1

CREȘTEREAEFICIENȚEIENERGETICEÎNCLĂDIRIÎNROMÂNIA:

PROVOCĂRI,OPORTUNITĂȚIȘIRECOMANDĂRIDEPOLITICI

RaduDudău

EnergyPolicyGroup

StudiurealizatdeEPGpentruAsociațiaROENEF

Septembrie2018

2

Cuprins

Acronime ...................................................................................................................................................... 3

Sumarexecutiv ............................................................................................................................................ 4

1.Introducere .............................................................................................................................................. 7

2.Cadrullegislativșidereglementare .................................................................................................... 10 2.1Contextuleuropean ................................................................................................................................... 10 DirectivaprivindPerformanțaEnergeticăaClădirilor(EPBD) ............................................................. 10 Bariereîncaleaprocesuluiderenovareafonduluideclădiri ................................................................ 13 InițiativeșiacțiunidesusținereaEPBD .................................................................................................. 14 CASETA1.IntegrareaSREînclădiri ......................................................................................................... 15 InițiativaFinanțeInteligentepentruClădiriInteligente ......................................................................... 16 Directivaprivindeficiențaenergetică(EED) ........................................................................................... 16 CASETA2.SituațiacompaniilordeserviciienergeticeESCOînRomânia ............................................. 18

3.PotențialultehnicșieconomicalcreșteriieficiențeienergeticeaclădirilorînRomânia ............. 18 3.1Situațiaactuală:fonduldeclădiri ............................................................................................................ 18 Sectorulrezidențial .................................................................................................................................... 18 Sectorulnerezidențial ............................................................................................................................... 20 Consumuldeenergieînclădiri ................................................................................................................. 21

3.2Rolulclădirilorinteligenteîntranzițiacătreoenergiecurată ............................................................... 24 CASETA3.10principiipentruclădirileinteligente(BPIE,2016) .......................................................... 26

3.3Analizapotențialuluidecreștereaeficiențeienergeticeînclădiri ......................................................... 27 Rezultateleanalizei .................................................................................................................................... 29

4.Sursedefinanțarepentruinvestițiileînrenovareaclădirilor ......................................................... 30 4.1Fonduridelabugetuldestat .................................................................................................................... 30 4.2FonduriUEpentrurenovareaenergeticăaclădirilor .............................................................................. 31

5.Evaluareapoliticilorcuimpactasupraconsumuluideenergie ....................................................... 31 5.1Obstacole .................................................................................................................................................... 31 Obstacolelegislative .................................................................................................................................. 31 Obstacoleeconomice ................................................................................................................................. 31 Deficitdecompetențeșiformareprofesională ....................................................................................... 32

5.2Soluții:politici,inițiative,mecanisme,măsuri,acțiuni ............................................................................. 32 Politici ......................................................................................................................................................... 32 Măsuridelegislațieșireglementare ......................................................................................................... 32 Inițiativetehnice ........................................................................................................................................ 32 Măsurișimecanismefiscaleșifinanciare ................................................................................................ 32 Măsuriprivindeducațiaprofesională,cercetareașidezvoltarea .......................................................... 33 Acțiunidecomunicare ............................................................................................................................... 33

6.Concluziișirecomandăridepolitici .................................................................................................... 33 6.1Politiciprioritare ....................................................................................................................................... 33 6.2Acțiuniprioritare ....................................................................................................................................... 34

Mulțumiri ................................................................................................................................................... 36

3

AcronimeBEI BancaEuropeanădeInvestiții

BERD BancaEuropeanădeReconstrucțieșiDezvoltare

CE ComisiaEuropeană

CPE contractedeperformanțăenergetică

EED DirectivaprivindEficiențaEnergetică(EnergyEfficiencyDirective)

EFSI FondulStructuralEuropeandeInvestiții

ESCO companiideserviciienergetice

ESIF FondulEuropeandeInvestițiiStrategice

EPBD Directiva privind Performanța Energetică a Clădirilor (EnergyPerformanceofBuildingsDirective)

EUETS piațaUEdetranzacționareacertificatelordeemisiidecarbon

GES gazecuefectdeseră

HVAC sisteme de încălzire, ventilație și aer condiționat (heating,ventilation,airconditioning)

IEA AgențiaInternaționalăpentruEnergie

mil. milioane

mt milioanetone

mtep milioanetoneechivalentpetrol

mld. miliarde

nZEB clădiri cu consum energetic aproape de zero (near Zero EnergyBuildings)

PE ParlamentulEuropean

PF4EE FinanțePrivatepentruEficiențăEnergetică

PNUD ProgramulNațiunilorUnitepentruDezvoltare

PNAEE PlanNaționaldeAcțiuneîndomeniulEficiențeiEnergetice

PV panourifotovoltaice

SRE surseregenerabiledeenergie

UE UniuneaEuropeană

4

SumarexecutivÎn lume,numaipuținde2mld.persoanetrăiesc în locuințeprecare,adesea lipsițideacces laenergieșiutilități. ÎnrelativprosperaEuropă,circa50mil.cetățenilocuiescîncaseinsuficientîncălzite și iluminate. ÎnRomânia, aproape o treimedin fondul total de locuințe,mai ales dinclădirile construite înainte de 1985, necesită reparații de amploare și modernizare tehnică.Aproapejumătatedintreromâniseîncălzescculemndefoc,încondițiideeficiențăscăzută.

Sărăcia energetică este un fenomen larg răspândit în România, dar și pe întreg continentuleuropean.Dinarsenaluldeinstrumentedecombatereasărăcieienergetice,creștereaeficiențeienergeticeaclădirilorprinrenovareesteunuldintrecelemaieficientedinpunctdevederealcosturilor.Darurgențarenovării stoculuide locuințe ținenudoardecalitatea locuire, ci șidereducereaemisiilordegazecuefectdeseră(GES).Sectorulclădiriloresteunmareconsumatordeenergie(numaipuținde40%dinconsumulfinalînUE),iarsectorulenergeticesteunmareemitent de GES (36% din total în UE). IEA arată că eficientizarea energetică a clădirilor esteesențialăpentruatingereaținteiAcorduluidelaParisdelimitareacreșteriitemperaturiimediila2°Cfațădeepocapreindustrială,pânălasfârșitulacestuisecol.

Țintaeuropeanădeeficiențăenergeticăpentruanul2020,adoptatăîn2007,estede20%(adicăreducerecu20%aconsumuluideenergieprimarăalUE) fațădeanul2005.PentruRomânia,această țintă indicativăesteexprimatăcanivelaleconomiilordeenergieprimarăde43mtep,respectivde30,3mtepdinconsumuldeenergiefinală.Raportuldeevaluaredin2017alComisieiaratăcă, înciudasituăriiRomâniei îngrupulde15statemembrecareaurealizateconomiideenergiepestenivelulanualnecesaratingeriițintei,situațias-adeterioratînsectoareleclădirilorrezidențialeșialtransporturilor,ceeaceexprimăatenuareadecalajuluideconsumenergeticpercapitafațădețărilevest-europene.

Pentruanul2030,țintaeuropeanădeeficiențăenergetică,stabilităînmodcomunpentrutoatestatelemembreînanul2014,afostde27%.Acestprocentafostridicatla32,5%în2018,princonsensul între Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE, cu o clauzăsuplimentarăderevizuireînsuspânăîn2023.Oatarecreșterenecesităinvestițiisemnificative,susținutedepoliticipubliceșidestimulatedereglementărifavorabile.

Eficiențaenergeticăareșinumeroasealteefectepozitivedenaturăeconomică(princreștereaocupării forței de muncă), macroeconomică (prin reducerea dezechilibrelor comerciale, caurmare a importurilor energetice diminuate), de sănătate publică (reducereamortalității și amorbiditățiicaurmareareduceriiemisiilordenoteșidepulberifine)șisociale(prindiminuareasărăcieienergetice).

Eficiența energetică a clădirilor este o prioritate a politicilor europene privind energia șischimbărileclimatice,darșiacelorprivindsecuritateaaprovizionăriicuenergieșicombatereasărăcieienergetice.Cadruleuropeandereglementareaeficientizăriienergeticeaclădirilorestedefinit, în principal, de cele două mari directive: Directiva privind Performanța Energetică aClădirilor(EPBD)șiDirectivaprivindEficiențaEnergetică(EED).

EPBD, adoptată în 2002, a introdus cerințe de eficiență energetică în codurile naționale deconstrucții.Revizuireaeidin2010aintrodusviziuneaevoluțieisectoruluiclădirilorcătreclădiricuconsumenergeticaproapedezero(nZEB).Deasemenea,astabilituncadrueuropeanpentruometodologiecomundecalculaperformanțeienergeticeaclădirilorșiaimpusstandardeminime

5

deperformanțăenergeticăînclădiri.Astfel,afostintrodusăcerințaca,pânăla31dec.2020,toateclădirilenoisăfiedetipnZEBșicadela31dec.2018toateclădirilenoideținuteșiocupatedeautoritățipublice să fiede tipnZEB;a fost introdusăobligativitateaemiteriiunui certificatdeperformanțăenergeticălavânzareasauînchiriereauneilocuințeșiceaaauditurilorenergeticepentrucompaniilemari,celpuținodatălapatruani.

Revizuireamai recentăaEPBD, în cadrulPachetuluide Iarnădin2016,aaduscerințenoi,depromovare a infrastructurii de electromobilitate și de introducerede tehnologii inteligente înclădiri,accentuânddimensiuneadesănătateșidecalitateaviețiipentruutilizatoriiclădirilor.

Celemaiimportantefonduripentrueficiențăenergetică,decirca18mld.€pentruperioada2014-2020,suntalocateprinFondulStructuralEuropean(ESIF)–decircatreiorimaimultdecâtînperioada2007-2013–șiFondulEuropeandeInvestițiiStrategice(EFSI).Înfebruarie2018,BEIaintrodusInițiativaFinanțeInteligentepentruClădiriInteligente,cuscopuldeafacilitainvestițiileînproiectedecreștereaperformanțeienergeticeaclădirilorprinfolosireagranturiloreuropenecagaranțiefinanciară.Inițiativaurmăreștedeblocareaunuitotalde10mld.€pânăîn2020pentruinvestițiiîneficiențaenergeticăaclădirilorșisurseregenerabiledeenergie(SRE).

Directiva privind eficiența energetică (EED), adoptată în 2012, a impus statelor membreadoptareadeținteindicativenaționalepentrueficiențăenergeticăpentru2020.Pentruatingereaținteimultmaiambițioase,de32,5%pentru2030,suntnecesaremăsurinoi,aduseprinrevizuireaEED. Printre acestea, obligația ca firmele de distribuție și furnizorii de energie să realizezeeconomiidecelpuțin1,5%dinvolumulvânzăriloractualecătreconsumatoriifinali,sauaceeacasectorul public să achiziționeze doar clădiri cu performanță energetică ridicată, precum șiproduse și servicii eficiente energetic. Anual, statelemembre trebuie să crească performanțaenergeticăaclădiriloradministrativeprinrenovareîntr-unprocentdecelpuțin3%dinsuprafațatotalăaclădirilordeținuteșiocupatedeautoritățilepublice.

ÎnRomâniasuntaproximativ8,2mil.locuințe,distribuiteîn5,1mil.clădiri.Înzonaurbană,72%din locuințe sunt în clădiride tipbloc, în timpce în zona rurală94,5%din locuințe sunt caseunifamiliale.Acesteadinurmăreprezintănumaipuținde98%dinfondulrezidențial,învremece37%dinlocuințeledinRomâniasuntconcentrateîndoar2%dintreclădirilerezidențiale(blocuridelocuit).SuprafațalocuibilătotalăacrescutcontinuuînRomânia,dela270mil.m2înanul2000la425mil.m2 în2016.Majoritateaclădirilorrezidențialeau fostconstruite în intervalul1961-1980, în lipsa unor standarde de eficiență privind anveloparea clădirii. Aproximativ 53% dinclădiriledelocuitaufostconstruiteînaintede1970șipeste90%înaintede1989,cuunnivelalperformanțeienergeticecuprinsîntre150și400kWh/m2/an.

ÎnRomânia,ofamiliedinșapteseconfruntăcuproblemeserioaseprivindcalitatealocuinței,celemaifrecventefiinddeteriorareapereților,apodelelorșiatocurilordeferestre.

Spațiileadministrațieipublice,clădirileeducaționaleșicelecomercialeînsumeazăcirca75%dinconsumul nerezidențial de energie, fiecare cu 20-25% din total. Școlile sunt cele mai mariconsumatoaredeenergie(354kWh/m2/an),celelaltesectoareîncadrându-seînintervalul200-250kWh/m2/an. La cealaltă extremă, noile clădiri de birouri din centrele urbane au, înmareparte,certificarede„clădiriverzi”,princareesteatestatăperformanțaecologicăpeîntregcicluldeviațăaclădirii.

6

În 2017, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene apublicatStrategiapentrumobilizareainvestițiilor înrenovareafonduluideclădirirezidențialeșicomerciale,atâtpublicecâtșiprivate,existentelanivelnațional.Strategiaprezintăanalizaapatruscenariiderenovareaclădirilorpetermenlung–elementar(renovareanualăa1%dinsuprafațaconstruită),modest(ratăderenovarelentășiparcursderenovaresuperficială),intermediar(ratăderenovaremedieșiparcursderenovareintermediară)șiambițios(ratăderenovaremedieșiparcursderenovareextinsă).

Rezultateleanalizeiindicăeconomiimajoredeenergierealizateînscenariulambițiosderenovare–cu61,%maipuținîn2050decâtconsumulanului2010–precumșioreducerecorespunzătoareaemisiilordeGES–cu89%maipuținîn2050decâtniveluldeemisiialanului2010.

De asemenea, strategia identifică mai multe tipuri de obstacole de îngreunează derulareaprogramelorderenovareaclădirilor,denaturălegislativă(autoritățimultiplecuresponsabilitățiîn domeniul clădirilor, cu insuficientă claritate a reglementărilor), economică (insuficiențafondurilorpentrulucrărilederenovareaclădirilor,costuriridicatedeoperareacompaniilordeserviciienergetice(ESCO),executareadelucrăriderenovaredecalitatescăzută,etc),precumșide deficit de competențe și formare profesională (lipsa lucrătorilor calificați în utilizareatehnologiilorșisistemelordeeficiențăenergeticășideintegrareaSRE).

Studiulformuleazăoseriedeconcluziișirecomandăridepoliticișideacțiuniprioritaremenitesă faciliteze procesul de renovare profundă a fondului imobiliar din România, printre care:instituirea de programe finanțate din fonduri publice pentru renovarea imobilelor locuite depersoane însărăcieenergetică;realizareauneirateanualederenovarede3%pentruclădirileadministrației publice; sprijin pentru instalarea de sisteme SRE în clădiri; introducerea uneischeme de obligații pentru eficiență energetică, bazată pe standarde minime; maximizareaabsorbțieifonduriloreuropene;elaborareacadruluidereglementarepentrucompaniileESCOșipentru contractele de performanță energetică; susținerea „creditelor verzi”; stabilirea uneischemesuportpentrurenovareacaselorunifamiliale,cueventualaincludereaunuibonuspentruutilizarea de materiale termoizolante și a altor soluții tehnice care măresc performanțaenergetică;introducereadestandardedecalitate,pelângăceledecost,încriteriiledefinanțareprinProgramulOperaționalRegional.

7

1.IntroducereCalitatealocuiriiesteintrinseclegatădecalitateavieții.Puținelucrurisuntmaiprofundlegatedepercepțiapersonalădebunăstare,securitateșiconfort–ori,dimpotrivă,dedisconfort,stresșideriscdesănătate–decâtcaracteristicilelocuinței:iluminatul,încălzirea,ventilațiașiaerulcurat,apa caldă, lipsa zgomotului, protecția și intimitatea reprezintă nevoi fiziologice și psihologicefundamentale1,darșicondițiipentruparticiparea laefortuleducațional,profesionalși laviațasocială.

Lanivelmondial,peste2mld.persoanetrăiescînprezentînlocuințeprecare.ÎnEuropa,circa50mil. cetățeni locuiesc încase insuficientsau impropriu încălziteși/sau iluminate.Potrivitunuirecent studiu al Ecofys, Fraunhofer IPB și Copehangen Economics (2017)2, 16% din cetățeniieuropenicareraporteazăproblemedesănătatelocuiescîntr-ocasăumedă,fațăde11%dinceicelocuiesc în locuințe fărăumezeală;15%locuiesc în locuințe întunecate, fațăde10%dinceicelocuiescîncasecorectluminate.Ceidinlocuințelecuumezealășiigrasieauunrisccu40%maimaredeadezvoltaastm.Laniveleuropean,2,2mil.oamenisuferădeastmînprezent,caurmareacondițiilordelocuit.Costuriledirecte(medicale)șiindirecte(sociale)pentrutratareaastmuluișiabolilorpulmonarecroniceînUEestede82mld.€.

ÎnRomânia,aproapeotreimedinfondultotaldelocuințe,preponderentînclădirileconstruiteînaintede1985,necesităreparațiideamploareșimodernizaretehnică.Maibinedejumătatedinclădirile rezidențiale au fost construite înainte de 1970, în lipsa unor norme tehnice privindanvelopareaclădirilor.Caatare,performanțalorenergeticăesteprecară.Majoritatealocuințelordinmediulrural–aproapejumătatedintotalulfonduluilocativ–seîncălzescculemndefoc,încondițiideeficiențăscăzutășicuefectenegativeasupracalitățiiaerului.Așacumestearătatînacestraport,reabilitareaclădiriloresteuninstrumentesențialîncombatereasărăcieienergetice,cucareseconfruntăunprocentsemnificativdintreromâni.

Darurgențamodernizăriistoculuidelocuințeținenudoardenecesitateaunuimediudelocuitsănătosșiconfortabil.Politiciledepromovareaeficiențeienergeticeaclădirilorșiprogramelepublicedesusținereareabilitărilorsuntparteaunuiampludemersdereducereaemisiilordegazecuefectdeseră(GES)însectorulenergetic,sectorcareestecelmaimareemitentdedioxidde carbon și, astfel, celmaimare contribuitor la fenomenul de încălzire globală. Or, sectorulclădiriloresteunuidintresectoarelecelemaimariconsumatoaredeenergieși,astfel, îirevineresponsabilitateauneimaripărțidinemisiiledeGES.ÎnUE,clădirileconsumănumaipuținde40%dinenergiafinală,procentcăruiaîicorespund36%dintotaluleuropeanalGES.

MăsuriledeeficiențăenergeticăaucelmaimarepotențialdereducereaemisiilordeGES.Oamplăanalizădin2017aAgențieiInternaționalepentruEnergie(IEA2017)aratăcăeficiențaenergeticăpoatecontribui înceamaimaremăsurălarealizarea„bugetuluideemisii”corespunzătorunei 1Dinlistaserviciilorenergeticeesențialeînsectorulrezidențialmaifacparterefrigerareașiînghețarea,spălarearufelorși a vaselor, gătitul, accesul la informație și comunicații (ICT), precum și la multimedia. Serviciul dominant esteîncălzireaspațiuluidar,așacumremarcăBlokșiNieuvlaar(2018,43),înclădirilemoderne(maialesceledebirouri)estemaipotrivitsăvorbimdesprecondiționareaspațiului,datfiindcăîncălzirea,ventilareașiaerulcondiționat(HVAC)constituieunsistemintegrat.2Ecofys,FraunhoferIPBșiCopenhagenEconomics(2017),Barometrulclădirilorsănătoase–2017.Clădirileșiimpactullorasupracetățeniloreuropeni.

8

creșterimedii a temperaturii atmosferei cu 2°C față de epoca preindustrială – obiectiv globalstabilit prin Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice. Într-un scenariu delimitareaîncălziriiglobalela2°C(denumitdeIEAscenariul2DS),atâtintensitateaenergeticăaeconomieiglobale (adicăenergianecesarăpentruproducereauneiunitățidinprodusul internbrutglobal),câtșiintensitateadecarbonscadcuaproximativ60%între2015și2050(IEA2017)3.

UnimpactmajoralcereriidiminuatedeenergieperunitatedePIBestescădereaconsumuluidecombustibili fosili. Înmodelarea realizată de IEA, în scenariul 2DS, consumul final de energiecreștepânăla663EJ,valoarecareestecu42%maimicădecâtînscenariulbusinessasusual(6DS)–940EJ.Diferențatotalădeenergiefinalăprodusăpebazădecombustibilifosiliîntrescenariile2DSși6DS înanul2050estedecirca400EJ,dincaremaibinede jumătatepoate fi atribuitădiminuăriicereriideenergiefinalăprinmăsuriambițioasedeeficiențăenergetică.

În2007,ConsiliulUEaadoptatunsetdeținteprivindenergiașiprevenireaschimbărilorclimatice,țintecareaufostincorporateînlegislațiaeuropeanăîn2009:oreducereaemisiilordegazecuefectdeseră(GES)cu20%fațădenivelulemisiilordin1990,creștereasurselorregenerabiledeenergie(SRE)pânălaoponderede20%dinmixulenergeticșicreștereaeficiențeienergeticecu20%(adicăreducereacu20%aconsumuluideenergieprimarăalUE)fațăde2005pânăîn2020.

Pentru România, ținta națională indicativă pentru eficiență energetică pentru 2020 esteexprimată canivel al economiilordeenergieprimarăde43mtep, respectivde30,3mtepdinconsumuldeenergiefinală.Raportuldeevaluaredin2017alComisiei4privindprogreselestatelormembre către realizarea obiectivelor naționale de eficiență energetică pentru 2020 arată căRomâniaafăcutprogresesemnificativedereducereaintensitățiienergeticeînsectorulindustrialînperioada2005-2015,înspecialcaurmareaînchideriiunormaricapacitățiindustrialeenergo-intensive.Situațias-adeterioratînsăînsectorulrezidențial(creșterede6%)și întransporturi(creșterecupeste20%fațădeanul2005),ceeaceexprimăatenuareadecalajuluideconsumpercapitafațădețărilevest-europene,undeseînregistreazăefectenetedescădereaconsumuluideenergieînacestesectoare.Înansamblu,însă,Româniasesitueazăîngrupulcelor15statemembrecare au realizat economii de energie peste nivelul anual necesar atingerii țintelor naționaleindicativeprivindeficiențaenergetică.

Înoctombrie2014,liderieuropeniauadoptatambițiosulCadruClimășiEnergie2030,încareceletreițintecheieaufostridicate:40%reducereaemisiilordeGESpânăîn2030,27%procentuldeSREși27%celdecreștereaeficiențeienergetice.Apoi,înnoiembrie2016,ComisiaEuropeană(CE)apropuspachetulintitulatEnergieCuratăpentruToțiEuropenii,menitasusțineșiacceleratranziția cătreun sistemenergetic fărăemisiide carbon,menținând totodată competitivitateaeconomicăaUE.Într-adevăr,celetreimariobiectivealeacestuinoupachetdelegislațieprivindenergiașiclima,cunoscutșidreptPachetulde Iarnă, sunt:punereapeprimulplanaeficiențeienergetice, dobândirea de către UE a leadership-ului global în domeniul SRE și oferirea unortermenicorecțipentruconsumatoriifinalideenergie.

3Astfel,mediaponderatăaintensitățiienergeticearscădeaîn2050la3,2PJ/mld.$2014,ajustatcuputereadecumpărare(PPP)dela5,4PJ/mld.$2014PPP.Mediaponderatăaintensitățiicarbonuluiînenergiafurnizată,măsuratăprinindiceleESCII(EnergySectorCarbonIntensityIndex)înacelașiscenariuarscădeala43kilotone/PJ.4COM(2017)687final,23.11.2017

9

Trei dintre cele opt propuneri de revizuiri legislative ale Pachetului de Iarnă privesc directtematicastudiuluidefață:DirectivaEficiențeiEnergetice(EED),DirectivaprivindPerformanțaEnergetică a Clădirilor (EPBD) (analizate mai jos) și Directiva privind Energia Regenerabilă(RED)5.Îniunie2018,Comisia,ParlamentulșiConsiliulUEauajunslaunconsensceincludeoțintă colectivă obligatorie de 32,5% pentru eficiența energetică pentru 2030, cu o clauză derevizuireînsuspânăîn2023.Deasemenea,afostagreatămărireaținteiUEpentruSREdela27%la32%dinmixuldeenergieprimară,creștereînsoțitădeoclauzăderevizuireînsuspânăîn2023.AcesteațintealeUEsuntfărăegalînlume,necesitândotransformareamoduluiîncareenergiaesteprodusă,transmisășiconsumatăînUE,precumșiinvestițiiampleșinoimodeledebusiness6.

Secțiunea2aacestuistudiuprezintăîndetaliupoliticileșimăsurileintroduselaniveleuropeanși național pentru promovarea eficienței energetice în clădiri pentru susținerea efortului dereducere a emisiilor de GES. Până atunci, sunt evidențiate în continuare și alte beneficii aleîmbunătățiriieficiențeienergeticeaclădirilor.

StudiulComisieiEuropene(2017)7,Impactuldemacro-nivelșisectorialalpoliticilordeeficiențăenergetică prezintă date statistice ce reliefează impactul pozitiv al investițiilor în eficiențăenergeticăasupraeconomiei,sănătățiipubliceșimediului înconjurător.Astfel,rezultateleuneimodelărimacroeconomicerealizatedeE3MșiCambridgeEconometrics,citateînstudiulCE,aratăocreștereaprodusuluiinternbrutalUEcupânăla1,5%,încazulatingeriiuneiîmbunătățiricu33%aeficiențeienergeticeșipânăla2,1%încazulrealizăriiuneițintede35%.Ocupareaforțeide muncă ar crește cu până la 0,7%, respectiv 1%8. Apoi, realizarea unui nivel de eficiențăenergeticăde33%fațădeanul2005arpermiteevitareaunorcosturide54,8mld.€ legatedeprevenireamortalitățiișitratareamorbiditățiiprinreducereaemisiilordenoxeprecumNOxșiSOxșidepulberi finePM10șiPM2,5pânăînanul2030.Încazulrealizăriiuneițintedeeficiențăenergeticăde35%,reducereadecosturiarfide57,6mld.€.

Caefectesociale,oanalizăaInstitutuluiWuppertalaratăcămaibinede8mil.gospodăriidinUEar putea ieși din sărăcie energetică prin realizarea unor programe ambițioase de renovare șireabilitare termică a clădirilor, cu direcționarea acestor programe către comunitățile aflate însărăcieenergetică.Înceledinurmă,impactuldemediuvafisubstanțial,prinreducereacereriideenergieșiimplicitaemisiilordeGESșidenoxeasociatecuproducereaaceleicantitățideenergie– în special în statele membre în care combustibilii fosili au, în continuare, ponderi mari înstructuraproducțieienergieiprimare.

În ceea ce privește reducerea emisiilor de GES prin măsuri de eficiență energetică, un efectneintenționatalpoliticilorșimecanismeloreuropenedepromovareaenergiilorcurateesteacelacă scăderea intensității energetice duce, uneori, în mod paradoxal, la creșterea producție deenergiedinsursefosile.Acestfenomenarede-afacecumoduldefuncționarealschemeiEUETS

5 Asupra fiecăreia dintre acestea a fost realizat, lamomentul scrierii acestui raport (august 2018) acordul politicinterinstituțional,urmândcapânălafineleanului2018documentelenegociatesăfieadoptatedecătreParlamentulEuropeanșiConsiliulUEșipublicateapoiînMonitorulOficialalUE.6Totuși,fărăoacțiuneconcertatălanivelglobaldenivelsimilardeambiție,ținteleAcorduluidelaParisnuvorputeafiatinse.7CE(2017),TheMacro-levelandSectoralImpactsofEnergyEfficiencyPolicies,Finalreport8Aceastaîncondițiileîncareîntreagacapacitateindustrialănecesarăderulăriiinvestițiilorîneficiențăenergeticăarfiputeafimobilizatălaniveleuropean–nocrowdingout.

10

detranzacționareacertificatelordeemisiidecarbon:cucâtsuntmaiamplemăsuriledeeficiențăenergetică(și,deasemenea,cucâtmaimarepondereaSRE),cuatâtsuntmaiscăzuteemisiilededioxiddecarbon,decicuatâtmaiieftinecertificateledeemisiipepiațaEUETS,ceeacemăreșteprofitabilitateaproducțieideenergiepebazădecombustibilifosili.

Pentru întreruperea acestui cerc vicios, în februarie 2017 Consiliul UE a propus limitareanumăruluidecertificatedinRezervadeStabilitateaPieței(MSR)9,începândcu2023,lanumărultotaldecertificatetranzacționateînanulanterior.ExcesuldecertificatemutatînMSRvafi,înceledinurmă,„invalidat”.Astfel,cucâtvorfimaipuținecertificatetranzacționateîntr-unan,cuatâtmaimulte vor fi invalidate în anul următor înMSR, ceea ce va exercita o presiune în sensulcreșteriicertificatelorpepiață.Înfebruarie2018,instituțiileUEauaprobatreformasistemuluiEUETS,inclusivamecanismuluimenționat.

2.Cadrullegislativșidereglementare

2.1Contextuleuropean

EficiențaenergeticăaclădiriloresteoprioritateapoliticilorUEprivindenergiașischimbărileclimatice,darșisecuritateaaprovizionăriicuenergieșicombatereasărăcieienergetice.

Sectoruluieuropeanalclădirilorîirevinenumaipuținde40%dinconsumulfinaldeenergieși36%dinemisiiledeGES.Circa35%dinclădirisuntmaivechide50deaniiar75%dinfonduldeclădiriesteineficientdinpunctdevedereenergetic.Înacestecondiții,realizareaținteide32,5%creștereaeficiențeienergeticepentru2030depindeînmaremăsurădeimplementareacusuccesastrategieiprivindeficiențaenergeticăaclădirilor.EstimărileindicăunpotențialdereducereaconsumuluitotaldeenergieînUEde5-6%prineficientizareaenergeticăaclădirilor,precumșiodiminuarecorespunzătoaredeaproximativ5%aemisiilortotaledeGES.

Cadruleuropeandereglementareînsectorulclădirilorestedefinitdeceledouămaridirective:DirectivaprivindPerformanțaEnergeticăaClădirilorșiDirectivaEficiențeiEnergetice.

DirectivaprivindPerformanțaEnergeticăaClădirilor(EPBD)

Înanul2002afostadoptatăDirectiva2002/91/CEprivindperformanțaenergeticăaclădirilor(EPBD), modificată în 2010 prin Directiva 2010/31/UE. Erau introduse cerințe de eficiențăenergetică în codurile naționale de construcții, ce au dus la îmbunătățirea semnificativă aperformanțeienergeticeaclădirilor.Versiuneadin2010adirectiveiadezvoltatviziuneainițială,îndreptatăcătreclădirilecuconsumenergeticaproapedezero(nZEB),ceeaceaduslaunconsumalclădirilornoidinprezentdecircajumătatedincelalclădirilortipicedinanii1980.

9RezervadeStabilitateaPiețeiesteunmecanismcevaîncepesăoperezeîncadrulsistemuluiEUETSîncepândcu2019,prinmutareaunuiprocentdin surplusul de certificatedepepiață într-un fondde rezervă.MSR funcționeazăprinretragereasaueliberareaînpiațăaunuianumitvolumdecertificate,asigurândolichiditateapiețeișieliminândefecteleinflaționiste.Pragurilesuperiorșiinferiorsuntstabilite:dacăsurplusuldecertificatedepășeșteîntr-unanechivalentula 833mt, atunci vor fi reduse volumele licitate într-un procent fix din surplusul acumulat. Dacă, pe de altă parte,surplusulscadesub400mt,atunciMSRelibereazăpepiațăocantitatedecertificatedeemisiiechivalentăcu100mt/an.

11

Directiva2010/31/CEstabileștecerințeleunuicadrueuropeancomunpentruometodologiedecalculaperformanțeienergeticeaclădirilorșiaunitățiloracestora,precumșipentruaplicareadestandardeminimedeperformanțăenergeticăînclădiri.Deasemenea,stabileștecerințelepentruplanurile naționale de acțiune pentru creșterea numărului de clădiri de tip nZEB. Sintetic,principalele prevederi din varianta originală a EPBD și ale modificărilor din 2010 sunturmătoarele:

• Pânăla31decembrie2020,toateclădirilenoivorfinZEB;deasemenea,dela31decembrie2018,toateclădirilenoideținuteșiocupatedeautoritățilepublicevorfinZEB;

• Lavânzareasauînchiriereauneiclădirisaulocuințe,seemiteuncertificatdeperformanțăenergetică care trebuie să asigure prezentarea informației corecte despre performanțaenergeticăaimobilului;

• Statelemembretrebuiesăinstituieinspecțiialesistemelordeîncălzireșideaercondiționatdinclădiri,pentrumenținereareglajelortehnicecorecteșipentruemitereadecertificări;

• Statelemembretrebuiesăstabileascăstandardeminimedeperformanțăenergeticăcucosturioptime pentru noile clădiri10, pentru renovărilemajore11 ale clădirilor existente și pentruînlocuireasaurenovareaunorelementedeclădire(sistemedeîncălzireșirăcire,acoperișuri,izolațiietc),adaptateclimatuluilocal;

• Statele membre trebuie să stabilească liste de măsuri financiare destinate creșteriiperformanțeienergeticeaclădirilorșiaelementeloracestora,darșimăsuridereducereabarierelordenaturăjuridicășiadministrativăpentruîncurajareainvestițiilor;

• Statele membre vor pregăti, la fiecare trei ani, un Plan Național de Acțiune în domeniulEficiențeiEnergetice(PNAEE);

• Companiilemarivorrealizaauditurienergeticecelpuținodatălapatruani;

• Consumatorii au dreptul la informație gratuită și accesibilă privind consumul de energie,istoricșiîntimpreal.

ÎnUE,doar0,4-1,2%dinclădirilevechi,ineficienteenergetic,suntrenovateînfiecarean.Dupăcum am menționat, creșterea procentajului clădirilor renovate anual are nu doar efectulapropieriide țintelepoliticilorclimatice,ci șideageneraefectepozitiveeconomice, socialeșiecologice, precum creșterea calității vieții locuitorilor, scăderea costurilor legate de locuire,contribuțialastabilizarearețelelordeenergieelectrică,scădereasărăcieienergeticeșireducereadependențeideimporturienergetice.Stimulareasectoruluiconstrucțiilor,deexemplu,constituieunbeneficiueconomicmajor,datăfiindcontribuțiaacesteiindustriicu9%laPIB-ulUEșifaptulcăocupăoforțădemuncăde18mil.persoane.

10Optimizareacosturilorsereferălarealizareaunuiniveloptimdeechilibruîntreinvestițiiledecapitalșieconomiiledecostalenergieirealizatepeîntreagaduratănormatădefuncționareaclădirii.Stabilireaacestuiniveldeechilibrupresupune revizuireaperiodicăa cerințelorminimedeperformanțăenergetică a clădirilor, în funcțiedeprogresultehnologic.11„Renovareamajorăestedefinitădreptrenovareauneiclădiriîncazulcăreia(a)costultotalalrenovăriireferitoarelaanvelopaclădiriisaulasistemeletehnicealeacesteiadepășește25%dinvaloareaclădirii,excluzândvaloareaterenuluipecareestesituatăclădirea,sau(b)peste25%dinsuprafațaanvelopeiclădiriiestesupusărenovării–cumențiuneacăstatelemembrepotalegesăapliceopțiunea(a)sauopțiunea(b)(Dir.2020/31/CE,art.2,alin.10)

12

PachetuldeIarnăincludeșiorevizuireaEPBD,subimperativulrealizăriițintelorstabiliteprinAcorduldelaParis.Revizuireapromoveazădezvoltareainfrastructuriipentruelectromobilitateși introducerea de tehnologii inteligente (smart) în clădiri, inclusiv sisteme și proceseautomatizate. Ca instrument financiar, CE a lansat InițiativaFinanțe InteligentepentruClădiriInteligente prezentată în continuare. De asemenea, Comisia a realizat o nouă bază de date afondului de clădiri – Observatorul UE al Fondului de Clădiri – pentru a urmări performanțaenergeticăaclădirilordinîntreagaUE.

La19iunie2018,Directivaamendatăprivindperformanțaenergeticăaclădirilor,2018/844/UE,afostpublicatăînJurnalulOficialalUE,astfelcăaintratoficialînvigoareîncepândcudatade19iulie2018,datădelacaretrebuiesăfietranspusăînlegislațianaționalăîndecursde20deluni.EPBDamendatăaduceurmătoarelenoutăți:

• OferăohartăatranzițieicătreunfonddeclădiridetipnZEBpânăîn2050.PotrivitevaluăriideimpactaCE,renovareaclădirilorlaoratăanualăde3%estenecesarăpentrurealizareaobiectivelorUEdeeficiențăenergeticăîntr-omanierăcost-eficientă;

• Evidențiază importanța tehnologiilor inteligente (de tipul tehnologiilor informației și al„internetului lucrurilor”) pentru operarea clădirilor eficiente energetic prin sistemeautomate;

• Susține dezvoltarea electromobilității, prin impunerea obligației ca clădirile noi să aibăinfrastructuranecesarăpentrureîncărcareavehiculelorelectrice;

• Introduce indicatoruldesmart readiness, carevamăsuracapacitateaclădirilordeautilizatehnologii inteligente, promovând astfel multiplele avantaje ale incorporării acestortehnologii în clădiri. Indicatorul exprimă capacitatea unei clădiri de a se adapta nevoilorspecificealeconsumatorului,dea-șioptimizaoperațiunileșideainteracționaînmoddinamiccurețeauaelectrică;

• Integrează și amplifică efectul actualelor strategii de renovare pe termen lung, cu accentputernicpecomponentafinanciară;

• Accentueazădimensiuneadesănătateșidecalitateaviețiipentruutilizatoriiclădirilor,depildăprintr-oatențiespecialăacordatăcalitățiiaeruluișistandardelordeventilație.

Oproblemădebazăesteurmătoarea:înscenariulbusinessasusual,unpotențialuldeeconomiideenergierealizabilprininvestițiiviabiledinpunctdevedereeconomicnuvaputeafivalorificat,dinlipsadeacceslafinanțare.AceastaafostrațiuneaintroduceriiInițiativeiFinanțeInteligentepentru Clădiri Inteligente în revizuirea EPBD. Nevalorificarea potențialului de eficientizareenergetică este, în sine, o pierdere, date fiind beneficiile de securitate energetică, de mediu,scăderea facturilor la energie pentru gospodării și firme, precum și contribuția generală lacreștereaactivitățiieconomice.Înplus,creșterisculcaținteledeenergieșiclimăpentru2030săfieratate.DupăcumaratăEvaluareadeImpactrealizatădeComisielapropunereademodificareaEPBD12,prinmăsuriledeeconomisireînîncălzireaspațiuluișiaapeicalde,răcire,ventilareșiiluminat,potențialuldeeficiențăpentru2030esteestimatla:

12ComisiaEuropeană (2016),Documentde lucrualpersonalului comisiei:Analizăde impact, însoținddocumentulPropunerepentruoDirectivăaParlamentuluiEuropean și aConsiliului ceamendeazăDirectiva2010/31/UEprivindperformanțaenergeticăaclădirilor,SWD(2016)414final,30.11.2016

13

•29,1mtepdinconsumulfinaldeenergie,prinmăsuricaresunt(a)eficientedinpunctdevedereal costurilor, (b) dau profunzimemăsurilor de eficiență energetică și (c) se aplică în condițiinormaledepiațășiîntr-unmediudestimulativdepoliticideenergieșimediu;

• 86,5mtep din consumul final de energie, prinmăsuri care, în plus față de cele demai sus,accelereazăratacucareproprietariideclădiriîșirenoveazăimobileleînmodvoluntar,inclusivmăsuricenusunteficientedinperspectivăstrict financiarăsaucaresunt înafaracadruluideintervențiealEPBD.

Celmaimarepotențialdeeconomisireîloferărenovareafonduluiexistentdeclădiri–aproape95%dintotal.CadruldepoliticialEPBDoferătreicăideabordareaproblemeiformulatemaisus:

§ Creareauneipiețebazatepecereredeserviciideeficiențăenergeticăînclădiri,cufurnizareadeinformațieprinintermediulcertificăriișiinspecțiilor;

§ Stabilireadecerințeminimepentruperformanțaenergeticălaunniveloptimdecost,pentruprevenireainvestițiilorsuboptimale;

§ Introducereademăsuri,mecanismeșiprogramedesprijinaltranzițieicătreunfonddeclădiridetipnZEB.

Bariereîncaleaprocesuluiderenovareafonduluideclădiri

EvaluareadeImpactidentificătreicategoriidebarierecareîncetinescprocesuldetransformarealfonduluideclădirișiîngreuneazăaccesullafinanțarepentruîneficiențaenergeticăaclădirilorși în integrarea de SRE în clădiri: bariere structurale, eșecuri ale pieței și deficiențe alereglementărilor.

Barierestructurale.CelemaimultelucrăriderenovareaclădirilorînstatelemembreUEprivescproiecte relativ mici, din punct de vedere al investițiilor și al dimensiunilor. Lipsa agregăriilucrărilor mici și mijlocii în proiecte de mari dimensiuni, pentru diminuarea costurilor detranzacționare și a riscurilor investiționale, constituie unobstacol în calea renovării extinse aclădirilor.

Eșecurialepieței.Renovareaclădirilornecesităinvestițiifinanciarepecare,deseori,proprietariideclădirinusuntinteresațisălefacă,atuncicândclădirilesuntocupatedechiriași,chiardacărenovareaesteeficientădinpunctdevederealcosturilorșiarîmbunătățicondițiiledelocuirealechiriașilor. Această problemă a „motivațiilor împărțite” (split incentives) duce la lipsa unorproduse financiare atractive pe piață, întrucât finanțatorii nu pot valorifica avantaje precumvaloarea de piață mărită a construcției, lichiditatea financiară mai bună a debitorului, ratadiminuatădeneplatăacrediteloretc.Oaltădificultateafinanțăriiținedelipsaunorbazededatedetaliateprivindcaracteristicileclădirilor,sistemeleenergeticeutilizateșiimplicațiilefinanciarealerenovăriidinpunctdevederealeconomiilorfinanciare.

Deficiențe de reglementare. Cerințele minime de performanță energetică trebuie revizuiteperiodic,maifrecventdecâtintervaluldecincianiprevăzutînprezentdeEPBD,iarniveluloptimdecosttrebuieactualizatînreglementărilenaționale.

Celemaiimportantefonduripentrueficiențăenergetică,decirca18mld.€pentruperioada2014-2020,suntalocateprinFondulStructuralEuropeandeInvestiții(ESIF)–decircatreiorimaimultdecât în perioada 2007-2013. Eficiența energetică este un domeniu susținut și prin Fondul

14

EuropeandeInvestițiiStrategice(EFSI).Apoi,altedouăinstrumentefinanciarespecificealeUEsuntFondulEuropeanpentruEficiențăEnergetică,cucapitalinițialde265mil.€,carefinanțeazăîn mod competitiv proiecte publice de eficiență energetică, respectiv PF4EE (Finanțe Privatepentru Eficiență Energetică), care combină împrumuturile acordate de Banca Europeană deInvestiții(BEI)cucelealebăncilorcomerciale,însoțitedegaranțiișiasistențătehnică,cuintențiadeamobilizainvestițiidecirca650mil.€.

InițiativeșiacțiunidesusținereaEPBD

Pentruamplificareaimpactuluilaniveleuropean,revizuireaEPBDafostînsoțitădemecanismeșiinițiativedesusținere.Următoarelemecanismeșimăsuriauavutsauauîncontinuareroluricheie:

o Liniile directoare ale Eurostat pentru contractele de performanță energetică (CPE),pentruasusțineinvestițiileînsectorulclădirilor,însinergiecuInițiativaFinanțeInteligentepentruClădiriInteligente,prezentatămaijos.

o Extinderea Fondului European pentru Investiții Strategice (EFSI 2.0), care permiteîntărirea investițiilor strategice necesare pentru realizarea țintelor UE privind energia șiclima,înacordcuobiectiveleAcorduluidelaParis.Celpuțin40%dinfonduriledisponibileprinEFSI2.0vorfialocateproiectelordeinfrastructurășiinovare.Investițiide17mld.€dinacest fond vor fi direcționate, în perioada 2014-2020, către eficiență energetică în clădiripubliceșirezidențiale,precumșiînIMM-uri.

o AcțiuneaConcertatăEPBD(ACEPBD)esteoinițiativăcomunăastatelorUE(plusNorvegia)șiaCE,implicândreprezentanțiaiautoritățilornaționaleresponsabilecuelaborareacadruluitehnic,legalșiadministrativalEPBD.ObiectivulinițiativeiestedeaîmbunătățischimbuldeinformațiipentruimplementareacusuccesaprevederilorEPBD.ACEPBDadebutatîn2005șis-adesfășuratînmaimultefaze,ceamairecentăfiindîntreoctombrie2015șimartie2018,finanțatăprinprogramulOrizont2020pentrucercetareșiinovație.

o Programul Energie Inteligentă Europa (IEE), desfășurat între 2003 și 2013, destinatpromovăriieficiențeienergeticeșisustenabilității.ProgramulafostdeschistuturorstatelormembrealeUE,precumșipentruNorvegia,Lichtenstein,Islanda,CroațiașiMacedonia.Unbugetde730mil.€afostutilizatpentrufinanțareadeproiecteșiconstituireaunorportaluri,facilități și inițiative. Începând cu2007, pentru faza a doua aprogramului (IEE II) au fostalocate72mil.€(circa16%dinîntreagafinanțare)pentru63deproiectelelegatedeclădiri,delarenovareprofundă,nZEB,certificatedeperformanțăenergetică,integrareaSREînclădiri(vezi Caseta 1) și renovarea clădirilor publice. După 2013, rolul IEE a fost preluat deprogramulOrizont2020.

o Platforma EPBD Buildings a fost un serviciu de informare cu privire la implementareadirectiveiEPBD,înspecialcureferirelacincitemeprincipale:certificarea,inspecțiaboilerelorșiasistemelordeaercondiționat,cerințelepentruexperțișipentruinspectori,proceduriledecalculșicerințeleminimaledeperformanțăenergeticăaclădirilor.PlatformaafostlansatăîncadrulprogramuluiIEE,prezentatmaisus,șiafuncționatcaosursăcentralădeinformațiedespre EPBD: baze de date cu publicații, standarde, instrumente software, precum șievenimentespecializate.EPBDBuildingsafostînchisăîn2008,fiindcontinuatădin2009dePortalulEuropeanpentruEficiențăEnergeticăînclădiri,BuildUp.

15

o PortalulBuildUp, finanțatprinprogramul IEE.Ceamairecentădintrecelepatru fazealeactivității portalului a fost lansată la începutul anului 2018, conectând profesioniștii dindomeniulconstrucțiilorcuautoritățilepentruacreștegraduldecunoaștereșideimplicareșipentruasusținetranzițiacătreclădirilecuconsumenergeticaproapedezero.BuildUppuneladispozițiepublicații,știri,instrumentesoftware,postăripeblog-urispecializate,precumșisesiuniwebinarcuparticiparegratuită.În2011afostlansatăplatformaBuildUpSkills,pentruaoferitrainingșieducațiespecializatăpentruartizani,muncitoriînconstrucțiișiinstalatori.

CASETA1.IntegrareaSREînclădiriAPLICAȚIE:SISTEMFOTOVOLTAIC3,0KWPPENTRUOCASĂUNIFAMILIALĂ,CONSUMPROPRIU

ÎnRomânia,sistemelePVuzualepentruogospodărieunifamilalăauoputereinstalatăîntre2,7și5kWp.Prețulmediuestede14.500lei/kWp,TVAinclus,șivariazăîntre12.600lei/kWppentrusistemelePVconectatelarețeași15.100lei/kWppentruceleautonome.Unaspectcaretrebuieluatîn considerare este complexitatea sistemului. Un sistem simplu montat pe acoperiș, fărăechipamentedeurmărireasoarelui, costăaproximativ12.700 lei/kWp, iarunulcomplexpoateajungela21.000lei/kWp.Înprețultotalsuntinclusecosturilecuinstalareșidocumentele.Costuldeinstalareeste,deobicei,între15%și30%dincostulechipamentelor.Locație:București

Radiațiesolarăanuală:1.417kWh/m2/anPuterenominală:3,0kWpUnghioptimizatpentruvarășicasă:15°(unghioptimanual:39°)

Azimut:Sud,0°Numărpanourifotovoltaice:12

Tippanourifotovoltaice:250W,27V,randament17,15%,policristalinInvertor:3,5kWEnergiegeneratăîntr-unan:4,0MWh

Consumanualestimatalgospodăriei:3,5MWhRaportspecific:13.33,3kWh/kWp

CO2salvatprininstalareadeSRE:1,25CO2t/anCosturitotale:37.889RONSubvențiiAFM:pânăla90%dincosturi,maxim20.000RON

Amortizarecusubvenție:7,75aniAmortizarefărăsubvenție:16,42ani

Prețulmediualenergieielectricelaconsumatorulcasnic,iulie2018:52bani/kWh,fărăTVAEnergieinseratăînrețea:0,5MWh/anPrețulenergieivândute:22,7banix500kWh=113,5RON/an

16

InițiativaFinanțeInteligentepentruClădiriInteligente

Înfebruarie2018,BEIaintrodusunnouinstrumentfinanciar:InițiativaFinanțeInteligentepentruClădiri Inteligente. Scopul este de a face investițiile în proiecte de creștere a performanțeienergeticeaclădirilormaiatractivepentruinvestitoriiprivați,prinfolosireagranturiloreuropeneca garanție financiară. În conjuncție cu celelalte instrumente financiare prezentate mai sus,inițiativaurmăreștedeblocareaunuitotalde10mld.€,fonduripubliceșiprivate,pentruinvestițiiîneficiențaenergeticăaclădirilorșiSREpânăîn2020.Inițiativasebazeazăpeotriplăabordare:

§ Maximizarea impactului fondurilor publice prin mobilizarea capitalului privat pentruinvestiția în proiecte care nu ar fi susținute doar de piață, inclusiv prin direcționareasubvențiilor pentru eficiență energetică către comunitățile în sărăcie energetică. Estenecesară,înacestsens,oajustareareglementărilor,deexempluprinmodificarearegulilordecontabilitateastfel încât să fie încurajatecontracteledeperformanțăenergetică,oferitedecompaniiledeserviciienergeticedetipESCO(veziCaseta2).

§ Promovarea agregării proiectelor de eficiență energetică, pentru asigurarea unui bazin deproiecte bancabile de dimensiuni mari, pentru a atrage finanțare în condiții avantajoase.InițiativaestemenităsăîntăreascăFacilitateaEuropeanăpentruAsistențăLocalăînEnergie,deblocândastfelinvestițiianualeîneficiențăenergeticădepeste7mld.€.

§ Furnizareadeinformațiedecalitate,caresăajuteinvestitoriișifinanțatoriisăevaluezecorectriscurileinvestițiilorîneficiențăenergetică,bazându-sepeevidențadinpiațășipeistoriculperformanței acestor investiții. Inițiativa include lansarea Platformei De-Risking EnergyEfficiency(DEEP),cudateprivindperformanțarealăaacestuitipdeinvestiții,bazându-sepesutedecazurimonitorizateșiimplementateînîntreagaUE.

Directivaprivindeficiențaenergetică(EED)

EficiențaenergeticăesteunadintrecelecincidimensiunialeUniuniiEnergetice.Esteoopțiune„fără regrete”, adică o opțiune al cărei obiectiv este realizat la „costuri negative”. EficiențaenergeticăcontribuielareducereaemisiilordeGESșiestrânslegatădedezvoltareasectoruluiSRE.

Directivaprivindeficiențaenergetică(EED)13afostadoptatăînoctombrie2012,cerândstatelormembre să stabilească ținte indicative naționale pentru eficiența energetică, pentru atingereacolectivă a țintelor europene pentru 2020. EED acordă o atenție ridicată diferitelor tipuri deeficientizare a consumului de energie în clădiri. Astfel, în ceea ce privește potențialul deeconomisire aproduselor cu impact energetic,EED trimite la aplicareaaccelerată aDirectiveiEcodesign14 și a Directivei privind etichetarea produselor în ceea ce privește consumul deenergie15, cu efectul acordării de prioritate pentru produsele cu potențialul celmai ridicat deeconomisireaenergiei.Totodată,EEDtrimitelaprevederiledirectiveiEPBD,subliniindcerințele

13Directiva2012/27/UEprivindeficiențaenergetică14Directiva2009/125/CEde instituireaunui cadrupentrustabilirea cerințelor înmateriedeproiectareecologicăaplicabilăproduselorcuimpactenergetic15 Directiva 2010/30/UE privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului deenergieșidealteresursealproduselorcuimpactenergetic

17

legatederatarenovărilorșiacelorca,prinrenovare, clădirilesăsatisfacăcondițiiminimedeperformanță,precumșiobiectivulgeneralaltranzițieicătreunstocdeclădiridetipnZEB.

Atingereaunei țintemaiambițioasedeeficiențăenergetică, ridicată înprezent la32,5%dupănegocierileinterinstituționaleasupraPachetuluideIarnă,necesitămăsurisuplimentare.MăsurilenoiaduseprinrevizuireaEEDsunturmătoarele:

• Prinschemadeobligațiideeficiențăenergetică,instituităprinarticolul7alEED,companiilede distribuție și furnizorii de energie vor realiza economii de cel puțin 1,5%din volumulvânzăriloranualecătreconsumatoriifinali.Opțional,stateleUEpotalegesărealizezeacelașiniveldeeconomiiprinaltemijloace,precumîmbunătățireaeficiențeisistemelorcentralizatedeîncălziresauinstalareadesistememaiperformantedeizolaretermicăaclădirilor.

• Sectorul public trebuie să achiziționeze numai clădiri cu performanță energetică ridicată,precumșiproduseșiserviciieficienteenergetic.

• Anual,statelemembretrebuiesăcreascăperformanțaenergeticăaclădiriloradministrativeprinrenovareîntr-unprocentdecelpuțin3%dinsuprafațăutilătotalăaclădirilordeținuteșiocupatedeautoritățilepublice.Statelemembretrebuiesărealizezeanualunraportprivindprogresulîndomeniuleficiențeienergetice.

• Consumatoriideenergietrebuiesprijinițisăadoptetiparedeconsummaieficient, inclusivprin promovarea de informație privind opțiunile de eficiență energetică, contorizareindividualăetc.

• Statele membre trebuie să dezvolte inițiative care să încurajeze realizarea de auditurienergetice în companiilemici șimijlocii (IMM). Pentru companiilemari, auditul energeticdevineobligatoriu.

• Capacitățiledegenerareaenergieidenouăgenerațievorfimăsuratedinpunctdevederealeficiențeienergetice.

• Statelemembresuntputernicîncurajatesăincludăcerințesocialeînschemelelordeobligațiiîn ceea ce privește eficiența energetică, țintind locuințele afectate de sărăcie energetică.Articolul 7 modificat întărește această prevedere, luând în calcul sărăcia energetică și înelaborareadeopțiunialternative.

18

3. Potențialul tehnic și economic al creșterii eficienței energetice aclădirilorînRomânia

3.1Situațiaactuală:fonduldeclădiri

ConformdatelorInstitutuluiNaționaldeStatistică(2018),numărultotalalclădirilordinRomâniaestedeaproximativ5,3mil.,dincare5,1mil.suntdestinatelocuiriiiar0,2mil.suntnerezidențiale.

Sectorulrezidențial

ÎnRomâniasuntaproximativ8,2mil.unitățidelocuit,distribuiteîn5,1mil.clădiri.Înzonaurbană,72%din locuințesunt înclădiride tipbloc, în timpce înzonarurală94,5%din locuințesuntunifamiliale.Caselecu locuințeunifamilialereprezintăcirca98%din fondulrezidențial.Există

CASETA2.SituațiacompaniilordeserviciienergeticeESCOînRomâniaServiciile energetice de tip ESCO sunt prevăzute în Legea nr. 121/2014, ce transpune EED. LegeadefineșteatâtsocietățiledeserviciienergeticedetipESCO,câtșicontractuldeperformanțăenergetică.

Astfel,osocietatedeserviciienergeticedetipESCOesteo„persoanăjuridicăsaufizicăautorizatăcareprestează servicii energetice şi/sau alte măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice în cadrulinstalaţiei sau incintei consumatorului şi care, ca urmare a prestării acestor servicii şi/saumăsuri,acceptăungradderiscfinanciar;platapentruserviciileprestateestebazată, integralsauparţial,peîmbunătăţireaeficienţeienergeticeşipeîndeplinireaaltorcriteriideperformanţăconvenitedepărţi”.Contractuldeperformanţăenergetică (CPE)reprezintăun „acordcontractual întrebeneficiarul şifurnizorul unei măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, verificată şi monitorizată pe toatăperioadacontractului,princarecheltuielilecuinvestiţiilereferitoarelamăsurarespectivăsuntplătiteproporţionalcuunnivelalîmbunătăţiriieficienţeienergeticeconvenitprincontractsaucualtecriteriiconveniteprivindperformanţaenergetică,cumarfieconomiilefinanciare”.LegislaţiaconţineprincipiilefundamentalepentruîncheiereadeCPE,dausuntnecesareclarificări,datfiindcadrulnormativvastșifaptulcăacestanuţineseamadeparticularităţileaplicăriiCPE.ÎnRomâniaactiveazăcirca30decompaniiESCO,caredezvoltăproiecteînsectorulprivat.Potențialullordebusinessvizează înspecialeficiențaenergetică înclădiripubliceși iluminatulpublic.CPEpotmobilizainvestițiiprivateșiknow-how.DeciziasectoruluipublicdeaîncheiaCPEesteînsăinfluențatădeestimărilelegatedeimpactulCPEasupradatorieipubliceșiadeficituluibugetar.Pentru dezvoltarea serviciilor de tip ESCO în Romania a fost stabilit un dialog între reprezentanțiiadministrațieicentrale,instituțiiinternaționaleșiONG-uri,pentrudezvoltareaunuimodeldeCPEcaresă sprijine Autoritățile Publice Locale (APL) în realizarea de proiecte de îmbunătățire a eficiențeienergetice pemodel ESCO; respectiv realizarea unorproiecte pilot lansate de APL, având la bazăderulareadeachizițiideserviciienergeticedetipESCO.Implementareaproiectelorpilotnuaavut,pânăacum,succesulscontat,dincauzaneclaritățiiîncadrăriiCPEșiatratamentullorcontabil/statistic.UnelementpozitivînacestestedatdefaptulcăEurostatșiBEIauprezentatpe8mai2018GhidulprivindtratamentulstatisticalCPE,pentruafacilitaînțelegereaimpactuluidiferitelorcaracteristicialeCPEasupraclasificăriiinvestițiilorefectuate–înbilanțulsauînafarabilanțuluiadministrațiilorpublice.

19

aproximativ81.000deblocurideapartamente,concentrateînzoneleurbane,reprezentândcam2%din fondul clădirilor, dar însumând 37%din locuințele din România – în jur de 3,18mil.apartamente.Casuprafațăutilă,celemaifrecventesuntclădiriledelocuințeunifamilialedelațară(43%),urmatedecelecolectivedinmediulurban(34%).Suprafaţaconstruitătotalăestede493mil.m², din care clădirile rezidenţiale reprezintă nu mai puțin de 86%. Suprafața locuibilă acrescutconstantdelacirca270mil.m2înanul2000pânăla425mil.m2lasfârșitulanului2016(Fig.1).

Fig.1.Evoluțiasuprafețeiconstruitetotalealocuințelor,2000-2016

Sursa:INS,2018

Dincele8,2mil.locuințe,61%suntunifamiliale.88,5%dinlocuințesuntocupatepermanent,iar47,5%dintotaluldelocuințesuntsituateînzonarurală.Înzonaurbană,72%dinlocuințesuntînblocuri,careauînmedie40deapartamenteperbloc.Peste60%dinblocuriledelocuinţeauregimde înălţime P+4 etaje, iar 16% au P+10 etaje. Apartamentele din blocuri au o suprafaţă utilăîncălzitămediede48m²,fațădeomediede73m²pentrulocuințeleunifamiliale.Dinfondultotaldeclădirirezidențiale84%esteînproprietateprivată,circa1%dintreclădirisuntînproprietatepublică,iarrestulde15%suntdeţinutesuboformădeproprietatemixtă.

Majoritateaclădirilorrezidențialeaufostconstruiteînspecialînperioada1961-1980(Fig.2),înlipsaunorstandardedeeficiențăenergeticăspecificeprivindanvelopareaclădirii.Aproximativ53%dinclădiriledelocuitaufostconstruiteînaintede1970şipeste90%înaintede1989,cuunnivelalperformanţeienergeticecuprinsîntre150şi400kWh/m2/an.Clădirileconstruiteînaintede 1990 au o performanță energetică scăzută (180-400 kWh/m2/an). Prin urmare, fondulimobiliar existent are un potenţial semnificativ creștere a performanţei energetice 2,4 mil.apartamentededinaintede1985necesitreabilitareșimodernizaretermică.

PotrivitraportuluiINS(2018),CondițiiledeviațăalepopulațieidinRomânia–anul2017,96,6%dinfamiliiocupaulocuinţa,înanul2017,încalitatedeproprietar.Ponderealocuințelordotatecubaiesau/dușerade71,4%,iaracelorcugrupsanitarde69,8%.Diferenţeledintremediulurbanși cel rural suntmajore la ambele tipuri de utilităţi, în principal pe fondul slabei dezvoltări asistemuluidealimentarecuapă,respectivasistemuluidecanalizareşiepurareaapeloruzateînlocalităţilerurale,faţădeceleurbane.Cam45%dinfamiliiledelațarăbeneficiazădegrupsanitarîninterior.

050100150200250300350400450

2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016

mil.m.p.

Suprafațalocuibilă

20

Fig.2ProcentullocuințelordinRomâniaînfuncțiedeanulconstrucției

Sursa:INS,2018

Ogospodăriedinṣapteseconfruntăcuproblemeserioaseprivindcalitatea locuinţei, celemaifrecventefiinddeteriorareapereţilor,apodelelor,atocurilordeferestre,întâlnitela51,6%dintotalulfamiliilorcereclamăexistenţaunorproblemealelocuinţeişiigrasiadinpereţi,podelesaufundaţiacasei(50,3%).Îngeneral, locuințelecuproblemesuntmainumeroaselațarădecât laoraș–maialescelecuproblemelealepereţilor,podelelorsauferestrelorşideigrasie.

Sectorulnerezidențial

Clădirilenerezidenţialereprezintă18%dinsuprafaţatotalăconstruităşiaproape4%dintotalulfonduluiimobiliar.Celemaiutilizatesuntcelecudestinațiecomercială(31%),urmatedeunităţiledeînvățământ(29%),sănătate(16%)şispațiiledebirou(13%)–Tabel1.

Tabel1.Defalcareafonduluimobiliarnerezidențialpetipurideclădiri

Birouri 16,3%

Spațiieducaționale 16,9%

Spitaleșipoliclinici 13,8%

Hotelurișirestaurante 7,7%

Unitățisportive 7,0%

Spațiicomerciale 27,2%

Alteclădirinerezidențiale 11,1%

Sursa:BPIE,2017

1…

37%

19%

15%

7%

8%3%

<1945

1945-1969

1970-1979

1980-1989

1990-1999

2000-2010

>2010

21

Consumuldeenergieînclădiri

Sectorulclădiriloresteunuldintreceimaimariconsumatorideenergie.Consumuldeenergietermicăpentruîncălzireșiapăcaldămenajerăestedeaproximativ70%dintotalulconsumuluideenergie într-o clădire, cu proporții mai mici pentru aer condiționat și ventilație, iluminat șiaparatură electrocasnică. Încălzirea reprezintă circa 55% din energia totală consumată înapartamente şi până la80% în locuințeleunifamiliale. În funcţiede zona climatică, o locuinţăunifamilialăconsumăcucirca24%maimultăenergieperm²fațădeunapartamentdinblocuriledelocuinţe.

Spaţiileadministraţieipublice,clădirileeducaţionaleşicelecomercialeînsumeazăcirca75%dinconsumulnerezidenţialdeenergie,fiecarecu20-25%dintotal.Clădiriledinsectoruleducaţiei(354kWh/m2pean)suntcelemaimariconsumatoaredeenergie,celelaltesectoareîncadrându-seînintervalul200-250kWh/m2pean.

Potrivit datelor Eurostat (2018), evoluția distribuției tipurilor de combustibili utilizați înconsumulrezidențialdeenergieafosturmătoareaîntre2000și2016:

Fig.3.Evoluțiaconsumuluideenergieînsectorulrezidențial,2000-2016

Sursa:Eurostat,2018

Celetreisurseprincipaledeenergieutilizateînclădirisuntbiomasa(înprincipallemnuldefoc,inclus îngrafic încategoriaenergie regenerabilă), gazelenaturale șiagentul termic livratprinsistemelemunicipaledeîncălzire(prezentatînFig.3caenergiederivată).Treisferturidincaseleunifamilialese încălzescpebazădebiomasă, iarpeste jumătatedinblocurilede locuințesuntconectatelaunsistemcentralizatdetermoficare.92%dinenergiafurnizatădeacestesistemeesteprodusăîncogenerare–51%pebazădegaze,26%păcurăși20%cărbune.

Ponderealocuințelorcedispundeunsistemdeclimatizareacrescutdela0,4%în2000la10%în2015.PotrivitEurobserver(2017),suprafațatotalăapanourilorsolaretermiceînRomâniaeraîn2016decirca194.275m2,încreșterecu35,2%fațădeanul2010.Majoritateasuntinstalatepeclădiricomercialeșihoteluri.

01,0002,0003,0004,0005,0006,0007,0008,0009,000

2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016

tep

Energieelectrică

EnergieregenerabilăCăldurăderivată

Gaze

Produsepetroliere

22

LocuințeledinRomâniaprezintă,laniveleuropean,unuldintrecelemaimicinivelurimediideconsumenergetic, ceea ce este înprincipal o expresie adiferențeidenivelde traidintre țaranoastrășistateleEuropeideVest.Fig.4maijosprezintă,înordinedescrescătoare,niveluriledeconsumenergeticînlocuințedinstatelemembre,potrivitdatelordin2018furnizatedeproiectuleuropeanOdysee-Mure.

Fig.4.ConsumulmediuldeenergieînlocuințeledinstatelemembreUE,2016

Sursa:Odysee-Mure,2018

Pentru a observa efectele de calitate a consumului de energie în locuințe, exprimate printr-outilizareeficientăaenergie,esteutilsăcomparămgraficuldinFig.4cuceldinFig.5,careprezintăconsumuldeenergietermicăpem2înstatelemembre.Astfel,dacămediadeconsumdeenergiepelocuințăînRomâniaesteprintrecelemaimicidinUE,consumuldeenergietermicăpem2estesituatconsiderabilpestemediaUE.

Fig.5.Consumuldeenergietermicăperm2înstatelemembre,2011

Sursa:Odysee-Mure,2018

PreţulenergieilaconsumatorulfinalînRomâniaeste,încontinuare,submediaUE,atâtpentrugazenaturale,câtșipentruenergieelectrică,deșiestenotabilcăestemairidicatdecâtînstateeuropenecarenusuntdecâtproducătoaremodestedeenergieprimară.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

Luxemb…

Finland

Austria

Norway

Belgium

Sweden

Czech…

Denm

ark

Hungary

Croatia

Slovenia

Germany

Switzerl…

Ireland

Estonia

Poland

France

Latvia

Italy UK EU

Netherl…

Slovakia

Greece

Lithuania

Romania

Cyprus

Spain

Bulgaria

Portugal

Malta

tep/locuință

0

5

10

15

20

Latvia

Luxem…

Czech…

Hungary

Estonia

Poland

Croatia

Slovenia

Lithua…

Romania

Finland

Denm

ark

Germany

Austria

France

Switzer…

Sweden UK EU

Italy

Slovakia

Greece

Ireland

Netherl…

Bulgaria

Spain

Portugal

Malta

kep/m2

23

Fig. 6 și 7 demai jos prezintă, respectiv, comparația europeană a prețurilor gazelor naturale,ajustatlaputereadecumpărarea(PPP),respectivaleelectricității,cutoatetaxeleincluse,pentrusemestrul2din2017.Seobservăcă,pentrugazenaturale,prețulfinalPPPestefoarteapropiatdemediaUE.

Fig.6Prețulgazelornaturalecutoatetaxeleincluse,S22017

Sursa:Eurostat,2018

Figura7prezintăprețurilemediialeenergieielectricelaconsumatorulcasnicînanul2017.SeobservăcăRomâniaestesituatăînparteadejosaclasamentuluiprețurilorelectricității.

Fig.7Prețulenergieielectricepentruconsumatorulcasnicmediu,2017

Sursa:Eurostat,2018

Darînciudaprețurilorrelativscăzutealeenergiei,procentulderestanțierilaplatautilitățilorînRomâniaesteprintrecelemairidicatedinEuropa,dupăcumindicăFig.8:

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

Portugal

Spain

Italy

Sweden

CzechRep.

Bulgaria

Poland

Netherlands

Serbia EA

Greece

Slovakia

Slovenia

Denm

ark

Lithuania

Austria

France EU

Romania

Hungary

Turkey

Ireland

Latvia

Germany

Croatia

Estonia

Belgium UK

Luxembourg

PPS/KW

h

00.050.10.150.20.250.30.35

Denm

ark

Germany

Belgium

Ireland

Spain

Portugal

Italy EU

Austria

Greece

Sweden

Cyprus UK

France

Luxem…

Slovenia

Latvia

Finland

Netherl…

Poland

Czech…

Slovakia

Malta

Estonia

Romania

Croatia

Hungary

Lithuania

Bulgaria

EUR/kW

h

24

Fig.8Restanțierilaplatautilităților,2016(%)

Sursa:EU-SILCSurvey,Eurostat,2018

Cucertitudine,cauzeleprincipalealeacestuifenomensuntnivelmediuscăzutalveniturilorînRomânia,combinatcuunindiceridicatdeinegalitateîndistribuțiaveniturilor,precumși lipsaunormăsuricoerenteșieficientedecombatereasărăcieienergetice.Înacestcontext,programelepublicederenovareaclădirilordirecționatecătrecomunitățileaflateînsărăcieenergeticădevinoprioritateapoliticilorpublice.

3.2Rolulclădirilorinteligenteîntranzițiacătreoenergiecurată

Unstudiudin2016alBPIE16(BuildingsPerformanceInstituteEurope)examineazăprocesuldetranzițieacaracteristicilornoilorclădiridelastadiuldeelementepasive(unresponsive)șienergo-intensivelastadiuldemicro-hub-urienergetice,careconsumă,produc,stocheazășifurnizeazăenergielanivelurideînaltăeficiență.

Clădirile cu sisteme inteligente de gestiune a consumului de energie și de control automat alrăspunsului la condițiile de mediu și de utilizare a energiei sunt rezultatul engineering-uluimodernșialvalorificăriiresurselorfinanciareînsectorulclădirilordinpatrudomeniidistinctedeactivitate:eficiențaenergetică,producțiadeenergieregenerabilă,stocareadeenergieșigestiuneainteligentăaconsumuluideenergie(demandresponse).

Potrivitdefinițieistudiului,„unmicro-hubenergeticpoateconstaîntr-oclădiresaugrupdeclădiriconectate și sincronizate cu un sistem energetic, fiind capabil să producă, să stocheze și săconsumeenergiaînmodeficient.Poatefiflexibil,adaptându-selacircumstanțeșiîntărindastfelsistemulenergetic”.Micro-hub-urileauurmătoarelecaracteristicitehniceșifuncționale:

• Maximumdeeficiențăenergeticăaclădirii,optimizândcombinațiadintreanvelopaclădiriișicelelaltesistemetehnice;

• Conferăutilizatorilorabilitateadeacontrolapropriaproducțieșiconsumuldeenergiedinsurseregenerabile,permițându-lereducereadrasticăafacturilorlaenergie;

• FaciliteazăcreștereaponderiiSREînsenslarg,aorașelorinteligenteșiavehiculelorelectrice;

16DeGroote,MartinșiMariangiolaFabbri(2016),SmartBuildingsinaDecarbonizedEnergySystem.10PrinciplestoDeliverRealBenefitsforEurope’sCitizens,BPIE

01020304050

Greece

Bulgaria

Croatia

Roma…

Hungary

Slovenia

Cyprus

Latvia

Ireland

Lithua…

Poland

Malta

Italy EU

Estonia

Spain

Finland

Portugal

France

Slovakia UK

Belgium

Austria

Luxem…

Czech…

Germa…

Sweden

Denm

…Nether…

25

• Reducvârfurilecereriideenergieșifaciliteazăstocareadeenergieșiflexibilitatea.

Înplus, clădirile inteligente întrunesc condițiilede certificarepentruclădiriverzi, careatestăperformanțaecologicăaclădirilormăsuratăpeîntregcicluldeviațăalclădirii.Celemairăspânditestandarde de evaluare a acestui tip de performanță sunt BREEAM (Building RsearchEstablishment’s Environmental Assessment Method) și LEED (Leadership in Energy andEnvironmentalDesign).Așacumaratăraportulpe2017alColliersInternational,înRomânia,ceamaimareparteaclădirilorcertificatedreptverzisuntclădiriledebirouri,cu80%dintotal(Fig.9).În2017,suprafațadebirouricucertificareverdeseapropieînRomâniade2,2mil.m2,încarelucreazăpeste160.000deangajați.

Fig.9.CertificăriBREEAMșiLEEDdupătipulclădirii,2017

Sursa:ColliersInternational,2017

Piațaromâneascărămâneînsădominatădecertificărileclădirilordejaexistente,căroralerevin53%dincertificateleemise(Fig.10).

Fig.10.Certificărideclădiriverzi–construcțiinoișiclădiriexistente,2017

Sursa:ColliersInternational,2017

DistribuțiageograficăafonduluideclădiriverzilanivelnaționalesteprezentatăînFig.11.

Revenindlaclădirileinteligente,studiulBPIE(2016)propuneunsetde10principii,bazatepeînțelegereamodului în care clădirile pot funcționa camicro-hub-uri energetice, principii caretrebuieurmateînproiectareaclădirilornoișiînrenovareacelorexistente–veziCaseta3.

Pentruadezvoltanoimodeledebusiness, care săvalorificeposibilitățiledeschisedeclădirileinteligente,contorizareainteligentădescarălargăesteoprecondițiepentrugenerareadedatenecesareagregatorilorșialtorfurnizorideservicii.

26

Fig.11.DistribuțiageograficăacertificărilorBREEAMșiLEEDînRomânia,2017

Sursa:ColliersInternational,2017

Într-adevăr,digitalizareacareînsoțeștetranzițiaenergeticăfaceposibilăanalizacantitățilormaridedate,optimizareaconsumuluișimonetizareaprețurilordinamicealeenergiei, flexibilizareasistemuluienergeticînansamblu,integrareavehiculelorelectrice,dezvoltareadeaplicațiibazatepe inteligență artificială etc.Darunobstacol important care trebuiedepășit estepreocuparealegatădesiguranțadatelorprivate,generateîncantitățimasiveprindigitalizareacareînsoțeștetranzițiaenergetică.Suntnecesarereglementăristricteșieficienteînacestsens,decantateîncelemaibuneinternaționale.

CASETA3.10principiipentruclădirileinteligente(BPIE,2016)(1)Maximizareaeficiențeienergeticeînclădiri.(2)MărireaproducțieideSREînclădirisauînvecinătate,precumșiconsumulpropriu.(3)Creștereacapacitățiidestocareaenergiei.

(4)Incorporareacapacitățiidegestiuneaconsumuluideenergieînclădiri.(5)Decarbonareaenergieiutilizatepentruîncălzireașirăcireaclădirilor,bazatăînprezentpecombustibilifosiliînproporțiede75%înUE.(6)Introducereacontorizăriiinteligenteșiasistemelordecontrol.

(7) Introducereadesemnaledeprețdinamic,accesibilepentru toți consumatorii. Înprezent,tarifele aplicate prețurilor dinamice nu produc impactul lor potențial, întrucât diferențele dintreniveluriledeprețsuntpreamicipentruastimulamăsuriledegestiuneaconsumului.

(8) Promovareamodelelor de business bazate pe valorificareamicro-hub-urilor energetice.Gestiuneaconsumuluideenergie înproporțiedemasăvaavea locdoaratuncicândagregatoriivoracționaînfavoareaconsumatorilorfinali.

(9)Construireadecartiereinteligenteșiinterconectate.Cartiereleinteligentepotfolosimaibinefluxurile de energie decât sistemele clasice. De asemenea, ele pot integra SRE în mod eficient însegmenteledeîncălzireșirăcire;potrecuperacăldurarezidualădinproceseleindustriale.(10) Construirea infrastructurii necesare pentru a susține intrarea pe piață a vehiculelorelectrice.Clădirile,operândcamicro-hub-urienergetice,potfivectoriaitranzițieidelavehiculelepebazădecombustibilifosililaceleelectrice.

27

3.3Analizapotențialuluidecreștereaeficiențeienergeticeînclădiri

Strategiapentrumobilizareainvestițiilorînrenovareafonduluideclădirirezidențialeșicomerciale,atâtpublicecâtșiprivate,existentelanivelnațional,publicatădeMinisterulDezvoltăriiRegionale,AdministrațieiPubliceșiFondurilorEuropene,analizeazămaimultescenariidinpunctdevederealimpactuluiasupraconsumuluideenergieșialemisiilordeGES,alinvestițiilortotalenecesarepentruimplementareamăsurilorderenovareșialavantajeloreconomiceadusederespectiveleinvestiții.

Suntanalizatepatrucategoriideclădiri:locuințeunifamiliale(SFH),blocuridelocuințe(MFH),clădiripublice,clădiricomercialeșiindustriale,pentrucaresuntluațiîncalculurmătoriifactoridevariațieafonduluiimobiliar:

• Rata de demolare și abandon a clădirilor.Fondul imobiliar scade cu 0,2% anual, jumătatecorespunzândrateimediiademolărilorînintervalul2005-2012șijumătaterateideabandonaclădirilor.Existăcirca1mil.locuințeabandonateînRomânia,oconsecință,înprimulrând,aemigrației.Analizapresupunecă0,1%dinfondulexistentdeclădirivafiabandonatanual.Multedintreacestea sunt înmediul rural, cuponderemaredeutilizarea lemnuluide foc.Locuințelenoisuntconstruiteînspecialînmediulurban,undesuntconectatelarețeauadedistribuțieagazuluinaturalsaulaceadetermoficaremunicipală.

• Restricțiicuprivirelarenovareaclădirilordepatrimoniu.Chiardacănusuntposibilerenovăritotale,suntadeseafezabilerenovăriminoresaumoderate.

• Efectuldelimitareadusderenovărilerecente.Clădirilesupuserenovăriiîntrecutulapropiatsuntmaipuținatractivepentrunoirenovări.

• Caracteristicile clădirilor noi. Clădirile construite între momentul actual și 2020 vor faceobiectulrenovăriipânăîn2050,fieșidoarpentruinstalațiileHVAC.Analizaiaîncalculoratadeconstruirealocuințelornoide0,85%dinsuprafațamedieutilăalocuințelorfinalizateîn1990-2012.După2020,cerințeledenZEBprevăzutederevizuireaEPBDvorducelaclădiricuunniveldeperformanțăenergeticăcenuvanecesitaorenovaresuplimentară(cuexcepțiaînlocuiriiinstalațiilor)pânăîn2050.

Înanalizadiferitelorscenariiderenovareaclădirilor,suntcuantificateurmătoarelevariabilealerenovării:

• Rataderenovare,definităcaprocentdinfonduldeclădirirenovatîntr-unan;

• Amploarearenovării,cuurmătoarelepatruniveluri:minoră,moderată,extinsă,nZEB17

• Amploareastrategieiderenovare:superficială,intermediară,aprofundată

• Costulrenovării.

RataderenovareexaminatăînstrategiaMDRAPevolueazădupăscenariileprezentateînFig.12,avândcareferințăanul2013.

17Near-ZeroEnergyBuilding,clădirecuconsumenergeticaproapedezero.

28

Fig.12:Scenariialerateiderenovareaclădirilor

Sursa:MDRAP,2017

Scenariulcuratămediederenovareilustreazăprioritizareaclădirilorconstruitepânăîn2000,dintrecareceamaimarepartevortrebuisătreacăprinlucrăriderenovarepânăîn2030.

Înceeacepriveșteamploarearenovării, analizaexaminează trei scenarii încarestrategiilederenovareexprimătreicombinațiidiferitealegradelorderenovareminoră,moderată,extinsășinZEB,dupăcumesteprezentatînFig.13.Celetreistrategiiprezintă,respectiv,gradetotmaimarideambițiearenovăriiaprofundate,desfășurateîntreanuldereferințăși2050.

Fig.13.Scenariiderenovaresuperficială,intermediarășiaprofundată

Sursa:MDRAP,2017

29

Măsurile avute în vedere ca parte a lucrărilor de renovare sunt selectate, pe baza costuriloroptime,dintreurmătoarele:izolareatermicăaanvelopeiclădirilor;modernizareaferestrelorșiușilor; umbrirea solară, pentru a reduce cerința de climatizare; reducerea infiltrărilor de aerexterior;modernizareasistemelorHVAC;instalareadesistemecombinatedeenergietermicășielectrică; racordarea la sistemele centralizate de termoficare; instalarea unor sisteme derecuperare a căldurii din aerul evacuat; modernizarea sistemelor de iluminat interior;îmbunătățirea sistemelor de control al energiei utilizate; integrarea SRE (instalații pentruîncălzireaapeicupanourisolar-termice,panourifotovoltaice,pompedecăldură,cazanepentruîncălzirepebazădebiomasă,mini-turbineeoliene,sistemedemicro-cogenerareetc).

Dupăspecificareatuturoracestorsupoziții,dateinițialeșiabordăristrategice,analizaacuantificatpatrumariscenariiderenovareaclădirilorpetermenlung:

• Elementar,constândîncontinuareapracticiiactualederenovăriminore,curenovareaanualăa1%dinsuprafațaconstruită;

• Modest,curatăderenovarelentășiparcursderenovaresuperficială;

• Intermediar,curatăderenovaremedieșiparcursderenovareintermediară;

• Ambițios,curatăderenovaremedieșiparcursderenovareextinsă.

Rezultateleanalizei

Tabelul2prezintăsinteticrezultateleanalizeiscenariilorstrategieiderenovareaclădirilor.

Tabel2.Beneficiialerenovăriiclădirilor,înfuncțiedescenariu

Sursa:MDRAP,2017

Seobservăcă,înscenariulambițiosderenovareafonduluideclădiri,economiiledeenergieîn2050atingnivelulde63,2TWh/an,ceeaceestecu61,8%maipuțindecâtconsumulanului2010.ReducereaemisiilordeCO2în2050estede25mt/an,adicăcu89%maipuțindecâtniveluldeemisiialanului2010.Tabelul2indică,deasemenea,beneficiileconsiderabilepentruocuparea

30

forței de muncă generate de implementarea unui program amplu și profund de renovare afonduluideclădiri,petermenlung.

Oilustrareaacestorrezultatepentruoclădiredată,cuunconsumanualspecificdeenergiede211 kWh/m2, este prezentată mai jos, în Tabelul 3, pentru aplicarea diferitelor scenarii derenovare.

Tabel3:Economiiledeenergieșiperformanțaenergetică,dupăscenariuldeeficiențăenergetică

Sursa:MDRAP,2017

4.SursedefinanțarepentruinvestițiileînrenovareaclădirilorPentru susținerea investițiilor în renovarea clădirilor, sunt disponibile următoarele surse definanțare:

4.1Fonduridelabugetuldestat

• Programul naţional de creştere a performanţei energetice a blocurilor de locuinţe,prevăzutdeOUGnr.18/2009.Înperioada2009-2016,acestprogramafinanțatreabilitareaa62.559 apartamente de bloc. Au fost realizate lucrări de eficiență energetică la anvelopablocurilor de locuințe în vederea scăderii consumului anual specific de energie pentruîncălziresub100kWh/m2.OUG18/2009aasiguraturmătoareastructurădefinanțare:50%alocăridelabugetuldestat,30%delabugetelelocaleși20%delaasociațiiledelocatari.

• Programuldereabilitaretermicăaclădirilordelocuitcufinanțareprincreditebancarecu garanție guvernamentală, prevăzut de OUG nr. 69/2010. Acest program a susținutreabilitareaa620deapartamenteși3locuințeindividuale,asigurândaccesulasociațiilordelocatarișialproprietarilordecaseunifamilialelacreditebancarecugaranțieguvernamentală,cu dobânzi subvenționate, pentru reabilitarea termică. Valoarea creditului este de până la90%dinvaloarealucrărilor,darnumaimaredecâturmătoarelepraguri:

o Echivalentulînleia1.850€/cameră,TVAinclus,încazulapartamentelordebloc;

o Echivalentulînleia7.400€/cameră,TVAinclus,încazullocuințelorunifamiliale.

Creditelesuntacordatepecinciani,cudobândaROBORlatreiluni+1,9%marjăfixă.

• Programelelocalefinanțatepotrivitprevederilorart. IIdinOUGnr.63/2012,pentrumodificarea și completarea OUG nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice ablocurilordelocuințe,aufinanțatreabilitareaa63.368apartamente.

31

4.2FonduriUEpentrurenovareaenergeticăaclădirilor• ProgramulOperaționalRegionalfinanțatdinFonduldeDezvoltareRegională(FEDR)

aferentperioadei2007-2013,axaprioritară1–Sprijinireadezvoltăriidurabileaorașelor–poliurbani de creștere, DM 1.2 – Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor delocuințe. Au fost astfel reabilitate 41.311 apartamente din blocurile de locuinţe existente.Sumatotalăalocatăafostde89mil.€dincare,dinFEDR,71,8mil.€.

• PrinProgramulOperaționalRegional(POR)pentruperioada2014-2020,esteprevăzutăaxaprioritară3–Sprijinireatranzițieicătreoeconomiecuemisiiredusedecarbon,carevizeazăeficiențaenergeticăînclădirirezidenţialeşipublice.Peacestăaxăprioritarăaufostalocați538mil.€pentruclădirilerezidențialeși409mil.€pentruclădirilenerezidențialeşiiluminatpublic.

• Sumesuplimentarede44.5mil.€suntdisponibileînperioada2014-2020pentrupromovareaenergieicurateșiaeficiențeienergeticeînvedereasusțineriiuneieconomiicuemisiiscăzutedeGESprinMecanismeleFinanciarealeSpațiuluiEconomicEuropean (MFSEE) și alNorvegiei.

5.Evaluareapoliticilorcuimpactasupraconsumuluideenergie

5.1Obstacole

Sedistingtreicategoriideobstacoleceîngreuneazăderulareastrategieiderenovareaclădirilor:

Obstacolelegislative

o Existența mai multor autorități ale administrației publice cu responsabilități în domeniulclădirilor,fărăcorelareîntreatribuțiileacestorașireglementăriledepartamentale.

o Lipsauneistrategiinaționaleintegratedeimplementareasoluțiilorenergeticedurabile.

Obstacoleeconomice

o Insuficiențafondurilorpentrulucrărilederenovareaclădirilor;

o Insuficiențainvestițiilorprivateînreabilitareaclădirilor;

o Costuriridicatealecompaniilordeserviciienergetice(ESCO);

o Cerereascăzutădetehnologiicuconsumenergeticreduspentruclădiri,ceeaceducelaprețurimaimari;

o Executareadelucrăriderenovaredecalitatescăzută;

o Prețurilesubvenționatealeenergiei.

32

Deficitdecompetențeșiformareprofesională

o Lipsalucrătorilorcalificațiînutilizareatehnologiilorșisistemelordeeficiențăenergeticășideintegrareasurselordeenergieregenerabilă.

5.2Soluții:politici,inițiative,mecanisme,măsuri,acțiuni

Politici

o CreareaFonduluideInvestițiiînEficiențăEnergetică(FIEE),finanțatcufonduriprivate,fonduristructurale,venituridinvânzareacertificatelorEUETS,eventualșidinbugetuldestat;

o Auditurienergeticealeclădirilorșiformareacontinuăaauditorilorenergeticipentruclădiri;

o Campaniideinformareșiconsiliereautilizatorilorfinali;

o DezvoltareacompaniilorESCO,cureglementăriadecvateprivindfuncționareaacestora;

o Dezvoltarea unor noi produse de finanțare pentru investițiile în eficiența energetică aclădirilor;

o ContinuarearambursăriiinvestițiilorîneficiențăenergeticăprinprogrameleCasaVerdeșiCasaVerdePlus.

Măsuridelegislațieșireglementare

o Definireadefactorideclanșatori,caresăimpunăîmbunătățireaperformanțeienergeticeaclădirilor: audituri, emiterea certificatelor de performanţă energetică, inspecţii tehnice alesistemelor de încălzire şi climatizare, schimbarea proprietarilor sau ocupanţilor locuinței,schimbareadestinaţieiclădiriietc;

o IntegrareaSREînclădiri;

o Relaxarearestricțiilorînmateriedelocațiune,careîmpiedicăîmbunătățireaperformanțeienergetice;

o Restricțiilavânzareasauînchiriereaclădirilordincelemaijoasecategoriideperformanțăenergetică.

Inițiativetehnice

o Dezvoltareaunorstandardeminimederenovare,conformecudirectivaEPBD;

o Analizaoportunitățiiunorsistemecentralizatedetermoficare,eficienteșinepoluante;

o Monitorizareaaplicăriicodurilordindomeniulconstrucțiilor;

o Introducereauneicertificăriacalitățiipentruinstalațiișiproduse.

Măsurișimecanismefiscaleșifinanciare

o Atragereacapitaluluiprivatîninvestițiileîneficiențaenergeticăaclădirilor;

33

o Includereaco-beneficiiloreconomiceînfundamentareadeciziilordefinanțarepublică(deexemplu,pentrusănătate,ocupareaforțeidemuncă,etc);

o Introducereaunui„Ghișeuunic”,casursăsimplădefinanțarearenovărilorextinse;

o Eliminareasubvențiilorpecombustibiliifosili;

o Mecanismebonus-maluspentruimpozitareaproprietățilorșistabilireatarifelorlaenergie,camăsurăderesponsabilizareșistimulareainvestițiilorîncreștereaperformanțeienergeticeaclădirilor.

Măsuriprivindeducațiaprofesională,cercetareașidezvoltarea

o Programedeperfecționareșiformarepentruprofesiileșidisciplinelecheieînreabilitareaclădirilor;

o Sprijinireaproiectelordecercetareșidezvoltareșiaproiectelordemonstrative legatedetehnologiișitehnicinoiderenovareextinsă.

Acțiunidecomunicare

o Bazededateaccesibilepublicului,caresăofereinformațiidespreproiectelederenovareextinsă;

o Încurajareadezvoltăriilocalealanțuluidefurnizori;

o Diseminarea informației despre beneficiile renovării extinse și despre oportunitățile definanțare.

6.Concluziișirecomandăridepolitici6.1Politiciprioritare

Pentru realizarea unei strategii pe termen lung de renovare amplă a fondului imobiliar, suntnecesareuncadrustimulativdepoliticișidereglementare,șidisponibilitateafinanțăriipubliceșiprivate în eficiență energetică. După cum am arătat, există deja o serie întreagă de programeeuropeneșinaționaledefinanțareainvestițiilorînrenovareaclădirilorșiîndecarbonareauzuluide energie în clădiri. Cu toate acestea, pe termen mediu, stimularea investițiilor necesităimplementareaunormăsurisuplimentare,stipulateînStrategianaționalăpentrumobilizareadeinvestițiiînrenovareafonduluideclădiri:

o Dezvoltareaunuiprogramnaționalpentrurenovareafonduluiimobiliar;

o Direcționareaunorfonduripublicepentrurenovareaimobilelorlocuitedepersoaneînsărăcieenergetică;

o Realizarea unei rate anuale de renovare de 3% pentru clădirile administrației publicecentrale;înprezent,Româniaestedepartederealizareaacesteiobligații;

34

o Stabilirea unor standarde de performanță pentru renovarea elementelor de anvelopă aclădirilorșiasistemelorHVAC;

o SprijinpentruinstalareaSRE înclădiri.Înacestsens,estelăudabilăpunereaînconsultarepublicădecătreAdministrațiaFonduluideMediuluiaGhiduluidefinanțarepentruprogramulprivind instalarea panourilor fotovoltaice, program ce ar urma să fie lansat până la 15octombrie2018.Programulvaaloca100mil.€pentrumontareadepanourifotovoltaicecuputeredeminimum3kWp,pentruale căror costuri statuldecontează sumademaximum20.000lei(pânăla90%dinvaloareatotalăacheltuieliloreligibile);

o Îmbunătățirea eficienței și a acceptabilității publice a sistemelor centralizate determoficare. Un proiect demodificare a Legii serviciului public de alimentare cu energietermică,aprobatdeCameraDeputațilorînlunaiunie2018,permiteprimăriilorsăinterzicădebranșările de la sistemele centralizatemunicipale de termoficare în cartierele declarate„zoneunitaredeîncălzire”;

o Introducereauneischemedeobligațiiînceeacepriveșteeficiențaenergetică,bazatăpestandardeminime,înscopulsprijiniriirenovărilorextinse;

o Maximizareaabsorbțieidefondurieuropene,structuraleșidecoeziune,pentruorenovareaprofundatăaclădirilor,dinbugetul2014-2020;

o InstituireaFonduluideInvestițiiînEficiențăEnergeticăcamotordefinanțarearenovăriiclădirilor;

o ElaborareacadruluidereglementareprivindfuncționareacompaniilordetipESCOșiacontractelor de performanță energetică. Îmbunătățirea cadrului legislativ și adoptareamodeluluidecontractdeperformanțăenergetică(CPE)suntnecesarepentruvalorificareapotențialuluisemnificativalacestuimodeldeafaceriînsectorulcreșteriieficiențeienergeticeîn clădiri publice și iluminat public. Îmbunătățirea cadrului legislativ trebuie să vizezeclarificareatuturoraspectelorprivindîncadrareaCPEșitratamentullorstatistic,deexemplu,impactulasupradatorieipubliceșideficituluibugetar;

o Susținereadezvoltăriideoperatorilocali–furnizorideservicii,materialeșiechipamente–pentrurenovareaclădirilor;

o Informareacuprivirelabeneficiilerenovăriiaprofundateaclădirilor;

o Susținerea creditelor verzi de tip Green Mortgages/Green Loans pentru renovareaclădirilorlastandardeînaltedeeficiențăenergeticășisustenabilitate.Înlunaiulie2017,BERDalansatproiectulGreenEconomyFinancingFacility(GEFF)învaloarede100mil.€.Apoi,înmartie 2008, Comisia Europeană și-a prezentat noua strategie pentru un sistem financiarmenitsăsusținăagendaUEprivindclimașidezvoltareadurabilă.Obiectivulestedeamobilizainvestițiianualedecelpuțin180mld.€pentruatingereațintelorAcorduluidelaParis.

6.2Acțiuniprioritare

Înplusfațădemăsuriledemaisus,enunțateînStrategianaționalăaMDRAP,suntnecesarealtecâteva acțiuni prioritare,menite a da coerență cadrului de politici și de reglementare privindrenovareaclădirilor:

35

o Stabilirea unei scheme-suport pentru renovarea profundă a caselor unifamiliale, cuposibila includere a unui bonus pentru introducerea de soluții tehnice care crescperformanța energetică. În Romania nu există, în prezent, un program de finanțare amăsurilordeeficiențăenergeticăînclădirileunifamilialecaresăacopereanvelopareaclădirii,renovareaacoperișului,asubsolului,aferestreloretc.Singurulprogramcuastfeldeprevederieste Casa Verde Plus, dar acest program nu a fost niciodată lansat. În România, 86% dinsuprafața construită este reprezentată de clădirile rezidenţiale. Din cele 8,1 milioane deunităţi locative, locuinţeleunifamilialesuntdominante,reprezentând61%dinacestea.Maimult,Româniaartrebuisăvizezeunechilibrueficientdinpunctuldevederealcosturilorîntredecarbonizareaaprovizionăriicuenergieșireducereaconsumuluifinaldeenergie;

o Promovarea renovării profunde clădirilor și a criteriilor de calitate în cadrulProgramul Operațional Regional (POR). În prezent, programele destinate creșteriieficienței energetice în clădiri, finanțateprinPOR, se concentreazănumaipeobiectivuldeinvestițiișivaloareainvestiției,nușipesoluțiiletehnicepropusepentrurenovareaclădiriișiimpactulasuprareduceriideenergie.Dupăobținereafinanțării,AutoritateaPublicăLocalărealizeazăProiectulTehnicșilanseazălicitațiapentruimplementareaproiectului.DarPORartrebuisăaibăstandardetehniceclarepentrusoluțiilepropuseîncadrulproiectului,pentruaprioritizaînmodcorectfinanțareaînfuncțiedecelemaieficienteșimaisustenabilesoluțiipropuse;

o Măsuridesusținereșistimulareaeconomieilocaledeservicii,materialeșiechipamentenecesarerenovăriiprofundeaclădirilorși realizării standardelordeclădiri inteligente.Deasemenea,susținereaeducațieișiaformăriiprofesionale,darșiaproiectelordecercetareșidezvoltarecuaplicațiiînperformanțaenergeticăaclădirilor,integrareasurselordeenergieregenerabilă,darșicreareadesinergiicucelelaltedomeniialetranzițieienergeticecătreoeconomiecurată:digitalizarea,stocareaenergiei,electromobilitatea,flexibilizareasistemelordeenergeticeetc;

o Revizuirea reglementărilor tehnice în vigoare (de exemplu, Normativul C 107/2005,Metodologia Mc 001–2006) prin modificarea valorilor minime și maxime acceptate aleparametrilor ce caracterizează performanța energetică a clădirilor noi și renovate(rezistențele termice ale elementelor de construcție, necesarul anual de căldură pentruîncălzire normat, valoarea factorului solar „g” pentru elementele vitrate, etc) în sensulconvergențeicătrevalorileparametrilorsimilaridinreglementărilecelorlaltestatemembrecuclimatasemănătorRomâniei.

�

36

MulțumiriAutorul le este recunoscător colegilor AlexandraDanu, Constantin Postoiu și Adrian Stratulatpentruajutorulacordatînrealizareaacesteilucrări.