Aprecierea dezvoltării fizice a copiilor.

Procesul creşterii şi dezvoltării

este o acţiune dinamică, începută din momentul concepţiei produsului uman şi până la maturitate, perioadă în care organismul este supus unor permanente modificări morfo-funcţionale şi psiho-intelectuale.

Mecanismul creşterii

Creşterea are două componente:1.creşterea cantitativă şi 2.creşterea calitativă.

Creşterea cantitativă se face prin procesul de înlocuire a masei organice lezate, pe tot parcursul vieţii, cu mărirea greutăţii şi lungimii organismului. Ea se efectuează prin două mecanisme şi anume: hiperplazie (proliferare celulară) şi hipertrofie celulară (creşterea de volum celular).

Mecanismul creşterii

Creşterea calitativă presupune diferenţiere celulară. Diferenţierea celulară constă în apariţia de celule specializate pentru o anumită funcţie.

Legile creşterii

1. Legea alternanţei: segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp, ci alternativ (ex. membrele superioare nu cresc în acelaşi timp cu cele inferioare).

2. Legea proporţiilor: pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere (mai accelerată la 0-3 ani, mai lentă între 5-7 ani).

Legile creşterii

3. Legea antagonismului morfologic şi ponderal: în perioada de creştere acumulativă, diferenţierea este redusă şi invers.

4. Legea creşterii inegale: fiecare segment al corpului are propriul său ritm de creştere.

Factorii care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea

Modul de actiune a acestor factori depinde de intensitatea lor, durata si de varsta la care actioneaza. Cele mai sensibile perioade sunt in primele saptamani de viata, primele luni si primii ani cand procesul de crestere este cel mai rapid.

Factorii exogeni care influenţează creşterea şi dezvoltarea

1. Alimentaţia este unul din factorii care influenţează creşterea încă din timpul vieţii intrauterine. Subnutriţia mamei va determina naşterea de copii cu greutate mică 24-45% din cazuri) şi cu lungime mai mică faţă de normal (în 10% din cazuri).Efectul malnutriţiei intrauterine se va reflecta şi asupra dezvoltării nervoase superioare a copilului, deoarece în perioada intrauterină şi primele 6 luni postnatal celulele nervoase se multiplică, la fel conexiunile dendritice, creste numărul de celule neurogliale şi are loc mielinizarea.

Carenţa proteinelor din alimentaţie va determina diminuarea ratei de sinteză a proteinelor în organismul copilului. In carenţa proteică severă pot apare tulburări enzimatice, hormonale, edeme, tulburări de coagulare.

Carenţa de săruri minerale influenţează mineralizarea scheletului. în contrast cu subalimen-taţia, supraalimentaţia precoce va favoriza apariţia obezităţii.

Factorii exogeni care influenţează creşterea şi dezvoltarea

2. Mediul geografic influenţează creşterea prin condiţiile de microclimat: aer, soare, lumină, temperatură, umiditate, presiune atmosferică, raze ultraviolete. Efectele sunt mai mari în primii 5 ani de viaţă.Altitudinea de peste 1500 m determină un ritm de creştere mai mic, atât în timpul vieţii intrauterine, cât şi postnatal, datorită hipoxiei cronice.Climatul excesiv se asociază cu o talie mică, pe când climatul temperat pare să fie favorabil dezvoltării în lungime.Anotimpul: fiecare copil are un ritm sezonier propriu de dezvoltare.

3. Factorii socio-economici care influenţează creşterea staturo-ponderală sunt: condiţiile sanitare, morbiditatea infecţioasă şi parazitară, alimentaţia, locuinţa, stress-ul, profesia părinţilor, dinamica socială, situaţia financiară.

4. Factorii afectiv-educativi: climatul familiei de calm, optimism, care încurajează acţiunile copilului va favoriza dezvoltarea acestuia, în timp ce o familie în care există stări conflictuale, unde părinţii se ceartă (familiile dezorganizate) vor contribui la un ritm de dezvoltare întârziat.

Dezvoltarea intelectuală este superioară la copiii proveniţi din familii care se preocupă de educarea lor, la fel se constată şi la copiii proveniţi din familii numeroase, unde fraţii mai mari constituie modele de urmat, la copii care au frecventat grădiniţa, la copiii educaţi în mediu urban, unde sunt exigenţe educaţionale mai mari decât în mediul rural.

5. Exerciţiile fizice aplicate din primul an de viaţă, la început sub forma masajelor, apoi a gimnasticii pentru sugar, iar pe măsură ce copilul creşte a unui sport adaptat posibilităţilor lui, au un rol favorabil, de stimulare a creşterii şi dezvoltării, prin tonifierea musculaturii, întărirea articulaţiilor, ameliorarea oxigenării, facilitarea termogenezei.

6. Noxele chimice, radiaţiile, diversele traumatisme pol influenţa negativ creşterea şi dezvoltarea.

7. Factorii culturali pot avea efecte limitative în dezvoltarea copilului.

Factorii endogeni care influenţează creşterea şi dezvoltarea

1.Factorii genetici. Controlul genetic al creşterii este plurifactorial. Ereditatea condiţionează parţial talia definitivă şi dimensiunile copiilor la diferite vârste, ca şi ritmul menstruaţiei şi momentul instalării ei.Factorii genetici au rol major asupra inteligenţei, fapt dovedit de gemenii monozigoţi crescuţi separat, în condiţii diferite de mediu şi care au acelaşi coeficient intelectual.

2.Factorii hormonali. Factorii hormonali intervin atât în timpul vieţii intrauterine cât şi postnatal.Hormonii fetali au un rol minor în dezvoltare. Hormonii materni provin din hormonii placentari şi hormonii produşi de organismul mamei care traversează bariera placentară.Placenta produce gonadostimuline, care vor influenţa dezvoltarea gonadelor fetale şi prolactina, care are efect asemănător cu STH asupra creşterii fetale. După naştere, controlul creşterii şi dezvoltării copilului se află sub influenţa hormonilor axului hipotalamo-hipofizar.

Factori patologici

Creşterea şi dezvoltarea pot fi influenţate de o serie de factori patologici, cum ar fi: anomalii cromozomiale, afecţiuni viscerale cronice sau cu evoluţie prelungită (fibroza chistică, insuficienţa renală cronică, malabsorbţia).

Tipuri (curbe ) de creştere1.Tipul neural: caracteristic pentru S.N.C.: - creşte rapid intrauterin - creşte rapid până la vârsta de 5 ani - creşte mai lent până la adolescenţă.2. Tipul scheletic: - creşte rapid intrauterin - creşte rapid până la vârsta de 2 ani - creşte lent până la pubertate - creşte rapid la pubertate - creşte lent în adolescenţă.3. Tipul limfatic: - se dezvoltă până la 5-6 ani (gg., amigdale,

timus) - se reduce la 11 ani, apoi involuează (timus).4. Tipul ţesutului adipos: - creşte rapid până la 1 an - ritmul scade între 1-2 ani - după 2 ani este relativ stabil

Percentilele indică poziţia unei măsurători într-o serie tipică de 100 (100%)

Percentilul “10”= copilul este mai mare decât 9% dintre copiii de aceeaşi vârstă şi sex.

Percentila “50”= un număr egal de copii sunt mai mici decât cel măsurat.

Metode de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor

Aprecierea creşterii unui copil se face prin raportarea valorilor găsite la acesta la valorile medii determinate pentru o anumită populaţie, dintr-o anumită zonă geografică, în corelaţie cu vârsta şi sexul.

Abaterile de la medie se exprimă prin metoda percentilelor sau deviaţiilor standard.

Aprecierea stării de nutriţie se face prin determinarea următorilor parametri:

1. Antropometria -greutatea corporală, talie, perimetrul cranian

2. Indice ponderal3. Indicele statural (IS)4. Indicele nutriţional (IN)5. Circumferinţa medie a braţului6. Pliurile cutanate7. Examenul clinic al copilului8.Criterii biologice şi biochimice9. Criterii funcţionale - urmăresc aprecierea

funcţionalităţii aparatelor şi sistemelor: determinarea toleranţei digestive, rezistenţei la infecţii.

10. Reactivitatea imunologică11. Aprecierea dezvoltării psihomotorii.

Perimetrul cranian se determină prin măsurare la nivelul cel mai proeminent al craniului, respectiv bose frontale şi protuberanta occipitală.La naştere perimetrul cranian este de 34 cm, corespunzător percentilei 50. Perimetrul cranian creşte în primul trimestru de viaţă cu 2 cm/lună, în trimestrul al doilea cu 1 cm/lună, iar în semestrul al doilea cu 0,5 cm/lună. La vârsta de 1 an perimetrul cranian are 45 cm, la 5 ani 50 cm, iar la 15 ani 55 cm.

Circumferinţa braţului se determină la jumătatea distanţei dintre acromion şi vârful olecranului si apreciază masa musculară şi depozitele de grăsime.Pliul cutanat. Grosimea pliului cutanat apreciază depunerile de grăsime şi conţinutul în apa extracelulară. Grosimea pliului cutanat variază între 0,5-1 cm la nou născut şi 1-2 cm la sugarul mare. Peste aceste valori, se vorbeşte de obezitate.

1. Greutatea

- Cel mai utilizat indice de apreciere

a nutriţiei. - Cântărirea de rutină se face :- 2-3x/săpt. de la 0-6 luni- 1/săpt. între 6-12 luni- 3-4x/an de la 1-3 ani; - apoi anual

- Sporul mediu anual al creşterii ponderale: 0-4 luni = 800 g/lună 5-9 luni = 600 g/lună 9-12 luni = 300 g/lună- Greutatea : - se dublează la 4 luni - se triplează la 1 an - se quadruplează la 2 ani - de 6x la 5 ani - de 7x la 7 ani - de 10x la 10 ani- În primii 2 ani băieţii au un plus de 0,5 kg faţă de fete.- În anul 2 de viaţă = 200-250g/ lună (2,3 kg/an)- Între 3-5 ani = 2 kg/an- Între 6-10 ani la băieţi = 3-3,5 kg/an 6-12 ani la fete = 3-3,5 kg/an

Pentru aprecierea aproximativa a greutatii medii normale la diferite varste se pot folosi unele formule :

3-12 luni: (varsta luni+9)/2

1-6 ani : (virsta(ani) x 2 + 8)/2

6-12 ani : (varsta (ani) x 7-5)/2

2. Lungimea (Talia)

Se efectuează în decubit dorsal până la vârsta de 5-6 aniLa naştere = 50 ± 2 cm.Sporul minim de creştere a taliei: - I L= 4 cm

- II-III L= 3 cm - IV L = 2 cm - V-XII L = 1 cmLa vârsta de 1 an = cu 50% mai mare ca la naştere Sporul natural primul an = 20-30 cm. De la 1-2 ani = 1 cm/ lună (12 cm/an) În primii 2 ani T = 0,5 cm superioară la băieţi Între 2-5 ani = 6-8 cm/ an Talia de la naştere: - se dublează la vârsta de 4 ani - se triplează la vârsta de 13 ani Creşterea taliei încetează la: - 17-19 ani la fete - 20 ani la băieţi

3.Perimetrul cranian (P.C.)- Are importantă până la vârsta de 2-3 ani.- La n.n P.C. = 35,3 ± 1,2 cm.- P.C. creşte cu 10 cm în I-ul an, din care 50% în primele 4

luni.- De la 1-17 ani = 10 cm.- S.N.C. - la 6 luni = 50% faţă de adult.- la 2 ani = 75% faţă de adult.

- În adolescenţă P.C. creşte pe seama ţesutului osos şi ţes. moi

- Creşterea P.C. posibilă datorită existenţei suturilor şi fontanelelor

- Fontanela anterioară, rombică = 2,5/3,5 cm (12-18 luni)- Fontanela posterioară, triunghiulară =1/1,5 cm (2-4 luni)

prezentă la 25% din n.n..- P.C. creşte rapid = hidrocefalie- P.C. mic = craniostenoză- Macro şi microcefalia pot fi familiale.

4. DentiţiaFactori genetici: determinanţi majori ai dimeniunilor şi morfologiei dentare. Alţi factori: - boli de nutriţie

- rahitism - endocrinopatii - medicamente: tetraciclina

momentul erupţiei: limite largi (5-15 luni)ordinea medie a erupţiei:

- 6-8 luni = incisivi medieni inferiori - 8-10 luni = incisivi medieni superiori - 10-12 luni = incisivi laterali - 1 an – 1 ½ ani = primii molari - 1 ½ ani -2 ani = cei 4 canini - 2 – 2 ½ (3 ani) = molarii II

Retardarea erupţiei: rahitism, mixedem,trisomie 21

5.Maturaţia osoasă

Este cel mai fidel indicator al creşterii generaleVârsta osoasă trebuie să concorde cu vârsta cronologicăProcesul de osificare osoasă:

- debutează luna V-a intrauterin - se finalizează în adolescenţă - începe la nivelul nucleilor de osificare

La n.n la termen sunt 3-4 nuclei de osificare: - Beclard: epifiza distală femur - Tappon: epifiza proximală tibie - cuboid - cap humeral (inconstant)

Evaluarea maturizarii sexuale se bazeaza pe cronologia aparitiei caracterelor sexuale secundare: la baieti se dezvolta organele sexuale externe, apare pilozitatea pubiana, axilara si faciala specifica; la fete incep sa se dezvolte sanii si sa apara pilozitatea pubiana.

Multumesc pentru atentie!