Procuror, şef al secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii

Veaceslav SOLTAN

Devin din ce în ce mai frecvente;

Pot fi săvîrşite virtual de orice persoană, şi pot atinge, virtual toate

persoanele;

Au un caracter din ce în ce mai mobil, şi din ce în ce mai internaţional;

Dezvoltarea reţelei globale «Internet» ca o atracţie pentru grupările crimei

organizate:

confiscarea de domenii “ frumoase“ – Cybersquatting;

înregistrarea “ domenii cu erori.“ – Typosquatting;

domenii de furt calificat – Haydzheking;

introducerea de confuzie utilizatorului atacat de multe ori utilizatorii de

sisteme electronice de plată - Phishing-ul etc.;

Convenţia Consiliului Europei asupra Criminalităţii Informatice, semnată la Budapesta la 23

noiembrie 2001.

Convenţia Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor.

Constituţia Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii.

Recomandarea R(85)10 cuprinzând normele de aplicare a Convenţiei Europene de Asistenţă

Mutuală în Materie Infracţională, cu referire la comisiile rogatorii privind interceptarea

telecomunicaţiilor;

Recomandarea R(88)2 privind pirateria în contextul existenţei drepturilor de autor şi a

drepturilor conexe;

Recomandarea R(87)15 privind reglementarea utilizării datelor personale în munca de poliţie;

Recomandarea R(89)9 privind unele norme care trebuie aplicate de statele membre pentru

combaterea criminalităţii informatice.

Recomandarea R(95)4 privind protecţia datelor personale în domeniul serviciilor de

telecomunicaţii;

Recomandarea R(95)13 privind aspecte de procedură penală în legătură cu Tehnologia

Informaţiei;

accesului nesancţionat - cînd un om străin în

raport cu calculatorul sau sistemul computerizat se

infiltrează în acestea din exterior şi le foloseşte

depăşirii accesului sancţionat - cînd utilizatorul

legal al calculatorului sau al sistemului accesează

date informatice asupra cărora împuternicirile sale

nu se răspândesc

Codul penal al Republicii Moldova, nr. 985-XV din 18.04.2002;

Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14.03.2003;

Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24.10.2008;

Legea cu privire la informatică nr.1069-XIV din 22.06.2000;

Legea cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat, nr. 467-XV

din 21.11.2003;

Lege cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală nr.264-XV din

15.07.2004;

Lege privind comerţul electronic nr. 284-XV din 22.07.2004 ;

Legea comunicaţiilor electronice nr. 241-XVI din 15.11.2007;

Legea privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice nr. 20-

XVI din 03.02.2009;

Legea pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind criminalitatea

informatică nr. 6-XVI din 02.02.2009;

Lege cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică nr. 114 din 18.05.2012.

Prin infracţiune informatică în sens restrîns se înţelege: „orice infracţiune în care un calculator sau o reţea de calculatoare este obiectul unei infracţiuni, sau în care un calculator sau o reţea de calculatoarea este instrumentul sau mediul de înfăptuire a unei infracţiuni.”

Reglementarea criminalităţii

informatice infracţiuni săvîrşite cu ajutorul sistemelor

informatice, în care sistemele informatice constituieun instrument de facilitare a comiterii unorinfracţiuni. Este vorba de infracţiuni “tradiţionale”perfecţionate prin utilizarea sistemelor informatice;

infracţiuni săvîrşite prin intermediul sistemelorinformatice, în care sistemele informatice, incluzîndşi datele stocate în acestea, constituie ţintainfracţiunii. Aceste infracţiuni pot fi săvîrşite doarprin intermediul sistemelor informatice.

Infracţiunea de reproducere, fără drept, a unei opere Legea nr. 139 din 02.07.2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe;

Infracţiunea de spălare a banilor, din Legea nr. 190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;

Infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete, reglementată de art. 337 din Codul Penal;

Infracţiunea de divulgare a secretului care periclitează siguranţa statului, reglementată de art. 344 din Codul Penal;

Infracţiunea de propagandă, reglementată de art. 140 din Codul Penal.

DOMENIUL CRIMELOR INFORMAŢIONALE ŞI DE TELECOMUNICAŢII

Crimele cibernetice sunt divizate în categorii:

1.Infracţiunile împotriva confidenţialităţii, integrităţii şi disponibilităţii datelor şi sistemelor informatice:

art. 259 – Accesul ilegal la informaţia computerizată,

art. 260 – Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţie a mijloacelor tehnice sauproduselor program,

art. 260/1 – Interceptarea ilegală a unei Transmisii de date informatice,

art. 260/2 – Alterarea integrităţii datelor informatice ţinute într-un sistem informatic,

art. 260/3 – Perturbarea funcţionării sistemului informatic,

art. 260/4 – Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţiei a parolelor codurilor de accessau a datelor similare,

art.177. Încălcarea inviolabilităţii vieţii personale

art.178.Violarea dreptului la secretul corespondenţei

art.301/1.Producerea, comercializarea sau procurarea în scop de comercializare a mijloacelor tehnice specialedestinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei, săvîrşite ilegal

art. 260/5 – Falsul informatic,

art. 260/6 – Frauda informatică,

art. 261 – Încălcarea regulilor de securitate a sistemuluiinformatic,

art. 261/1 – Accesul neautorizat la reţelele şi serviciile detelecomunicaţii.

art. 208/1. Pornografia infantilă

art. 185/1. Încălcarea dreptului de autor şi adrepturilor conexe

art. 185/2. Încălcarea dreptului asupra obiectelor deproprietate industrială

art. 185/3. declaraţiile intenţionat false îndocumentele de înregistrare ce ţin de protecţiaproprietăţii intelectuale.

(1) Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul de Informaţii şi Securitate formează şi actualizează în

permanenţă bazele de date privind criminalitatea informatică.

(2) Ministerul Afacerilor Interne efectuează măsuri speciale de investigaţii, de urmărire penală, de

cooperare internaţională, de identificare a persoanelor care comit infracţiuni informatice.

(3) Serviciul de Informaţii şi Securitate desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a criminalităţii

informatice ce prezintă ameninţări la adresa securităţii naţionale, activităţi operative de investigaţii, de

depistare a legăturilor organizaţiilor criminale internaţionale, alte activităţi în limita competenţei sale.

(4) Procuratura Generală:

a) coordonează, conduce şi exercită urmărirea penală, în modul prevăzut de lege;

b) dispune, în cadrul desfăşurării urmăririi penale, la solicitarea organului de urmărire penală sau din oficiu,

conservarea imediată a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informatic, faţă de care există

pericolul distrugerii ori alterării, în condiţiile legislaţiei de procedură penală;

c) reprezintă învinuirea, în numele statului, în instanţă de judecată în modul prevăzut de lege.

(5) Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, în comun cu Serviciul de Informaţii şi Securitate,

prezintă propuneri privind asigurarea protecţiei şi securităţii informatice.

(6) Institutul Naţional al Justiţiei realizează perfecţionarea profesională a personalului antrenat în

înfăptuirea justiţiei în domeniul combaterii criminalităţii informatice.

Conform art. 266 CPP competenţa organului de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne care

efectuează urmărirea penală pentru orice infracţiune care nu este dată prin lege în competenţa altor organe

de urmărire penală sau este dată în competenţa lui prin ordonanţa procurorului

Conform articolului 4 al Legii nr.20 din 03.02.2009 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice

Aceste organe sunt abilitate cu atribuţii de depistare a infracţiunilor,inclusiv şi a infracţiunilor informaţionale şi fraudelor prin Internet,însă numai serviciile operative ale MAI (CCI al IGP), SIS în calitatede organe de constatare, sunt împuternicite atât cu funcţii dedepistare, cât şi cu funcţii de verificare a faptelor prejudecabile, învolumul deplin până la pornirea urmăririi penale, iar organele MAI(DUP) exercită şi urmărirea penală.

Conform art. 273 CPP sunt abilitate cu funcţii de control şi alteservicii de stat care participă nemijlocit la verificarea activităţiieconomico-financiare a întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor destat şi a organelor administraţiei publice locale şi centrale.

Conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova cu privire laaprobarea Regulamentului Agenţiei Naţionale pentru Reglementareîn Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei nr.905 din 28.07.2008

Numărul cauzelor penale intentate

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Tota

l

177 2 2 3 2 2 2 4 4 7 11 39

178 0 0 1 1 2 0 4 10 7 11 36

185/1 0 1 25 60 38 20 41 16 7 2 210

185/2 0 0 0 0 0 0 2 3 3 4 12

185/3 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1

208/1 0 0 0 0 0 1 1 0 4 5 11

259 0 0 0 2 2 4 2 1 0 1 12

260 0 1 1 1 0 0 0 1 3 0 7

260/1 0 0 2 0 0 0 0 0 2 0 4

260/3 0 0 0 0 0 0 0 3 1 2 6

260/4 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1

260/5 0 0 0 0 0 0 1 1 0 2 4

260/6 0 0 0 0 0 0 1 1 3 5 10

261 0 1 3 0 2 2 1 1 1 0 11

261/1 0 1 1 1 1 0 1 3 4 2 14

Total 2 6 37 67 47 29 58 45 42 45 378

Întrebări?