Saptamana 1

Politica:1. Neutralitate / Implicare – Leo Strauss sustine ca abordarea politcii nu se poate

separa de judecatiile de valoare, intrucat politica ne oblige sa ne pozitionam intr-un fel sau altul, sa fim de accord sau sa nu fim de accord, să aprobam sau sa respingem. O parere cu totul diferita are Max Weber care sustine ca pentru a intelege domeniul politic trebuie sa ai o atitudine neutra, indiferent de valori, astfel abordarea politicii nesecita neutralitate in raport cu oricre judecata de valoare.

2. Calitatea nobila / lipsa de moralitate – Sartori numea “politcul pur” si “politicul impur” in functie de prezenta sau absenta idealurilor. Politica, este un lucru nobil pentru prin ceea ce realizeaza acesta, ca poate reunii o comunitate sub un nume propriu sa aiba o unitate si sa dureze. Lipsa de moralitate, lucru demn de dispret, este faptul ca politica este un spatiu al coruptiei al intrigilor.

3. Spatiu al transparentei – TRANSPARENTA – politica este un spatiu al transparentei pentru ca toti intelegem politica si pentru ca toti vrem sa ne dam cu parerea, De asemenea este un spatiu de unde ne putem informa si unde participam in mod direct sau indirect. OPACITATEA – aparent intelegem politica. Acesta nu poate functiona daca cetateanul nu cunoaste, sau nu intelege (oamenii trebuie sa stie ceea ce voteaza, iar acest lucru nu se intampla intotdeauna).

Raimond Aron sustine ca pentru a intelege notiunea de politica trebuie sa intelegem ca exista anumite echivocuri fundamentale.

1. POLICY si POLITICS - engleza face diferenta intre cei doi termeni

POLICY – orice conceptie, orice program de actiune sau orice actiune a unui individ, a unui grup sau a unui guvern referitoare la o problema sau la problemele unei comunitati.POLITICS – Politica apare ca o confruntare a politicilor intelese, este vorba despre domeniul in ca rivalizeaza, in care se confruntă, in care intra in competitive politicile intelese ca viziune, ca program de actiune sau actiune. Nu exista o societate unica, ea se confrunta, exceptie facand doar societatle totalitare.Ex: confruntari pe anumilte proiecte politice

2. politica / realitate si perceptia asupra realitatii

Pentru Raymond Aron, orice regim politic presupune o cunoastere minimal a realitatilor si a unor reguli care participa la configurarea acestei realitati.

Alegerile nu se pot desfasura daca alegatorul nu are o cunoastere elementara despre a regulilor dupa care voteaza, a candidatilor. Sigur ca aceasta cunoastere a realitatilor si a regulilor difera de la cetatean la cetatean.

Ex: istoria votul

1

3. Al treilea echivoc pe care il avea in vedere Raymond Aron era pentru el si cel mai important. Acest echivoc priveste faptul ca acelasi termen, “politica” descrie “un sector particular al ansamblului social, dar si ansamblul social in intregul lui observant dintr-un punct de vedere. Politica este o parte a societatii, una care se alatura altor parti, precum familia sau munca.

Politica influenteaza totul : familia, munca …

Saptamana 2

Discursul Stiintific1. stiinta este dif de realitate – ea are ca referinta realitatea dar este total distincta

de aceasta2. discursul stiintific difera in mod rational de limbajul natural - spre deosebire

de limba folosita de omul obijunuit in viata cotidiana, discusul stiintific are un caracter sistematic si o ceorenta logica interna remarcabila.

3. Controlul intersubiectiv al comunitatii academice sau universitare - asta inseamna ca o afirmatie facuta in stiinta nu poate fi valabila pentru o singura persoana ci trebuie validata de comunitatea stiintifica.

Distingea stiintei politice de alte discursuri

1. Jurnalismul politic – jurnalistii au un contact direct cu realitatea, in timp ce stiinta politica are un contact media cu ea. Jurnalistii sunt cei care dau forma actualitatii politice.Presa ne informeaza ce proiecte de lege se discuta si ce decizii ia guvernul. Accesul la presa este foarte usor pentru toata lumea, astfel presa are un rol a a comunica.

2. Discursul intelectual – un discurs politic, care este critic si care este tinut de o persoana cu notorietate intr-un demeniu, discurs tinut la adresa puterii.In sec al XX-lea intelectual este creat sub influenta marxista. Pentru marxisti sunt 3 categori sociale :

- muncitorii – fiintele care nu au capital, care isi vand forta de munca- taranii - exploateaza pamantul- intelectuali – nu servesc unui capitalism, dar detin un capital de inteligenta

Intelectualii au fost intotdeauna asociati cu detinatorii de diplome

Discursul politic ne arata limitarea puterii si nu permit derapaje. Puterea trebuie sa aiba o influenta mica asupra individului. Discursul politic nu trebuie sa fie un discurs prin care sa provoci puterea.

2

3. Ideologie – discursul ideologic are o explicatie sistematica a lumii sociale bazata in general pe o singura idee politica. Ideologia e inrudita cu stiinta, datorita caracterului ei sistematic. Diferenta fundamentala dintre discursul stiintei politice si ideologie consta in faptul ca prima nu isi propune nu isi propune niciodata mobilizarea sau pregatirea vreunei actiuni politice.

4. Discursul cetateanului – este o forma de participare. Pana la sf sec XVIII discursuri despre politica aveau doar filozofii, iar din sec XIX si XX s-a produs o evolutie (democratizare) astfel largirea accesului la spatiul politic dintre membrii societatii.Ex: evolutia dreptului la vot, la libera exprimare

Stiinta politica apare in sec XIX intr-un moment f imp din istoria filozofiei: este vorba despre scindarea acesteia in numeroase . Exista cateva elemente care creaza in mod concret autonomizarea sau articularea stiintei politice ca o disciplina distincta:

- aparitia unor institutii de reproducere a discursului stiintific: prima a fost: Ecole Libre de Sciences Politiques creata la Paris, apoi au mai urmat si altele

- Exista cateva opre si autori considerati ca fiind fondatorii domeniului: Moisei ostrogorski, Roberto Michels s.a.

Saptamana 3 - REGIMUL

Regimul este un termen invetat de filozofii antici, si care a rezistat pana in timpurile noastre. Atunci cand a fost creata, notiunea de regim politic a permis structurarea intelectuala a relatiei dintre exercitarea autoritatii si supunere, dintre cei care poruncesc si cei cei care se supun.

Un singur regim nu este definitoriu pentru politica.

Platon elaboreaza in “Republica” si “omul politic” 5 forme de regimuri politice. Principiu de functionare este relatia dintre porunca si supunere

1. Aristocratie - este regimul cel mai bun, in care exista o armonie perfecta, folozofii guvernanad potrivit ratiunii.

2. Timocratie – este un regim al razboinicilor, o cetate in care guverneaza cei care fac razboi in numele celorlalti. Armele si nu ratiunea sunt dominante aici.

3. Oligarhie – este o cetate dominate de cei bogati care sunt putini, iar numarul celor saracii fiind superior.

4. Democratie – este o cetate a libertatitii si a egalitatii.5. Tiranie - este regimul cel mai rau, in care un tiran va domina pe toti cetatanii

- cand un regim cade se transforma in alt regim

Fiecarui tip de regim ii apartine o parte a sufletului.- o parte RATIONALA care sta la baza unor regimuri (aristocratia)

3

- apoi TYMOSUL, o parte pasionala- DORINTELE UMANE – filozofii conduc tinand cont de ratiune

Aristotel, foloseste 2 principii

- numarul celor care guverneaza- scopul pe care acestia il urmaresc

I 1 regimuri unde guverneaza o singura persoana 2 regimuri unde guverneaza mai multe pers – majoritate MinoritateII 1 in interes propriu

2 in interes general

1. Monarhia – un lider conduce in interes general2. Tirania – un singur lider care conduce in interes propriu3. Aristocratia – guverneaza o minoritate in interes general4. Oligarhia – guverneaza o minoritate in interes propriu5. Republica – guvernearea celor multi in interesul cetatii6. Democratia - guvernarea celor multi in interes propriu

Thomas Hobbes – sustine ca Aristotel este un naiv pentru ca nu sta in firea omului sa stea langa ceilalti.

Thomas Hobbes are o alta filozofie a regimurilor, el face distintia dintre: regalitate si monarhie, aristocratie si democratie. Patreaza distinctia dintre minoritate si majoritate, dintre cei care conduc in interes propriu si cei care conduc in interes general.

-regalitate sau monarhie – unul sigur guverneaza-aristocratia – minoritate guverneaza-democratia – o majoritate guverneaza

Montesque - 3 tipuri de regim, in functie de prezenta sau absenta legilor-Republican – este pus in miscare de virtute-Monarhie – guvernata de onoare-Despotic – guvernata de teama

In sec XX teoriile lui Raymond Aron fac diferenta dintre dintre regalitate cu partidul unic si regalitate cu mai multe partide.

-reg cu pardit unic – Monopolist- reg cu mai multe partide – Pluralist

4

Saptamana 4 - STAT

Stat – o intitutie politica a carei a carei birocratie reuseste sa execute in limita legii monopolul constrangerii fizice legimite.

Explicarea defMax Weber – statul este o constructie, el nu se naste in lipsa unui eform uman Birocratia – in epoca lui weber are o conotatie pozitiva – un corp

de functionari care isi fac meseria dupa niste reguli pe care le respecta. In trecut “birocratii” sunt selectati prin concurs pentru a exercita functiile statului, au o grila de salari trasnparenta.

Exercitarea monopolului – monopol legislativ – adoptarea legilor Fiscal – doar statul percepe impozite Monezii – circula o singura moneda Constranegerii fizice – doar statul poate

folosi violenta.

Termenul STAT este departe de regim. “stat” este un termen modern folosit prima data de Machiavelli. Termenul STAT separa viziunea clasica de cea moderna.

Criterile dupa care unii guverneaza-bogatie-proveninta din fam bune-capacitatea de a comduce o armata

Machiavelli rastoarna aceste politici, cetatile ne fiind intemeiate de la resurse ci prin violenta.

Dupa machiavelli apar teoriile contractualiste (contract social).Politica se naste din violenta, dar nu asa cum crede Machiavelli, ci faptul ca la

inceputuri, umanitatea in lipsa unei autoritati, indivizii recurgeau la violenta. In aceea perioada, starea de natura ii facea pe acei indivizi sa fie violenti. Depasirea acestei stari este trecuta prin asa zisele contracte sociale, se infinteaza aceasta institutie numita republica, sau stat, care are anumite legi, iar cine incalca legiile este pedepsit de catre stat.

Liberalismul – viziunea liberal o gasim intr-un mod exemplar in opera lui John Locke, unde pentru autor: statul protejaza viata, libertatea si bunurile individuale. Locke porneste de la viziunea unei stari de natura, in care viata individului pentru ca fiecare se foloseste de libertatea sa naturala in detrimental celorlalti. Socialismul – apare in viziunea lui Karl Marx, unde statul este un instrument de exploatare a individului, instrument de care se folosesc grupurile care detin mijloace de productie pentru a le exploata pe cele care nu au acces la ele.

5

Abordariile clasice ale statului

LIBERALISMUL – este o doctrina veche, iar individul este considerat a fi sediul valorii morale.

- intr-un stat liberal, puterea are propiile ei ispite, si pentru a nu abuza de ea, trebuie sa fie controlata permanent.

- Ganditorii liberali erau constienti ca statul a obtinut o mare parte din o mare parte a bogatiei sale, datorita activitatilor externe, si din acest motiv, statele liberale erau deschise strainilor

- Statul liberal protejaza bunurile si viata individului

MARXISMUL – in doctrina marxista statul este un instrument de dominatie a individului.

- dif fundamentala intre liberalism si marxism este faptul ca ultima pune accentul pe clasa

- marxisti considera ca ordinea politica este bazata pe clase sociale nu pe indivizi,

- sunt grupuri care au acces la proprietate si grupuri care nu au acces (conduc cei care au acces) astfel apare exploatarea umana, unde statul este intrumentul exploatarii

- marxisti doresc disparitia statului prin revolutia proletariatului

REALISMUL – considera ca asigurarea ordinii, adica prevenirea abuzurilor, si a terorii, a fi pace sunt necesare pentru a putea urma productia, schimbul si prosperitatea.

- prezenta statului permite existenta relatiilor pasnice in societate.

Termeni important

STAT- NATIUNE

Exista doua viziuni: una germana si una franceza.

Viziunea germana a fost definite de Herder ca o comunitate naturala pe baza de limba si moravuri. Elementul esential in care constituie o comunitate nationala este etnicitatea.Viziunea franceza a fost descrisa de Ernest Renan, aici natiunea este legata de consintamant si dorinta.

STAT – PROVIDENTA

In viziunea socialista, statul-providenta este rezultatul unei transformari profunde a statului dintr-un instrument al exploatarii intr-un instrument al actiunii solidare, sau mai précis, unul de producere a solidaritatii.

6

In viziunea liberal, statul-providenta este o extindere a a statului protector, intrucat el nu se mai multumeste sa protejeze viata, libertatea si bunurile individului ci asigura o protectie mult mai ampla a cetatenilor.

STAT DE DREPT

Pentru Norberto Bobbio exista 3 sensuri ale statului de drept:

1. Hans Chelsan - oricare stat care are o constitutie este un stat de drept2. Statul de drept este un stat ale carui puteri sunt reglementate de norme cu caracter

general si in cradul caruia statul functioneaza in functie de aceste norme. 3. Intervine un element esential – constitutionalizarea unor drepturi individuale, ca

drepturi inviolabile si constituirea unor mecanisme care asigura aceasta inviolabilitate.dreptul la viata, la educatie.

Mecanisme- controlul legislativ asupra executivului- legislavitul este controlat de curtea constitutionala- instituirea autonomiei locale- o magistratura independent-

STAT MINIMAL- stat limitat in privinta functiilor

1. Statul modern lipsit de opinie religioasa – tolereaza toate relegiile- nu are functii economice

2. Statul bunastarii sociale ( stat providenta) ( dupa al-2-lea razboi mondial)- statul nu trebuie sa se limiteze la protejarea individului ci sa se

implice in economie, educatie, sanatate.

Regimuri

Regimurile Parlamentare – parlamentul este ales de popor- guvernul si seful statului sunt alesi de parlament (daca e monarh NU)- colaboreaza si se controleaza reciproc

7

- Control G contra P – primul ministru dizolva camerele- Coltrol P contra G – interpelarea ministrilor si motiuni de cenzura

Regimuri prezidentiale – executivul si legislativul se nasc separat- presedintele este ales de popor- parlamentul este ales de popor- presedintele numeste guvernul- executivul si legislativul fuctioneaza distinct in concurenta

Regimuri semiprezidentiale - presedintele este ales de popor

Saptamana 5 si Saptamana 6

Partidele Politice

Defiitia lui Max Weber: partidul este o asociatie bazata pe un angajament liber al persoanelor si care le provoaca liderilor puterea, iar militantilor le da sansa de a urmarii anumite teluri collective, de a obtine avantaje personale.

Def data de LaPalombara si Weiner: Exista mai multe cristerii care trebuie indeplinite, sunt 4 caracteristici care definesc o formatiunea ca fiind partizane

1. existenta unei organizatii stabile, durabile 2. existena unei duble organizatii la nivel – central si judetean. Eliminarea partidelor

regionale.3. Dorinta de a asuma puterea – grupuri de interese care nu doresc puterea (sindicate

ONG) si partidele politice care promoveaza proiecte de lege si i-au decizii4. Cautarea unui sprijin popular

- aderenti - adera la doctrina partidului- militanti – se implica in proiecte politice, alegeri- simpatizanti – sprijina fara sa se implice

Mai exista un criteriu care tine de entitatea juridica – inscrierea la tribunal

Originile partidelor politice

PARLAMENTARE

- apar in sec XIX si sunt legate de procesul de dezvoltare a structurilor parlamentare, astfel spus acestea au pornit de la activitatile parlamentare

8

ELECTORALE

- procesul de contituire a comitetelor electorale, Cand dispare votul cenzitar, comitetele electorale sustin anumiti candidate

-

EXTRAPARLAMENTARE

- transformarea unor grupuri in partide politice, Partidul laburist s-a transf din sindicat in partid

MANDATUL

1. Mandatul imperativ 2. Mandatul reprezentativ

Diferenta - tine de raportul care se stabileste intre ales si alegatorMandatul reprezentativ

- alesul il reprezinta pe alegator si pozitia pe care el o va lua, tine de pozitia celui care l-a votat

Mandatul imperativ

- este NUL pentru ca alesul are propria indentitate

Ambele mandate se bazeaza pe reprezentativitate

Functiile explicite

Cea mai importanta functie explicita, asumata in mod public si deschis este formarea opiniei si formularea pozitilor politice. Partidele sunt pricipalul producator de discursuri si programe politice, ele creaza dezbaterea politica.A doua functie explicita, esentiala a unui partid politic, este selectarea candidatilor si in general al personalului politic. Partidele construiesc si triaza candidaturile in alegeri si baza de date din care selecteaza personalul politic nonales, in primul rand funtiile ministerial.A treia functie explicita consta in supravegherea alesilor. Partidele politice ii supravegheaza pe cei alesi prin grupurile parlamentare: ele controleaza modul in care alesi voteaza, impunand de multe ori o disciplina de vot foarte rigida.

Funtii latente

9

1. esprimarea vointei unei anumite categorii de populatie2. asistenta economica – partidele asigura anumite cadouri … bani (in timpul

campaniei) pentru a obtine mai multe voturi. De asemenea partidele politice sprijina financiar sip e pe membri sai, si le acorda acestora protectie si chiar functii.

3. mobilitate sociala - partidele politice dau sansa unor personae de contitie modesta sa urce in mod semnificativ in ierarhia sociala

Tipologii ale partidelor politice

1. Partide de DREAPTA si de STANGA

In toamna anului 1789, in timpul revolutiei franceze, in momentul in care in Adunarea Nationala se dicuta despre posibilitatea de acorda drept de veto regelui, partizanii acestuia s-au asezat in dreapta presedintelui Adunarii, iar adversarii in stanga lui.

Valorii associate stangii politice sunt egalitatea economica, justitia sau dreptatea sociala, progresul si laicitatea. Dreapta e legata de valori diferite: autoritate, egalitatea politica si inegalitatea economica si sociala, valorile nationaliste si cele morale, de multe ori intr-o perspective religioasa asupra morale.

2. Partidele MARI si MICI.

Mari - sunt acele formatiuni politice care obtin in mod constant peste 20% din voturi, deorece un partid care obtine o cincime din voturi are sanse reale sa formeze o majoritate sau sis a ajunga la guvernare.Mici – sunt considerate partide mici acele formatiuni politice care reusesc sa depaseasca progul electoral, fara a face mai mult de atat, ele sunt total neglijabile.

3. Partidele de MASA si de CADRE

- sunt 3 criterii care desting tipurile1. modul de recutare2. tipul de relatie intre varf si baza3. tipul de structura, supla sau rigida

La inceput toate au fost de cadre, dar apoi au aparut partidele de masa.CADRE – nr mic de aderenti, reunesc elite

- structura etatica, fiecare voteaza cum doreste

10

- conducerea era asigurata de cei care au in teritoriu sprijinul aderentilor

- cei aflati in varf controleaza baza- este alcatuit din pers cu prestigiu, a caror notorietate aduc voturi- adeziunea este doar un act, iar donatiile inlocuiesc cotizatile

MASE – nr mare de aderenti, sunt partide de stanga care ii aduna pe nefavorizati- structura rigida, toti deputatii trebuie sa voteze la fel- transfera structura puterii statului modern in structura partidului- inventeaza separare celor 3 puteri in interiorul partidului- alcatuiesc un CONGRES care este un fel de putere legislativa- au loc reuniri periodice, pt a se lua cele mai imp decizii- “comisile etice” sunt comisi care judeca incalcarea legilor in Congres

de catre membri de partid- Conducerea partidului trebuie sa fie sub controlul bazei

In ultimul timp au aparut noi tipologii

1. Partide Catch all party (partidul atrage tot) OTTO KIRCHHEIMER

- in anii dupa al doilea Razboi Mondial apare acest partid “post ideologic” care isi propune nu atat sa reprezinte interesele articulate la nivelul societatii, interese ala grupurilor sociale, cat sa seduca electoratul. Aceste partid cauta sprijinul oricarui alegator.

- Acest timp de partit a folosit introducere televiziunii in spatiu politic, astfel se pot transmite mesaje la un numar foarte mare de persoane.

2. Partidul de alegatori – cauta sa obtina un sprijin cat mai larg de la indivizi situati in diversele parti ale corpului social, care numai sunt legati de o anumita conditie sociala. Acest tip de partid tinde sa reproduca structura generala a societatii atat in corpul de militant cat si in cel de votanti.

3. Electoral – profesional - in acest tip de partid organizarea, managementul politic sunt asigurate de profesionisti si consultant decat de militant. Partidul devine astfel gestionat ca o organizatie, ca o firma.

4. In 1995 Richard Katz si Pierre Mair – partidul cartel sau guvernamental- este un produs al evolutiei sociale- este ultima etapa din stadiul partidelor- produc fuziunea intre societate civica si state- sunt instrumente prin care resursele statului sunt disputate de liderii- au scopul sa acceada la resursele statului

Tipologia familiilor politice din Europa – la partidul cartel

11

1. Clivajul BISERICA / STAT – clericanii sunt detinatorii influentei politice si sociale a bisericii. Anticlericanii sunt adepatii separatiei bisericii de stat dar si a secularizarii vietii sociale. Partide: ANTICLERICANII, DEMOCRATIA CRESTINA

2. Clivajul CENTRU / PERIFERIE - pe latura centrala, gasim partide care sustin statul, iar pe latura periferica gasim partide pe care le vom numi regionaliste. Partide: ECOLOGISTI, CENTRALISTI

3. Clivajul URBAN/ RURAL– pune in opozitie interesele orasenilor, comerciantilor si industriasilor cu cele ale taranilor. Partide: AUTOMOBILISTILOR, AGRANIERILOR

4. Clivajul CAPITALISTI/MUNCITORI – pune in opozie interesele proprietarilor mij de productie cu ale muncitorilor si a altor proletari. Partide: PARTIDELE MUNCITORESTI, PATRIMONIALE

- - determina clivajul reformisti – comunisti

VOTUL

Votul este emblema democratiei. Inainte “tragerea la sorti” era considerata legala si egala, deoarece egaliatea era cel mai bine asigurata de tragerea la sorti. In schimb votul era caracteristic aristocratiei si se considera ca acesta introduce inegalitatea.

Votul a inceput sa fie asociat cu democratie numai in ultimele secole, iar in aceata perioada el a evoluat de la forma sa cenzitara la vot universal.

La inceput au votat doar barbatii, apoi au avut drept de vot si femeile.In Fr – 1848 – pt prima data vot universalIn R – 1918 – vor doar pt barbatii

- 1946 – vot si pt femei insa doar la alegerile locale

Votul are un caracter secret, insa nu a fost dintodeauna asa. Secretul votului este dat de “buletinul de vot” si “cabina de vot”

Saptamana 7

Exista 7 elemente ale sistemului de vot

1. Formula electorala – modalitatea transformarii voturilor in mandate

a.) Majoritare – intr-un scrtim majoritar castigatorul ia totul. Un asemenea scrutim asigura stabilitate.

Sunt de 2 feluri: intr-un tur si in 2 tururiIntr-un tur: alegerile se desfasoara intr-un singur tur, iar primul clasa castiga. Acesta metoda este contestata pentru ca poti sa castigi si cu 17 %, adik nu esti alesi de minoritate.

12

In 2 tururi: in general in turul 2 se califica primii doi clasati. In Fr intra in turul 2 cine are peste 12,5 %. In R intra in turul 2 primii 2 candidati. Avantaj: castiga cel ales de majoritate

Exista si o exceptie in Australia unde alegatorilor li se cere sa faca o ierarhie

b.) Proportionale

- Isi propune sa traduca in modul cel mai fidel cu putinta varitatea obtiunilor exprimate la nivelul unei societati, astfel incat unui procent de obtiuni din societate sa-I corespunda acelasi procent de mandate in corpul reprezentativ si astfel nimeni sa nu ramana nereprezentat.

a.) RP pe liste – formatiunile politice depun in competitia electoral, liste cu candidate, numarul acestora fiind mai mic sau egal cu numarul de mandate distribuite intr-o circuscriptie.

b.) Formula proportional-mista – Germania, Ungaria, Italia unde o parte dintre mandate sunt allocate pe baza unei metode RP si o alta parte pe baza unui vor defasurat in circuscriptii cu un loc.

c.) Votul este tranferabil, VUT: Malta si Irlanda – buletinul de vot cuprinde numarul tuturor candidatilor, iar alegatorilor li se cere sa ii ierarhizeze.

2. Magnitudinea circumscriptiei (nr d alesi)- circumscriptia uninominala - un singur ales- circumscriptia plurinominala – cu 2 sau mai multi alesi- circumscriptia in R este pe judete

Din punct de vedere competitional este bine ca circumscriptia sa fie mare

3. Pragul electoral – este procentual, de ex 5%- este un obstacol in calea partidelor mici- impiedica fragmentarea corpului reprezentativ

4. Nr total de alesi – se ia in calcul camera inferioasa ( NU senatul)- exista o variatie destul de mare, depinde de la stat la stat- China are cei mai multi alesi in camera- Un calcul ar fi radacina patrata din populatia tari

5. Influenta alegerilor prezidentiale asupra celor electorale- acolo unde avem de a face cu presedinti, adik in republici

13

6. Gradul de echitate – intre procentul de voturi si procentul de mandate, dif trebuie sa fie 0, adik daca ai obtinut 16% din voturi trebuie sa primesti 16 % din mandate

7. Legaturile electorale intre partide

SISTEME DE PARTIDE

BIPARTIDISM – rigid – cele doua partied care domina scena politica au o disciplina de vot remarcabila in legislative. Marea Britanie

- suplu – SUA – nu exista disciplina de vot, presedintele poate cauta voturi celalalt partid,

- perfect – atunci cand cele doua partied dominante aduna impreuna 90% din voturi si pot

- a fiecare in parte fara a avea vreodata un aliat.- imperfect – exista 2 partide care au impreuna 75-80% din voturi, si lasa

loc unui alt partid

MULTIPARTIDISM – mai mult de 2 partide care conteaza, astfel apare potentialul de santaj si coalitie

- integral – nici o formatiune politica nu dispune de o pozitie dominant in cadrul coalitiei de guvernare, nici unul dintre partied nu se poate impune in fata celorlalte.

- cu partid cu vocatie majoritara – una dintre formatiunile politice dispune de o pozitie dominant in coalitia guvernamentala pe care o reuneste in jurul sau.

Saptamana 8

GUVERNAREA

- cei care sunt alesi in corpul legislativ- cei care sunt in guvernare- functionari – membri in inst publice

-sunt corpuri distincte, dar care interactioneaza-administratia aplica legile votate de corpul legiutorilor sub indrumare politica 2 mari modele ale functionarilor

14

1. Britanic – isi pastreaza pozitia indiferent de schimbarile politice2. Continental – etajul cel mai sus al fuctionarilor se schimba in fuctie de

schimbarile politice

Parlamentul – puterea legislativa- o intitutie intr-un stat

Structura – monocamerala- bicamerala

Consiliul de stat – elibereaza legile Tribunalul – discutaCorp legislativ – voteaza fara a discutaSenatul – controlul

Camera Superioara – DeputatilorCamera Inferioara - Senatul

Parlamentul are activitate in comisii si in plen

Executivul (Guvernul)

1. Minimal castigatoare – sunt alcatuite din atatea partide cate sunt nevoie pentru a controla puterea

2. Supradimensionate – este vorba despre acel tip de cabinet in care avem mai multe partied decat este necesar pt a dobandii o majoritate. Avem un surplus, adica am putea elimina unul sau mai multe partied si majoritatea nu s-ar pierde.

3. Minoritare – nr de partide care nu am maj in parlament

Functionarea executivelor: Prima dintre ele este convertirea cererilor, a asteptarilor sociale in politici – este vorva despre o operatiune de traducere si de convertire a unor teme sociale in intrumente de decizie si de actiune.Cea dea doua functie este implemantarea unor politici - un govern nu se multumeste sa conceapa niste politici adaptate asteparilor, ci vrea sis a le implementezeCea dea treia functie este cordonarea diverselor politici - o asemenea coordonare distinge un executive de parlament.

Forme de executic:

Tip cabinet – este cel in care premierul lucreaza intr-o logica de tip collegial, ministrii participand cu totii la luarea decizilor si find resposanbili fiecare in parte pentru implementarea decizilor din propriul portofoliu.

15

Prezidentia-constitutional – aici minstri sunt intr-o pozitie de inferioritate in raport cu seful executivului. Ei sunt numiti si destituiti de acesta, care e un fel de manager politic al guvernului. Ministri nu participa la elaborarea politicilor in domeniile in care nu ii privesc in mod direct. Aceasta forma de executive a avut success doar in SUA

Coalitii

1. Minimal castigatoare – un govern din care nu poate fi eliminate nici un partid fara a pierde majoritatea

2. Nr minim de castigatori - 3. Coalitii de interval minimal – reunesc partide situate pe un continuu ideologic (de

dreapta sau de stanga)

PARTICIPAREA

Weiner definea participarea punanad accent pe doua elemente. Primul dintre ele este caracterul voluntary al actiunii iar al doilea element este scopul unei asemenea actiuni.

Formele participarii:

STANDARD – reuneste votul, aderarea la un partid, participarea la o campanie electoral sau pur si simplu interesul pentru informatii politice

PROTESTATARA – este vorba despre toate acele actiuni care vizeaza nu organizatia spatiului politic ci grevele, organizate sau spontane, ptrotestele etc

CULTURI POLITICE!!!

Sunt 3 dimensiuni ale culturii politice:

Dimensiunea AFECTICA – priveste perceperea curenta dintre indivizi, este tot ceea ce tine de simpatia sau antipatia pe care le legam de figura politica sau publica

Dimensiunea COGNITIVA – sunt toate acele informatii si cunoastinte pe care le detin indivizii in relatia lor cu spatial politic.

Dimensiunea EVALUATIVA – capacitatea indivizilor de a aprecia performanta actorilor politici si a sistemului care ii integraza.

Sunt e categorii de culture politice

16

PAROHIALA – este caracteristica pentru societati traditionale, cele care nu o structura clara a rolurilor si funtiilor politice. Individul nu paraseste nivelul propriei paohii, sau cum se spune azi a propriului cartier

PASIVA – este proprie societatilor politice in care exista centralizare. Este vorba de spatii autoritare de regimuri care controleaza viata comunitara.

PARTICIPATIVA – este proprie societatilor care sunt struturate foarte bine din punct de vedere al rolurilor si al funtiilor, dar si unde exercitarea puterii se face in conditii democratice.

Indeologia este partea cea mai vizibila a unei culture politice. Ea structureaza ideile si il ajuta astfel pe individ sa inteleaga politica.

Discursul idelogic este o forma de traducere a sensurilor pe care le are politica pentru individ, aceste un discurs orientat.

Destutt de Tracy considera ca ideologia este o stiinta care trebuie sa studienze, la fel de riguros ca si stiintele normale, modalitatea in care se nasc si sunt transmise ideiile.

GRUPURILE DE INTERES

Jean Bondel vede in grupurile de interese dtructuri diverse ce pot fi atat formale cat si informale, iar Dominico Fisichella considera ca este grup orice asociere, fie ea voluntara sau naturala

Clasificarea grupurilor de intereste

Blondel distinge doua mari categorii:

COMUNITARE - sunt caracterizate de “tipare relationare”, de un numar de caracteristici sau trasaturi comune: familia, grupurile etinice”.

- Tribale – cele reunite de legaturile de sange sau de clan- Etnice – cele care au in comun caracteristici fizice: imigranti care pot fi

sau nu recunoscuti k minoritati- Religios – care e structurat in jurul unei credinte commune- Clasial – care reuneste cetateni in jurul conditiei lor: sindicate

ASOCIATIVE - reuneste personae in jurul unei cause sau al unui scop

- De protectie – isi propun sa apere o cauza comuna sau o catgorie de persone: protejarea mediului

- De promovare – acele miscari sociale si asociatii care isi propun sa sustina un scop: promoveaza tolerantd

Philippe Brau distinge doua category de grupuri:

17

IDENTITAR – constituit in jurul unei categorii deja existentePURTATOR – ai unei cauze, al unei valori sau alcatuit in jurul unei idei care nu sunt inca, in momentul constituirii, concretizate social.

Clasificarea grupurilor in functie de interes

ECONOMICE – sunt asociatile de industriasi sau asociatile producatorilor dintr-o anumita ramuraINTERES – sunt constituite in jurul unui interes privat si respectiv cele care apara un interes public

Grupurile de lobby sunt alcatuite din persoane care actioneaza pe culoarele institutilor unde se iau sau se pregatesc decizii. Grupurile de lobby isi consolideaza actiunea discreta cu ajutorul unor campanii de informare publica.

TRANZITIA

Tranzitia reprezinta trecerea de la un regim la altul, transformarea profunda a regimului.

Relatia economie/politica

OPTIMISTA – orice progress economic da nastere unuia politic, reciproca fiind si ea adevarata.PESIMISTA – dez economica presupune sacrificare progresului politic sau inversA treia modalitate – progresul in ordine economica presupune, acceptarea intr-un prim moment a unei stagnari politice, acest sacrifiu fiind insa doar temporar pentru ca el e rasplatit mai tarziu de o dez a institutilor publice.

INPUT – fluxul de cereri dinpre societate inspre corpul politic si la conversiunea acestor cereri in politici administrative: ONG, grupuri de intereseOUTPUT- ne referim la acel process prin care politicile autoritare sunt aplicate sau impuse. Structurile predominant implicate in acest process vor include birocratiile si curtiile. Raspunsul la revendicari prin legi, platform politice

18