CRE“TEREA IEPURILOR DE CASˆ · PDF file3 1 Introducere Mulþi...

CREªTEREAIEPURILOR

DE CASÃGhid practic

Constantin PriguzaVladimir StamatiDieteke Timmer

Mark Sekula

Strãºeni, 2000

www.sapard-romania.info

2

CUPRINS:

1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

2. Avantajele c eºterii iepurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

3. Înt eþine ea iepurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

4. H ana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6Plantele cu efect pozitiv. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6Plantele cu efect negativ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

5. Bolile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8A. Maladii infecþioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8B. Maladii ne-infecþioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9Îngrijirea iepurilor bolnavi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

6. P incipiile esenþiale în creºterea iepurilor . . . . . . . . . . 10Ce puteþi face pentru o înmulþire mai eficientã? . . . . . . . 11


3

1 Introducere

Mulþi þãrani din Moldova cresc iepuri de casã, dar deseori se simte lipsainformaþiei la acest subiect, ºi astfel, apar multe întrebãri despre aceastãactivitate ºi modalitatea de creºtere a iepurilor mai sãnãtoºi. În aceastã broºurã,vom da rãspuns la unele întrebãri mai frecvent adresate referitor la creºtereaiepurilor. ªi anume:

· Care sînt avantajele ºi problemele principale în creºterea iepurilor?· Care sînt încãperile cele mai potrivite pentru iepuri?· Cu ce plante se poate de hrãnit iepurii ºi care dintre ele sînt

contraindicate pentru ei?· Cum de protejat iepurii de casã de boli infecþioase?· Care este metoda cea mai eficientã ºi sãnãtoasã de înmulþire a

iepurilor?

2 Avantajele creºterii iepurilor

Care sînt avantajele creºterii iepurilor?

· Carnea de iepure este gustoasã, dieticã ºi are puþinã grãsime.· Blana poate fi folosita ca subprodus.· Alimentaþia iepurilor nu este costisitoare - pot fi hrãniþi cu iarba care

se gãseºte pe cîmpuri sau fîneþe si care poate fi cositã, de exemplu,nu mai des de douã ori pe sãptãmîna.

· Cuºca destinatã creºterii iepurilor nu ocupa mult loc.· Ciclul rapid de înmulþire.· Pe piaþã pot fi vînduþi atît iepurii vii, cît ºi carnea sau blana lor ca

produse auxiliare.


4

În c eºte ea iepu ilo mai existã unele momente, la ca e e necesa deaco dat o atenþie deosebitã pent u a avea succes în aceastã activitate.

Momentele acestea sînt urmãtoarele:· Cuºca destinata creºterii iepurilor trebuie sa fie curatã ºi bine

construitã.· Unele plante ºi legume obiºnuite pot cauza apariþia maladiilor ºi pot

provoca chiar moartea animalelor.· Iepurii sunt sensibili la boli, care se rãspîndesc foarte rapid la întreaga

populaþie.· Dacã endogamia (încruciºarea între descendenþii aceloraºi pãrinþi)

nu este fãcutã corect, pot rezulta defecte genetice, de exemplu, laoase sau dinþi, precum ºi boli reproductive.

3 Întreþinerea iepurilor

Iepurii pot fi crescuþi cel mai bine în încãperi cu mai multe niveluri, numãrulcãrora poate sã ajungã pîna la 3-4 etaje. Astfel faceþi economie de spaþiu.

Aceasta încãpere se construieºte uºor dacã acordaþi atenþie urmãtoareloraspecte:

· Încãperea destinatã întreþinerii iepurilor trebuie sã aibã podeauafãcutã din plasã de sîrmã sau din scînduri de lemn cu o distanþã de1,5-2 cm între ele. O încãpere cu podea platã va fi mai murdarã,întrucît va fi mai dificil de a face curãþenie si ea va trebui sa fiecurãþitã mai des.

· Acoperiºul cãsuþei (la fiecare etaj) trebuie sã fie înclinat. n acest cazmurdãria va fi curãþitã mai uºor din cãsuþã. Intre niveluri, distanþaidealã pentru o curãþenie cît mai eficienta este de 15 cm.

· Încãperea pentru întreþinerea animalelor trebuie sã se afle într-un locluminos, dar sa nu fie expusã direct razelor de soare, vîntului sauploii. În cazul cînd aceasta se respectã, iepurii cresc mai sãnãtoºi ºisînt mai bine protejaþi de diferite boli.


5

· Este impo tant sã aveþi o cãsuþa suplimenta ã ca e t ebuie pusã la oanumitã distanþã de încãpe ile iniþiale. Ea va fi destinatã izolã ii iepu ilobolnavi sau iepurilor procuraþi.

Este foarte important sã curãþiþi cãsuþele cît mai des, cel puþin o datãpe lunã. În caz contrar exista un risc sporit de îmbolnãvire. Cea maiindicatã substanþã chimicã de curãþire a încãperilor animalelor estesoluþia de înãlbitor de 3%.

Fig. 1. Cuºcã pentru întreþinerea iepuroaicelor înainte ºi dupã fãtare

Fig.2. Cuºcã pentru întreþinerea unui numãr mai mare de iepuri(pînã la 10 iepuri adulþi)


6

Pent u a face cu ãþenie aveþi nevoie de u mãtoa ele:¨ Scoateþi iepu ii ºi mînca ea din cãsuþã.¨ Mãturaþi toatã murdãria ºi scoateþi gunoiul din cãsuþã.¨ Spãlaþi cãsuþa cu soluþia de înãlbitor ºi lãsaþi-o sã se usuce. Când

încãperea este uscatã, puteþi sã daþi iepurii înapoi.

Temperatura idealã în încãperile de întreþinereale animalelor este de +18°C.

4 Hrana

Iepurii sînt animale erbivore, dar nu toate plantele constituie o hranã potrivitãpentru ei. Unele din ele au un efect toxic ºi pot provoca îmbolnãvirea sauchiar moartea. Sunt cazuri cînd aceste efecte toxice sînt întîrziate ºi aparnumai peste cîteva zile, sãptãmîni sãu chiar luni. Existã ºi plante foarte bunepentru sãnãtatea iepurilor, care au un rol profilactic sau de tratament împotrivamaladiilor.

Mai jos vã propunem o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri,cît ºi cele toxice. In cazul cînd nu sînteþi sigur dacã o anumitã plantã estebunã, nu o folosiþi ºi cereþi sfatul medicului veterinar în aceastã problemã.

Plantele cu efect pozitiv

Planta Efectele Lucerna Este o plantã bogatã în proteinã ºi calciu. Poate fi crescutã

în grãdinã ºi o puteþi recolta de 4-5 ori la sezon. Morcovul, Sfecla roºie

E bogatã în vitamina A ºi va servi ca profilaxie împotrivascabiei ºi nãpîrlirii

Pãtlagina Poate fi data iepurilor în cantitãþi nelimitate. Este bunãpentru funcþia intestinelor ºi pentru membranele mucoase.

Vetrice Poate fi datã în cantitãþi nelimitate. Va ajuta în prevenireavermilor ºi altor probleme ale sistemului digestiv.

Podbalul Poate fi dat uscat, dar numai de doua ori pe sãptãmîna. Vaîmpiedica apariþia balonãrii.


7

Suplimenta la aceste plante, se mai ecomandã de a h ãni iepu ii ºi cu ia bãobiºnuitã (din pãdu i, de exemplu), deoa ece ºi ea a e unele calitãþi medicinalepentru iepuri. Se mai recomandã sã daþi iepurilor ºi un amestec de plante,astfel iepurii vor putea sã-si aleagã hrana dupã plac.

Mai puteþi hrãni iepurii ºi cu diferite cereale cum ar fi grîu, porumb ºi orz, deobicei ca nutreþ combinat. Astfel de hranã este utilã în special în timp deiarnã, cînd nu este masã verde. Mai puteþi face fîn din iarba cositã vara,pentru a hrãni iepurii în timp de iarnã. ªi cioclejii pot fi folosiþi în hrana iepurilor,cu atît mai mult cã acestea sînt în cantitãþi mari ca produse secundare înMoldova.

Plantele cu efecte negative

Þineþi minte:· Este important ca iepurii sa fie hrãniþi în fiecare zi la acelaºi timp.· Daþi iepurilor o mîncare variatã ºi balansatã.· Daþi hrana principalã seara. De obicei, iepurii mãnîncã mai liniºtit

în timpul serii, deoarece este mai rãcoare ºi este mai puþin zgomot.· Iepurii permanent trebuie sã aibã apã potabilã care trebuie

schimbatã în fiecare zi.

Planta Efectele • Ceapa • Sparanghelul • Arpagicul • Prazul

Boli gastrointestinale.

• Cartofii cruzi • Frunza de cartofi • Resturi de plantã de roºii • Resturi de plantã de tutun

În majoritatea cazurilor iepurii vor muri.

• Plantele conifere • Apa în care a nimerit o plantã coniferã.

Gastrointeritã, voma,diaree, moarte.

• Varza (verde, albã ºi roºie) • Trifoiul roºu • Conopida

Balonare, diaree


8

· Pent u a ºti cîtã h anã sã daþi la iepu i, t ebuie sã expe imentaþi. Dacãei nu te minã toatã mînca ea pe ca e le-aþi dat-o, data u mãtoa edaþi-le mai puþin, în aºa fel ca la urmã veþi afla de ce cantitate ei aunevoie.

5 Bolile

In Moldova cele mai frecvente boli la iepurilor sînt:

A. Maladiile infecþioase:

Hemoragie SepticãHemoragia septicã este o infecþie care ataca toate organele animaluluibolnav. Aceastã maladie se caracterizeazã prin: inflamaþii hemoragice lanivelul mucoasei, creierului, splinei ºi ficatului. Animalele infectate senimicesc, iar cele sãnãtoase din zona afectatã se sacrificã, apoi dupãexpertiza sanitarã pot fi folosite în alimentaþia personalã.

MixomatozaMixomatoza este o boalã infectocontagioasã provocatã de un virus. Ease caracterizeazã printr-o inflamaþie a capului ºi botului, în jurul nasuluiºi ochilor. Iepurii infectaþi de aceastã maladie sînt uciºi ºi îngropaþi la oadîncime de 1,5 m. Curãþiþi cãsuþele ºi dezinfectaþi-le de 3 ori.

În scopul prevenirii acestor maladii infecþioase existã un vaccin combinatcontra mixomatozei ºi gemoragiei septice, care se administreazã demedicul veterinar de 2 ori pe an (primãvara ºi toamna) la tot efectivul deanimale de la vîrsta de o lunã. În paralel este foarte important întreþinereaanimalelor în curãþenie.

Scabia, DermatomicozaCauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curãþeniei înîncãperi sau dimensiunile prea mici ale acestora, la fel ºi numãrulmare de animale într-o încãpere. De asemenea, dermatomicoza poate ficauzatã de lipsa vitaminei A, D sau E.


9

Aveþi g ijã ca încãpe ea pent u animale sa fie suficient de ma e ºi folosiþipent u cu ãþi ea lo soluþia de înãlbito . Folosiþi h ana bogatã în vitaminaA, D ºi E; locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o soluþiede Butox cu vazelinã.

B. Maladiile nutriþionale

Maladii digestiveBalonarea, voma, gazele ºi diareea sunt cauzate de hrana nepotrivitã.Faceþi tot posibilul ca iepurii sã nu fie hrãniþi cu plantele indicate lacapitolul �Plante cu efecte negative�.

Osteoperoza, RahitulOsteoperoza ºi Rahitul sînt maladii ale oaselor. Osteoperoza secaracterizeazã printr-o descompunere a oaselor, mai ales cele fragilepot fi fracturate foarte uºor. Rahitul se caracterizeazã prin oasemalformate ºi membre strîmbe.Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienþa vitaminei D, ceia ceînseamnã cã iepurii nu primesc suficientã hranã ce conþine calciu,luminã solarã, sãu ambele. Strãduiþi-vã sã-i hrãniþi cu plante ce au unconþinut bogat de calciu, de exemplu, cu lucernã sau orz.

HypercalcimieHypercalcimia este cauzatã de un exces de calciu în hrana iepurilor.Caracteristica: forma iepurelui se schimbã ºi miºcarea devine greoaie.Pentru a preveni aceastã maladie, încercaþi sã reduceþi nivelul de calciuîn dieta iepurilor. Daþi mai puþin plante bogate în calciu, aºa cã lucerna,de exemplu.

HypoavitaminozeMaladia apare cînd iepurii duc lipsã de vitamina A ºi se caracterizeazãprintr-o cãdere a pãrului.Daþi mai multã mâncare bogatã în vitamina A, de exemplu - sfeclã roºieºi morcov.


1 0

Îngrijirea iepurilor bolnavi

Dacã unul dintre iepuri este bolnav sau credeþi cã este bolnav, trebuie sã �lizolaþi pentru a-i proteja pe ceilalþi. Cãsuþa pentru asemenea iepuri trebuie sãfie la o distanþã de cel puþin zece metri de celelalte încãperi. Dacã iepuriibolnavi sunt prea aproape de cei sãnãtoºi, nu este exclus cã boala sã serãspîndeascã ºi sã-i molipseascã ºi pe cei sãnãtoºi. Iepurii bolnavi trebuie sãfie hrãniþi ultimii, altfel boala poate fi transmisã la cei sãnãtoºi prin mîinileDvs. Dupã ce aþi hrãnit iepurii bolnavi, vã spãlaþi bine mîinile. Când iepuriibolnavi sunt luaþi din cãsuþã, aruncaþi toatã mîncarea care a rãmas. Locultrebuie sã fie curãþat de douã ori cu soluþie de înãlbitor de 3%. Altfel ºiurmãtorii iepuri, puºi în aceeaºi încãpere, se pot îmbolnãvi.

Când cumpãraþi iepuri noi, îi puneþi în cãsuþa de izolare pentru o perioada de30 de zile, ca sã fiþi siguri cã sînt sãnãtoºi ºi nu bolnavi ºi apoi administraþivaccinurile corespunzãtoare.

Dacã credeþi cã unul dîntre iepuri este bolnav, dar nu sunteþi sigur, adresaþi-vã medicului veterinar. Consultaþia lui este mai ieftinã decît cumpãrareaiepurilor noi.

Reþineþi:Iepurii care primesc apa curatã , mîncare bunã ºi sunt întreþinuþi înîncãperi curate, vor fi sãnãtoºi. Ca sã fiþi siguri cã ei sunt sãnãtoºi ºi sãdescoperiþi bolile la timp, se recomandã sã-i examinaþi des, cel puþin odatã la fiecare 2-3 sãptãmîni. Examinaþi foarte bine ochii, urechile,nasul ºi organele genitale. Dacã observaþi cã ceva nu este în ordine,izolaþi animalele ce vã trezesc îndoieli.

6 Principiile esenþiale în creºterea iepurilor

Ca specie, iepurele se înmulþeºte foarte repede ºi des ºi în naturã are operioada de înmulþire de aproape o lunã. Astfel, o femelã nu va avea o viaþãlungã pentru cã fãtarea este obositoare pentru organismul sãu. La fiecarefãtare are de la 4 la 12 iepuraºi.


1 1

Masculul ajunge la matu itatea sexualã la vâ sta de 5-6 luni. Femela poate fifecundatã la aceeaºi vî stã. Femela poate fi fecundatã ia ãºi la un inte val de24 ore dupã fãtare, dacã mascul este lãsat cu ea în cãsuþa. Aceasta nu esteprea bine pentru femelã, deoarece e posibil cã ea va avea probleme la viitoareafãtare. Problemele pot fi urmãtoarele:

· Femela nu va pregãti cuibul pentru iepuraºii noi �nãscuþi ºi eivor muri din cauza frigului.

· Femela nu va avea lapte sau va refuza sã alãpteze puii. Ei pot fihrãniþi cu biberonul, dar veþi pierde mult timp ºi majoritateaiepuraºilor vor muri.

· Dacã femela nu este suficient de sãnãtoasã, se va îmbolnãvi dincauza stresului alimentar.

Ce puteþi face pentru o înmulþire mai eficientã?

· Procesul de înmulþire se recomandã de efectuat doar atunci cîndfemela are o vîrstã nu mai micã de 7-8 luni.

· Se recomandã nu mai mult de 3 fãtãri pe an la o singura femelã.· Intre 2 cicluri de înmulþire se recomandã o pauzã de 3-4 luni.

Aceasta îmbunãtãþeºte sãnãtatea femelei.· Folosiþi numai animale sãnãtoase pentru înmulþire. In cazul cînd

o femelã este sãnãtoasã, dar care nu are grija de iepuraºii sãi, nuo mai folosiþi ca reproducãtor. Aceastã lipsã de grijã se poatetransmite prin ereditare ºi urmaºilor sãi.

· Dacã folosiþi endogamia, ea este posibilã intre veriºori, întrebunici ºi nepoþi, sau între unchi/mãtuºe ºi nepoþi; între fraþi ºisurori riscul de apariþie a defectelor va fi mai mare, de exemplua rahitului. Folosiþi doi sau trei masculi ºi selectaþi pentru fiecareciclu animale diferite. Faceþi o evidenþã de fiecare datã arezultatelor obþinute.

· Întotdeauna aduceþi femela la mascul pentru înmulþire. Dacã aduceþimasculul la femelã, ea poate fi agresivã .

· Masculul ºi femela trebuie sã fie aproximativ de aceeaºi mãrime.Daca el este mai mare, iepuraºii pot fi prea mari ºi vor muri dincauza unei naºteri dificile.


1 2

· Uneo i fecunda ea poate sã nu aibã loc. Cauza poate fi ste ilitateafemelei sau lipsa de ho moni. In cazul lipsei de ho moni se ecomandãca in fiecare zi, timp de 2 sãptãmîni înainte de înmulþire, de a hrãnifemela cu iarbã tînãrã si verde sau de a-i da o picãturã de ulei degrâu. Dacã acesta nu ajutã, înseamnã cã femela este sterilã ºi poatefi sacrificatã.

· La 28-32 de zile dupã fecundare femela va fãta.· La 15-20 de zile dupã naºtere, începeþi sã introduceþi plante în

dieta iepuraºilor, iar la 30 de zile introduceþi mâncarea iepurilormaturi adãugãtor la laptele iepuroacei - mame.

· Dupã 8 sãptãmîni, iepuraºii pot fi înþãrcaþi , asigurîndu-vã cã eimãnîncã foarte bine.

Concluzii:

Sperãm cã acest manual va oferit o informaþie utilã ºi practicã, deºisunteþi un fermier specializat în acest domeniu sau pur ºi simplu doriþisã vã ocupaþi cu creºterea iepurilor. Pentru mai multã informaþie,consultaþi �Creºterea Animalelor în Gospodãria Personalã� (Chiºinãu, 1990)ºi alte publicaþii specializate sau consultaþi-vã cu medicul veterinar din regiunileDVS. Dar nu uitaþi: calitatea ºi sãnãtatea iepurilor depind mult de faptul cumîi îngrijiþi ºi ce atenþie le acordaþi.

Vã dorim succes.


CRE“TEREA IEPURILOR DE CASˆ · PDF file3 1 Introducere Mulþi...

Documents

Transcript of CRE“TEREA IEPURILOR DE CASˆ · PDF file3 1 Introducere Mulþi...