crestereraci.pdf

2
Oportunit`]i de afaceri 8 Idei de AFACERI 11/2006 C Cre[terea racilor Alegerea terenului Este bine ca aceast` etap` s` fie parcurs` cu ajutorul unor spe- ciali[ti. Este cea mai delicat` eta- p`, de care depinde de fapt reu[ita afacerii. Vorbim aici de amplasa- ment, textura solului, relief, form`. Terenul pe care se dore[te ame- najarea fermei trebuie s` fie \n apropierea unui curs de ap`, \ntr-o zon` ferit` de \nghe] prelungit. Apa trebuie s` con]in` minimum 4 mg Ca/l [i o concentra]ie a oxi- genului de minimum 2 mg/l. Amenajarea cresc`toriei Cre[terea racilor se poate realiza \n sistem extensiv [i semi- intensiv. Sunt necesare anumite dot`ri tehnice specifice \n cazul \n care se realizeaz` reproducerea artificial` a racilor (de fapt, este vorba mai mult de o reproducere asistat`, racii \mperechindu-se singuri, [i doar ou`le sunt incu- bate artificial). Bazinele de cre[tere a racilor difer` foarte mult ca form` [i mod de con- struc]ie de cele piscicole. Popularea a. Pentru speciile de raci indi- gene, cu valoare economic` (Asta- cus astacus [i Astacus leptodacty- lus) se va apela la ajutorul [i spri- jinul pescarilor din marile bazine hidrografice. Deci popularea se face cu material biologic din natu- r`. De asemenea, se mai poate a- pela la fermele deja \nfiin]ate. |ns` aceste specii au o cre[tere greoaie, recoltarea f`cåndu-se dup` o peri- oad` de doi-trei ani, cånd racii a- jung la dimensiunea de comer- cializare. b. Exist` \ns` specii exotice care au poten]ial ridicat \n astaci- cultur`, specii care pot ajunge la dimensiunea de comercializare la vårsta de 1 an. |ns` pentru intro- ducerea acestor specii \n acvacul- tura romåneasc` sunt necesare avize speciale. 3.500 de euro din exploatarea unui luciu de ap`: Este cre[terea racilor o afacere? Cu siguran]`. Astacicultura poate fi considerat` o afacere foarte profitabil`, mai ales \n ]`ri precum S.U.A., unde \n Luisiana exist` peste 6.000 ha de luciu de ap` folosite ca ferme de raci. Pe pia]a euro- pean`, pre]ul unui kg de raci \n stare proasp`t` variaz` \ntre 10 [i 15 euro, iar pentru cei congela]i \ntre 4 [i 5 euro. Nu sunt necesare instala]ii sofisti- cate [i consumatoare de energie \n vederea cre[terii lor, iar dieta racilor este reprezen- tat` de alimente cu valoare economic` extrem de redus`. Singura condi]ie este asigu- rarea unui habitat optim.

description

crestereraci.pdf

Transcript of crestereraci.pdf

Page 1: crestereraci.pdf

Oportunit`]i de afaceri

8 Idei de AFACERI ▲ 11/2006

CCre[terearacilor

Alegerea terenuluiEste bine ca aceast` etap` s`

fie parcurs` cu ajutorul unor spe-ciali[ti. Este cea mai delicat` eta-p`, de care depinde de fapt reu[itaafacerii. Vorbim aici de amplasa-ment, textura solului, relief, form`.Terenul pe care se dore[te ame-najarea fermei trebuie s` fie \napropierea unui curs de ap`, \ntr-ozon` ferit` de \nghe] prelungit.Apa trebuie s` con]in` minimum 4 mg Ca/l [i o concentra]ie a oxi-genului de minimum 2 mg/l.

Amenajarea cresc`torieiCre[terea racilor se poate

realiza \n sistem extensiv [i semi-intensiv. Sunt necesare anumitedot`ri tehnice specifice \n cazul \ncare se realizeaz` reproducereaartificial` a racilor (de fapt, estevorba mai mult de o reproducereasistat`, racii \mperechindu-sesinguri, [i doar ou`le sunt incu-bate artificial). Bazinele decre[tere a racilor difer` foartemult ca form` [i mod de con-struc]ie de cele piscicole.

Populareaa. Pentru speciile de raci indi-

gene, cu valoare economic` (Asta-cus astacus [i Astacus leptodacty-lus) se va apela la ajutorul [i spri-jinul pescarilor din marile bazinehidrografice. Deci popularea seface cu material biologic din natu-r`. De asemenea, se mai poate a-pela la fermele deja \nfiin]ate. |ns`aceste specii au o cre[tere greoaie,recoltarea f`cåndu-se dup` o peri-oad` de doi-trei ani, cånd racii a-jung la dimensiunea de comer-cializare.

b. Exist` \ns` specii exoticecare au poten]ial ridicat \n astaci-cultur`, specii care pot ajunge ladimensiunea de comercializare lavårsta de 1 an. |ns` pentru intro-ducerea acestor specii \n acvacul-tura romåneasc` sunt necesareavize speciale.

3.500 de euro din exploatarea unui luciu de ap`:

Este cre[terea racilor o afacere?Cu siguran]`. Astaciculturapoate fi considerat` o afacerefoarte profitabil`, mai ales \n]`ri precum S.U.A., unde \nLuisiana exist` peste 6.000 hade luciu de ap` folosite caferme de raci. Pe pia]a euro-pean`, pre]ul unui kg de raci\n stare proasp`t` variaz` \ntre10 [i 15 euro, iar pentru ceicongela]i \ntre 4 [i 5 euro. Nusunt necesare instala]ii sofisti-cate [i consumatoare deenergie \n vederea cre[terii lor,iar dieta racilor este reprezen-tat` de alimente cu valoareeconomic` extrem de redus`.Singura condi]ie este asigu-rarea unui habitat optim.

Page 2: crestereraci.pdf

Oportunit`]i de afaceri

9

|n ambele cazuri e preferabil s`se fac` popularea cu femelepurt`toare de ou`. Pentru ca dinacele ou` s` rezulte popula]iis`n`toase [i numeroase de juve-nili, apa din bazinele ce vor fi po-pulate trebuie s` prezinte condi]iifizico-chimice asem`n`toare cucea din care provin femelele.

Exist` autoriza]ii speciale care trebuie ob]inute?|n primul rånd este necesar`

ob]inerea autoriza]iei de acvacul-tur` de la Agen]ia Na]ional` dePescuit [i Acvacultur`. De aseme-nea, mai sunt necesare [i autori-za]ii de mediu care, de obicei, seacord` \n urma realiz`rii unorstudii de impact. Aceste studii au o\nsemn`tate deosebit`, mai alesdac` se va face populare cu speciiexotice, deoarece acestea, dac`evadeaz` din culturi, pot provocagrave dezechilibre ecologice \nmediile acvatice \n care ajung.

La cåt se ridic` investi]ia ini]ial` minim`?Investi]ia este \n func]ie de

ambi]iile fiec`rui cresc`tor. Pentruamenajarea unui hectar de luciu deap` \n vederea cre[terii racilor \nsistem semi-intensiv sunt necesari40.000 de euro, dac` se porne[tede la zero, adic` dac` nu exist` niciun fel amenajare pe terenul respec-tiv. Dac` se vor cre[te racii \n sis-tem extensiv, investi]ia scadefoarte mult, la cåteva mii de euro.

Exist` o tendin]` \n acvacultur`pentru alegerea sistemelor inten-sive sau chiar super-intensive, caresunt mult mai costisitoare, \ns`aduc produc]ii foarte mari. Exist`p`reri c`, \n astacicultur`, acestesisteme \nc` nu sunt justificate.

Aspecte c`rora trebuie s` lise acorde o aten]ie deosebit`

|n primul rånd, o aten]iedeosebit` trebuie acordat` alegeriiterenului pe care urmeaz` a fi

amplasat` ferma. Apoi, esteesen]ial s` se asigure o norm` depopulare optim`, pentru ca popu-la]ia de raci s` se dezvolte normal(racii se [tie c` sunt foarte agresivi,teritoriali [i chiar canibali). {i nutrebuie uitat nici controlul periodical calit`]ii apei.

Care sunt momentele cele mai importante ale afacerii, pe durata unui an?● amenajarea [i preg`tirea bazi-

nelor \n vederea popul`rii ● pro-curarea materialului biologic depopulare ● procurarea [i/sau pro-ducerea hranei racilor ● repartiza-rea racilor pe bazinele de cre[tere ● cre[terea efectiv` a racilor ● re-producerea racilor ● recoltarea ●

controlul sanitar-veterinar ● planifi-carea urm`torului an (managemen-tul), a eventualelor investi]ii etc.

Cånd [i cum se recolteaz` racii?De regul`, racii se recolteaz`

toamna. Femelele purt`toare deou` nu se comercializeaz`, ele sep`streaz` pentru repopularea ba-zinelor de cre[tere. |n sistemeleextensive, unde nu exist` posi-bilit`]i de vidare a bazinelor, raciise recolteaz` cu ajutorul cap-canelor. |n sistemele semi-inten-sive, bazinele se videaz`, apoi raciisunt recolta]i manual.

Racii rezist` f`r` ap` \ntre 5 [i7 zile, cu condi]ia ca mediul s` fier`coros [i ferit de lumin`. Trans-portul se face \n cutii din lemn,racii putånd fi a[eza]i pe dou`-treirånduri. Transportarea racilor nuridic`, a[adar, probleme deosebite.

La ce cå[tig se poate a[teptaun \ntreprinz`tor care se orien-teaz` spre aceast` afacere?

Se pot ob]ine \n jur de 350 kgraci/ha luciu de ap`. Ace[tia se potvinde cu maximum 10 euro/kg,doar \n condi]iile \n care se vainterzice pescuirea [i comer-

cializarea din natur` a racilor.Situa]ia este asem`n`toare cu amelcilor, unde helicicultura esterentabil` \n condi]iile reglemen-t`rii recolt`rii animalelor dinmediul natural.

Unele specii pot fi crescute cahran` pentru pe[tii r`pitori sau camomeal` pentru pescuitul sportiv.|n cadrul unei ferme piscicolepoate func]iona [i un sector deastacicultur`, cu rolul de a asigurahran` vie cu valoare nutritiv` ridi-cat` pentru unele specii r`pitoare.

Afacerea se recomand` celorcare au deja luciu de ap` [i dorescs` aib` o preocupare inedit`. Deasemenea, se recomand` [i pisci-cultorilor care doresc s`-[i diversi-fice produc]ia [i s`-[i rotunjeasc`veniturile prin producerea uneic`rni nobile, cu valoare economic`mai ridicat`. De asemenea, afa-cerea se mai recomand` celor cedoresc s` investeasc` \n acvacul-tur`, dar nu dispun de sume maride bani (cum este cazul investi]i-ilor \n sturionicultur` sau sal-monide).

Ce anume a determinat dezvoltarea atåt de timid`, la noi, a cresc`toriilor de raci?Motivele sunt simple: ● marii

cump`r`tori prefer` s` cumpere dela pescarii ce \i prind din mediulnatural; ● nu exist` o pia]` sufici-ent de dezvoltat` \n Romånia. |ns`odat` cu aderarea Romåniei la UE[i cu obi[nuirea fermierilor cu sis-temele informa]ionale, ace[tia \[ivor putea vinde marfa \n alte ]`ri.

Elemente de care depinde succesul afacerii1. Introducerea de specii noi de

raci cu cre[tere rapid`.2. Posibilitatea \nfiin]`rii unei

ferme de raci cu ajutorul unor fon-duri nerambursabile.

Radu MuscaluMihai B`lescu

Idei de AFACERI ▲ 11/2006Pentru informa]ii suplimentare despre cre[terea racilor, v` rug`m contacta]i prin e-mail redac]ia revistei „Idei de AFACERI“ ([email protected]).