cu colegi din cadrul Direcţiei de control al achiziţiilor publice, elaborare a metodologiei în acest domeniu şi pregătire

profesională a personalului de specialitate din cadrul Curţii de Conturi a Ro-mâniei şi cu reprezentanţi ai altor instituţii supreme de audit din cadrul ţărilor membre ale Uniunii Europene, la actualizarea Ghidului privind auditul achiziţiilor publice, pe baza noilor directive europene în domeniul achiziţiilor publice, pre-cum şi a jurisprudenţei de la nivelul Curţii Europene de Justiţie. Ghidul privind auditul achiziţiilor publice, elaborat în limba engleză, a fost aprobat în luna octombrie 2018 de către Comitetul de Contact. Traducerea în limba română a Ghi-dul privind auditul achiziţiilor publice s-


Specialişti analiză legislativă Revista de Achiziţii Publice

flash informativ-legislativ flash informativ-legislativ flash european

a realizat în a doua parte a anului 2018 în cadrul Direcţiei de control al achiziţiilor publice, elaborare a metodologiei în acest domeniu şi pregătire profesională a personalu-lui de specialitate.Structura Ghidului privind auditul achiziţiilor publice este următoarea:PrefaţăPrincipiile care stau la baza achiziţiilor publiceGhid pentru auditoriIntroducereAspecte generale

1. Principalele modificări introdu-se prin Directiva 2014/24/UE 2. Principiile care reglementează achiziţiile publice3. Obiectul şi domeniul de aplicare al Directivei 2014/24/UE4. Contractele de achiziţii publice între entităţile din sectorul public5. Contractele excluse din sfera de aplicare a directivelor UE privind achiziţiile publice 6. Publicaţii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) 7. Vocabularul comun al achiziţii-lor 8. Procedurile de atribuire 9. Instrumente de achiziţie 10. Termenele limită pentru răs-punsuriDesfăşurarea procesului de achiziţii publice

11. Pregătirea procesului de achi-ziţie 12. Primirea, deschiderea şi clarifi-carea ofertelor 13. Comunicarea electronică 14. Selectarea furnizorilor 15. Evaluarea ofertelor şi atribuirea contractului 16. Dezvăluirea informaţiilor 17. Executarea contractului Index AnexeAnexa I: Glosar de termeni

Anexa II: Praguri valoriceAnexa III: Prezentare generală a serviciilor sociale şi a altor servicii specifice prevăzute la articolul 74 din Directiva 2014/24/UE Anexa IV: Ghid pentru auditori cu privire la contractele de achiziţii pu-blice care nu intră în sfera de aplica-re a Directivelor privind Achiziţii-lor Publice Anexa V: Calendarele sectorului public Anexa VI: Paşi în realizarea unui proces competitiv pentru contrac-tele de mai sus, pragurile UE (pro-cedurile deschise, restrânse şi nego-ciate) Anexa VII: Surse de informare pri-vind achiziţiile publice A n e x a V I I I : D i r e c t i v a 2014/23/UE, privind atribuirea contractelor de concesiune

Anexa IX: Directiva 2009/81/CE, privind atribuirea contractelor în domeniile apărării şi securităţii Anexa X (a): Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pri-vind achiziţiile publice (1982-2017) - SUBIECT INDEX Anexa X (b): Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pri-vind achiziţiile publice (1982-2017) - REZUMATE Anexa XI: Curtea de Conturi Europeană (CCE) - analiza erori-lor în achiziţiile publice MODEL DE REALIZARE A ACHIZIŢIEI PUBLICELISTE DE VERIFICARE PENTRU AUDITUL FINAN-CIAR ŞI AUDITUL DE CON-FORMITATE AL ACHIZIŢII-LOR PUBLICELISTA RAPOARTELOR DE AUDIT AL ACHIZIŢIILOR PUBLICE ELABORATE DE INSTITUŢIILE SUPREME DE AUDITGhidul privind auditul achiziţiilor publice reprezintă un instrument util nu doar pentru auditorii publici externi care realizează misiuni de audit financiar sau de audit de con-formitate, în cadrul cărora verifică procesele de achiziţie publică finanţate din fonduri ale Uniunii Europene, efectuate de entităţile publice care au calitatea de autori-tăţi contractante, ci poate fi utilizat şi de către autorităţile contractante, ca un instrument în cadrul sistemu-lui de control intern managerial, în vederea evitării erorilor pe parcur-sul desfăşurării proceselor de achi-ziţie publică.

continuare în numărul următorCristina Breden

Director Direcţia de control al

achiziţiilor publice, elaborare a metodologiei în acest domeniu

şi pregătire profesională a personalului de specialitate


Florentina DRĂGAN, Consilier soluţionare contestaţii

Specialişti analiză legislativă Revista de Achiziţii Publice

Sandra-Ioana TOMA (ANCA)avocat colaborator senior în

cadrul Schoenherr şi Asociaţii

Dragoş ZORINManaging AssociatePOPOVICI NIŢU

STOICA & ASOCIAŢII

Sandra-Ioana TOMA (ANCA)avocat colaborator senior în cadrul

Schoenherr şi Asociaţii

Are un operator economic interes personal şi legitim

să solicite modificarea unei cerinţe a documentaţiei de atribuire

care să aibă drept consecinţă restricţionarea concurenţei?

În articolul publicat în revista lunii februarie am arătat că am întâlnit în prac-tică situaţia în care un potenţial ofertant a contestat documentaţia de atribui-re în ceea ce priveşte cerinţa privind experienţa similară, susţinând că aceasta ar fi fost nelegală întrucât ar fi fost formulată într-un mod permisiv şi dis-proporţionat în raport de valoarea contractului de achiziţie publică ce făcea obiectul procedurii de atribuire. Mai exact, respectivul ofertant a solicitat autorităţii contractante majorarea pragului valoric minim privind expe-rienţa similară, considerând că pragul valoric minim fixat prin cerinţa din cadrul documentaţiei de atribuire ar fi fost disproporţionat raportat la valoarea contractului.În acest sens, am arătat că legislaţia privind achiziţiile publice prevede posibilitatea ca autoritatea contractantă să fixeze inclusiv un prag valoric minim în ceea ce priveşte experienţa similară pentru demonstrarea acesteia atunci când aceasta stabileşte criteriile relevante pentru determinarea experienţei similare. Cu toate acestea, aceeaşi legisla-ţie prevede expres faptul că autoritatea contractantă nu poate, prin cerinţele fixate în cadrul documentaţiei de atribu-ire, să restricţioneze participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică. Cerinţele prevăzute în documentaţia de atribuire trebuie să fie, în primul rând, .legaleCNSC a stabilit 1, printr-o decizie menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, că solicitarea majorării pragului valoric minim privind experienţa similară, formulată de către un potenţial ofertant în cadrul procedurii de atribuire, are ca efect evident restrângerea concurenţei prin restricţionarea participării la procedura de achiziţie publică, adică distor-sionarea concurenţei şi discriminarea operatorilor economici interesaţi să participe la această procedură de atribui-re: „Astfel, Consiliul constată că tocmai stabilirea unei valori mai mari pentru livrările de produse efectuate în ultimii 3 ani ar avea ca efect restrângerea concurenţei prin restricţionarea participării la procedură a operatorilor economici care, deşi au capacitatea de a construi tramvaie la nivelul de calitate solicitat, nu au livrat produse similare celor din prezenta procedură care, însumat, să reprezinte valori foar-te mari”.Dar are un operator economic interes personal şi legitim să formuleze o asemenea solicitare? Ce înseamnă, de fapt, „interes legitim”? Când este legitim interesul? Este personal şi legitim interesul celui care solicită, în mod indirect, încălcarea principiilor atribuirii contractului de achiziţie publică (întrucât la această întrebare se reduce această anali-ză)?Potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Codul de procedură civilă (C.pr.civ.), „Drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părţi”.La art. 32 alin. (1) lit. d) din C.pr.civ. se prevede că „Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia (…) justifică un interes”.De asemenea, la art. 33 C.pr.civ. se prevede că „Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual”.Or, interesul contestatoarei nu este legitim. Solicitarea de majorare a pragului valoric minim privind experienţa simi-lară nu este legitimă, reprezentând, aşa cum au hotărât definitiv CNSC şi Curtea de Apel Bucureşti în speţa analizată, o încercare de distorsionare şi restrângere a concurenţei cu rea-credinţă, prin încercarea de limitare a posibilităţii operatorilor economici de a participa la procedura de atribuire a contractului (am dezvoltat pe larg în articolul publi-cat în revista lunii februarie motivele pentru care o asemenea cerinţă restricţionează participarea la procedura de achiziţie publică). Art. 53 din Legea nr. 98/2016 prevede că orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire, iar nu că orice operator economic are dreptul de a avea un interes nelegitim şi de a bloca pro-cedura prin restricţionarea accesului la aceasta, ca o consecinţă directă a denaturării concurenţei!Interesul contestatoarei nu este nici personal, nici născut şi nici actual având în vedere că nu există o vătămare con-1A se vedea Decizia CNSC nr. 64/C7/3596/14.01.2019.


1 a se vedea în acest sens Hotărârea Renco/Consiliul, punctul 107 de mai sus, punctele 67 şi 682 Hotărârea Comisia/CAS Succhi di Frutta, punctul 55 de mai sus, punctul 111

Dipl. ing. Ovidiu SLIMAC Specialist, Expert în Achiziţii Publice

cretă pe care cerinţa o poate produce contestatorului (care este interesul atâta timp cât respectivul operator se poate califica la respectiva procedură? Dacă poate mai mult, cu siguranţă că acesta poate şi mai puţin). Mai exact, pragul valoric minim privind experienţa similară, în cazul nostru, nu o împiedică pe contestatoare să participe la procedură, aceasta nereclamând, de altfel, vreun impediment în acest sens. Dimpotrivă, nivelul acestui prag valoric dă posibili-tatea ca şi alţi operatori economici să poată participa la procedură, situaţie care nu este de natură să prejudicieze con-testatoarea din punct de vedere legal, asigurarea mediului concurenţial într-o procedură de achiziţie publică fiind de esenţa achiziţiilor publice.Jurisprudenţa în materia interesului în achiziţii publice în etapa analizării documentaţiei de atribuire este cel puţin interesantă, nefiind cristalizată. Aceasta întrucât, în general, CNSC şi curţile de apel consideră că potenţialii opera-tori economici au interes general de participare la procedurile de atribuire, orice solicitare formulată de aceştia în etapa analizării documentaţiei de atribuire fiind „protejată” de această umbrelă mare a interesului general de partici-pare la procedură. Dacă CNSC a ales, în speţa de mai sus, să pornească de la această prezumţie şi să stabilească că nu este lipsită de interes solicitarea contestatoarei, şi mai departe să analizeze pe fond această chestiune şi să ajungă la concluzia că solicitarea este nelegală, în alte speţe CNSC a ales să analizeze, totuşi, excepţia lipsei de interes ridicată de ofertant.Astfel, a sa, CNSC a reţinut că: „Cu toate acestea, Consiliul, observând că societatea contestatoare a semnat de-a 2într-o decizie lungul timpului 8 contracte de furnizare (...) pentru două din cele 3 locaţii, a pus în discuţia contestatoarei excepţia lipsei de interes în promovarea contestaţiei împotriva documentaţiei de atribuire pentru lipsa informaţiilor referitoare la specificaţiile tehnice ale instalaţiei existente şi ale platformelor, în condiţiile în care are acces la amplasament şi cunoaşte necesităţile autorităţii contractante (...). Contesta-toarea a răspuns (...) precizând că prin caietul de sarcini, autoritatea contractantă solicită „butelii mobile compatibile cu instalaţiile de distribuţie”, însă nu furnizează niciun fel de caracteristici tehnice minime cu privire la instalaţiile de distribuţie ale spitalului la care tre-buie conectate aceste butelii mobile. De asemenea, autoritatea contractantă doar recomandă ofertanţilor să viziteze fiecare amplasament în parte şi să întocmească oferta tehnică în conformitate cu „situaţia aflată în teren”. Mai arată că autoritatea contractantă nu i-a pus la dispoziţie nici până la acest moment proiectele de instalaţii fluide. Pentru a putea oferta produse care să corespundă nevoilor autorităţii contractante, este necesară cunoaşterea în detaliu a proiectului de instalaţii fluide medicinale, nefiind suficientă simpla vizitare a ampla-samentelor. Un asemenea proiect conţine descrierea caracteristicilor echipamentelor, instalaţiilor şi reţelelor aferente sistemului caracteris-tic de alimentare cu oxigen al fiecărui spital, caracteristici necesare pentru a putea asigura interoperabilitatea dintre buteliile furnizate şi instalaţiile preexistente la nivelul spitalelor. (...) Contestatoarea nu răspunde, astfel, concret solicitărilor Consiliului, nefiind justificat în niciun fel interesul său. (...) În calitate de furnizor al gazului medical pentru aceeaşi autoritate contractantă (...) contestatoarea cunoaşte foarte bine instalaţiile spitalului, astfel încât aceasta să poată fi în măsură să depună ofertă pentru soluţia provizorie” (!).Ca atare, CNSC a conchis, în respectiva decizie, că „Modul în care îşi formulează cererea contestatoarea nu dovedeşte un interes legitim şi nici unul personal în susţinerea capetelor de cerere referitoare la situaţia de fapt a instalaţiilor existente şi specificaţiilor tehnice ale buteliilor, fiind cert că în acest moment poate depune o propunere tehnică concretă, şi nu una iluzorie, irealizabilă. (...) Deci, deşi au-toritatea este obligată să publice specificaţiile respective în baza deciziei Curţii, în promovarea prezentei contestaţii, contestatoarea invocă un intere teoretic (!), de respectare a legalităţii, şi nu unul practic, de obţinere a unor precizări care să îi permită să depună o ofertă concre-tă, Consiliul urmând a respinge ca lipsite de interes criticile contestatoarei referitoare la situaţia de fapt a instalaţiilor şi specificaţiile teh-nice ale buteliilor, aspect care nu o scuteşte, însă, pe autoritate să furnizeze informaţiile respective (!)”.Deşi în această decizie CNSC şi-a întemeiat raţionamentul pe dispoziţiile art. 32 alin. (1) lit. d), pe cele ale art. 32 alin. (2) şi pe cele ale art. 33 din C.pr.civ., consider că această soluţie este la polul opus faţă de soluţia comentată mai sus şi în articolul lunii ianuarie, în condiţiile în care, practic, CNSC a restricţionat chiar accesul potenţialului ofertant la documentaţia de atribuire.Aşadar, în etapa analizării documentaţiei de atribuire şi a pregătirii ofertei, atunci când contestaţia vizează documen-taţia de atribuire, CNSC şi instanţele de control judiciar trebuie să aprecieze de la caz la caz existenţa intere-sului prin verificarea vătămării concrete pe care actul atacat o poate produce contestatorului. De altfel, în speţa de la care am pornit această analiză am arătat că, de fapt, deşi au respins ca neîntemeiată excepţia lipsei de inte-res, în mod indirect, atât CNSC, cât şi Curtea de Apel Bucureşti, au decis, în mod corect, că nu există un interes legi-tim în a solicita majorarea pragului valoric minim privind experienţa similară, cerinţa neproducându-i prejudicii şi neîngrădindu-i participarea la procedură contestatoarei (în caz contrar, care ar fi fost prejudiciul produs contesta-toarei? Existenţa unor competitori în procedură, situaţie perfect legală şi îmbrăţişată de legislaţia în vigoare, în spe-cial de principiile prevăzute expres la art. 2 din Legea nr. 98/2016).Aşadar, inclusiv în etapa analizării documentaţiei de atribuire şi a pregătirii ofertei se impune analizarea preliminară a interesului contestatorilor, tocmai pentru a preveni încălcarea principiilor de bază prevăzute în materia achiziţiilor publice. Interesul trebuie să fie legitim, iar persoana care pretinde un interes legitim trebuie să demonstreze că suferă un prejudiciu ca o consecinţă a actului autorităţii contractante pe care înţelege să îl conteste.

2A se vedea, în acest sens, Decizia CNSC nr. 2165/C4/2360/23.08.2017.


Drd. Eugen SÂRBUSenior Associate

Oglindă&Partners

Av. Daniel STIGER

Avocat Ioana RotaruAvocat Partener

SCP “Perju, Rotaru & Asociaţii”

av. Marius Vicenţiu COLŢUC


continuare din numărul 140

Lectura 1 - Ce este achiziţia publică?

Prof. Gabriela ILINSpecialist, Expert în Achizi ii Publiceţ

Dipl. ing. Ovidiu SLIMACSpecialist, Expert în Achizi ii Publiceţ

imilarităţile şi diferenţele Sdintre achiziţiile din sectorul public şi cele din sectorul

privat sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 1Asemănări şi diferenţe între achiziţiile din sectorul public şi sectorul privat

Sector Public Sector Privat

Obiective: Achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări Achiziţii de bunuri şi servicii

Scop: Dezvoltarea societăţii - centrică şi nu pentru profit.

Profit-centric. Domeniul de aplicare se limitează la viziunea, misiunea şi obiectivele organizaţiei

Sursa finanţării: Fonduri publice (impozite şi taxe şi împrumuturi şi subvenţii de la institu-ţii de finanţare bilaterale/ multilate-rale)

Fonduri private (acţionari, investitori şi alţii)

Reguli: Cadrul juridic al achiziţiilor, regula-mentele, instrucţiunile şi manualele guvernează întregul proces, de la identificarea cerinţelor până la înche-ierea contractului.

Legea contractuală (comercială) gu-vernează formarea unui contract, însă metoda de achiziţie este determinată de politicile companiei.

Procesul: · Deschis spre examinare publică•Practicienii răspund•Este guvernat de principiile de achi-ziţie aşa cum sunt stipulate în regulile de achiziţii publice

· Închis controlului public, cu excepţia cazului în care este suspectat un act ilegal•Guvernat de politica companiei•Deschis la controlul acţionarilor

Autorizarea cheltuielilor: Gestionarea este bazată pe bugetul de venituri şi cheltuieli

Management

Specialişti, experţi în achiziţii publice, Practicieni:

Responsabili public Responsabili numai în faţa companiei

Cadrul legalAchiziţiile publice sunt guvernate de cadrul juridic al achiziţiilor pu-blice, care este o lege sau o regle-mentare (sau o parte a unei legi sau

reglementări) care este sancţionată de sistemul judiciar al unei anumite ţări. Aceasta stabileşte baza pentru gestionarea achiziţiilor publice.Cadrul juridic privind achiziţiile pu-

blice este în general dezvoltat în continuare în politici şi proceduri, manuale şi linii directoare privind achiziţiile şi gestionarea contracte-lor, inclusiv documentele standard



de solicitare (oferte / licitaţie) care sunt utilizate pentru a face cerere de oferte de la ofertanţi / furnizori calificaţi.Cadrul juridic şi instituţional pri-vind achiziţiile publice (regulile pri-vind achiziţiile publice) reglemen-tează totul, de la identificarea unei cerinţe până la încheierea unui con-tract; uneori inclusiv eliminarea, reutilizarea şi distrugerea mărfuri-lor.Iată câteva articole suplimentare care vă pot ajuta cu acest subiect:

Achiziţia este procesul de achiziţio-nare de bunuri şi servicii (inclusiv lucrări civile) de către o entitate pu-blică sau privată pentru a satisface o nevoie specifică. Două mari cate-gorii de achiziţii sunt identificate aici: bunuri şi servicii. Consider că acestea includ achiziţiile publice de lucrări publice, inclusiv utilităţi cum ar fi apa, canalizarea şi electricita-tea, dat fiind faptul că (cel puţin în achiziţiile publice) lucrările de construcţii civile sunt contractate pentru a oferi în cele din urmă un serviciu - o unitate medicală este construită pentru a furniza servicii medicale, o şcoală care să găzduias-că elevi în procesul de furnizare a serviciilor educaţionale etc. Deci, indiferent de infrastructura con-struită de guvern, scopul său este de a furniza servicii publice.Având în vedere cele de mai sus, este importantă clasificarea în con-tinuare a achiziţiilor în funcţie de sectorul în care acestea sunt utiliza-te, şi anume: publice sau private; astfel, următorul este clasificarea pe care o vom folosi:i. Achiziţiile din sectorul public,ii. Achiziţiile din sectorul privat şiiii. Achiziţionarea de proiecteA. - Achiziţionarea de proiecte din secto-rul public, şi -B. - Procesarea achiziţiilor în sectorul pri-vat

Mai jos, sunt definite primele două (achi-ziţii publice şi private). Achiziţiile din sectorul publicAchiziţionarea de servicii publice este procesul de achiziţionare de bunuri şi servicii pentru funcţiona-rea guvernului şi furnizarea de ser-vicii publice. Ea se realizează într-un cadru juridic specific bazat pe anumite principii care vizează asi-gurarea competitivităţii îndeplinirii cerinţelor privind achiziţiile publice firmelor şi persoanelor calificate în mod transparent şi nediscriminato-riu, pe baza unor criterii de selecţie prestabilite. Scopul achiziţiilor pu-blice este de a oferi tot ceea ce este necesar pentru funcţionarea guver-nului şi, în special, a serviciilor pu-blice pentru populaţia unei ţări.Achiziţia în sectorului privatÎn schimb, achiziţiile din sectorul privat reprezintă procesul de achi-ziţie a bunurilor şi serviciilor pen-tru a satisface nevoile unei anumite entităţi private (de obicei o afacere, cu profit sau nu). Acestea sunt bu-nuri şi servicii necesare pentru:(i) funcţionarea afacerii sau (ii) afacerea care trebuie utilizată în procesul de producţie a bunurilor şi /sau serviciilor pe care le furnizea-ză clienţilor lor. În primul caz, exemplele primare sunt bunurile, cum ar fi papetărie, mobilier, echipamente de birou, etc., necesare pentru o afacere şi în cazul celui din urmă, reprezintă toate bunurile şi serviciile necesare pentru satisfacerea cerinţelor clien-ţilor.

Scopul achiziţiilor publice este de a acorda contracte la timp şi eficiente din punct de vedere al costurilor contractanţilor calificaţi, furnizori-lor şi furnizorilor de servicii pentru furnizarea de bunuri, lucrări şi ser-vicii pentru sprijinirea administraţi-ilor naţionale şi locale şi a serviciilor publice, în conformitate cu princi-

piile şi procedurile stabilite în nor-mele privind achiziţiile publice, res-pectând Principiul celor 5Principiul Achiziţiilor CorecteCei 5 CAm mai spus-o, scris-o, dezbă-tut-o :Ø Atâta timp cât obţinem un preţ corect, în cantitatea corectă, la mo-mentul corect, la calitatea corectă, în locul corect, şi din sursa corectă, gestionăm din punct de vedere teh-nic achiziţia corectă. Care este acel Principiu care nu este atestat de legiuitor dar spre care cu toţi ţintim ?Cel al Corectitudinii !Cei 5 C

Scopul administrării contractelor este de a asigura mecanisme adec-vate pentru monitorizarea şi evalu-area performanţelor contractanţi-lor, furnizorilor şi a prestatorilor de servicii în îndeplinirea obligaţiilor contractuale şi pentru a se asigura că sunt întreprinse acţiunile cores-punzătoare pentru remedierea ra-pidă a oricăror deficienţe constata-te în executarea contractului sau în domeniul de aplicare al contractu-lui cât şi termenii şi condiţiile con-tractuale.

Achiziţia

Obiectivul achiziţiilor publice şi administrarea contractelor

ü Calitatea CORECTĂü Cantitatea CORECTĂü Locul CORECTü Timpul CORECTü Preţul CORECT

Iunie 2019 Revista de Achizi ii Publice ț 15

Florin SILITRĂDirector Adjunct

Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP)

Dipl. ing. Ovidiu SLIMACSpecialist, Expert în

Achizi ii Publiceţ


Pe baza obiectivelor specifice, exis-tă o distincţie clară între achiziţiile publice şi administrarea contracte-lor. Această distincţie, departe de a

diminua importanţa uneia, spre de-osebire de cealaltă, o întăreşte cu adevărat pe fiecare, identificând şi concentrându-se asupra scopului

specific al fiecăreia.Care sunt gândurile tale în privinţa asta? De acord? Dezacord? Aveţi

5ceva de adăugat ?

5Bibliografie selectivă: https://achizitiipublice.gov.ro/workf lows/view; https://procurementleague.com/category/purchasing;

https://www.vasslawyers.eu/the-international-comparative-legal-guide-to-public-procurement-2019-vass-lawyers/

Natura contractului în cadrul procesului de achiziţii aferente contractelor de lucrări pentru realizarea

obiectivelor de investiţii

O abordare care poate fi considerată similară cu cea prezentată în paragra-

ful precedent este cea care priveşte ofertele în care se supraevaluează sumele plătibile pentru mobilizare şi organizarea de şantier de o mani-eră care să genereze efectele negati-ve arătate mai sus.Un alt exemplu de ofertă „dezechi-librată” este cel în care pentru anu-mite articole de lucrare se cotează preţuri unitare mult mai mari decât ceea ce presupune echivalentul consumu-rilor de resurse pe care le implică şi preţu-rile de piaţă asociate respectivelor consu-muri, în timp ce pentru alte articole de lucrări se constată situaţia opusă - se ofertează preţuri unitare prea mici, care nu pot susţine contra-prestaţia aferentă, motivul pentru care ofertantul adoptă o asemenea abordare fiindmaximizarea profi-tului. Abordarea ofertantului se ba-zează pe faptul că anticipează, pe baza experienţelor sale precedente în contracte similare, că articolele de lucrări pentru care a cotat preţuri supraevaluate vor fi necesare pe parcursul implementării contractu-lui în cantităţi semnificativ mai mari decât cele estimate de proiectant, preţul total ofertat fiind păstrat la un nivel competitiv în raport cu valoarea estimată prin subevaluarea

articolelor de lucrări despre care se consideră că vor fi utilizate în canti-tăţi mult mai mici (sau pentru care se prefigurează că pot face obiectul unor cereri de modificare pe par-cursul implementării contractului, înlocuindu-se materialele aferente cu unele cu preţ mai scăzut, de o calitate mai slabă sau origine îndo-ielnică).IV. Un nivel adecvat de acurateţe al investigaţiilor/studiilor/analizelor aferente elaborării soluţiei tehnice şi o detaliere suficientă a acesteia, astfel încât proiectantul să determi-ne cantităţile de lucrări aferente fie-cărui articol de lucrare (listele de cantităţi) cu o marjă de eroare mini-mă (în intervalul +/- 10%), riscul asumat în acest 7.

sens fiind minim V. Experienţă în elaborarea listelor de cantităţi, de o manieră care să permită corelarea cu situaţiile de lu-crări care stau la baza efectuării plăţilor, cu înregistrările ce reflectă progresul fizic al lucrărilor (de ex. cu jurnalul de şantier) şi cu instru-mentele aferente monitorizării implementării contractului (de ex. graficul Gantt). În acest context, trebuie precizat că este recomanda-bil ca estimarea costurilor, instru-mentele aferente monitorizării implementării contractului şi situa-ţiile de lucrări să urmeze aceeaşi

logică de structurare (reflectând activităţile şi pachetele de activităţi aferente planificării metodologiei de execuţie, în conformitate cu ordinea cronologică a acestora şi la un nivel de detaliu care să nu depă-şească strictul necesar pentru a pu-tea determina consumurile de resurse aferente unei activităţi – a se vedea în acest sens şi pct. I, lit. i) de mai sus).VI. Termenele de efectuare a plăţi-lor se stabilesc în corelare cu modul în care este prevăzută monitoriza-rea implementării contractului şi măsurarea cantităţilor de lucrări puse în operă. Ca regulă generală de bună practică, plăţile trebuie efec-tuate lunar în cazul contractelor de lucrări. Astfel, dacă luăm ca exem-plu articolul de lucrări pentru "Ten-cuiala pe pereţi de cărămidă –unitate de

2măsură – m "pentru acesta fiind co-tat un preţ unitar, cantitatea de lucrări puse în operă pentru acest articol de lucrare se va măsura la sfârşitul fiecărei luni, fiind plătit în mod corespunzător (aşa cum se poate vedea mai jos):

7 Îndeplinirea acestei premise presupune că proiectantul are posibilitatea să identifice, pe baza experienţei, cunoştinţelor de specialitate şi bunelor practici ale industriei de profil, cantităţile de lucrări pentru majoritatea categoriilor de lucrări, cu marja de toleranţă menţionată, iar când această condiţie nu este îndeplinită, poate identifica mecanisme contractuale care să gestioneze riscul de cantităţi aferent (cum ar fi mecanismul rezervelor de implementare/sumelor provizionate descrise de Instrucţiunea ANAP nr. 3/2017 pentru gestionarea cheltuielilor aferente relocării utilităţilor). Astfel, toţi operatorii economici se află pe picior de egalitate atunci când întocmesc ofertele, raportându-se la aceeaşi referinţă, cantităţile reale de lucrări care vor fi puse în opera neputând fi anticipate nici de aceştia, pe baza experienţei profesionale, la momentul ofertării.


Av. Daniel Stiger

S i m b o l articol de l u c r a r e

Descriere U n i t a t e de măsu-ră

Cantitate Preţ uni-tar (RON)

A

T o t a l cantitate pusă în o-peră până î n p r e -zent con-form evi-denţelor

2(m )

B

T o t a l cantitate p l ă t i t ă până la luna în-tocmir i i prezentei situaţiide lucrări

2 (m )C

Cantitate plătibilă în baza acestei si-tuaţii de lucrări

2 (m )D = B - C

Sumă de plată în baza a -cestei si-tuaţii de lucrări (RON)E = A x D

FW-205 Tencuială pe pereţi de cărămidă

2m 22.500 25 15.000 12.500 2.500 62,500

Avantajele utilizării abordării descrise la acest punct pentru atribuirea unui contract de lu-crări:a) Pretabile pentru a fi atribuite printr-o procedură competitivă într-o singură etapă - licitaţie des-chisă sau procedură simplificată (necesită eforturi mai mici pentru pregătirea ofertelor şi costurimai scăzute în acest sens);b) Este posibilă începerea efectivă a lucrărilor imediat după semnarea contractului (proiectul tehnic fiind deja elaborat, certificatul de urba-nism, avizele, acordurile autorizaţia de construire obţinută, sau în curs de obţinere);c) Probabilitate mai redusă de apa-riţie în implementarea contractului a unor situaţii care necesită întâlniri între autoritatea/entitatea contrac-tantă şi contractant pentru deter-minarea preţului plătibil aferent unor modificări contractuale – eventuale lucrări suplimentare (de-oarece listele de cantităţi cuprindun număr semnificativ de preţuri uni-tare aferente operaţiunilor reflecta-te de articolele de lucrare, acestea putând fi utilizate ca referinţă pen-tru determinarea noilor preţuri uni-tare, dacă şi când este necesar).Dezavantajele utilizării abordă-rii descrise la acest punct pentru atribuirea unui contract de lu-

crări:a) Preţul final plătibil/Preţul con-tractului pentru implementarea contractului nu poate fi stabilit cu acurateţe de la momentul semnării acestuia, deoarece ofertarea are la bază un deviz estimativ, plăţile fiind realizate pe cantităţi real executate (riscul de cantităţi este preluat de autoritatea contractantă, motiv pentru care trebuie întreprinse toa-te demersurile şi diligenţele necesa-re pentru ca proiectul tehnic să fie unul de calitate, iar sistemul de mo-nitorizare şi măsurare a cantităţilor să fie unul performant);b) Necesită un efort mai ridicat din partea autorităţii contractante (ac-ces la resurse umane suficiente, ca număr, şi cu o pregătire profesiona-lă adecvată) pentru pregătirea do-cumentaţiei de atribuire aferentă

contractului de lucrări (implicit pentru procesul de achiziţie aferent contractării şi realizării proiectului tehnic), precum şi pentru imple-mentarea mecanismelor de moni-torizare, măsurare, documentareşi verificare calitativă şi cantitativă a lucrărilor executate;c)Atunci când criteriile de calificare şi/sau selecţie nu sunt bine conce-pute, procedurile de atribuire ale unor asemenea contracte de lucrări pot atrage un număr mai mare de ofertanţi, cu efecte negative cum ar fi: efort administrativ ridicat pentru evaluarea ofertelor şi consum de timp ridicat în acest sens; apariţia unor preţuri neobişnuit de scăzute din partea operatorilor economici cu apetenţă în asumarea unor ris-curi care nu sunt sub controlul lor.


Dipl. ing. Ovidiu SLIMACSpecialist, Expert în Achizi ii Publiceţ

Jurist Ioana Ciobotă, expert achiziţii publice


Dipl. ing. Ovidiu SLIMACSpecialist, Expert în

Achizi ii Publiceţ

2. Aspecte de urmărit în elabora-rea strategiei de contractare pentru atribuirea contractelor de lucrări care includ şi proiec-tarea acestora de către Antrepre-nor:În cadrul acestei abordări, Contrac-tantul este responsabil atât pentru prestarea serviciilor de proiectare (elaborarea documentaţiei tehnice şi a detaliilor de execuţie atât pentru lucrările permanente cât şi provizo-rii), cât şi pentru lucrările de con-strucţie (permanente, respectiv provizorii), pe baza cerinţelor auto-rităţii contractante care alcătuiesc caietul de sarcini al achiziţiei. Astfel, elementul principal care tre-buie avut în vedere de autoritatea contractantă atunci când elaborea-ză caietul de sarcini al achiziţiei (ce-rinţele tehnice) este că acestea din

urmă nu pot fi la fel de detaliate în comparaţie cu un proiect tehnic, ci trebuie axate pe rezultatele urmărite (spe-cificaţii de performanţă şi/sau de calita-te).Această abordare este mai adecvată în cadrul proiectelor care sunt com-plexe prin faptul că:Includ lucrările de construcţie a in-frastructurii propriu-zise, inte-grând o componentă semnificativă de proces tehnologic, acesta din ur-mă presupunând instalarea unor echipamente destinate efectuării unor operaţiuni electrice, mecanice sau electromecanice integrate într-un flux tehnologic. Rezultatul aces-tei flux tehnologic caracterizează, în fapt, performanţa obiectivului de investiţii;Procesul tehnologic poate fi imple-mentat folosind o gamă largă de

tehnologii şi echipamente;Realizarea construcţiei necesită o soluţie tehnicăcomplexă, în raport de care autoritatea contractantă nu doreşte să preia toate riscurile lega-te de calitatea proiectării;Experienţa contractantului – Antreprenorul general în realizarea unor construcţii similare aduce o valoare semnificativă asupra per-formanţei rezultatul obiectului de investiţii.Caracteristicile comune ale acestei abordări sunt următoarele: Descrierea obiectului contractului este realizată prin specificaţii de performanţă care prezintă de o ma-nieră obiectivă rezultatele care tre-buie atinse de obiectivul de investi-ţii. Prin urmare, încă de la faza de studiu de fezabilitate/documenta-ţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie, autoritate/entitatea contractantă trebuie să-şi adapteze modul în care pregăteşte achiziţia viitoarelor lucrări,conţinutul stu-diului de fezabilitate (SF)/DALI-ului urmând a fi axat pe: a) estimarea costurilor;b) prezentarea soluţiei tehnice con-ceptuale aferentă opţiunii selectate;c) cerinţele funcţionale;d) condiţiile de funcţionare, de mentenanţă/întreţinere, interfaţa-rea cu alte echipamente/instalaţii în timpul şi după finalizarea construc-ţiei. Toate aceste informaţii vor repre-zenta bază pentru cerinţele autori-tăţii/entităţii contractante ce stau la elaborarea caietului de sarcini al achiziţiei, respectiv ale documenta-ţiei de atribuire, odată ce autoritatea contractantă aprobă studiul de fe-zabilitate/documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie. Specifi-caţiile de performanţă, astfel stabi-l i te, prezintă caracterist ici-le/criteriile de performanţă care trebuie atinse, fără a se indica meto-da de lucru pentru realizarea lucră-rile aferente. Indicatorii de perfor-manţă şi calitate, ca rezultat al indi-catorilor tehnico-economici identi-


ficaţi la nivelul documentaţiei t ehn i co -economice pen t r u SF/DALI şi obiectivele asociate sunt utilizate ca repere pentru a se putea verifica conformitatea lucră-rilor cu cerinţele autorităţii contrac-tante. De asemenea, criterii-le/indicatorii de performanţă şi calitate se vor referi şi la aspectele privind eficienţa, funcţionalitatea, durabilitatea, fiabilitatea, siguranţa care trebuie atinse de construcţia în cauză, alături de metodele de verifi-care a îndeplinirii acestora (de exemplu, modul de realizare a tes-telor - inclusiv scenariile în care vor fi testate principalele componente ale lucrării şi echipamentele aferen-te). Aceste informaţii trebuie stuc-turate astfel:1.La nivel de sistem – prezentân-du-se cerinţele minime care trebuie îndeplinite de rezultatele finale rezultate din operarea construcţiei în cauză (de exemplu, pentru o sta-ţie de epurare a apelor reziduale, trebuie prezentate cel puţin infor-maţii cu privire la: capacitate totală, condiţii de calitate a apei evacuate, eficienţa globală a staţiei, nivelul de automatizare a proceselor aferente operării fluxului tehnologic; în ca-zul unei clădiri inteligente,trebuie prezentate cel puţin informaţii cu privire la: nivelul de integrare a pro-ceselor şi instalaţiilor care asigură funcţionarea respectivei clădiri, efi-cienţa generală a acesteia etc.);2.La nivel de componente prin-cipale- prezentându-se cerinţele minime care trebuie îndeplinite de componentele considerate impor-tante de către autoritatea contrac-tantă datorită valorii adăugate a acestora în ceea ce priveşte durabi-litatea, funcţionalitatea, operarea şi întreţinerea întregului sistem, sau datorită impactului acestora asupra valorii obiectivului de investiţii (de exemplu, capacitatea, funcţionali-tatea, costurile de operare şi întreţi-nere, inclusiv pentru alegerea unui sistem HVAC, (utilizând doar electricitate sau prin sistem de răci-

re pe bază de apă)în cazul unei clă-diri inteligente; capacitatea, funcţi-onalitatea, costurile de operare şi întreţinere, inclusiv pentru realiza-rea înlocuirilor pentru suflantele de aer, în cazul uneistaţii de epurare a apelor reziduale);3.La nivelul materialelor şi echi-pamentelor principale încorpo-rate în lucrare - de exemplu, cerin-ţele minime privind durabilitatea, funcţionalitatea şi criteriile estetice aferente finisajelor principale, în cazul unei clădiri inteligente; dura-bilitatea, capacitatea, funcţionalita-tea, costurile de operare şi întreţine-re, inclusiv pentru realizarea înlo-cuirilor pentru pompe, în cazul unei staţii de epurare a apelor rezi-duale. Prin specificaţiile de performanţă se prezintă informaţii cu privire la: i. Elementele de context care des-criu realizarea construcţiei în cauză - de exemplu, informaţii cu privire la amplasamentul şantierului, con-diţiile climaterice, topografice şi geologice, condiţiile arheologice, eventuala existenţă a unor struc-turi/construcţii adiacente, necesi-tatea demolării acestora (dacă este cazul), situaţia căilor de acces, cerinţele de mediu specific, etc.;ii. Interfaţarea cu alte echipamen-te/instalaţii şi/sau construcţii în timpul realizării lucrărilor;iii. Cerinţe specifice aferente admi-nistrării contractului – de exemplu, descrierea livrabilelor care trebuie realizate de contractant şi tipurile de informaţii pe care le va pune la dispoziţie autoritatea contractantă pe parcursul derulării contractului, mecanismele de examinare şi apro-bare a livrabilelor, cerinţe cu privire la modul de realizare a raportărilor referitoare la progresul lucrărilor, mecanismele de monitorizare a im-plementării contractului (vizite de lucru, întâlniri de progres), modul de documentare/înregistrare a constatărilor, descrierea protocoa-lelor de acceptanţă/recepţie, etc.;iv. Cerinţele minime referitoare la

elaborarea proiectului tehnic – de exemplu, termene limite care tre-buie respectate de părţile contrac-tuale pentru elaborarea documen-taţiilor tehnice, respectiv analiza acestora de către Beneficiar, revizu-irea şi aprobarea lor, modul de interacţiune a părţilor contractuale în procesul de revizuire şi aprobare a livrabilelor, standardele care tre-buie respectate, etc.;v. Descrierea soluţiei tehnice con-ceptuale aferentă opţiunii selectate la nivelul studiului de fezabilita-te/documentaţiei de avizare a lu-crărilor de intervenţie;vi. Cerinţele funcţionale şi condiţii de operare şi întreţinere a construc-ţiei, precum şi interfaţarea cu alte echipamente/instalaţii şi/sau con-strucţii în timpul fazei de operare a obiectivului de investiţii;vii. Specificaţiile de performanţă (pe nivelurile descrise mai sus);viii. Modul de realizare al testelor şi punerea în funcţiune;ix. Modul de realizare al încercărilor de probă (dacă e cazul);x. Modul de realizare al instruirii personalului care va opera obiecti-vul de investiţii;xi. Cerinţele minime referitoare la garanţiile tehnice;xii. Cerinţe privind piesele de schimb şi activităţi de mentenanţă din partea contractantului (dacă există);xiii. Lista de preţuri aferente cate-goriilor de lucrări în funcţie de care se vor elabora propunerile financia-re de către ofertanţi (denumită ge-neric ”listă de preţuri”); xiv. Mecanismele de realizare a plă-ţilor. În cazul utilizării acestei abordări pentru construcţia obiectivului de investiţii – prin atribuirea unui con-tract ce include proiectarea şi exe-cuţia lucrărilor, trebuie pornit de la premisa că elaborarea proiectului tehnic, respectiv stabilirea soluţiei tehnice şi a metodologiei de execu-ţie a lucrărilor, alături de metodele de lucru, precum şi selectarea mate-


Andreea ZVÂCSenior Associate Wolf Theiss

Florentina DRĂGAN

rialelor şi a echipamentelor care vor fi încorporate în lucrare se numără printre responsabilităţile Contractantu-lui. Astfel, aceste elemente nu sunt cunoscute în totalitate de către ope-ratorii economici la momentul ela-borării ofertelor, motiv pentru care este foarte important ca autorita-tea/entitatea contractantă să solicite aces-tora să explice prin propunerile lor tehnice, în primul rând, cum vor îndeplini cerinţele de performanţă, prin prezenta-rea metodelor de lucru şi resurselor pe care le vor utiliza pentru imple-mentarea contractului, alături de graficul de execuţie. În acest con-text, trebuie înţeles că informaţiile referitoare la specificaţiile tehnice aferente materialelor şi echipamen-telor care vor fi încorporate în lu-crare trebuie să se limiteze în aceas-tă etapă (cea de ofertare) la cele care pot fi considerate principale pentru

8implementarea contractului . Pen-tru cele care pot fi considerate auxi-liare/secundare în raport cu reali-zarea lucrărilor, respectiv atingerea indicatorilor de performanţă şi cali-tate impuşi de autoritatea/entitatea contractantă, aceasta din urmă nu

trebuie să solicite operatorilor eco-nomici prezentarea unor informaţii detaliate (cum ar fi fişe tehnice, desene, etc.) în cadrul ofertelor, acestea urmând a fi supuse spre aprobare înainte de punerea lor în operă, cu excepţia în care autorita-tea/entitatea contractantă solicită în mod expres anumite cerin-ţe/caracteristici minime la nivelul unor echipamente.De asemenea, autoritatea/entitatea contractantă trebuie să solicite ofertanţilor prin formularul de pro-punere tehnică (parte a documen-taţiei de atribuire) să prezinte în ca-drul ofertelor schiţe/deseneşi tri-miteri la bunele practici din indus-tria de profil, inclusiv experienţele lor în alte proiecte similare, care susţin ipotezele principale asumate şi dovedesc că metodele propuse pentru implementarea contractului sunt relevante în contextul dat, ară-tându-se avantajele aduse autorită-ţii contractante.În ceea ce priveşte criteriile de atri-buire, cele mai adecvate în acest caz sunt cel mai bun raport calitate-preţ, sau cel mai bun raport calitate-

cost. Următorii factori pot fi luaţi în con-siderare:1. Preţ;2. Modul de abordare a proiectului

9tehnic ; 3. Demonstrarea îndeplinirii unor cerinţe de performanţă la un nivel mai ridicat decât cele minime stabi-lite de 10autoritatea contractantă ;4. Gradul de adecvare al graficului de execuţie şi corelarea cu metodo-logia de execuţie propusă; 5. Metodologia de execuţie, inclusiv măsurile avute în vedere pentru pregătirea începerii lucrărilorşi pla-nul de asigurare a calităţii lucrărilor executate; 6. Experienţa personalului cheie relevant (man gerul de proiect, aşeful echipei de proiectare, inginerul responsabil cu dezvoltarea soluţiei tehnice aferentă fluxului tehnolo-gic, etc.) ;7. Ofertarea unor garanţii extin-

11se/suplimentare .În general, în cazul contractelor care au ca obiect proiectarea şi execuţia lucrărilor, modul de exprimare a preţului contractului are la bază

8 Pentru acestea ofertanţii ar trebui să aibă dreptul să propună în ofertă mai multe materiale/echipamente echivalente (din punct de vedere al performanţei, funcţionalităţii, capacităţii, durabilităţii, condiţiilor de operare, calităţii materiilor prime componente, calităţii de asamblare şi finisare, cerinţelor de întreţinere, costului şi disponibilităţii pieselor de schimb). Acest lucru ar evita realizarea unor demersuri specifice pentru modificarea contractului, în situaţia în care un material/echipament nu mai este dispo-nibil pe piaţă pe parcursul implementării contractului. În orice situaţie, înlocuirea unui material/echipament considerat principal/critic pentru atingerea cerinţelor de per-formanţă asumate de ofertant trebuie să aibă la bază o analiză din perspectiva tuturor aspectelor precizate în această notă de subsol;9 Următoarele aspecte vor fi avute în vedere în acordarea punctajului la aplicarea acestui factor de evaluare:I. Rolul şi interacţiunea echipei de proiectare cu echipa de construcţie în fazele de execuţie a proiectării şi construcţiei sunt explicate într-un mod clar ce demonstrează că este asigurată implicarea suficientă şi continuă a echipei de proiectare pe toată durata implementării proiectului.II. Metoda de realizare a proiectării demonstrează implicarea în timp util, sistematic şi suficient a echipei de proiectare în activitate de reverificare a execuţiei lucrărilor, în procesul de optimizare a soluţiilor tehnice, în determinarea costurilor de execuţie, în evaluarea alternativelor pentru găsirea unor soluţii cât mai eficiente, în procesul de selecţie a materialelor şi metodelor de execuţie.III. Metoda de proiectare demonstrează un nivel ridicat al controlului de calitate realizat de specialişti în fiecare fază a procesului de proiectare.IV. Interacţiunile, în timpul fazei de proiectare, între personalul Contractantului şi ale Autorităţii Contractante şi, de asemenea, cu Autorităţile publice sunt clar definite, asigurând astfel o implementare rapidă şi în timp real a modificărilor necesare sau a observaţiilor apărute;V. La nivelul propunerii tehnice se identifică, în mod clar şi facil, metode relevante şi realizabile care vor fi utilizate în scopul de a reduce efectele negative asupra mediului, atât pe timpul execuţiei lucrărilor, cât şi în perioada de operare;VI. La nivelul propunerii tehnice se identifică, în mod clar şi facil, metode relevante şi realizabile pentru minimizarea interferenţei cu participanţii la trafic (adică întârzierile şi congestiile datorate lucrărilor rutiere) în timpul fazei de construcţie. VII. Propunerea tehnică demonstrează că vor fi puse în aplicare soluţii suplimentare de întărire a siguranţei traficului (cum ar fi furnizarea unor soluţii alternative de evacuare în caz de accident/blocaj al drumului care pot fi evaluate în timpul necesar pentru evacuarea drumului în caz de urgenţă).VIII. Propunerea tehnică demonstrează clar că timpul de execuţie al lucrărilor este redus prin soluţiile de proiectare propuse şi / sau utilizarea metodelor de execuţie sau a utilajelor folosite.IX. Propunerea tehnică oferă soluţii pentru reducerea impactului vizual al construcţiei şi o integrare arhitecturală mai bună (de exemplu, prin orientarea către realizarea construcţiilor la nivel subteran, sau prin optimizarea suprafeţelor ocupate de construcţie – reducerea gradului de ocupare a terenului prin construirea pe înălţime).10Factorii de evaluare se referă, în acest context, la specificaţiile de performanţă stabilite la nivel de sistem (a se vedea punctul 1 de la pag. 11) şi trebuie corelaţi cu cei prevă-zuţi în studiul de fezabilitate/DALI. Odată identificate specificaţiile tehnice de performanţă care se pretează a fi utilizate drept factori de evaluare, trebuie precizate în caie-tul de sarcini metodele de măsurare şi ipotezele care stau la baza acestora. De asemenea, trebuie să fie clar stipulate în contract mecanismele de gestionare a consecinţele neîndeplinirii nivelurilorsuperioare asumate de ofertant prin propunerea tehnică la finalizarea implementării contractului – de ex., obligativitatea adoptării unor măsuri de remediere, diverse forme de sancţiuni (însoţite de modul de calcul al acestora), etc. Atunci când îndeplinirea cerinţelor aferente specificaţiilor de performanţă depinde, în principal, de factori care nu sunt sub controlul contractantului, nu se recomandă utilizarea acestora ca factori de evaluare;11Ca principiu, în cazul utilizării de factori de evaluare bazaţi pe termene de garanţie trebuie urmărit ca ponderea acestoră să fie de cel mult 10-15 %, cu luarea în considerare a obiectului, tipului şi naturii contractului, precum şi cu plafonarea la un nivel rezonabil al numărului maxim de ani de garanţie care poate fi punctat drept avantaj. Argu-mentul limitării ponderii are la bază însăsi noţiunea de ”garanţie” care presupune implicit şi condiţiile de asigurare a acesteia, şi care sunt evidenţiate separat de obligaţiile beneficiarului de a utiliza şi întreţine rezultatul contractului în condiţiile în care acesta a fost proiectat. Prin urmare, lipsa întreţinerii lucrării, sau neexecutarea operaţiunilor aferente acesteia de către beneficiar (autoritatea contractantă) „diluează” avantajul estimat ca urmare a punctării garanţiei oferită de către executant. În aceste condiţii, dacă executantul lucrărilor nu este obligat să execute şi lucrările de întreţinere pe o perioadă de timp, un simplu anagajament cu privire la acordarea unei perioade de garanţie a lucrării peste cel minim stabilit prin lege, nu poate fi suficient pentru a garanta autorităţii contractante avantajului oţinut pe perioda evaluării ofertelor păstrarea în imple-mentarea contractului;


sume forfetare care corespund pachetelor/categoriilor de activi-tăţi aferente implementării acestu-ia. Conform acestei abordări clasi-ce, contractantul este de acord ca pentru un preţ forfetar (fix) să reali-zeze toate operaţiunile/lucrările necesare îndeplinirii fiecărui jalon stabilit de autoritatea contractantă, la nivelul de calitate şi performanţă impus de aceasta, riscul de cantităţi fiind preluat, prin urmare, de con-tractant. Autoritatea contractantă este de acord să plătească acest preţ, prin contract fiind stabilite, de obicei,mai multe tranşe (plăţi perio-dice) în corelare cu progresul fizic al lucrărilor. În acest context, Lista

12de preţuri elaborată de autoritatea contractantă nu trebuie să aibă asociate liste de cantităţi obliga-torii pentru ofertanţi (acestea ur-

mând a fi elaborate în procesul de realizare a proiectului tehnic), fiind utilizată, în primul rând, pentru sta-bilirea unui mod unitar de întocmi-re a propunerilor financiare.

În cazul contractelor în care preţul total are la bază defalcarea pe sume forfetare, documentaţia de atribui-

re (în special formularul de propu-nere financiară, respectiv Lista de preţuri) trebuie să includă o listă a principalelor componente ale con-strucţiei care trebuie proiectate, executate, instalate, testate şi puse în funcţiune împreună cu o defalca-re rezonabilă a fiecărei componen-te. Nu se recomandă ca autorită-ţile contractante să pună la dis-poziţia operatorilor economici listele de cantităţi estimative de la nivelul studiului de fezabilita-te (SF)/DALI-ului (dacă exis-tă), deoarece acestea nu sunt de-finitive şi pot fi utilizate doar pentru calcularea valorii estima-te a contractului de lucrări. Un exemplu de listă de preţuri este cel de mai jos , aferent unei staţii de 13

epurare a apelor reziduale (Defal-care activităţi la nivel 1):

12Conceputul de „Lista de preţuri” este utilizat în cadrul clauzelor contractuale ale contractului national reglementat prin Anexa nr. 2 la HG nr. 1/2018 sub denumirea de „Graficul de esalonare al plăţilor”;13Lista de preţuri/Graficul de preţuri reprezintă baza formularului de propunere financiară inclus în documentaţia de atribuire, ofertanţii trebuind să furnizeze preţuri forfetare pentru fiecare element, în conformitate cu nivelurile de defalcare. Odată ce contractul este semnat, lista de preţuri asumată de ofertantul câştigător va deveni bază pentru graficul de eşalonare a plăţilor.

Nr. crt. Categorii activităţi Preţ forfetar

1 Proiectare 500,000

2 Lucrări de fundaţii 250,000

3 Lucrări de conducte 1,250,000

4 Sistem grătare 500,000

5 Unitate pentru îndepărtarea nisipului (deznisipator)

300,000

6 Decantoare primare 750,000

7 Decantoare secundare 500,000

8 Unitate de eliminare a nămolului 250,000

9 Laborator 250,000

10 Clădiri administrative 500,000

11 Punere în funcţiune 250,000

TOTAL 5,300,000

continuare în numărul următor



ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 19/2019 din 29 martie 2019

pentru modificarea şi completarea unor acte normative10. Articolul 90 va avea următo-rul cuprins:"ART. 90Obligaţiile suplimentare de capital social minim prevăzute la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 pri-vind fondurile de pensii adminis-trate privat, republicată, cu modifi-cările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 iunie 2019, se varsă până la data de 31 decem-brie 2019."ART. IIOrdonanţa de urgenţă a Guvernu-lui nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 11 iunie 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 288/2010, cu modificările şi com-pletările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:1. La articolul 37, litera a) se mo-difică şi va avea următorul cuprins:"a) pentru creditele acordate în valută, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă EURIBOR/LIBOR la o anumită perioadă, în funcţie de valuta credi-tului, la care creditorul adaugă o anumită marjă fixă pe toată perioa-da derulării contractului;".2. La articolul 37, după litera a) se introduce o nouă literă, litera a^1), cu următorul cuprins:"a^1) pentru creditele acordate în monedă naţională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referin-ţă calculat exclusiv pe baza tranzac-ţiilor interbancare la o anumită pe-rioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toa-tă perioada derulării contractului. Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobândă variabilă se publică în fiecare zi lucrătoare pe

website-ul Băncii Naţionale a României şi reprezintă rata de do-bândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbanca-ră. Indicele de referinţă se calculea-ză la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pen-tru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor;".ART. IIIAlineatul (1) al articolului 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernu-lui nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernu-lui nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 20 septembrie 2016, se modifică şi va avea următorul cuprins:"(1) În contractele de credit cu dobândă variabilă se vor aplica următoarele reguli:a) pentru creditele în valută, dobân-da va fi compusă dintr-un indice de referinţă EURIBOR/LIBOR la o anumită perioadă, în funcţie de valuta creditului, la care creditorul adaugă o anumită marjă fixă pe toa-tă perioada derulării contractului;b) pentru creditele acordate în monedă naţională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referin-ţă calculat exclusiv pe baza tranzac-ţiilor interbancare la o anumită pe-rioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toa-tă perioada derulării contractului. Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobândă variabilă se calculează şi se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii

Naţionale a României şi reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Indicele de referinţă se calculează la finalul fiecărui tri-mestru, ca medie aritmetică a rate-lor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor;c) în acord cu politica comercială a fiecărui creditor, acesta poate redu-ce marja şi/sau aplica un nivel mai redus al indicelui de referinţă, având dreptul ca, pe parcursul de-rulării contractului, să revină la va-loarea marjei menţionate în con-tract la data încheierii acestuia şi/sau la nivelul indicelui de referin-ţă;d) modul de calcul al dobânzii tre-buie indicat în mod expres în con-tract, cu precizarea periodicităţii şi/sau a condiţiilor în care survine modificarea ratei dobânzii variabi-le, atât în sensul majorării datorate indicelui de referinţă EURIBOR/indicelui de referinţă pentru credi-tele acordate în lei cu dobândă vari-abilă/LIBOR, cât şi în cel al redu-cerii acesteia;e) valoarea indicilor de referinţă utilizaţi în formula de calcul a do-bânzii variabile va fi afişată şi per-manent actualizată, pe website-urile creditorilor şi la toate punctele de lucru ale acestora."ART. IVLegea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Par-tea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, cu modificările şi completările ulteri-oare, se modifică şi se completează după cum urmează:1. La articolul 22, alineatul (1^1) se modifică şi va avea următorul


cuprins:"(1^1) Pentru perioada 1 martie 2019 - 28 februarie 2022, pentru clienţii casnici furnizarea de energie electrică se realizează în condiţii reglementate de către ANRE."2. La articolul 76, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(4) Preţurile de vânzare a energiei electrice livrate de producători fur-nizorilor de ultimă instanţă con-form prevederilor art. 28 lit. b1) se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate de ANRE."3. La articolul 79, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cu-prins:"(8) Pentru calculul tarifelor de transport şi distribuţie a energiei electrice, în perioada de reglemen-tare 2019 - 2024, rata de rentabilita-te a capitalului investit, reprezen-tând costul mediu al capitalului in-vestit, exprimat în termeni reali, înainte de impozitare este de 6,9%."4. La articolul 104, după alinea-tul (6) se introduce un nou ali-neat, alineatul (6^1), cu următo-rul cuprins:"(6^1)Concedentul/concesionarul, în ve-derea înfiinţării sistemului de distri-buţie a gazelor naturale, are obliga-ţia obţinerii în prealabil a autorizaţi-ilor specifice prevăzute de legislaţia în vigoare."5. La articolul 104, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(7) După adjudecarea concesiunii, în vederea desfăşurării activităţii, concesionarul solicită licenţele spe-cifice prevăzute de legislaţia în vigoare. Acesta are obligaţia să asi-gure şi furnizarea gazelor naturale în regim reglementat la clienţii cas-nici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate până la data elimină-rii preţurilor reglementate, scop pentru care are obligaţia să deţină şi licenţa pentru activitatea de furni-zare de gaze naturale; pentru opera-

torul economic care, potrivit preve-derilor legale, are obligaţia de a rea-liza separarea legală a activităţilor de distribuţie şi furnizare, operato-rul economic afiliat acestuia deţine licenţa pentru activitatea de furni-zare de gaze naturale şi are obligaţia să asigure furnizarea gazelor natu-rale în regim reglementat la clienţii casnici care nu şi-au exercitat drep-tul de eligibilitate până la data elimi-nării preţurilor reglementate."6. Articolul 105 se modifică şi va avea următorul cuprins:"Asigurarea urmăririi executării lucrărilorART. 105Concedentul/concesionarul servi-ciului public de distribuţie a gazelor naturale trebuie să asigure urmări-rea executării lucrărilor prevăzute în autorizaţia de înfiinţare/contrac-tul de concesiune, prin personal propriu sau prin personal contrac-tual, autorizat conform reglemen-tărilor ANRE."7. La articolul 178, după alinea-tul (5) se introduce un nou ali-neat, alineatul (6), cu următorul cuprins:"(6) Pentru calculul tarifelor de transport şi distribuţie a gazelor naturale, în perioada de reglemen-tare 2019 - 2024, rata de rentabilita-te a capitalului investit, reprezen-tând costul mediu al capitalului investit, exprimat în termeni reali, înainte de impozitare, este de 6,9%."8. La articolul 179 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:"b) furnizarea gazelor naturale la preţ reglementat şi în baza contractelor-cadru până la 30 iunie 2022 pentru clienţii casnici;".ART. VArticolul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglemen-tare în Domeniul Energiei, publica-tă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2007, aprobată cu modificări şi comple-

tări prin Legea 160/2012, cu modi-ficările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:1. La articolul 2, alineatele (3) şi (3^1) se modifică şi vor avea ur-mătorul cuprins:"(3) Nivelul tarifelor şi contribuţii-lor prevăzute la alin. (2) se stabileşte anual prin ordin al preşedintelui ANRE, cu excepţia contribuţiei anuale percepute de la titularii de licenţe în domeniul energiei electri-ce şi al gazelor naturale, şi se publi-că în Monitorul Oficial al Români-ei, Partea I.(3^1) Contribuţia anuală percepută de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice şi al gazelor natu-rale este egală cu 2% din cifra de afaceri anuală realizată de aceştia din activităţile ce fac obiectul licen-ţelor acordate de ANRE. Cifra de afaceri ce se constituie ca bază de calcul pentru perceperea contribu-ţiei anuale este definită şi calculată conform reglementărilor ANRE aprobate prin ordin al preşedintelui ANRE cu avizul Comisiei Naţiona-le de Strategie şi Prognoză."2. La articolul 2, după alinea-tul (3^1) se introduce un nou ali-neat, alineatul (3^2), cu următo-rul cuprins:"(3^2) Prin derogare de la prevede-rile alin. (3) şi (3^1), contribuţia anuală percepută de la titularii licenţelor de exploatare comercială a capacităţilor de producere a ener-giei electrice pe bază de cărbune, precum şi a celor de producere a energiei electrice şi termice în coge-nerare, se stabileşte anual prin ordi-nul preşedintelui ANRE prevăzut la alin. (3)."ART. VIAlineatul (6) al articolului 143 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernul-ui nr. 111/2011 privind comunica-ţiile electronice, publicată în Moni-torul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 27 decembrie 2011, aprobată cu modificări şi comple-tări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulteri-


oare, se modifică după cum urmea-ză:"(6) În cazul utilizării frecvenţelor radio prevăzute la art. 28 alin. (1) fără licenţă, cuantumul amenzii aplicate potrivit alin. (1) este de 0,1% din cifra de afaceri înregistra-tă în anul precedent de către per-soana care săvârşeşte fapta pentru fiecare zi de utilizare fără licenţă."ART. VIIAplicarea prevederilor art. 42 alin. (1^1) din Legea nr. 159/2016 pri-vind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electroni-ce, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 25 iulie 2016, cu completă-rile ulterioare, se suspendă până la data de 1 septembrie 2019.ART. VIII(1) Aplicarea art. 60 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 privind fondu-rile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările şi com-pletările ulterioare, se suspendă până la data de 31 mai 2019.(2) Pe perioada suspendării prevă-zută la alin. (1), capitalul social mi-nim necesar pentru administrarea

unui fond de pensii este echivalen-tul în lei, calculat la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României la data constituirii, al su-mei de 4 milioane euro.ART. IXPrevederile art. I pct. 9 se aplică pentru taxa datorată de instituţiile bancare începând cu anul 2019.ART. XMetodologia privind determinarea cotei de piaţă, marjei de dobândă, a activelor financiare nete şi a celor care se scad din baza impozabilă, precum şi raportarea indicatorilor necesari calculării taxei pe active, prevăzute la art. 86 - 88 din Ordo-nanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completa-rea unor acte normative şi proroga-rea unor termene, cu completările ulterioare, precum şi cu modificări-le aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă se stabileşte prin norme metodologice, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu consulta-rea Băncii Naţionale a României, în termen de 45 de zile de la data intră-rii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.ART. XI(1) Prevederile art. II şi III intră în

vigoare la data de 2 mai 2019 şi se aplică creditelor acordate consu-matorilor după această dată, pre-cum şi refinanţării creditelor acor-date consumatorilor aflate în deru-lare la această dată.(2) Prevederile art. II şi III se pot aplica şi contractelor aflate în deru-lare la data prevăzută la alin.(1) cu acordul părţilor formalizat prin act adiţional la contractul de credit.(3) La cererile formulate de consu-matori pentru refinanţarea credite-lor în derulare sau pentru modifica-rea contractelor în derulare, institu-ţiile bancare răspund în termen de maximum 60 de zile de la data soli-citării formulate de aceştia.ART. XIIÎn termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordo-nanţe de urgenţă, Autoritatea Naţi-onală de Reglementare în Dome-niul Energiei realizează modifica-rea reglementărilor incidente pen-tru punerea în aplicare a prevederi-lor art. 79 alin. (8) şi art. 178 alin.din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulteri-oare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă.

Notificare privind bunele practici în realizarea achiziţiilor aferente contractelor de lucrări pentru

construcţia/modernizarea obiectivelor de investiţiiRealizarea proiectului tehnic şi execuţia lucrărilor de către antreprenorAvând în vedere:- prevederile art. 155 – 156 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 20 alin. (10) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulteri-oare, respectiv 165 – art. 166 din Legea nr. 99/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 22 alin. (10) din HG nr. 394/2016, cu modificările şi completările ulteri-

oare, care reglementează modul de elaborare a specificaţiilor tehnice şi a caietului de sarcini, ca parte com-ponentă obligatorie a documentaţi-ei de atribuire,- specificul contractelor de lucrări şi, în special, a celor care includ şi proiectarea acestora, în ceea ce pri-veşte modul de alocare a riscurilor între părţile contractuale,- necesitatea structurării conţinu-tului caietului de sarcini în corelare cu specificul contractului de lucrări şi a modului de exprimare a preţului

contractului (a se vedea în acest sens ghidul de achiziţii publice dis-ponibil la adresa de internet www.achizitiipublice.gov.ro, secţiu-nea ”Procesul de achiziţii publice – Pla-nificarea – Stabilirea abordării de achizi-ţie – Stabilirea condiţiilor contractuale – Precizări contractuale preţ şi plată”),Autorităţile contractante vor avea în vedere următoarele aspecte în situaţia în care le sunt aplicabile prevederile Anexei nr. 2 din HG nr. 1/2018 în procesul de atribuire a contractelor de lucrări care includ şi



proiectarea acestora, cu menţiunea că precizările de mai jos pot fi con-siderate bună practică, recoman-dându-se utilizarea lor şi în cazul atribuirii unor asemenea contracte care au o valoare estimată mai mică decât 24.977.096 lei. Ca regulă generală, obiectivele de investiţii care compun infrastructura publică se realizează prin intermediul unor

1contracte de lucrări , care implică următoarele diferite:

22 abordări1. Execuţie pe baza proiectului tehnic pus la dispoziţie de Bene-ficiar (a se vedea abordarea reflec-tată prin clauzele contractuale pre-văzute prin Anexa nr. 1 la HG nr. 1/2018). Această abordare ar tre-bui aplicată atunci când sunt înde-plinite următoarele premise:a. obiectul principal al lucrărilor este realizarea unor activităţi/ope-raţiuni cu un grad ridicat de stan-dardizare pentru lucrări de rezis-tenţă, arhitectură şi/sau finisaje aferente unei structuri civile/de

3drum ;

4b. riscul de cost este prea ridicat;c. realizarea proiectului tehnic nu presupune activităţi de o complexi-tate deosebită (adică poate fi pregă-tit de o companie de proiectare pe baza normativelor tehnice şi pro-iectelor similare realizate, fără a fi

necesar să fie încorporate elemente inovative şi/sau experienţa Antre-prenorului în identificarea soluţii-lor optime/cele mai adecvate afe-rente realizării respectivelor lu-crări), iar costurile de construcţie, de întreţinere şi / sau de operare sunt cei mai importanţi factori decizionali în alegerea soluţiei teh-nice dintre opţiunile reflectate la ni-velul studiului de fezabilitate;d. autoritatea contractantă doreşte să aibă controlul asupra procesului de proiectare (adică doreşte să fie implicată în aprobarea tuturor deta-liilor constructive şi alegerii între diferitele opţiuni aferente acesto-ra);Exemple de astfel de proiecte pot include: şcoli, clădiri de biro-uri, clădiri de locuinţe, tuneluri, di-guri, lucrări de irigaţii, reţele de apă şi/sau canalizare, autostrăzi/ dru-muri şi lucrări simple de infrastruc-tură (cum ar fi lucrările de reparaţii capitale şi lucrări de întreţinere pen-tru clădiri/drumuri) şi altele care se încadrează în condiţiile menţionate la lit. a) – d).2. Realizarea proiectului tehnic şi execuţia lucrărilor de către An-treprenor (a se vedea abordarea reflectată prin clauzele contractuale prevăzute prin Anexa nr. 2 la HG

nr. 1/2018). Este adecvată utiliza-rea unui asemenea contract în cazul proiectelor care implică următoare-le trăsături:a. scopul principal al lucrărilor este de a realiza infrastructura obiecti-vului de investiţii, integrând o com-ponentă semnificativă de proces tehnologic, acesta din urmă presu-punând instalarea unor echipamen-te destinate efectuării unor operaţi-uni electrice, mecanice sau electro-mecanice pe parcursul funcţionă-rii/exploatării respectivului obiec-tiv de investiţii;b. proiectul implică realizarea unui proiect tehnic complex (deoarece presupune alegerea soluţiilor tehni-ce dintr-o gamă largă de tehnologii şi echipamente disponibile pe pia-ţă), făcând necesară luarea în consi-derare a experienţei şi abilităţilor Antreprenorului, având în vedere că pot aduce o valoare adăugată semnificativă în performanţa atinsă de rezultatul proiectului;c. selectarea prealabilă a tehnologiei şi/sau a echipamentelor prin docu-mentaţia de atribuire ar elimina participarea anumitor operatori economici la procedura de atribuire a contractului.

1 Trebuie avut în vedere faptul că tipurile de contracte care au ca rezultat realizarea unor construcţii necesită abordări şi cerinţe diferite. Această notă de îndrumare nu se referă la contracte care implică, de exemplu, concesionarea obiectivului de investiţii (care are în vedere, în principal, exploatarea acestuia) sau obligaţii referitoare la activităţi pe ciclul de viaţă al investiţiei în cauză, cum ar fi operaţiuni de întreţinere/mentenanţă, în cadrul unor contracte de concesiune/PPP, sau în cadrul unor contracte pe termen lung care au ca obiect proiectarea, construirea şi întreţinerea construcţiei (asigurarea funcţionării acesteia la anumiţi parametri).2 În practică este posibil să mai fie întâlnite şi contracte hibrid, cum ar fi, de exemplu, în cazul realizării unor construcţii civile, care presupun execuţia a 2 categorii de lu-crări – una pentru partea de rezistenţă, arhitectură şi finisaje, cealaltă pentru partea de implementare a unui proces tehnologic dedicat unei activităţi/operaţiuni specifice. De exemplu, într-un contract de lucrări pentru construcţia unui spital, în care trebuie construită şi o unitate de incinerare a deşeurilor medicale, autoritatea contractantă poate decide să realizeze construcţia obiectivului de investiţii pe baza proiectului tehnic pe care îl va pune la dispoziţia antreprenorului, cu excepţia unităţii de incinerare pentru care va redacta specificaţiile tehnice sub forma unor cerinţe de performanţă, lăsând în responsabilitatea contractanţilor să proiecteze lucrările în cauză, propunerea financiară aferentă acestora din urmă întocmindu-se în baza unei liste de preţuri forfetare.3 O structură civilă/de drum trebuie înţeleasă, în acest context, ca o serie de elemente legate între ele, care formează împreună un sistem care poate rezista la o serie de efec-te externe de încărcare aplicate, incluzând propria greutate proprie, şi care asigură atingerea unui coeficient de rigiditate adecvat. În ingineria civilă o asemenea structură se compune, de obicei, din:● Grinzi● Coloane/pereţi de susţinere/planşeuri● Cabluri● Elemente/piese de legătură● Fundaţii4 Riscul de cost este riscul ca proiectul să depăşească valoarea bugetată/estimată. Riscul de cost trebuie evaluat în etapa realizării studiului de fezabilitate.Riscul de cost în proiectele care au ca obiect realizarea de construcţii creşte atunci când proiectul prezintă un nivel ridicat de incertitudine datorat, în principal, următorilor factori:● volumul cantităţilor de lucrări nu poate fi estimat cu acurateţe (în situaţia în care cantităţile de lucrări nu pot fi determinate pe baza documentelor tehnice furnizate împreună cu documentaţia de atribuire, la un nivel de precizie care să implice doar o marjă de eroare/toleranţă rezonabilă),● imposibilitatea asigurării unui nivel rezonabil de certitudine referitor la situaţia reală a condiţiilor subterane (în special atunci când acestea au o pondere/importanţă semnificativă în obiectul contractului), în urma realizării investigaţiilor tehnice,● existenţa unor probleme de maturitate a proiectului (de exemplu, constrângeri privind accesul la teren/amplasamentul lucrărilor, generate în mare parte de întârzieri în realizarea exproprierilor şi/sau existenţa unor litigii, întârzieri în obţinerea autorizaţiilor de mediu etc.).Trebuie avut în vedere că riscul de cost poate duce la un risc de performanţă în cazul în care depăşirile costurilor înregistrate de antreprenor pot conduce la abordări care au ca efect reducerea calităţii prestaţiei şi a lucrărilor executate. Riscul de cost poate, de asemenea, să ducă la un risc de apariţie a unor întârzieri în finalizarea construcţiei, în situaţia în care programul de execuţie este extins ca urmare a necesităţii disponibilizării de fonduri suplimentare de către autoritatea contractantă.


Jurist Ioana Ciobotă, expert achiziţii publice

Adrian DOSPINESCUExpert achiziţii publice &

Coach, trainer, speaker certificatJohn Maxwell Team

Insolvenţa - contextul şi condiţiile în care reprezintă caz de excludere a

operatorului economic din procedurile de achiziţie publică -

Ana POPA, Managing Associate al Ţuca

Zbârcea & Asociaţii

IntroducereUn subiect „fierbinte” în contextul situaţiei economice actuale şi al adoptării, în anul 2016, a unui nou pachet legislativ în materia achiziţii-lor publice şi a celor sectoriale este reprezentat de situaţia operatorului economic insolvent, care participă la o procedură de atribuire a unui con-tract de achiziţie publică sau sectoria-lă. Participarea unei entităţi insolvente la o procedură de achiziţie publică ridică o serie de semne de întrebare în special în privinţa capacităţii sale reale de a executa obiectul contractu-lui în situaţia câştigării acestuia, auto-rităţile contractante dovedindu-se destul de refractare la atribuirea con-tractului unui operator economic insolvent.Anticipând inclusiv această situaţie apărută nu de puţine ori deopotrivă în practica recentă, cât şi în cea crista-lizată sub imperiul vechii legislaţii în materia achiziţiilor publice, legiuito-rul naţional a reglementat atât condi-ţiile în care un operator economic insolvent poate participa la o proce-dură de achiziţie publică, cât şi con-textul în care insolvenţa devine un caz de excludere din procedura de atribuire.Fără a avea pretenţia de a realiza o analiză exhaustivă a subiectului în discuţie, acest articol oferă o „radio-grafie” a implicaţiilor insolvenţei în procedurile de achiziţie publică, a condiţiilor necesar a fi îndeplinite de către operatorul economic insolvent pentru a rămâne implicat în procedu-rile de achiziţie publică şi a dovezilor ce pot fi prezentate de către acesta pentru a îşi demonstra capacitatea concretă de executare a contractului.Sediul materiei

· Legislaţie europeană· Art. 57 alin. (1) lit. b) (4) (6) din Directiva 2014/24/UE a Parlamen-tului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2 0 0 4 / 1 8 / C E ( „ D i r e c t i v a 2014/24/UE”);· Art. 80 Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consi-liului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi ser-viciilor poştale şi de abrogare a Directivei 2004/17/CE („Directiva 2014/24/UE”).În legislaţia unională, cazul de exclu-dere reprezentat de insolvenţa operatorului economic este regle-mentat la art. 57 din Directiva 2014/24/UE, acest text legal fiind deopotrivă aplicabil în cazul achiziţii-lor sectoriale, în temeiul art. 80 din Directiva 2014/25/UE. În esenţă, legiuitorul unional a stabi-lit că autoritatea contractantă poate exclude de la participarea la o proce-dură de achiziţie publică orice opera-tor economic aflat în stare de fali-ment, insolvenţă, lichidare, de admi-nistrare judiciară, de concordat pre-ventiv, de încetare a activităţii sau în orice situaţie similară care rezultă în urma unei proceduri de aceeaşi natu-ră prevăzute de legislaţia şi reglemen-tările naţionale.Legiuitorul unional a stabilit, însă, şi că orice operator economic care se află în una din situaţiile de excludere (inclusiv, deci, în insolvenţă) poate furniza dovezi care să arate că măsu-rile luate de operatorul economic sunt suficiente pentru a demonstra fiabilitatea acestuia şi, esenţial, dacă aceste dovezi sunt considerate sufici-

ente, operatorul economic în cauză nu este exclus de la procedura de achiziţie.· Legislaţie naţională· Art. 167 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice („Legea nr. 98/2016”);· Art. 180 alin. (1) şi (2) Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale („Legea nr. 99/2016”).Spre deosebire de legiuitorul unio-nal, legiuitorul român a particularizat cazul de excludere referitor la insol-venţă, reglementat de Directiva 2014/24/UE şi, prin legile de trans-punere a celor două directive anteri-or menţionate, a legiferat, în esenţă, că:a) Autoritatea / entitatea contractan-tă exclude din procedura de atribuire orice operator economic care se află în procedura insolvenţei sau în lichi-dare, în supraveghere judiciară sau în încetarea activităţii; şib) Prin excepţie de la regula de mai sus, autoritatea / entitatea contrac-tantă nu exclude din procedura de atribuire un operator economic împotriva căruia s-a deschis proce-dura generală de insolvenţă şi care se află în perioada de observaţie atunci când, pe baza informaţiilor şi/sau documentelor prezentate de opera-torul economic sau în orice alt mod, stabileşte că operatorul economic în cauză are capacitatea de a executa contractul, ţinând cont de măsurile adoptate de respectivul operator pri-



flash informativ

vind continuarea activităţii. Legislaţi-a în materia achiziţiilor publice şi sec-toriale particularizează situaţia, adău-gând că operatorul economic trebuie să se afle fie în faza de observaţie şi a adoptat măsurile necesare pentru a întocmi un plan de reorganizare fezabil, ce permite continuarea, de o manieră sustenabilă a activităţii curente, fie este în cadrul procesului de reorganizare judiciară şi respectă integral graficul de implementare a planului de reorganizare aprobat de instanţă.AnalizăCum poate demonstra operatorul economic aflat în insolvenţă că are capacitatea de a executa contractul?Din interpretarea textelor legale anterior indicate rezultă că, în proce-durile de atribuire a unor contracte de achiziţie publică sau sectoriale, regula generală este aceea că operato-rul economic aflat în insolvenţă este exclus. Această regulă comportă însă o ex-cepţie extrem de importantă, respec-tiv aceea că operatorul economic insolvent nu va fi exclus dintr-o pro-cedură de atribuire dacă acesta pre-zintă orice informaţii şi/sau docu-mente din care rezultă că are capaci-tatea de a executa contractul sectorial /acordul-cadru sau entitatea con-tractantă poate stabili această capaci-tate în orice alt mod.În opinia mea, reglementarea situaţi-ei de excepţie de la regula generală atât la nivel unional, cât şi la nivel naţional reprezintă dovada incontes-tabilă a faptului că, prin acest caz de excludere, legiuitorul nu a dorit să limiteze de plano participarea la pro-ceduri de atribuire a unui operator economic aflat în insolvenţă, ci doar să ofere autorităţii / entităţii contrac-tante pârghiile necesare pentru a se asigura că, în situaţia în care un astfel de operator economic va fi desemnat câştigător al procedurii de atribuire, acesta are capacitatea de a îşi îndepli-ni obligaţiile asumate şi de a executa în mod corespunzător contractul/a-cordul-cadru. Concluzia este confir-mată şi de dispoziţiile art. 77 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 privind proce-durile de prevenire a insolvenţei şi de

insolvenţă („Legea nr. 85/2014”) care prevăd că debitorul aflat în pro-cedura insolvenţei nu poate fi împie-dicat să participe la licitaţii publice pentru motivul deschiderii proce-durii.

În esenţă, premisa de la care porneşte situaţia de excludere în discuţie este aceea că operatorul economic se află în stare de insolvenţă şi nu reuşeş-te/reuşeşte să demonstreze că: (i) are capacitatea de a executa contrac-tul sectorial / acordul – cadru; sau că (ii) a adoptat măsurile necesare pen-tru a întocmi un plan de reorganizare ce permite continuarea, de o manieră fezabilă, a activităţii sale curente; sau că (iii) respectă integral graficul de implementare a planului de reorgani-zare aprobat de instanţă (în situaţia în care procedura insolvenţei a ajuns în acea etapă). Totuşi, ori de câte ori operatorul economic insolvent demonstrează, prin orice mijloace, faptul că are capacitatea de a executa contractul, acesta nu poate fi exclus din procedura de atribuire, în acest sens fiind chiar dispoziţiile Directivei 2014/24/UE.În funcţie de etapa în care se află pro-cedura insolvenţei la momentul completării DUAE şi/sau evaluării ofertelor, dovezile şi/sau informaţii-le necesar a fi furnizate pentru a demonstra capacitatea de executare a contractului sunt uşor diferite.Dovezi posibil a fi furnizate în ipoteza în care procedura insolvenţei se află într-o eta-pă incipientăÎn situaţia în care procedura insol-venţei se află într-o etapă incipientă, anterioară celei în care se elaborează planul de reorganizare, operatorul economic aflându-se în perioada de observaţie, acesta trebuie să de-monstreze că a adoptat măsuri de na-tură a permite continuarea, de o

manieră sustenabilă, a activităţii curente. Astfel de măsuri se pot con-cretiza în furnizarea unor informaţii şi dovezi din care rezultă că activita-tea sa curentă nu este perturbată, fiind menţinute capacitatea tehnică (echipamente, utilaje) şi profesională (personal de specialitate disponibil cel puţin în domeniul obiectului con-tractului) necesare şi suficiente pen-tru execuţia corespunzătoare a lucră-rilor. În acest scop, operatorul economic ar urma să prezinte autorităţii/enti-tăţii contractante o listă a echipamen-telor şi utilajelor şi a personalului existent, arătând în raport de cerinţe-le documentaţiei de atribuire că aces-tea sunt suficiente pentru executarea corespunzătoare a contractului. Totodată, în acest scop, consider că ar putea fi depuse şi acceptate de autoritatea contractantă ca fiind do-vezi suficiente rapoarte ale adminis-tratorului judiciar privind stadiul procedurii care să confirme faptul că există premise reale de concretizare a intenţiei operatorului economic de a întocmi un plan de reorganizare fezabil, că au fost adoptate măsuri pentru reorganizarea activităţii, că operatorul economic îşi îndeplineşte în continuare obligaţiile rezultate din alte contracte de achiziţie publică/ sectorială, dacă este cazul.Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice („ANAP”) a conchis, într-un punct de vedere oficial publicat pe pagina sa oficială de internet (a se vedea, în acest sens, Speţa nr. 495, pub l i ca tă pe s i t e -u l ANAP (https://www.achizitiipublice.gov.ro/questions/view/86) că, în situaţia în care ofertantul a prezentat o serie de măsuri adoptate pentru eficienti-zarea , constând în activităţii societăţiimăsuri de participare la licitaţii pen-tru achiziţii de lucrări, neacumularea datoriilor curente, evaluarea patri-moniului societăţii, acesta nu va fi exclus din procedura de atribuire în cazul în care autoritatea contractantă apreciază că măsurile prezentate de respectivul ofertant sunt de natură a permite continuarea, de o manieră sustenabilă, a activităţii curente.



Ec. Ecaterina-Milica DOBROTĂ

Jurist Adelina VRÂNCIANU

Noi norme europene privind insolvenţa întreprinderilor

Uniunea Europeană le dă o a doua şansă antre-prenorilor europeni în faliment cu o bună reputaţie şi uşurează accesul întreprinderilor

viabile care se confruntă cu dificultăţi financiare la cadrele de restructurare preventivă într-o etapă timpu-rie pentru a preveni insolvenţa.Consiliul a adoptat la 15 mai 2019, în mod formal Directiva privind cadrele de restructurare preventivă, a doua şansă şi măsurile de sporire a eficienţei proceduri-lor de restructurare, de insolvenţă şi de remitere de datorie. Această decizie marchează sfârşitul procedurii legislative.Obiectivul general al directivei este de a reduce cele mai importante bariere din calea liberei circulaţii a capitalu-rilor care rezultă din diferenţele dintre statele membre în ceea ce priveşte cadrele de restructurare şi de insol-venţă şi de a consolida cultura salvării întreprinderilor în UE pe baza principiului celei de a doua şanse. Noile norme au, de asemenea, scopul de a reduce valoarea creditelor neperformante din bilanţurile băncilor şi de a preveni acumularea unor astfel de credite neperfor-mante în viitor. Propunerea urmăreşte astfel asigurarea unui echilibru adecvat între interesele debitorilor şi cele ale creditorilor.Principalele elemente ale noilor norme includ:· avertizarea timpurie şi accesul la informaţii pen-tru a ajuta debitorii să detecteze circumstanţele care ar putea da naştere unei probabilităţi de insolvenţă şi să le semnaleze necesitatea de a acţiona rapid;· cadrele de restructurare preventivă: debitorii vor avea acces la un cadru de restructurare preventivă care să le ofere posibilitatea de a se restructura, în vederea prevenirii insolvenţei şi a asigurării viabilităţii lor, pro-tejând astfel locurile de muncă şi activitatea economică. Aceste cadre pot fi, de asemenea, disponibile la cererea creditorilor şi a reprezentanţilor lucrătorilor;· facilitarea negocierilor asupra planurilor de re-structurare preventivă cu numirea, în anumite cazuri,

a unui practician în domeniul restructurării, pentru a contribui la elaborarea planului;· planurile de restructurare: noile norme prevăd o serie de elemente care trebuie să facă parte dintr-un plan, inclusiv o descriere a situaţiei economice, a părţi-lor afectate şi a claselor acestora, a clauzelor planurilor etc.;· suspendarea executărilor silite individuale: debi-torii pot beneficia de o suspendare a executărilor silite individuale pentru a sprijini negocierile asupra unui plan de restructurare într-un cadru de restructurare preventivă. Durata iniţială a suspendării executărilor silite individuale este limitată la o perioadă de maxi-mum patru luni;· remiterea de datorie: întreprinzătorii supraîndato-raţi vor avea acces la cel puţin o procedură care poate duce la remiterea completă de datorie după o perioadă de maximum 3 ani, în condiţiile stabilite în directivă.După acest proces legislativ, Directiva va fi semnată în mod formal şi apoi va fi publicată în Jurnalul Oficial, statele membre având la dispoziţie doi ani (de la publi-carea în JO) pentru a pune în aplicare noile dispoziţii. Cu toate acestea, în cazuri justificate corespunzător, acestea pot solicita Comisiei un an suplimentar pentru punerea în aplicare.În acest sens, noile norme vor completa Regulamentul privind procedurile de insolvenţă din 2015, care se axează pe rezolvarea conflictelor de jurisdicţie şi a con-flictelor de legi în cadrul procedurilor de insolvenţă transfrontaliere şi asigură recunoaşterea hotărârilor în materie de insolvenţă pe întreg teritoriul UE. Parla-mentul European a votat în mod formal cu privire la această directivă la 28 martie 2019.

Sursa: comunicat de presă, Consiliul Europei

Regulament european privind legislaţia problemelor de mediu

Consiliul Uniunii Europene, a adoptat norme noi care simplifică obligaţiile de raportare din legislaţia privind protecţia mediului. Consiliul

îmbunătăţeşte coerenţa şi consecvenţa obligaţiilor de raportare în domeniul protecţiei mediului din legislaţia UE prin modificarea a zece acte legislative. Obiectivele regulamentului adoptat la 21/05/2019 sunt raţionaliz-

area obligaţiilor de raportare, reducerea costurilor administrative, îmbunătăţirea calităţii datelor disponi-bile pentru evaluări viitoare şi sporirea transparenţei.Modificările se vor aplica în cazul a zece acte legislative din domeniul protecţiei mediului:· Directiva 86/278/CEE privind nămolurile de epura-re;


· Directiva 2002/49/CE privind zgomotul ambiental;· Directiva 2007/2/CE privind infrastructura pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană (Inspire);· Directiva 2009/147/CE privind păsările;· Regulamentul (CE) nr. 166/2006 privind Registrul European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi (EPRTR);· Directiva 2010/63/CE privind testarea pe animale;· Regulamentul (UE) nr. 995/2010 privind lemnul;

· Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 privind asigurarea respectării legislaţiei, guvernanţa şi schimburile comer-ciale în domeniul forestier (FLEGT);· Regulamentul (CE) nr. 338/97 privind Convenţia pri-vind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariţie (CITES);· Directiva 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul înconjurător.Regulamentul a fost prezentat de Comisia Europeană la 31 mai 2018. Acesta se bazează pe concluziile din evaluarea privind verificarea adecvării referitoare la raportarea şi monitorizarea politicii de mediu a UE pe care Comisia a finalizat-o în iunie 2017. Consiliul a con-venit asupra poziţiei sale cu privire la proiectul de regu-lament la 7 noiembrie 2018.Negocierile dintre preşedinţia austriacă şi Parlamentul European au început la 15 noiembrie 2018 şi s-au încheiat cu un acord provizoriu la 19 decembrie 2018, care a fost confirmat de ambasadorii la UE ai statelor membre.Adoptarea regulamentului de către Consiliu reprezintă etapa finală a procedurii legislative. Actul legislativ va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial. Acesta va fi direct aplicabil în toate sta-tele membre.Prezentul regulament are ca obiectiv modernizarea gestionării informaţiilor şi asigurarea unei abordări mai coerente în cadrul actelor legislative din domeniul său

de aplicare, prin simplificarea raportării în vederea reducerii sarcinii administrative, prin consolidarea ba-zei de date pentru evaluări viitoare, precum şi prin creş-terea transparenţei în beneficiul cetăţenilor, ţinând sea-ma de fiecare dată de circumstanţe.În conformitate cu evaluarea din 13 decembrie 2016 a Directivei 2002/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, este necesar să se raţionalizeze termenele de raportare pentru hărţile acustice şi pentru planurile de acţiune în scopul de a acorda un timp suficient con-sultării publice în privinţa planurilor de acţiune. În acest scop, termenul pentru evaluarea sau revizuirea planurilor de acţiune ar trebui să fie prelungit, doar o singură dată, cu un an, astfel încât termenul pentru run-da a patra) a planurilor de acţiune să nu fie 18 iulie 2023, ci 18 iulie 2024. Astfel, începând cu runda a patra, statele membre vor avea aproximativ doi ani între realizarea hărţilor acusti-ce şi finalizarea evaluării sau revizuirii planurilor de acţiune, în loc de un an, astfel cum se întâmplă în pre-zent. Pentru următoarele runde ale planurilor de acţiu-ne, ciclul de cinci ani pentru evaluare sau revizuire va fi apoi reluat. În plus, pentru a răspunde mai bine obiecti-velor Directivei 2002/49/CE şi pentru a oferi o bază pentru elaborarea măsurilor la nivelul Uniunii, raporta-rea de către statele membre ar trebui efectuată prin mij-loace electronice. De asemenea, este necesar să se intensifice participarea publicului prin cerinţa de a se face publice informaţii inteligibile, precise şi compara-bile, aliniind această obligaţie la alte acte legislative ale Uniunii, cum ar fi Directiva 2007/2/CE, fără a dubla cerinţele practice.Comisia, în urma verificării adecvării legislaţiei UE pri-vind natura din 16 decembrie 2016 (directivele privind păsările şi habitatele), şi anume Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliu-lui şi Directiva 92/43/CEE a Consiliului, a concluzio-nat că este necesar un ciclu de raportare de trei ani în temeiul Directivei 2009/147/CE.

flash informativ - european


Gheorghe CAZAN



flash informativ european

În scopul sporirii transparenţei şi al reducerii sarcinii administrative, este necesar să se modifice obligaţiile de raportare prevăzute la articolele 43, 54 şi 57 din Directi-va 2010/63/UE a Parlamentului European şi a Consi-liului. Este necesar să se instituie o bază de date centra-lă, cu acces liber şi cu funcţie de căutare, pentru rezu-matele cu caracter nontehnic ale proiectelor şi evaluările retroactive aferente şi să se confere competenţe de executare Comisiei. Competenţele de executare respective privesc stabilirea unui format comun pentru transmiterea rezumatelor cu caracter nontehnic ale proiectelor şi a evaluărilor retroactive aferente, precum şi a unui format comun şi a conţinutului pe care trebuie să-l aibă informaţiile statistice şi cele privind punerea în aplicare atunci când sunt transmise. Este de asemenea necesar să se înlocuiască raportarea statistică de către Comisie la fiecare trei ani cu o cerinţă adresată Comisiei de a institui şi menţine o bază de date centrală dinamică şi de a publica anual informaţii statistice.Conform prevederilor Regulamentului, statele mem-bre se asigură că registrele sunt ţinute la zi şi că acestea conţin: · cantităţile de nămoluri produse şi cantităţile furnizate pentru agricultură; · compoziţia şi caracteristicile nămolurilor în raport cu parametrii specificaţi în anexe; · tipul de tratament efectuat;· numele şi adresele destinatarilor de nămoluri şi locul de utilizare a nămolurilor; · orice alte informaţii privind transpunerea şi punerea în aplicare a prezentei directive, furnizate de statele membre Comisiei. Serviciile de date spaţiale se utilizează pentru a prezen-ta seturile de date spaţiale incluse în informaţiile înre-gistrate în registrele respective.

Comisia este împuternicită să stabilească, prin acte de punere în aplicare, un format în conformitate cu care

statele membre trebuie să furnizeze informaţii privind punerea în aplicare a prezentei directive. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare.

Comisia, cu sprijinul Agenţiei Europene de Mediu, ela-borează, prin intermediul actelor de punere în aplicare, un mecanism obligatoriu de schimb de informaţii pe suport electronic pentru a partaja informaţiile din hărţile acustice strategice şi din rezumatele planurilor de acţiune. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare.Informaţiile privind punerea în aplicare şi baza de date sunt colecate de către Comisie, şi au fost diseminate în conformitate cu Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi, în măsura în care acestea sunt disponibile, cu privire la experienţa dobândită în cursul aplicării prezentei directive. Informaţiile respec-tive cuprind datele specificate în Anexa VI la prezenta directivă şi sunt colectate până la 30 aprilie 2022 şi, ulte-rior, o dată la cinci ani. Pe baza informaţiilor, Comisia efectuează o evaluare a prezentei directive şi o publică până la 30 aprilie 2023 şi, ulterior, o dată la cinci ani.Până la 31 decembrie 2020, Comisia elaborează orien-tări care să asigure o înţelegere comună a sintagmei «daune aduse mediului». Agenţia Europeană de Mediu publică şi actualizează anual o situaţie generală la nivelul Uniunii pe baza metadatelor şi a datelor puse la dispoziţie de statele membre prin intermediul serviciilor de reţea ale acesto-ra. Situaţia generală la nivelul Uniunii include, după caz, indicatori privind realizările, rezultatele şi impacturile prezentei directive, hărţi generale la nivelul Uniunii şi rapoarte generale ale statelor membre. Cel târziu până la 1 ianuarie 2022 şi ulterior cel puţin o dată la cinci ani, Comisia realizează o evaluare a prezentei directive şi a punerii sale în aplicare şi o pune la dispoziţia publicului.

Sursa: Consiliul Europei


Modificări la legislaţia privind fondurile de pensii administrate privat

Propunerile de modificare a Legii nr. 411/2004 au fost formulate de Asociaţia pen-

tru Pensiile Administrate Privat din România, Ministerul Finanţelor Publice analizându-le doar din perspectiva competenţelor sale.Ordonanţa de urgenţă a Guvernu-lui nr. 38/2019 privind completa-rea Legii nr. 411/2004 privind fon-durile de pensii administrate privat, este determinată de necesitatea reducerii impactului negativ asupra stabilităţii financiare a administra-torilor de fonduri de pensii, prin OUG 19/2019 prin care a fost sus-pendată aplicarea dispoziţiilor art. 60 alin.(1) până la data de 31 mai 2019 privind cerinţele de capital, fapt ce impune necesitatea regle-mentării unor cote de capital minim obligatoriu necesare a fi constiuite începând cu data de 1 iunie 2019.Referitor la rata de rentabilitate a unui fond de pensii, definiţia aces-teia, cuprinde: rată de rentabilitate a unui fond de pensii - logaritm natu-ral din raportul dintre valoarea uni-tăţii de fond din ultima zi lucrătoare a perioadei şi valoarea unităţii de fond din ultima zi lucrătoare ce pre-cede perioada respectivă; randa-mentul zilnic al unui fond de pensii reprezintă diferenţa dintre valoarea unităţii de fond din ziua respectivă şi valoarea unităţii de fond din ziua precedentă, totul raportat la valoa-rea unităţii de fond din ziua prece-dentă.Referitor la cota procentuală din acţiunile unui emitent, Art. 2 alin. (2) din Legea Legea 411/2004 pri-vind fondurile de pensii adminis-trate privat, republicată, cu modifi-cările şi completările ulterioare, cu-prinde persoana afiliată, în raport cu o persoană fizică sau juridică, numită prima entitate şi care repre-zintă:· un acţionar sau un grup de acţio-

nari care deţine mai mult de 10% din acţiunile emise de prima entita-te ori care, deşi deţine un procent mai mic, poate influenţa, direct sau indirect, deciziile luate de prima entitate;· orice entitate în care prima entita-te deţine, direct sau indirect, mai mult de 10% din acţiunile emise ori în care, deşi deţine un procent mai mic, poate influenţa, direct sau indirect, deciziile luate de respecti-va entitate;

· orice altă entitate în care un acţio-nar deţine, direct sau indirect, mai mult de 30% din acţiunile emise şi în acelaşi timp deţine, direct sau indirect, mai mult de 30% din tota-lul acţiunilor emise de prima entita-te;· orice persoană care poate deter-mina, direct sau indirect, deciziile primei entităţi;· orice membru al consiliului de administraţie sau al altui organ de conducere ori de supraveghere al respectivei entităţi;· soţul/soţia sau o rudă până la gra-dul al treilea ori un afin până la gra-dul al doilea, inclusiv.Referitor la categorii de investiţii ale fondului de pensii, alin.(1) al art 25 din Legea 411/2004 privind fondu-rile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi com-

pletările ulterioare, administratorul investeşte în:· instrumente ale pieţei monetare, inclusiv conturi şi depozite în lei la o bancă, persoană juridică română, sau la o sucursală a unei instituţii de credit străine autorizate să funcţio-neze pe teritoriul României şi care nu se află în procedura de suprave-ghere specială ori administrare spe-cială sau a cărei autorizaţie nu este retrasă, fără să depăşească un pro-cent mai mare de 20% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;· titluri de stat emise de Ministerul Economiei şi Finanţelor din Româ-nia, de state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de până la 70% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;· obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de autorităţile administraţiei publice locale din România sau din statele membre ale Uniunii Euro-pene ori aparţinând Spaţiului Eco-nomic European, în procent de până la 30% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;· valori mobiliare tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate din România, statele membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de până la 50% din valoa-rea totală a activelor fondului de pensii;· titluri de stat şi alte valori mobilia-re, emise de state terţe, în procent de până la 15% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;· obligaţiuni şi alte valori mobiliare, tranzacţionate pe pieţe reglementa-te şi supravegheate, emise de auto-rităţile administraţiei publice locale din state terţe, în procent de până la 10% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;· obligaţiuni şi alte valori mobiliare


av. Marin Ioana


flash legislativ

ale organismelor străine neguver-namentale, dacă aceste instrumente sunt cotate la burse de valori autori-zate şi dacă îndeplinesc cerinţele de rating, în procent de până la 5% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;· titluri de participare, emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare din România sau din alte ţări, în procent de până la 5% din valoarea totală a activelor fondului de pensii şi aici ne referim la proiectele strategice de investiţii în parteneriat public-privat aproba-te prin hotărâre a Guvernului.Referitor la fondurile de pensii administrate privat, în prezent art. 60 alin.(1) din Legea 411/2004 pri-vind fondurile de pensii adminis-trate privat, republicată, cu modifi-cările şi completările ulterioare, cuprinde prevederi referitoare la capitalul social minim necesar pen-tru administrarea unui fond de pen-sii ca fiind echivalentul în lei, calcu-lat şi actualizat în raport cu valoarea contribuţiilor participanţilor, res-pectiv:· 5% din valoarea contribuţiilor, dacă acesta este sub 100 milioane euro;· 7% din valoarea contribuţiilor, dacă acesta este între 100 milioane euro şi 500 milioane euro;· 10% din valoarea contribuţiilor, dacă acesta este peste 500 milioane euro.În baza art.VIII din OUG nr. 19/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative:· aplicarea art. 60 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republi-cată în Monitorul Oficial al Româ-niei, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completări-le ulterioare, se suspendă până la data de 31 mai 2019.· pe perioada suspendării prevăzu-tă la alin. (1), capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii este echivalentul în

lei, calculat la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României la data constituirii, al sumei de 4 milioane euro.Suspendarea aplicării prevederilor art.60 alin.(1) din Legea nr. 411/2004 a fost determinată de faptul că aplicarea acestor dispoziţii ar fi impus o creştere a capitalului social pentru administratorii de fonduri de pensii de 11 ori mai mare decât capitalul social existent, creând premisele unui impact nega-tiv semnificativ asupra stabilităţii financiare a acestora, impunând, în context, continuarea dialogului între administratorii fondurilor de pensii, ASF şi Guvernul României, pentru a se realiza o analiză supli-mentară a efectelor normelor inci-dente.

Referitor la rata de rentabilitate a unui fond de pensii, se propune renunţarea la metoda de calcul ba-zată pe logaritm şi utilizarea meto-dei de calcul de la fondurile de pen-sii facultative. Metodologia de cal-cul a ratei de rentabilitate la fondu-rile de pensii administrate privat este diferită faţă de cea de la fondu-rile de pensii facultative. Este de dorit ca metodologia să fie unitară şi comparabilă cu alte instrumente de economisire-investire pe termen lung. În plus, formula de calcul pen-tru fondurile de pensii administrate privat care utilizează logaritmul natural este dificil de înţeles şi expli-cat participanţilor.Referitor la cota procentuală din acţiunile unui emitent, în noua

legislaţie, pentru corelarea prevede-rilor legislaţiei secundare privind deţinerea maximă de 10 % din acţiunile unui emitent, coroborat cu interdicţia legată de a investi în entităţi afiliate, se propune înlocui-rea procentului de 10% cu 15%.Pentru a facilita accesul la finanţare proiectelor de invesţii în infrastruc-tura de valori semnificative, prin contracte de tip parteneriat public privat, se propune completarea lis-tei de active în care fondurile de pensii pot investi cu acţiunile şi obligaţiunile emise de societăţile de proiect înfiinţate în baza OUG nr. 39/2018 privind parteneriatul pu-blic privat sau fonduri de investiţii specializate în infrastructură, până la maxim 15% din valoarea totală a activelor fondului de pensii.Totodată, se propune includerea posibilităţii de a investi şi în fonduri imobiliare care au devenit un instrument din ce în ce mai popular pentru cei care doresc să deţină active imobiliare, dar fără să-şi asu-me riscuri mai mari pe care această formă de investiţie o poartă. Aceste fonduri au fost create pentru a eli-mina neajunsul generat de lichidita-tea scăzută a activelor imobiliare ele fiind listate şi tranzacţionate.De asemenea, pentru ca investiţia în această clasă de active să fie ren-tabilă trebuie schimbată metoda de evaluare prevăzută în prezent de Norma de investiţii a ASF, fiind necesară o reevaluare periodică a valorii investiţiei care să reflecte în mod corect valoarea deţinerii.În domeniul fondurilor de pensii administrate privat, se propune schimbarea formulei de calcul în vederea stabilirii unui nivel minim de capitalizare a administratorului fondului privat de pensii, nivel care să fie, pe de o parte corelat cu mări-mea investiţiilor în infrastructură ale fondului în administrare şi pe de altă parte să fie sustenabil din punct de vedere al rentabilităţii activităţii de administrare.Astfel, capitalul social minim nece-


continuare din nr. 112

sar la 31 decembrie a anului în curs este echivalentul în lei a 8% din contribuţiile virate în anul calenda-ristic precedent diminuate propor-ţional cu ponderea investiţiilor în infrastructură (parteneriat public-privat, fonduri de investiţii speciali-zate în infrastructură) în total active

la sfârşitul anului precedent. De asemenea, a fost adaăgată cerinţa de capital pentru pentru admnistra-rea unui fond de pensii la data constituirii.În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de

urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată este necesară reglementarea de urgenţă a aspectelor semnalate.

Specialişti Revista de Achiziţii Publice


Două noi ocupaţii pe piaţa muncii: tehnician şi expert în egalitatea de şanse

În scopul asigurării egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în domeniul muncii,

instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, civile şi militare, precum şi companiile private, cu un număr de peste 50 de angajaţi, au posibilitatea:· de a identifica un angajat căruia să îi repartizeze, prin fişa postului, atribuţii în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. În acest caz, angajatorul va avea în vedere necesitatea identifi-cării unor oportunităţi de pregătire profesională, cu încadrare în limita bugetului existent şi aprobat pentru cheltuielile cu această destinaţie;· de a opta pentru angajarea unui expert/tehnician în egalitate de şanse, cu încadrare în limita bugetu-lui existent şi aprobat pentru chel-tuieli salariale anuale. În acest caz, la momentul previzionării bugetului pentru anul următor, angajatorul poate include bugetul necesar pen-tru angajarea unui expert/tehni-cian în egalitate de şanse;· de a analiza conformitatea planu-rilor de acţiune privind implemen-tarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi cu strategiile specifice existente şi aprobate la nivelul entităţii, cu sprijinul şi îndrumarea persoanelor prevăzute la lit. a) şi b). Planurile de acţiune pot avea atât o abordare anuală, cât şi multianuală, în funcţie de strate-giile specifice existente şi aprobate la nivelul fiecărui angajator.Atribuţiile enunţate mai sus, pentru

persoanele desemnate cu atribuţii în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi sau, după caz, experţii/tehnicienii în domeniul egalităţii de şanse pot fi realizate prin utilizarea următoarele mijloace:· comunicare şi colaborare cu alţi specialişti din cadrul departamen-telor de specialitate ale entităţii în care îşi desfăşoară activitatea;

· culegere şi analizare a datelor şi informaţiilor privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi la nivelul entităţii în care îşi desfăşoară activitatea;· elaborare a unor rapoarte, studii, analize şi/sau prognoze privind aplicarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în domeniul specific de acti-vitate;· cooperare, colaborare şi realizare a schimbului de informaţii, după caz, cu autorităţile centrale şi locale, cu instituţiile de învăţământ şi de cercetare, cu organizaţii neguver-

namentale;· asigurare a informării de speciali-tate pentru conducerea entităţii în care îşi desfăşoară activitatea în legătură cu respectarea legislaţiei în domeniu;· participare efectivă la diferite faze privind programarea, identificarea, formularea, finanţarea, implemen-tarea şi evaluarea în cadrul proiecte-lor/programelor iniţiate de către entitatea în care îşi desfăşoară acti-vitatea din perspectiva includerii şi monitorizării aspectelor referitoare la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.Planurile de acţiune privind imple-mentarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi se elabo-rează de către persoana desemnată cu atribuţii în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi sau, după caz, expertul/teh-nicianul în egalitatea de şanse, cu consultarea departamentului de resurse umane, şi se supun avizării organizaţiilor sindicale în cazul în care acestea sunt constituite la nive-lul entităţii, iar, ulterior, se înaintea-ză spre aprobare conducerii.În scopul prevenirii, combaterii şi eliminării oricăror comportamente, definite drept discriminare bazată pe criteriul de sex şi asigurării egali-tăţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, potrivit legii, anga-jatorii au următoarele obligaţii:· în cuprinsul regulamentelor inter-ne ale unităţilor trebuie să introdu-că, în mod explicit, faptul că este interzisă discriminarea bazată pe


Revista de Achiziţii Publice

Detalii privind participarea se solicită la coordonatorul de curs:

Cerasela VRÂNCEANU 0753 025987

021.311.71.01, 0234.313.320, e-mail: [email protected]

20 – 24 IUNIE 2018 MAMAIA, HOTEL RIVIERA

NOUA PLATFORMĂ A ACHIZIȚIILOR PUBLICE, SICAP

schimbări aduse de strategia de contractare pe etape începând cu 1 aprilie 2018

Detalii privind participarea se solicită la coordonatorul de curs: Adrian ADAMACHE 0753.025.977

021.311.71.01, 0234.313.320, e-mail: [email protected]

BUCUREȘTI, Centrul de conferințe Expert Aktiv Group

PLATFORMA ACHIZIȚIILOR PUBLICE, SEAP/SICAPnereguli şi soluții practice la problemele care pot

apărea în sistemul electronic12 – 14 APRILIE 2019,

ACADEMIA DE VARĂ 2019

Centrul de conferinţe HOTEL IAKI, MAMAIA, 07 - 11 AUGUST 2019

Detalii privind participarea se solicită la: DIRECTOR EVENIMENT: Nadina COJOCARU tel 0753 025 978, COORDONATOR EVENIMENT: Mihaela FULGA tel 0753 025 982

e-mail: [email protected], [email protected], [email protected]

vă invită să participaţi la cel mai important eveniment al verii

criteriul de sex şi să asigure infor-marea şi luarea la cunoştinţă a pre-vederilor acestora de către toţi angajaţii;· în vederea aplicării prevederilor art. 8 lit. c) din Legea nr. 202/2002, republicată, cu modificările şi com-pletările ulterioare, asigură infor-marea continuă a tuturor angajaţi-lor asupra drepturilor pe care aceş-tia le au în ceea ce priveşte respecta-rea egalităţii de şanse şi de trata-ment între femei şi bărbaţi în relaţii-le de muncă prin toate mijloacele de comunicare posibile cum ar fi: şedinţe, reuniuni, comunicate, mesaje transmise prin e-mail sau postate pe reţelele de intranet, con-turi ale entităţii deschise în diferite reţele de socializare, sms, inclusiv prin afişare în locuri vizibile prin intermediul unor panouri clasice sau electronice situate în interio-rul/exteriorul clădirii;· în vederea aplicării prevederilor amintite, angajatorii elaborează o procedură internă care cuprinde circuitul instituţional privind demersurile necesare în vederea informării imediate a autorităţilor publice abilitate cu aplicarea şi con-trolul respectării legislaţiei privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. Informarea imediată a autorităţilor publice abi-litate se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului Euro-

pean şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi pri-vind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).În vederea prevenirii, combaterii şi eliminării discriminării bazate pe criteriul de sex, definită conform art. 11 din Legea nr. 202/2002, republicată, cu modificările şi com-pletările ulterioare, angajatorii tre-buie să aplice următoarele măsuri de prevenire şi acţiune:· elaborarea unei politici interne clare în domeniul relaţiilor de mun-că care să vizeze eliminarea toleran-ţei la hărţuirea la locul de muncă şi măsuri antihărţuire;· realizarea unor proiecte, progra-me de instruire, acţiuni, campanii de informare, educare şi conştienti-zare a angajaţilor în scopul asigură-rii unei înţelegeri comune, asupra politicii interne privind hărţuirea la locul de muncă şi a cunoaşterii modalităţilor de raportare a unei astfel de situaţii;· asigurarea unor sesiuni de infor-mare şi formare specializată în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi pentru conducerea instituţiei şi celelalte posturi de conducere;· promovarea unei atitudini bazate pe respect reciproc şi bună colabo-

rare care să genereze un comporta-ment profesional în orice moment, inclusiv în cadrul întâlnirilor orga-nizate în afara sediului şi în afara orelor de serviciu, precum şi în me-diul on-line;· informarea angajaţilor privind procedura de depunere a unei plân-geri de hărţuire sexuală/comporta-ment inadecvat la locul de muncă şi cu privire la modul de soluţionare a sesizărilor/reclamaţiilor formulate de către persoanele prejudiciate prin asemenea fapte.În acest sens, conducerea instituţiei va colabora cu departamentele de specialitate din cadrul comparti-mentelor de resurse umane, econo-mic, juridic, cu reprezentanţii orga-nizaţiilor sindicale, în cazul în care acestea sunt constituite la nivelul entităţii.Structura orientativă a politicii interne va cuprinde următoarele elemente: principii directoare, cadrul legal, scopul şi domeniul de aplicare, hărţuirea la locul de mun-că, cu detalierea definiţiei şi com-portamentelor şi atitudinilor nedo-rite, hărţuire sexuală, cu detalierea definiţiei şi comportamentelor şi atitudinilor nedorite, măsuri pre-ventive, cu detalierea posibilelor măsuri şi sancţiuni care pot fi aplicate în cazul hărţuirii la locul de muncă, măsuri proactive, cu stabili-rea rolului şi responsabilităţilor concrete atât în sarcina angajatoru-


Specialişti HRRevista de Achiziţii Publice


lui, cât şi a salariaţilor, reguli de con-fidenţialitate, măsuri preliminare privind soluţionarea sesizărilor la nivelul angajatorului, modalităţile

de soluţionare a sesizărilor la nive-lul angajatorului, stabilirea conclu-ziilor privind analiza sesizărilor şi a măsurilor dispuse la nivelul angaja-

torului.

Specialist Revista de Achiziţii Publice

Modificări la statutul asistentului personal profesionist .G. nr. 370/2019 pentru Hmodificarea art. 6 alin. (1) lit. b) din anexa la Hotărâ-

rea Guvernului nr. 548/2017 pri-vind aprobarea condiţiilor de obţi-nere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului per-sonal profesionist, a intrat în vigoa-re de la 07 iunie 2019.Conform art. 45 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi pro-movarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modi-ficările şi completările ulterioare, adultul cu handicap grav sau accen-tuat care nu dispune de spaţiu de locuit, nu realizează venituri ori realizează venituri de până la nivelul salariului mediu pe economie poate beneficia de îngrijirea şi protecţia unui asistent personal profesionist.Asistentul personal profesionist este o ocupaţie care reprezintă alternativa de tip familial la protec-ţia instituţionalizată a persoanelor cu dizabilităţi, fiind reglementat în Legea nr. 448/2006 privind protec-ţia şi promovarea drepturilor per-soanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulte-rioare. Contractul de muncă al asis-tentului personal profesionist se în-cheie de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilu-lui judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, sau de către furnizorii de servicii sociale privaţi, acreditaţi în condiţii-le legii.Condiţiile de obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului personal profesionist au fost aprobate prin anexa la Ho tă r â r e a Guve r nu lu i n r. 548/2017.Potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) lit. b) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 548/2017 privind aprobarea condiţiilor de obţinere a

atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului personal pro-fesionist, una din condiţiile de ac-ces la programul de educaţie şi for-mare profesională fiind dovada absolvirii învăţământului general obligatoriu corespunzător preve-derilor legale în vigoare la data absolvirii studiilor. Luând în consi-derare faptul că un număr mare de asistenţi personali profesionişti va proveni din rândul asistenţilor maternali profesionişti, îndeosebi din mediul rural şi în urma discuţii-lor cu direcţiile generale de asisten-ţă socială şi protecţia copilului, s-a constatat că nivelul de studii prevă-zut în Hotărârea Guvernului nr. 548/2017 (învăţământ general obligatoriu) reprezintă o piedică în accesarea programului de educaţie şi formare profesională.În acelaşi timp şi ţinând seama de cele de mai sus, ANPD a iniţiat pro-cedura de revizuire a standardului ocupaţional şi a depus documenta-ţia necesară la Autoritatea Naţiona-lă pentru Calificări, indicând nivelul de calificare 2 şi învăţământ gimna-zial ca şi condiţii de acces. În urma verificării metodologice, ANC a atras atenţia asupra obligaţiei modi-ficării nivelului de studii din 2 în 3 precum şi modificarea corespunză-toare a duratei şi a programei de pregătire, astfel încât să fie în con-cordanţă cu prevederile din Hotă-rârea Guvernului nr. 548/2017, ceea ce creează mari probleme în posibilitatea efectuării acestui pro-gram. Potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi comple-tările ulterioare, învăţământul gene-ral obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior (art. 16 alin.(1), ceea ce

creează dificultăţi în accesare, mai ales în zonele rurale.În contextul în care dezinstituţio-nalizarea persoanelor adulte cu dizabilităţi este un proces asumat la nivelul politicilor sociale, iar nevoia de pregătire, ca forme alternative la sistemul instituţionalizat, a asisten-ţilor personali profesionişti devine o urgenţă, se impune modificarea nivelului de studii existent în Hotă-rârea Guvernului nr. 548/2017 la art. 6 alin.(1) lit. b), din ,, învăţă-mânt general obligatoriu” în ,,învă-ţământ gimnazial”. Prin această propunere se încearcă limitarea ris-cului de a nu găsi persoane suficien-te care să urmeze cursul şi de a nu răspunde nevoii reale de formare. În condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2018 de modi-ficare a Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, care impune rigorile de funcţionare ale centrelor rezidenţiale, se impune adoptarea acestei măsuri, cu atât mai mult cu cât şi asistenţii mater-nali pot deveni asistenţi personali profesionişti.„Guvernul României adoptă pre-zenta hotărâre. Articol unic.-În anexa la Hotărârea Guvernului nr. 548/2017 privind aprobarea condiţiilor de obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului personal profesionist, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 10 August 2017, litera b) a alineatului (1) al articolului 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:"b) copie de pe dovada absolvirii învăţământului gimnazial cores-punzător prevederilor legale în vigoare la data absolvirii studiilor;".

Sursa:gov.ro




Prof.univ.dr. Ion VERBONCUAcademia de Studii Economice din Bucureşti

CUM CONDUCEM?Între amatorism şi profesionalism (VIII)

Continuăm prezentarea principalelor modalităţi de profesionalizare a managerilor şi managementului organizaţiilor româneşti

cu metodologizarea managerială. Necesitatea amplifi-cării gradului de metodologizare managerială este justi-ficată, pe de o parte, de amatorismul de care dau dova-dă mulţi din cei care conduc şi gestionează întreprinde-rile publice şi private şi, pe de altă parte, de rolul decisiv pe care îl joacă în eficientizarea managementului aces-tor organizaţii.Metodologizarea managerială este, indiscutabil, cea mai importantă modalitate de profesionalizare a mana-gerilor dacă avem în vedere faptul că, prin instrumenta-rul managerial şi metodologiile şi alte elemente meto-dologice de proiectare/reproiectare şi întreţinere a funcţionării sistemului de management şi a componen-telor sale se asigură: scientizarea prestaţiei managerilor, indiferent de poziţia lor ierarhică dintr-o organizaţie, imprimarea unor caracteristici de ordine, disciplină şi rigurozitate în domeniile conduse, valorificarea pe un plan superior a competenţei manageriale a celor care conduc şi gestionează organizaţiile româneşti. Aborda-rea metodologizării manageriale trebuie să ia în consi-derare două aspecte importante:În primul rând, promovarea şi utilizarea unui instrumen-tar managerial modern, din care fac parte sisteme (metode complexe), metode şi tehnici de management. Evident, gama de instrumente manageriale cunoscute şi tratate de literatura de specialitate este extrem de generoasă (peste 300). Folosirea unui sau unor astfel de instru-mente manageriale este dependentă de specificul orga-nizaţiei sau al componentelor procesuale şi structurale ale acesteia, de natura problemelor manageriale ce urmează a fi soluţionate, de gradul de cunoaştere al managerilor în acest domeniu, de volumul, complexita-tea şi dificultatea obiectivelor asumate ş.a. N-ar trebui să lipsească: managementul pe baza centrelor de profit, managementul prin proiecte, diagnosticarea, analiza SWOT, delegarea, tabloul de bord, metodele decizio-nale cu fundament matematic – la întreprinderile publi-ce; managementul prin obiective, managementul prin proiecte, diagnosticarea, analiza SWOT, delegarea, tabloul de bord – la întreprinderile mici şi mijlocii şi, cu particularităţile de rigoare, la instituţiile publice. Insis-tăm pe promovarea şi utilizarea cu prioritate a unor instrumente manageriale centrate pe stabilirea de obiective, crearea şi întreţinerea de condiţii adecvate îndeplinirii acestora şi, în final, evaluare a rezultatelor şi, implicit, a gradului de realizare a obiectivelor. În felul acesta se asigură o schimbare radicală a comportamen-

telor managerilor şi executanţilor, apar noi valori, iar politicile motivaţionale tind să ia în considerare trino-mul obiective – rezultate – recompense/sancţiuni.În al doilea rând, folosirea de elemente metodologice variate în proiectarea, reproiectarea şi întreţinerea funcţionării sistemului de management şi a componentelor sale (de-cizională, informaţională, organizatorică, managemen-tul resurselor umane): metodologii generale sau specifice, stan-darde, normative, proceduri ş.a. Esenţa acestor elemente metodologice o constituie metodologiile generale – meto-dologia de reengineering managerial, metodologia de ameliorare a culturii organizaţionale (transformarea organizaţională), metodologia de management strate-gic, precum şi metodologiile specifice – metodologia de reproiectare decizională, metodologia de reproiectare organizatorică, metodologia de reproiectare a sistemu-lui informaţional, metodologiile de promovare şi utili-zare a fiecărui instrument managerial etc. Cunoaşterea şi operaţionalizarea acestora sunt decisive în asigurarea unei eficacităţi corespunzătoare exercitării proceselor de management şi a funcţiilor acestora (previziune, organizare, coordonare, antrenare şi control-evaluare). Importantă este, însă, determinarea nevoii de metodologi-zare şi precizare a manierei de satisfacere a acestei nevoi. Cum? Unii manageri ”merg” pe o variantă echilibrată, în care




metodologiile sunt completate de proceduri, standarde sau normative; alţii pun accent mai ales pe metodologii, întrucât sunt mai riguroase, sunt testate în diverse orga-nizaţii şi au la bază o abordare secvenţială coerentă. Există şi manageri care, în situaţia în care nu cunosc conţinutul metodologiilor manageriale, pedalează pe alte elemente metodologice, în special proceduri, mult mai uşor de utilizat (de pildă, procedura de elaborare şi actualizare a fişei postului), dar deloc mai simplificate.

Această ultimă situaţie este justificată de existenţa unor sisteme de management al calităţii şi, în consecinţă, a manualului calităţii, la rândul lui un compendiu de pro-ceduri operaţionale. Din păcate, excesul nejustificat de metodologizare provoacă birocraţie, mai ales la nivelul instituţiilor publice! Birocraţia este definită de Dicţio-narul explicativ al limbii române (DEX, 1998) ca „inter-pretarea şi aplicarea legilor, a dispoziţiilor şi a regulamentelor etc. numai în litera lor, fără preocuparea de a le înţelege spiritul”. În acest context, birocraţia se manifestă atât ca birocra-ţie internă, cât şi ca birocraţie externă, iar caracteristici-le birocraţiei interne din instituţiile publice, enunţate de specialişti şi la care subscriem în totalitate, se referă la: specializarea funcţională (rezultat al diviziunii muncii, care face din fiecare ocupant de post un specialist în realiza-rea sarcinilor circumscrise acestuia şi, în acelaşi timp, oferă puţine şanse acestuia de a evolua la fel de bine pe un post cu sarcini, competenţe şi responsabilităţi diferi-te; specializarea funcţională dusă la extrem poate gene-ra ”efectul de siloz”, respectiv ”ruginirea” omului pe post, cu implicaţii grave asupra productivităţii muncii), structura ierarhică autoritară, bazată pe un sistem de reguli şi reglementări formale (funcţionarea instituţiilor publice cu un management birocratic evident este mar-cată de reguli şi alte reglementări formale bine definite şi respectate, uneori chiar elemente de metodologizare managerială, precum procedurile utilizate în exercita-rea proceselor de muncă, fiind atât de stricte încât ade-sea le transformă în nişte organizaţii închise, greu acce-sibile dialogului; este evidentă tendinţa de ”plimbare” a hârtiilor de la un compartiment la altul, de la un post la altul, fără nici o justificare), impersonalitatea şi imparţialita-tea, autoritatea fiind dependentă de regulile organizaţi-

ei, impersonală şi corespunzătoare nivelului ierarhic al unei persoane, promovarea în carieră urmează, pe rând, regula vechimii şi a competenţei dovedite în activitate, iar eficienţa organizaţiei rezultă numai din respectarea acestor caracteristici.Din acest punct de vedere, întrebarea care se poate pune este următoarea: cum poate fi atenuată birocraţi-a? Iată câteva posibile soluţii:· corelarea dintre autoritatea oficială circumscrisă pos-turilor şi autoritatea personală a titularilor de posturi; cu alte cuvinte, exercitarea profesionistă a posturilor de management şi execuţie necesită o compatibilizare a ocupanţilor cu acestea prin intermediul competenţei.· sincronizarea pe un plan superior dintre interese şi competenţă; cum interesele oricărei organizaţii sunt ar-monizate concertat prin prestaţia managerilor din cele trei eşaloane organizatorice (superior, mediu şi inferi-or), se impune o ”dotare” corespunzătoare a posturilor de management cu personal cu competenţă manageria-lă adecvată (cunoştinţe, calităţi şi aptitudini manageria-le), dovedită cu acte oficiale şi probată prin rezultate.· reproiectarea componentei informaţionale a managementului, cu accent pe ameliorarea calităţii informaţiilor, redimensionarea unor circuite/fluxuri informaţionale şi folosirea de proceduri informaţiona-le sofisticate.· promovarea unui veritabil ”management al docu-mentelor”; avalanşa hârtiilor de tot felul, unele justifi-cate, altele doar pentru a justifica neputinţa unor anga-jaţi în rezolvarea sarcinilor ce le revin, solicită amplifi-carea şi intensificarea acţiunii de ”tăiere a hârtiilor” începută în 2016, concomitent cu o veritabilă reproiec-tare a conţinutului celor care sunt considerate utile.

· creşterea gradului de informatizare a activităţilor instituţiei publice prin promovarea unor aplicaţii IT integrate; o asemenea soluţie are în vedere gradul încă foarte redus de tratare electronică a informaţiilor, pe fondul reticenţei unor salariaţi la folosirea calculatoru-lui în exercitarea sarcinilor (teama de pierderea locului de muncă). Ghişeul unic în format electronic este o posibilă modalitate de rezolvare a problemelor cetăţea-nului în relaţia cu instituţia publică.

Revista de Achiziţii Publice continuare în numărul următor


NOUA PLATFORMĂ A ACHIZIȚIILOR PUBLICE, SICAPschimbări aduse de noutățile legislative adoptate în 2018

11 – 14 OCTOMBRIE 2018, SOVATA, HOTEL DANUBIUS

ÎNSCRIERE Confirmarea participării dumneavoastră se face prin completarea formularului de înscriere transmis la e-mail: [email protected], [email protected] sau fax: 031/428.37.35, 0234/313.320 Coordonator eveniment: Cerasela VRÂNCEANU 0753 025 987

· amplificarea transparenţei decizionale şi acţionale a funcţionarilor publici.· remodelarea culturii organizaţionale, prin operarea de modificări de fond la nivelul formelor de manifes-tare ale acesteia – sistemul de valori, comportamentele, miturile, istorioarele, simbolurile etc.· eliminarea haosului legislativ care reglementează funcţionarea instituţiei şi relaţiile cu cetăţenii; se impun

eforturi de curăţenie a legislaţiei şi de abordare unitară a prevederilor normative.· simplificarea conţinutului şi a modului de aplicare a unor elemente metodologice (proceduri, standarde, normative etc.).



Exercitarea controlului achiziţiilor publice de către Curtea de Conturi

onform prevederilor Regulamentului privind Corganizarea şi desfăşurarea activităţilor specifi-ce Curţii de Conturi, precum şi valorificarea

actelor rezultate din aceste activităţi, în raportul de control se înscriu în mod obligatoriu, următoarele date şi informaţii: · numele şi prenumele auditorilor publici externi care efectuează controlul; · structura de specialitate din care fac parte auditorii publici externi care efectuează controlul; · numărul şi data delegaţiilor de control, numărul şi data legitimaţiilor de serviciu, precum şi numărul şi data ordinelor de delegare (atunci când la acţiunea de control participă şi auditori publici externi de la alte structuri de specialitate decât structura în competenţa căreia intră entitatea supusă verificării); · perioada în care s-a efectuat controlul; · denumirea acţiunii de control; · perioada supusă controlului; · denumirea şi adresa entităţii controlate; · codul unic de înregistrare/numărul de înregistrare la registrul comerţului al entităţii controlate; · ordonatorii de credite/conducătorii entităţii contro-late, ceilalţi reprezentanţi legali ai entităţii controlate, precum şi alte persoane din conducerea compartimen-telor economice, financiare şi contabile, după caz, în perioada supusă verificării şi în timpul controlului, cu precizarea intervalelor de timp în care aceştia au asigu-rat conducerea; · prezentarea generală a entităţii supuse verificării, res-pectiv: - date cu caracter general referitoare la scopul, obiecti-vele şi atribuţiile prevăzute în actele normative în baza cărora aceasta funcţionează; - modul de organizare şi funcţionare a entităţii (structu-ra organizatorică); - entităţile aflate în subordine/coordonare/sub autori-tate, grupate pe categorii de entităţi, cu denumirea

exactă a acestora, adresa, codul de identificare fiscală, precum şi tipul acestora în raport cu entitatea la care se efectuează verificarea (ordonator secundar/terţiar de credite, filiale, sucursale, agenţii etc.); alte entităţi care nu sunt în subordinea/coordonarea/sub autoritatea entităţii verificate, dar care primesc fonduri publice prin bugetul acesteia (exemplu: organizaţiile neguver-namentale, instituţii financiar-bancare, institute de cer-cetare-dezvoltare sau alte tipuri de entităţi). Toate aceste informaţii se prezintă într-un tabel în cuprinsul raportului de control/audit, grupate eventu-al pe categorii de entităţi (ordonatori de credite secun-dari/terţiari, regii autonome, companii/societăţi naţio-nale, societăţi, instituţii-financiar bancare etc.). În condiţiile în care informaţiile care trebuie prezentate sunt numeroase, acestea se pot reda sub forma unor anexe la raportul de control. Conducerea departamentului de specialitate/camerei de conturi va analiza toţi acţionarii care deţin cotă parte din capitalul social al respectivei societăţi alături de entitatea la care se efectuează verificarea. Se pot consta-ta situaţii în care fiecare acţionar deţine individual un procent redus din capitalul social al societăţii în cauză, dar împreună cu alte entităţi dintre cele enumerate (care intră în competenţa de verificare a Curţii de Con-turi), pot deţine mai mult de jumătate din capitalul social al societăţii în cauză. În această situaţie, conducerea camerei de conturi poa-te propune departamentului de specialitate cuprinde-rea în verificare a respectivei societăţi, iar verificarea se va realiza de către structura de specialitate a Curţii de Conturi, în a cărei competenţă teritorială intră societa-tea. · sinteza constatărilor rezultate în urma acţiunii de control efectuate la entitate; · prezentarea aspectelor rezultate în urma acţiunii de control efectuate, grupate astfel: În cadrul acestei secţiuni se prezintă toate aspectele rezultate din control, în ordinea obiectivelor din planul


Viorel BULMEZ


Continuare din numărul 133

de control, indiferent dacă s-au identificat sau nu erori/abateri de la legalitate şi regularitate şi fapte pen-tru care să existe indicii că au fost săvârşite cu încălca-rea legii penale sau, după caz, situaţii de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patri-moniului, precum şi concluziile auditorilor publici externi. La această secţiune a raportului se prezintă rezultatele verificării obiectivelor obligatorii prezentate la punctul 82 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşura-rea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, res-pectiv: · evaluarea activităţilor de control şi audit intern ale entităţii verificate; · inventarierea şi evaluarea bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aflate în administrarea entită-ţii verificate. Carenţe, inadvertenţe sau imperfecţiuni ale cadrului legislativ identificate cu ocazia controlului, care au favorizat apariţia deficienţelor consemnate în actul de control.

Obiectivele de control verificate la care nu s-au consta-tat deficienţe de către auditorii publici externi vor fi consemnate în sinteză în raportul de control. Pentru fiecare constatare se vor consemna în mod obli-gatoriu următoarele elemente: 1. descrierea detaliată, cât mai completă şi în clar a ero-rii/abaterii de la legalitate şi regularitate, a faptei pentru care există indicii că a fost săvârşită cu încălcarea legii penale sau, după caz, a situaţiei de nerespectare a prin-cipiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utili-zarea fondurilor publice ori în administrarea patrimo-niului public şi privat al statului şi al unităţilor adminis-trativ-teritoriale, pe bază de date, documente şi alte dovezi relevante, precum şi a cauzelor şi împrejurărilor care au condus la apariţia deficienţei respective.

Auditorii publici externi vor consemna, acolo unde este cazul, şi faptul că aceste deficienţe s-au datorat: - neorganizării, nefuncţionării sau funcţionării defectu-oase a formelor de control intern şi audit intern; - exercitării unei activităţi necorespunzătoare de către managementul entităţii; - pregătirii profesionale neadecvate a personalului enti-tăţii, lipsei de experienţă a acestuia; - altor cauze identificate de echipa de control; 2. actul normativ încălcat (criteriul de audit), cu indica-rea articolului, literei şi a conţinutului acestuia. În situa-ţia în care într-un raport de control se impune citarea de mai multe ori a conţinutului unui articol dintr-un act normativ, acesta va fi redat în detaliu o singură dată, urmând ca pentru restul constatărilor să se menţioneze doar denumirea actului normativ şi articolul încălcat, cu trimitere la secţiunea, punctul, pagina şi alineatul din actul de control unde se regăseşte citat textul respectiv, pentru a nu se mări în mod nejustificat numărul de pagini al raportului de control; 3. valoarea estimativă a erorii/abaterii constatate (dacă aceasta se poate cuantifica), ce se determină pe bază de date, documente şi alte probe relevante (valoarea tutu-ror deficienţelor consemnate în raportul de control va fi estimată până la zi); 4. consecinţele economico-financiare, sociale etc. ale erorii/abaterii de la legalitate şi regularitate, ale faptei pentru care există indicii că a fost săvârşită cu încălca-rea legii penale sau după caz, a situaţiilor de nerespecta-re a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficaci-tate etc.; 5. persoanele cu atribuţii în domeniul în care s-au cons-tatat deficienţe, cu descrierea atribuţiilor prevăzute în fişa postului şi/sau în celelalte norme şi regulamente interne, sinteza explicaţiilor şi punctul de vedere al acestora faţă de deficienţele constatate, exprimate în nota de relaţii, precum şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici externi în cazul neluării în conside-rare a justificărilor prezentate de aceste persoane. Audi-torii publici externi trebuie să consemneze cel puţin următoarele aspecte: - atribuţiile de serviciu ale persoanei chestionate şi modul în care aceasta şi-a exercitat sau nu şi-a exercitat atribuţia respectivă, în directă legătură cu abaterea de la legalitate identificată;- probele de audit din care să reiasă că între faptele per-soanelor cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat abateri de la legalitate şi prejudiciul produs există o legătură directă şi fără echivoc, respectiv modul în care inexercitarea atribuţiilor de serviciu sau exercitarea acestora fără respectarea prevederilor legale (în mod defectuos) a condus la producerea prejudiciului, atunci când un asemenea prejudiciu a fost produs; - în situaţiile în care abaterile au fost săvârşite în îndepli-



Continuare din numărul 135

nirea unei activităţi la ordinul unui superior (în acest caz putând interveni exonerarea pentru comiterea unor abateri de la legalitate), descrierea actelor îndeplinite în exerciţiul atribuţiilor de serviciu sau prin participarea la luarea unei decizii în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, în vederea identificării tuturor împrejurărilor în care a fost emis ordinul de către organul compe-tent/superior. În acest caz, auditorii publici externi vor întocmi şi o notă prin care vor propune continuarea verificărilor la organul ierarhic superior pentru a obţine probe, dacă emiterea ordinului s-a făcut cu respectarea formelor legale, dacă ordinul nu a fost vădit ilegal sau abuziv, sau dacă modul de executare a acestuia nu a fost ilicit;

- faptul că s-a solicitat efectuarea unei expertize tehnice sau contabile, pentru a se stabili, în funcţie de cunoştin-ţele ştiinţifice existente la un moment dat, o corelaţie cât mai obiectivă între faptă şi prejudiciu, în acest fel fiind mai uşoară, acolo unde se impune o asemenea expertiză, stabilirea raportului de cauzalitate şi, deci, a faptelor ilicite care constituie cauze ale producerii pre-judiciului.Aceste menţiuni trebuie susţinute de copii coforme cu originalul ale acestor probe (documente/acte/alte pro-be, inclusiv solicitarea efectuării unor expertize tehni-ce, contabile de către experţi cooptaţi/organe compe-tente conform legii, dacă este cazul) şi se pot introduce, acolo unde este cazul, în modul de combatere de către auditorii publici externi a explicaţiilor date de persoa-nele cu atribuţii. 6. faptele care constituie contravenţie, a căror constata-re intră în competenţa Curţii de Conturi, persoanele răspunzătoare de faptele contravenţionale şi sancţiuni-le contravenţionale aplicate prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, dacă este cazul; 7. măsurile luate de către entitatea verificată în timpul controlului pentru înlăturarea deficienţei respective; 8. punctele de vedere ale conducerii entităţii verificate faţă de problemele rămase în divergenţă în urma proce-

sului de conciliere şi motivaţia auditorilor publici ex-terni pentru neînsuşirea acestor puncte de vedere, dacă este cazul; 9. recomandările auditorilor publici externi cu privire la măsurile concrete ce se impun a fi luate în vederea înlă-turării deficienţei respective. Aceste recomandări vor sta la baza formulării măsurilor ce urmează a fi dispuse prin decizia emisă în procesul de valorificare a consta-tărilor. În decizie pot fi formulate şi alte măsuri în afara celor recomandate şi consemnate în raportul de con-trol de către auditorii publici externi; · prezentarea sintetică a constatărilor rezultate în urma acţiunilor de control efectuate la entităţile subordonate sau la alte entităţi verificate, dacă este cazul; · concluzia generală formulată de auditorii publici externi cu privire la conformitatea cu prevederile legale în ceea ce priveşte obiectivul general al controlului. Ca parte a raportului de control, concluzia generală a auditorilor publici externi constă într-o prezentare cla-ră şi explicită a poziţiei echipei de control cu privire la obiectivul general al controlului. La exprimarea concluziei generale, auditorii publici externi vor avea în vedere şi constatările de la entităţile subordonate sau de la alte entităţi verificate, în funcţie de tematica şi scopul acţiunii, prezentate în mod sinte-tic într-un capitol distinct al raportului de control întocmit la nivelul entităţii verificate, ţinând cont de obligaţiile acesteia de coordonare, îndrumare, suprave-ghere şi control, după caz. Constatările şi recomandările formulate de auditorii publici externi pot fi prezentate în raportul de control într-un tabel, conţinând următoarele informaţii: - constatările pe scurt, grupate astfel: abateri cu carac-ter economico-financiar; abateri cu privire la nestabili-rea, neevidenţierea şi nevirarea/neîncasarea în cuantu-mul şi la termenele prevăzute de lege a unor venituri; abateri cauzatoare de prejudicii; - valoarea estimată a abaterii (dacă aceasta se poate cuantifica); - măsuri luate de entitate în timpul controlului; - recomandări propuse pentru înlăturarea abaterilor; Raportul de control, al cărui model şi conţinut este prezentat în anexa nr.2 de la Cap. VI şi în anexa nr. 4 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, se semnează de către auditorii publici externi care au efectuat verificarea şi de către reprezentanţii legali ai entităţii controlate.




flash informativ-legislativ

Armonizare legislativă pentru un sistem eficient de combatere a spălării banilor

nstituirea de regimuri sancţiona-Itorii la nivel internaţional repre-zintă un instrument important

pentru menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale. Sancţiunile se adoptă cu scopul de a determina schimbarea unor activităţi sau politici neconfor-me cu anumite standarde de conduită împărtăşite de comunitatea internaţi-onală.Pentru asigurarea punerii în aplicare eficiente de către România a sancţiu-nilor internaţionale instituite prin Rezoluţii ale Consiliului de Securitate în baza capitolului VII din Carta ONU, precum şi a măsurilor restricti-ve autonome ale UE, stabilite prin Deciziile adoptate în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comune, a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă nr. 202/2008 privind punerea în apli-care a sancţiunilor internaţionale, ca-re abrogă Legea nr. 206/2005 privind punerea în aplicare a unor sancţiuni internaţionale. OUG 202/2008 a fost aprobată prin Legea nr. 217 din 2 iu-nie 2009.Aceasta asigură directa aplicabilitate şi caracterul obligatoriu la nivel naţio-nal a sancţiunilor internaţionale adoptate de Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (art. 3, alin. 1, coroborat cu art. 1 alin. 1 din OUG nr. 202/2008), pentru toate su-biectele de drept cărora li se adresea-ză, inclusiv persoanelor fizice şi juri-dice de drept privat, de la adoptarea lor de către Consiliul de Securitate. Măsurile restrictive adoptate la nivelul Uniunii Europene sunt obligatorii pentru România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene.În plus, acest act normativ reorgani-zează Consiliul interinstituţional, ca organism de consultare între instituţi-ile cu atribuţii în procesul de luare a deciziilor, pe principii de eficienţă şi celeritate. OUG nr. 202/2008 stabileşte cadrul general, principiile generale de lucru în domeniul sancţiunilor internaţio-nale. Aspecte specifice ale aplicării sancţiunilor internaţionale specializa-te se găsesc în alte acte normative, care se completează cu prevederile

OUG nr. 202/2008. Astfel, în ce pri-veşte legislaţia privind comerţul cu arme şi produse cu dublă utilizare, OUG 202/2008 se completează cu prevederile OUG nr. 129/2006 pri-vind regimul de control al exporturi-lor de produse şi tehnologii cu dublă utilizare şi ale OUG 158/1999 pri-vind regimul exporturilor şi importu-rilor de produse strategice. În ce pri-veşte terorismul, OUG nr. 202/2008 se completează cu prevederile Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.În sensul celor arătate mai sus, Ordo-nanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2019 pentru modificarea şi com-pletarea Ordonanţei de urgenţă nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale,a fost elaborată de Guvern şi publicată în Monitorul Oficial.Amendarea art. 19 în vederea respec-tării angajamentelor internaţionale ale României în domeniul combaterii finanţării terorismului, se referă la faptul că în anul 2014, Comitetul Moneyval a adoptat Raportul detaliat al României în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţă-rii terorismului, în cadrul celei de-a IV-a runde de evaluare mutuală (MER România), aprobând aplicarea unei proceduri normale de monitori-zare a progreselor înregistrate de autorităţile române. Ca rezultat al procesului de evaluare a României, 7 Recomandări FATF au fost evaluate ca fiind “conforme”, 17 au primit ra-ting-ul de “conform în mare măsură”, 24 ca fiind “parţial conforme” şi una este neaplicabilă. Una din recoman-dările speciale prevede punerea în conformitate a legislaţiei României în materia sancţiunilor internaţionale cu Rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU 1267 (1999) şi 1373(2001) – lărgirea competenţelor Agenţiei Naţi-onale de Administrare Fiscală pentru a putea îngheţa toate categoriile de fonduri şi resurse economice prevă-zute de Rezoluţia Consiliului de Secu-ritate ONU nr. 1373(2001).Primul raport de progrese în dome-niul prevenirii şi combaterii spălării

banilor şi finanţării terorismului - runda a patra de evaluare Moneyval, a fost aprobat în anul 2016. În cadrul chestionarului pentru primul raport a fost reţinută, de către Secretariat, pro-punerea României de modificare, în regim de urgenţă, a OUG nr. 202/2008. Modificarea preconizată ar fi inclus blocarea inclusiv a fondu-rilor sau resurselor economice deriva-te sau generate din bunuri deţinute sau controlate de persoanele fizice ori juridice care au fost identificate ca fi-ind persoane sau entităţi desemnate sau a fondurilor sau resurselor econo-mice deţinute sau controlate, indivi-dual sau împreună, de asemenea per-soane, conform Rezoluţiilor Consi-liului de Securitate al ONU 1267 (1999) şi 1373 (2001).Procedura de monitorizare obişnuită (regular follow-up) a presupus pre-zentarea, de către România, a progre-selor înregistrate în conformitate cu Planul de acţiune recomandat, cu ac-cent pe eliminarea deficienţelor înre-gistrate şi îndeplinirea recomandări-lor experţilor evaluatori.În cadrul celei de-a 57-a reuniuni ple-nare a Comitetului Moneyval, desfă-şurată la Strasbourg între 3 şi 7 de-cembrie 2018, Secretariatul Comite-tului a prezentat o analiză privind progresele înregistrate de România (în anexă), inclusiv recomandările ne-implementate de România până în prezent. Una din acestea este Reco-mandarea Specială III, cu impact semnificativ şi asupra implementării Recomandării Speciale I (ratificarea şi implementarea instrumentelor Orga-nizaţiei Naţiunilor Unite).Cel de al patrulea Raport de progrese va fi susţinut de autorităţile române în luna iulie 2019. Până în acel moment, România va trebui să remedieze defi-cienţele înregistrate şi să îndeplineas-că recomandările experţilor evalua-tori, inclusiv cea de transpunere a pre-vederilor Rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU 1267 (1999) şi 1373 (2001) în legislaţia naţională.Dacă Recomandările nu sunt îndepli-nite, există riscul real ca România să intre în procedura de conformitate


accelerată/consolidată (CEPs) şi în Grupul internaţional de revizuire prin cooperare al Financial Action Task Force (ICRG – FATF).Intrarea în CEPs sau ICRG (FATF) conduce la o monitorizare accentuată a deficienţelor constatate prin rapoar-tele de evaluare reciprocă anterioare. Aceasta obligă toate statele să aplice contra-măsuri (în acest caz – diligenţe sporite) în relaţiile de corespondenţă cu sistemul financiar din România, pentru a proteja sistemul financiar internaţional de riscurile aferente.Intrarea României în ICRG echiva-lează cu recunoaşterea statului ca ju-risdicţie cu grad ridicat de risc din punct de vedere al implementării re-comandărilor internaţionale în dome-niul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.Astfel, se are în vedere amendarea, de urgenţă, a art. 19 din OUG nr. 202/2008 în sensul celor menţionate în Primul Raport de progrese în do-meniul prevenirii şi combaterii spălă-rii banilor şi finanţării terorismului - runda a patra de evaluare Moneyval.Practica punerii în aplicare a sancţiu-nilor internaţionale în România a rele-vat necesitatea autorităţilor române de a acţiona rapid, pentru luarea unor măsuri de implementare. În mecanis-mul instituţional din OUG nr. 202 / 2008, rolul principal în punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale (cu precădere, a îngheţării fondurilor şi resurselor economice) îl are MFP, prin Agenţia Naţională de Adminis-trare Fiscală (ANAF). În practică, MFP nu participă în niciun fel la pu-nerea în aplicare a sancţiunilor inter-naţionale, la activităţile specifice par-ticipând exclusiv ANAF. Se impune, astfel, de urgenţă reflectarea modus operandi în materie de punere în apli-care a sancţiunilor internaţionale şi în cadrul legal, Ministerul Finanţelor Publice neparticipând în mod direct la procesul de punere în aplicare a sancţiunilor internaţionale.

În cei 10 ani de când OUG nr. 202 / 2008 este în vigoare, practica punerii în aplicare a sancţiunilor internaţio-nale în România a relevat necesitatea flexibilizării componenţei Consiliu-lui. Mai clar, se impune o reducere imediată a numărului de instituţii ur-mând ca unele dintre ele să fie invitate să participe doar la reuniunile CIISI relevante. Instituţiile vizate de această modificare sunt MFP şi Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informa-ţionale (MCSI). În ce priveşte MFP, argumentele pentru amendamentul propus sunt cele menţionate la punc-tul b, în timp ce, referitor la MCSI, această instituţie nu are competenţe în domeniul punerii în aplicare a sanc-ţiunilor internaţionale.De asemenea, se impune o actualizare a listei instituţiilor participante, având în vedere modificările survenite în arhitectura instituţională a statului ro-mân din 2008 până în prezent: dispa-riţia unor instituţii/entităţi (Departa-mentul pentru Afaceri Europene, Agenţia Naţională de Control al Ex-porturilor, Comisia Naţională a Valo-rilor Mobiliare, Comisia de Suprave-ghere a Asigurărilor, Comisia de Su-praveghere a Sistemului de Pensii Pri-vate), redenumirea unor instituţii / entităţi (Ministerul Justiţiei, Ministe-rul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antre-prenoriat). Se propune de asemenea, eliminarea obligativităţii transmiterii evidenţelor privind punerea în aplicare a sancţiu-nilor internaţionale către MFP, deoa-rece acest minister, nu are un rol de coordonare în sistemul naţional de punere în aplicare a sancţiunilor inter-naţionale, pentru a putea primi aceste evidenţe regulat. De asemenea, din cauza acestei obligaţii, MFP este în-cărcat cu o corespondenţă inter-insti-tuţională fără o utilitate imediată. Pe viitor, în funcţie de necesităţi, auto-rităţile şi instituţiile reprezentate în

Consiliul interinstituţional vor putea solicita informaţii privind evidenţa măsurilor de punere în aplicare de la caz la caz.Amendamentul referitor la modifica-rea termenului în care se blochează fondurile sau resursele economice, este justificat de imposibilitatea prac-tică de a dispune măsuri de blocare a fondurilor sau resurselor economice, prin ordin al preşedintelui ANAF, în 5 zile lucrătoare de la primirea înştiinţă-rii ori raportării, având în vedere ne-cesitatea identificării exacte a bunuri-lor şi resurselor economice ce vor fi supuse măsurii, precum şi a persoanei sau entităţii supuse sancţiunilor inter-naţionale şi a luării avizelor necesare emiterii ordinului. În plus, amenda-mentul vizează punerea în acord a terminologiei din OUG nr. 202 / 2008 cu cea din Recomandarea Speci-ală III care menţionează obligaţia de blocare a fondurilor sau resurselor economice „fără întârziere”. Astfel, se impune, de urgenţă, înlocuirea ter-menului de 5 zile cu sintagma „fără în-târziere,” urmând ca procedura efec-tivă de adoptate a ordinului de bloca-re să fie stabilită la nivel intern de că-tre ANAF.O b i e c t i v u l C o m i t e t u l u i MONEYVAL este de a se asigura că statele membre ale Consiliului Euro-pei au în vigoare sisteme eficiente de combatere a spălării banilor şi finan-ţării terorismului, iar aceste sisteme sunt în conformitate cu standardele internaţionale emise de Financial Action Task Force (FATF). Grupul de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI/FATF) este un organism in-ter-guvernamental fondat în anul 1989 în urma Summit-ului G7 de la Paris, în scopul dezvoltării, im-plementării şi promovării de politici naţionale şi internaţionale în dome-niul prevenirii şi combaterii spălării banilor.


Metodologia de ajustare a preţului contractului de lucrări, proiectare sau de supervizare

vând în vedere prevederile ca-Adrului legal aferent exerciţiu-lui financiar multianual 2014-

2020, referitoare la eligibilitatea chel-tuielilor, Ministrul fondurilor europe-ne, a emis Ordinul nr.884/2019 prin

care se aprobă Instrucţiunea privind Metodologia de ajustare a preţului contractului de lucrări, proiectare sau




flash informativ

de supervizare, din cadrul proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Infrastructura Mare - axele prioritare 3-8, ca urmare a intrării în vigoare a prevederilor art. 71 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modifi-carea şi completarea unor acte nor-mative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulteri-oare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.În ajustarea preţului contractelor de lucrări, de proiectare sau de supervi-zare, din cadrul proiectelor aferente axelor 3-8 POIM, ca urmare a aplică-rii prevederilor art. 71 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, cu modificările şi comple-tările ulterioare, beneficiarii vor avea în vedere inclusiv diferenţele de cos-turi aferente ajustării preţului ce au fost calculate cu respectarea prevede-rilor prezentei Instrucţiuni, şi care ur-mează a fi suportate din sumele dis-ponibile din contractul de finanţare, cu încadrarea în valoarea totală eligi-bilă a acestuia.Instrucţiunea privind Metodologia de ajustare a preţului contractului de lu-crări, proiectare sau de supervizare, din cadrul proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Infrastructu-ra Mare - axele prioritare 3-8, ca urmare a intrării în vigoare a prevede-rilor art. 71 din OUG nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în do-meniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene.Scopul prezentei metodologii este de a furniza autorităţilor/entităţilor con-tractante, beneficiari ai proiectelor finanţate prin POIM - axele prioritare 3-8, elemente metodologice cu privi-re la ajustarea preţului contractelor de achiziţie publică / sectorială ca urma-re a schimbărilor legislative introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guver-nului nr. 114/2018. Metodologia nu se aplică:• în cazul în care contractul stabileşte o dată de referinţă sau dată de bază (în contractele aprobate prin HG 1/2018 a se vedea clauza 1.1 a condi-ţiilor generale, idem pentru contracte

FIDIC), pentru contracte cu o dată de referinţă pe 29 decembrie 2018 sau ulterioară,• în cazul în care contractul nu stabi-leşte o asemenea dată de referinţă, pentru contracte bazate pe oferte la care termenul limită de răspuns al autorităţii/entităţii contractante la solicitări de clarificare/informaţii su-plimentare a fost 29 decembrie 2018 sau ulterior.Se consideră că, în cazurile de mai sus, contractele sunt bazate pe oferte care iau în considerare prevederile Ordo-nanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publi-ce şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor terme-ne, cu modificările şi completările ulterioare.De asemenea, metodologia se aplică doar în cazul în care contractul de achiziţie publică / sectorială nu cu-prinde o formulă de ajustare a preţu-lui. În cazul în care contractul include o formulă de ajustare a preţului, iar această formulă include un indice pri-vind costul manoperei, se consideră că formula acoperă creşterea costului de manoperă indus de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, cu modificările şi completările ulte-rioare.Astfel, prin derogare de la prevederile art. 164 alin.(1) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicată, cu modifi-cările şi completările ulterioare, în pe-rioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară ga-rantat în plată se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe luna, reprezentând 17,928 lei/ora.Este de notat faptul că, alte prevederi din OUG 114/2018 vizează contri-buţiile sociale şi de sănătate precum şi impozitul pe salariu datorate de către salariaţii din sectorul construcţiilor. Aceste prevederi (scutiri) nu afectea-ză însă costul salarial brut pentru angajator.Etapa 1 se referă la faptul că oricare antreprenor sau consultant care soli-cită o ajustare a preţului contractului

ca urmare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, cu modificările şi comple-tările ulterioare referitoare la salariul minim în construcţii îndeplineşte condiţia de mai sus. În caz contrar, nu va fi îndreptăţit la nicio ajustare.În sensul celor arătate, contractul cu-prinde o clauză contractuală care pre-vede în mod expres că, dacă apar une-le modificări legislative care afectează costurile care au stat la fundamen-tarea ofertei, preţul contractului va fi ajustat. În acest caz :• modificarea contractului pentru ajustarea preţului constă în aplicarea directă a prevederilor contractului în conformitate cu prevederile Instruc-ţiunii ANAP nr. 1/2016 (pentru con-tracte aferente Ordonanţei de urgen-ţă a Guvernului nr. 34/2006) şi In-strucţiunii ANAP nr. 3/2017 (pentru contracte aferente Legii nr. 98/2016, Legii nr. 99/2016 sau Legii nr. 100/2016);• modificarea contractului se va face urmând procedura stabilită în con-tract. Nu este necesară vreo procedu-ră specifică de achiziţie publică.• un act adiţional va fi necesar numai atunci când plăţile de efectuat în ca-drul contractului vor depăşi preţul contractului.Pe parcursul îndeplinirii contractului, preţul poate fi ajustat în următoarele situaţii:· au avut loc modificări legislative, modificări ale normelor tehnice sau au fost emise de către autorităţile lo-cale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau re-nunţarea la anumite taxe/impozite locale, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului;· pe piaţă au apărut anumite condiţii, în urma cărora s-a constatat creşte-rea/diminuarea indicilor de preţ pen-tru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creşte-rea/diminuarea costurilor pe baza că-rora s-a fundamentat preţul contrac-tului.Pentru a se respecta principiul trans-parenţei, posibilitatea de ajustare a preţului trebuie să fie precizată atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul care urmează să fie înche-

Continuare în numărul 112


iat, prin clauze speciale în acest sens. Ajustarea preţului este posibilă numai în următoarele cazuri:· atunci când survin circumstanţe im-previzibile şi independente de vointa părţilor, sau· atunci când durata de aplicare a pro-cedurii de atribuire se prelungeşte, în mod neprevăzut, peste perioada pre-conizată iniţial şi din motive care exclud orice culpă a ofertantu-lui/contractantului.

În orice situaţie, preţul contractului nu poate fi majorat decât în măsura strict necesară pentru acoperirea creşterii costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului. Mo-dul de ajustare a preţului contractului de achiziţie publică nu trebuie să con-ducă în niciun caz la alterarea rezulta-tului procedurii de atribuire, prin anu-larea sau diminuarea avantajului com-petitiv pe baza căruia contractantul respectiv a fost declarat câştigător în urma finalizării respectivei proceduri.Contractul cuprinde o clauză con-tractuală care prevede în mod expres ca, chiar dacă apar modificări legislati-ve, preţul contractului nu va fi ajustat.De principiu, cazul în care ar exista prevederi contractuale exprese con-form cărora operatorul economic ar suporta riscul legat de schimbările legislative este cu totul excepţional.În acest caz, preţul contractului nu va fi ajustat, deoarece, o modificare a contractului astfel încât să fie ajustat preţul contractului ar reprezenta o modificare substanţială în sensul Legii. Etapa 2, se referă la faptul că autorita-tea/entitatea contractantă evaluează

situaţiile de mai sus în care se înca-drează contractul. Referitor la impac-tul prevederilor OUG nr. 114/2018 asupra valorii manoperei, aceasta, va fi actualizată doar pentru acoperirea creşterii salariului minim.Ajustarea preţului contractului are în vedere compensarea valorii supli-mentare a manoperelor pe care ope-ratorul economic le suportă în înde-plinirea contractului cauzat de modi-ficarea legislativă. O atenţie particu-

lară constă în evitarea supra-compen-sării operatorului economic. De pre-cizat faptul că, prevederile art. 71 din OUG 114/2018 au valabilitate pe du-rata anului calendaristic 2019. Astfel, orice decizie de modificare, inclusiv act adiţional, se încheie pentru anul 2019.Structura valorii manoperei se identi-fică atât înainte de aplicarea prevede-rilor OUG 114/2018, cât şi după.Valoarea manoperelor are în vedere salariaţii care execută lucrări, cei care conduc/operează/întreţin utilaje sau mijloace de transport şi salariaţii plă-tiţi din cota de cheltuieli indirecte (da-că aceştia sunt salariaţi ai unor socie-tăţi vizate de prevederile art. 71 din OUG 114/2018).Astfel, valoarea oricărei manopere furnizate de către un subcontractant care nu ar fi vizat de prevederile art. 71 din OUG 114/2018 nu se actuali-zează.În identificarea ponderii valorii de manoperă în preţul contractului pre-cum şi a structurii tarifelor de mano-peră se iau în considerare elemente furnizate de către operatorul econo-mic, fără ca autoritatea/ entitatea

contractantă să fie obligată de acestea (dacă informaţiile furnizate nu înde-plinesc un caracter de rezonabilitate). Informaţii rezonabile sunt informaţii care corespund cu resursele menţio-nate în oferta şi în programul de exe-cuţie.Se are în vedere faptul că salariul brut nu reprezintă costul salarial total afe-rent unui salariat. Astfel, pe lângă salariul de bază, costul salarial include elemente cum ar fi:• eventualele sporuri aplicabile;• impactul prevederilor privind con-cediul de odihna şi zilele libere (astfel, într-un an calendaristic, un salariat primeşte salariul lunar timp de 12 luni dar lucrează efectiv aproximativ 10,5 luni).Operatorul economic explicitează va-loarea componentei manoperei pe ca-tegorii de personal (pentru manoperă directă, utilaje, transport, etc) şi struc-tura tarifelor de manoperă pentru fie-care tip de categorii de personal folo-sit la întocmirea ofertei. Autoritatea / entitatea contractantă calculează un coeficient de actualizare care va fi aplicabil în mod global pen-tru întreaga valoare a lucrărilor execu-tate în fiecare lună, în anul 2019. În cazul în care nu există contract co-lectiv de muncă aplicabil la data de referinţă şi/sau la data actualizării, nu se ia în considerare ca fiind impactul modificării legislative decât creşterea costului lunar pentru acele categorii de personal pentru care salariul brut lunar era cuprins, înainte de OUG 114/2018, între 1900 şi 3000 lei.Potrivit art. 8 din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2018, cu modificările ul-terioare, ajustarea aplicată preţului contractului de achiziţie publică/sec-torială trebuie să evidenţieze influen-ţa pe care o exercită modificarea în preţul unitar şi/sau total ofertat iniţi-al.În cazul în care decontarea într-un contract de achiziţie publică/acord-cadru se realizează în baza unor arti-cole comasate, în care preţul unitar in-clude materialele, manopera, utilajul şi transportul, actualizarea compo-nentelor preţului se realizează în baza devizelor analitice, pe care le va depu-ne executantul, odată cu solicitarea de actualizare a preţurilor.

S.C./Instituţia_______________________________________________________________________________

Adresa: ___________________________________________________________________________________

Loc.___________________________Jud/Sector _________________ Cod poştal_________________________

Tel.: ________________________ Fax:________________________email:______________________________

DORIM SĂ COMANDĂM NR. ABONAMENT/E LA REVISTA DE ACHIZIŢII PUBLICE

Vă rugăm să completaţi spaţiile de mai jos pentru emiterea facturii proforme:

Nr. Ord. Registrul Comerţului_______________________________ CUI ______________________________

Cont IBAN____________________________________ Banca____________________________________

Avem rugămintea de a completa acest talon şi să-l trimiteţi pe fax la nr: 0234/313.320, 021/311.71.01 sau email: [email protected].

Abonamente Revista de Achiziţii Publice 2019 12 luni - 280 lei (TVA inclus)

abonament 12 luni include 12 publicaţii online

480 lei (TVA inclus) 12 luni -

abonament 12 luni include 4 publicaţii pe hârtie + 8 publicaţii online

12 luni - 760 lei (TVA inclus)

abonament 12 luni include 12 publicaţii pe hârtie

HOTELRAMADAMAMAIA****Hotel Ramada Mamaia**** este unhotel nou, inaugurat în vara 2017.PoziționatlângăSatuldeVacanțășila5minutedemerspejosdeplajă,HotelRamadaesteovariantăpotri-vităatâtpentruturismulderelaxareșiodihnă,câtșipentruturismuldeafaceri.

HotelRamadavăoferăcadrulidealpentruorga-nizareaoricăruitipdeevenimentcorporate,dela întâlniri de afaceri, până la workshop-uri,traininguri, conferințe, prezentări, simpozioa-ne, lansărideproduse,gale,premieri șimultealtele.Văpunem ladispoziție4 săli de conferință culuminănaturală,cuocapacitatetotalădepânăla415 de locuri, dotate cu echipamente tehniceultramoderne.Sălilepotfiaranjatelacerere,înfuncțiedeprofi-lulevenimentuluipecaredorițisăîlorganizați.Înplus,echipanoastrădeprofesioniștivăstăladispozițiepentruaseasiguradedesfășurareaoptimăaevenimentuluidumneavoastră.

Hoteluldispunede170despațiidecazareutilateînstilmodernșiexclusivist,cusuprafețedela38mppânăla120mp,4sălideconferințecuocapacitatetotalădepânăla415 de locuri, un restaurant cu design elegant, un baridealpentrusocializareșiunskybar,ceimpresioneazăprinprivelișteaspectaculoasă,deneuitat,asupralaculuișiMăriiNegre.Deasemenea,hotelulpune ladispozițieparcareproprie,subteranășiexterioară,cuocapacitatede120delocuri,oferităînmodgratuitoaspețilornoștri.

Cronica unui eveniment: Conferinţa Naţională de Achiziţii ... · Chiar dacă procesul...

Documents

Transcript of Cronica unui eveniment: Conferinţa Naţională de Achiziţii ... · Chiar dacă procesul...