7/25/2019 Criza culturii

1/5

Criza culturii

In 1934 am citit in "Telegraful roman" de la Sibiu, un interesant studiu al

regretatului profesor si lozof Nicolae alca, in care acesta se ocupa de crizaculturii moderne! cest studiu, intitulat "Criza spirituala moderna si cauzele ei",

se caracterizeaza printr#o temeinica cunoastere a culturii lozoce occidentale si

reprezinta o aparitiei insorita in peisa$ul teologic al %remii, de mare importanta

pentru misiunea isericii in lume! Cu toate ca autorul nu pronunta cu%antul ca

atare, ci se multumeste sa %orbeasca de criza culturii moderne, este %orba fara

indoiala de secularizare! &utem spune astfel ca ne gasim inaintea primului studiu

temeinic, din literatura si publicatiile noastre teologice consacrat secularizarii,

atunci cand fenomenul nu era prea cunoscut la noi in tara, si cand multi

intelectuali se aratau increzatori in biruinta poziti%ismului! &regatirea teologica si

lozoca a parintelui Nicolae alca in uni%ersitatile din tara si din 'ermania, la

(ena sau la )umboldt, i#a permis sa patrunda atat de profund in criza spirituala a

culturii moderne, c*iar si a celei contemporane considerata ca postmodernista,

pentru a scoate la lumina cauzele ei, asa cum %om %edea in continuare!

+upa ce parintele alca trece in re%ista semnicatiile cu%antului "criza", se

opreste la criza inteleasa "ca o maladie care a a$uns la punctul ei cel mai

periculos, care este intotdeauna *otarator pentru %iata bolna%ului! Caci aceasta

este starea in care traieste "omul %eacului nostru"! ceasta maladie, spune

dansul, "este rezultatul minunatelor sisteme lozoce care s#au perindat unuldupa altul pe scena culturii contemporane, indca numai ele ne#au dus la

impasul in care ne aam astazi"! "-ilozoa si#a recunoscut astfel neputinta ei in

fata realitatii si#si retrage trupele pe intreaga linie! .a recunoaste ca nu mai este

in stare a dezlega enigma realitatii, asa cum credea /ant, si nici de a contribui cu

ce%a la formarea %ietii sau la cladirea statului! Criza care a cuprins toate

domeniile %ietii, e o criza a omului care traieste in domnia inteligentei si a

ratiunii"! "Semnul timpului nostru este *aosul"! "Se pare ca omul traieste pe

treapta ni*ilista a e0istentei lui, negandu#si paternitatea si nu se mai simte drept

creatura a unei puteri %esnice, ci se crede ca el este creator al lui insusi si al

lumii care il incon$oara"! &rin intermediul acestor consideratii parintele alcapune in e%identa caracteristica fundamentala a culturii contemporane care a

transferat centrul de gra%itate al lumii in care omul traieste propriile legi! &rin

intermediul ratiunii autonome si al stiintei care iz%oraste din ea, omul cauta sa

domine lumea in locul lui +umnezeu, sa se substituie lui +umnezeu pe pamant,

fara sa#si dea seama insa ca isi pierde astfel puterea spirituala interioara si

incepe sa e napadit de forte irationale pe care nu le mai poate stapani!

&entru a ilustra cat mai con%ingator aceasta realitate, parintele alca purcede la

o comparatie eloc%enta intre cultura antica, medie%ala, si cea moderna! +espreomul antic, parintele alca ne spune ca acesta obisnuia sa %orbeasca cu

7/25/2019 Criza culturii

2/5

cosmosul, indca grecul antic traia si retraia ca o parte a cosmosului, ca

microcosmos, iar cosmosul pentru el era plin de %iata si insuetit, ca omul,

animalul sau planta! umea era pentru grec o armonie nascuta din contraste, in

%irtutea unui principiu ordonator al ratiunii supreme, al ogosului, care stapanea

ca principiu dumnezeisc peste om si peste uni%ers! 2ersul intamplarilor nu a%ea

caracterul relati%itatilor istorice si nu putea inuentat de bunul plac sau de

placerea omului! .l se desfasura dupa randuiala ratiunii %esnice, ca principiu

metazic, care dadea %ietii, lumii si actiunii omului un sens nespuns de adanc!

mul antic traia nazuinta spre dumnezeiesc! In alti termeni, am putea spune ca

omul antic %orbea cu cosmosul indca nu stia de e0istenta unui +umnezeu

personal, situat dincolo de lume, capabil sa#l elibereze de sub dominatia

cosmosului ca sa uite de spaima solitudinii personale sa#i confere libertatea de

u al lui +umnezeu! umea era modelata dintr#o materie pree0istenta, de un

demiurg, dupa modelul iudeilor sau ratiunii eterne, introducand astfel ec*ilibru si

armonie in cosmos! 2entalitatea omului antic era dominata de panteism, de

conceptia religioasa care confunda creatia cu Creatorul ei! Cu toate acestea,e0istenta ideilor eterne, ca lume inteligibila, suprapusa lumii materiale sau

sensibile, obliga omul antic sa nazuiasca spre %alorile spirituale! cesta este si

moti%ul pentru care lozoa greaca a fost considerata pentru pagani ca pedagog

catre )ristos, ogosul etern si personal!

Cat pri%este omul medie%al, parintele alca ne spune ca acesta %orbea cu

+umnezeu, deoarece crestismul depasise panteismul losoei eline si punea

omul inaintea unui +umnezeu personal, inteles ca Treime! "+umnezeu era cel

mai inalt principiu prin care lumea si tot uni%ersul s#a facut si prin care %iata lui

primea un sens! .l %edea lumea naturala ca ind dependenta de lumea

supranaturala, indca lumea naturala nu era decat opera minunata a celuia

care#l crease pe om! mul nu retraieste ca o reoglindire a cosmosului sau ca un

colaborator al lui +umnezeu la crearea lumii demiurg5, ci drept faptura unei

inte transcendente intr#o lume marginita, in fata %ointei careia se pleaca, traind

dupa cu%intele re%elate prin -iul lui +umnezeu si dupa traditia care il leaga cu

aceste cu%inte, +umnezeu este principiul absolut al lumii si singura putere

creatoare in aceasta lume, fundamental deosebit de creatura ui, care ramane

dependenta de Creatorul ei! Scopul si singurul sens al %ietii omului din acest e%

este acela de a realiza %ointa lui +umnezeu in lume! Iubirea de +umnezeu si de

aproapele era pentru acest om, ne spune parintele alca, porunca suprema a

%ietii lui!" ceste consideratii %or sa arate ca omul medie%al era omul ordinii, al

ordinii naturale dependente de ordinea supranaturala a lui +umnezeu, dar atat

de e%ident, incat pentru acest om idealul %ietii lui consta in supunere deplina

fata de +umnezeu!

+ar daca omul antic %orbea cu uni%ersul, iar cel al e%ului mediu %orbea cu

+umnezeu, cu cine %orbeste omul modern6 7aspunsul parintelui alca este

incisi%8 omul modern %orbeste cu sine insusi! Consecintele acestui fenomen nu

7/25/2019 Criza culturii

3/5

sunt greu de depistat! Intr#o suita de armatii contrastante, autorul nostru spune

ca "omul antic se intelegea pe sine ca ind un microcosmos, acela al e%ului

mediu ca ind creatura lui +umnezeu cel modern se crede ca el este punctul

central al lumii si c*eia de intelegere a istoriei si a uni%ersului! mul e%ului

mediu cladea biserici care dez%aluiau nelinistea suetului sau in cautarea lui

+umnezeu! mul modern cladeste biserici care nu se deosebesc intru nimic de

*ambare si de studiouri de lmat! mul modern crede numai in constiinta sa,

care pentru el este forma creatoare a lumii! Spiritul se creeaza pe sine insusi prin

cunoastere! cest spirit detroneaza pe Creator si realizeaza sistemele

speculati%e ale idealismului losoc in care +umnezeu de%ine o simpla idee!

Centrul omului antic si medie%al era ancorat in metazic, adica el a%ea constiinta

ca se aa dependent de un principiu transcendent de la care isi lua obarsia!

Centrul omului modern este el insusi! In urma 7enasterii, a :manismului si a

7eformei religioase, omul rupe toate legaturile cu iserica, cu statul, cu credinta,

si#si construieste in arta, in stiinta si in conceptiile sale losoce o lume aparte

prin propriile puteri! &rincipiul indi%idualizarii de%ine intelesul e%olutiei culturale!2i$locul prin care aceasta e%olutie se realizeaza spre %ointa, spre maturitate,

spre autonomie a spiritului eliberat de toate legaturile traditiei si ale credintei!

ceste tendinte spre subiecti%ism si titanism ale omului au patruns, in mii de

%ariatii, in toate domeniile %ietii, de la nazuintele religioase ale 7eformei, pana la

etica lozoca, ca teorie a dreptului pe care il are omul de a#si da legea!

+ar parintele alca cauta sa patrunda mai adanc in continutul crizei spirituale

moderne si sa#i cerceteze cauzele ei principale! In primul rand, este %orba de

negarea transcendentului! "Conceptia despre om si despre lume a idealismului

umanist, spune dansul, neaga orice raport al %ietii si al omului cu +umnezeul Cel

transcendent"! a temelia acestui fenomen se gasesc doua demersuri8 unul

religios, altul lozoc! +in punct de %edere religios primul pas spre inrmarea

transcendentei a fost intreprins de cei care au contribuit la "nimicirea autoritatii

ibliei si a re%elatiei prin critica biblica a %eacului al ;

7/25/2019 Criza culturii

4/5

7ezultatul acestor demersuri se %adeste intr#o concluzie pe care parintele alca,

impreuna cu =ai*inger, lozof german, o reprezinta astfel8 "+umnezeu de%ine

pentru omul %eacului modern o simpla ctiune"!

In al doilea rand este %orba de autonomia ratiunii umane! "Cultura iluminismului

si a %eacului nostru este autonoma"! &rin autonomie, spune parintele alca,

intelegem tocmai contrariul teonomiei! 7atiunea incepe sa se simta in epoca

matura a iluminismului si de aceea cauta sa formeze toate raporturile %ietii dupa

principiile si pretentiile ei! &entru omul %reacului nostru, care pretinde ca este

autonom, norma culturii si a %ietii nu mai poate re%elatia supranturala a lui

+umnezeu, ci asa zisele ade%aruri ale ratiunii! 7atiunea de%ine polul suprem de

$udecata! mul "%eacului iluminist" neaga re%elatia supranaturala, incercand sa

gaseasca pentru toate domeniile spiritualului, cat si pentru religie, anumite

principii care isi au temeiul in ratiune! Si lui ii reuseste aceasta operatie, intrucat

zice parafrazand pe )egel # ca tot ce este rational este si natural! mul a creat

astfel o "religie naturala", un "drept natural", o "etica naturala" si o "educatie

naturala, toate insuetite de et*osul autonomiei"! "Cu alte cu%inte, am putea

spune ca autonomia ratiunii care neaga transcendenta di%ina obliga omul sa

transforme cursa dupa bunurile materiale, dupa cele naturale, care nu pot ostoi

niciodata setea omului de eternitate, indca sunt bunuri trecatoare si stricatoare!

mul nu isi poate implini setea lui spirituala si face e0perienta %idului spiritual

sau a neantului care il nelinisteste si il umple de spaima in constiinta si inta lui"!

In al treilea rand, criza culturii moderne este rezultatul unui liberalism general

care se do%edeste in cele din urma ca o simpla ctiune sau iluzie! "iberalismul

acesta, spune parintele alca, care se armase la inceput numai in domeniul

politic, astazi a cuprins toate domeniile de manifestare ale %ietii omenesti, pana

la educatie, morala si religie, rupand orice legatura cu ontologicul! iberalismul,

ca un copil spiritual si credincios al idealismului, a ridicat altare de inc*inare unui

singur zeu, eului omenesc!!! Si pentru ca idolii sunt efemeri, ca si realizarile

inripate in numele lor, tot asa si turnul iluziilor umaniste, cladite in numele

acestui zeu, a inceput sa se naruie! Credinta in libertatea absoluta a spiritului

omenesc si in puterea lui de creatie nemarginita a facut sa dispara ordinea, carede %eacuri stapanea %iata omului! Increzator in spiritul sau subiecti% ca "ratio"

lozoa mai noua a cautat sa do%edeasca dumnezeirea intelectului uman5 omul

s#a desprins de realitatea data lui prin creatie, cu dorinta de a de%eni liber! +ar

se pune intrebarea8 in numele cui se face aceasta eliberare6 +aca se face in

numele umanitatii sau al omului, acesta nu poate un raspuns, indca omul nu

poate elibera un om in numele omului, pentru ca omul nu#si poate siesi tel! Tot

ce a castigat in largime, omul modern a pierdut in adancime! .liberarea lui a fost

dezradacinata! Caracteristica acestui %eac este negarea oricarei entitati dincolo

de granitele omenescului si armarea pana la absolut a celui omenesc! +e

aceea, acest secol de true al spiritului omenesc nu l#am putea caracteriza mai

bine numindu#l "luciferic"! In alti termeni, am putea spune ca indi%idualismul

7/25/2019 Criza culturii

5/5

modern i#a oferit omului sansa unei libertatii e0terioare nelimitate, dar l#a pus in

situatia de a#si pierde libertatea interioara! &e cat de puternic se crede omul

asupra mediului e0terior, pe atat de mult este confruntat in interiorul sau de

forte irationale pe care nu le mai poate controla, transformandu#i %iata intr#un

ade%arat infern"!

Inainte de a concluziona, am %rea sa subliniem ca orice cultura ca produs al

omului are atat aspecte poziti%e, cat si aspecte negati%e! Nu este nici total buna,

asa cum au crezut si cred iluministii, dar nu este nici total rea, asa cum cred

mani*eii! ceasta indca c*ipul lui +umnezeu din om n#a fost distrus de pacat,

nici n#a ramas intact, ci a fost alterat sau intunecat de pacat! +aca pacatul ar

distrus c*ipul lui +umnezeu din om, inseamna ca dia%olul ar fost mai puternic

decat +umnezeu! +e aceea, si in cultura occidentala, de sorginte iluminista, se

gasesc destule aspecte poziti%e, care au facut posibil progresul stiintei si al

te*nicii, si care s#a rasfrant poziti% aspura %ietii omului! +ar are si aspecte

negati%e, iz%orate dintr#un abuz de ratiune, care poate descris ca titanism sau

prometeism! Toate ororile fara seaman ale %eacului al ;;#lea, e ca este %orba

de 'ulag, us*>itz, )iros*ima, e de razboaie mondiale, si altele, toate isi au

e0plicatia lor in acest abuz de ratiune, in acest titanism care nu numai ca n#a

%rut sa stie de iubire, dar a inlocuit iubirea de aproapele cu ura de rasa sau ura

de clasa! re dreptate parintele alca cand ne spune ca la baza crizei omului

modern se gaseste indi%idualismul, care nu mai %rea sa stie de iubirea de

aproapele, ci numai de iubirea de sine! "ibertatea spirituala, inteleasa ca

libertate a omului in fata lui +umnezeu, spune dansul, a fost transformata de

liberalismul modern in indi%idualism si a fost inteleasa ca un drept absolut de

autodeterminare a omului si ca eliberare a omului de constiinta *eteronoma"!

ceste consideratii il indreptatesc pe parintele alca sa declare ca la temelia

crizei spirituale moderne se aa con%ingerea lucriferica a "omului care este siesi

+umnezeu, indca +umnezeu nu mai poate e0ista alaturi de eul absolut

autonom"!

&r! &rof! +r! +umitru &opescu

lmana* isericesc, 1999