7/23/2019 Crescatorie de Peste

http://slidepdf.com/reader/full/crescatorie-de-peste 1/8

  CRESCATORIE DE PESTE

Peştele de crescătorie este la fel de bun pentru sănătate precum cel dinmediul natural ?

Peste tot în lume consumul de peşte a crescut semnificati! în ultimele decenii"

Recomandările actuale privind nutriţia invită la un consum crescut, mai ales pentru protecţiaîmpotriva bolilor cardiovasculare, fără a preciza originea – din mediul natural sau de crescătorie –fără a ţine seama de importantele probleme de etică ridicate de pescuitul excesiv al acestor peşti întoate mările globului. În ultimul său număr, Food oda!, buletinul "onsiliului #uropean deinformare asupra alimentaţiei, revine la această c$estiune, arată săptăm%nalul francez &e 'oint.

În (niunea #uropeană )(#*, capturile de peşte s+au redus, în timp ce consumul a crescut cu cel pu- în ultimii zece ani. /iferenţa este compensată de crescătorii, mai ales pentru somon, crap şi

 păstrăv. Însă $eringul, tonul, scrumbia şi sardina sunt numai peşti ce se găsesc în stare sălbatică.

0aloarea nutriţională a peştilor din mediul natural depinde de mulţi factori, greu controlabili, cumfi sezonul de pescuit, alimentaţia, zona geografică, stadiul de dezvoltare şi v%rsta, precizeazădocumentul (#. 1limentaţia peştilor din crescătorie este strict controlată. 1ltfel spus, regimul

 peştilor de crescătorie nu este supus variaţiilor sezoniere, iar conţinutul în lipide al cărnii lor este mconstant dec%t la peştii din mediul natural.

#ste o veste liniştitoare pentru că, dacă este să dăm crezare estimărilor, stocurile de peşti sălbaticivor scădea dramatic în următorii 2- de ani. În spaţiul maritim al (#, numai puţin peste - dinstocurile de peşti sunt durabile. "$iar dacă unele studii au arătat că nu există diferenţe de gust saucalitate nutriţională între cele două tipuri de peşti, consumatorii apreciază că peştele din mediul

natural este mai bun pentru sănătate şi mai gustos, înc$eie &e 'oint

Morun, somon, pastrav, crustacee - peste jumatate din aceste alimente provin dincrescatorii, multe din Asia. Au oare aceleasi calitati nutritive ca si pestii pescuiti? Suntsigure?, se intreaba revista italiana L'Espresso.Pestele din mari si oceane este pe cale sa se sfarseasca, dar place tot mai mult.utritionistii sfatuiesc sa il consumi cel putin de doua sau trei ori pe saptamana,deoarece este singura sursa de aci!i grasi cu lant lung, asa-numitii "mega #, careameliorea!a fluiditatea sangelui si scad nivelul colesterolului.

Lista beneficiilor pestelui merge de la prevenirea maladiilor cardiovasculare laprevenirea patologiilor degenerative precum Par$inson si Al!%eimer. Pestele previneformarea c%eagurilor dar protejea!a si retina. Este un aliment bogat in proteine nobilecu alte cuvinte care contin toti aminoaci!ii utili organismului nostru. Este bogat totodain saruri minerale precum iodul, seleniul si fierul, care abunda in pestele albastru, si invitamine, mai ales A si &.Problema este insa ca in marile si oceane eista tot mai putin peste( grosul vine din"rient, face mii de $m pentru a ajunge pe mesele europene si nimeni nu poate garantacum a fost pescuit si conservat. &e aceea omenirea trebuie sa se resemne!e ca pesteleeste ca si carnea, somonii pot fi crescuti ca puii, tonul ca vitelul. &aca se are in vedere

ca omenirea consuma ))* milioane de tone de peste pe an, circa )+ $g de persoana,

7/23/2019 Crescatorie de Peste

http://slidepdf.com/reader/full/crescatorie-de-peste 2/8

peste jumatate din peste provine din crescatorii, asa cum de!valuie ultimul raport al''ood and Agricolture "rgani!ation'' privind starea mondiala a acvaculturii. Pana in *#*va fi nevoie de * de milioane de tone de peste de crescatorie pe an.&eja acum, un peste din doi nu a crescut liber in mare. /and este vorba de somon saupastravi, procentul este mai mare. 0afinatii stramba din nas( pestele de crescatorie esdiferit si se simte. u are aroma de mare, carnea este prea moale( ''Pestele pescuit areun gust mai ferm. Are miros de alge de mare iar carnea este mai compacta. 1ustulpestelui de crescatorie este mai atenuat iar carnea este mai frageda si pentru ca este

adesea mai tanar'', a confirmat Elena "rban, coordonatoarea !onei de Stiinta aalimentatiei din cadrul 2nstitutului de cercetare pentru alimente si nutritie."are pestele crescut in ba!ine si cu substante nutritive este la fel de sanatos precum cpescuit? "rban nu se indoieste( ''/alitatea pestelui de crescatorie si a celui pescuit suntec%ivalente in termeni de bogatie a proteinelor si pre!enta a aci!ilor grasi esentiali, ac"mega # valorosi pentru sanatatea cardiovasculara. /u conditia sa fie bine crescuti''.Aici incep riscurile. Pestele bine crescut este cel care traieste in ape constantreimprospatate, fara a fi ing%esuit si daca este tratat cu antibiotice trebuie sa serespecte timpul dintre suspendarea medicamentului si van!are. Eista reguli rigide ale

care stabilesc calitatea apelor si a mancarii si ce antibiotice sunt permise. /and pestiisunt foarte mici si sunt transferati in ba!ine, de eemplu, antibioticul este intotdeaunafolosit pentru a preveni ca stresul cau!at de transfer sa nu ii imbolnaveasca. 4eoretic, trebui sa treaca un an cel putin pana ca pestii respectivi sa ajunga in farfurii.Aceste reguli nu sunt respectate intotdeauna. 0iscurile sunt limitate, desi nu absente,atat timp cat este vorba de crescatoriile europene, dar devin mai mari cand pestele sicrustaceele provin din Asia, in primul rand. Pestele este crescut in ba!ine sau custi inmare, creste cu alimente ce contin faina si uleiuri de peste. A" este insa esteingrijorata( aceste alimente costa si sunt pe sfarsite. ''Pentru a avea un $g de peste seucid '', a denuntat Silvio 1reco, presedintele Slo5 is%. &e aceea se studia!a oalimentatie partial vegetala si o acvacultura biologica, care sa respecte mediul sianimalele, fara de!infectante sau alimentatie tratata cu medicamente.Pestele de crescatorie este mai gras, deoarece se misca putin si mananca continuu si nnumai cand gaseste %rana. /ei care sunt epusi riscului cardiovascular sau suntsupraponderali trebuie sa stie acest lucru, desi comparativ cu carnea nu are grasimisaturate si este mai digerabil.Pestele despre care credem ca este proaspat vine de fapt din free!erele marilor navecare strabat Atlanticul si Pacificul. " contabilitate a fraudelor in crestere este tinuta d3E care a creat un sistem de alerta

6%ttp(66ec.europa.eu6food6food6rapidalert6inde7en.%tm6 unde se afla semnalariinfricosatoare( raci umpluti cu aditivi care sa evite innegrirea lor, ton cu monoid decarbon, verde de mala%it in pastravi. ''4onul este tratat cu monoid pentru a se pune inevidenta culoarea ro!, mascand astfel faptul ca nu este proaspat.'', spune Elena "rban4onul vec%i poate contine %istamina si provoca o intoicatie cunoscuta drept sindromulscombroid care provoaca greata, voma, diaree si reactii.Printre semnalarile sistemului de alerta european apar antibiotice precum cloranfenicosau nitrofuranii, sau de!infectantul cu verde de mala%it, inter!isi de 3E, deoarece suntcancerigeni. alsurile nu privesc numai substantele inter!ise. Pangasiul de eemplu,

crescut in apele unuia dintre cele mai poluate fluvii din lume, cel vietname! Me$ong,este foarte sarac in substante nutritive. 2nstitutul national de cercetare pentru aliment

7/23/2019 Crescatorie de Peste

http://slidepdf.com/reader/full/crescatorie-de-peste 3/8

si nutritie l-a pus sub lupa descoperind ca carnea sa este foarte bogata in apa si grasimsaurate care, consumate in eces, fac rau inimii. Are putine proteine, putin magne!iu sputini "mega #.Alte alerte privesc sus%i servit inainte de a fi fost congelat, in timp ce congelareapestelui crud care va fi servit ca sus%i este obligatorie. /ongelarea ucide para!itulAnisa$is care poate provoca alergii sau grave tulburari gastrointestinale.

Crap

Denumire stiintifica: Cyprinus carpioDenumire populara: Crap romanesc

"apturi pescuit "rap )toate capturile*

1rticole pescuit "rap

 

Descriere: date ihtiologie

Capul este acoperit cu solzi mari iar pe margini are o dungã ceva mai închisã; are gura nu foarte mare insa carnoasa. Are doua mustacioare la colturi si alte doua mai mici,

spre nas.Crapul salbatic are o forma mai alungita decat cel de crescatorie.Crapul are corpul gros, spatele putin curbat  burta

putin lasatã în jos.

Inotatoarea dorsala este foarte lunga si se întinde pnã aproape de coada bilobata.Culoarea variazã dupa apa si dupa vrstã astfel!

Cei din rurile de la o altitudine mai mare au nuante mai deschise dect cei dinrurile de ses. "e spate, crapul este verde#albãstrui pnã la negru#albãstrui, pe flancuri cenusiu sigalben#auriu pnã la arãmiu#închis iar pe burtã, gãlbui.$reutatea medie a unui adult este de %&#%' (g;Insa e)emplarele cele mai mari pot depãsi *+ # *' (g rata de crestere este de %.- (gan/ si pot atinge

varsta de peste -+ de ani.0ungime normala! *+#1+ cm

0ungime ma)ima! 2+ cm

$reutate! *#-+ (g

3imensiune legala pt retinere! *' cm

Reproducerea

4eproducerea crapilor are loc în aprilie # mai, cnd o crãpoaicã maturã poate avea o cantitate de icre dpnã la &*5 din masa sa netã. "erioada de depunere a icrelor este deosebit de grea pentru femelelecrap. 0a depunerea icrelor, crapii masculi lovesc cu putere femela în abdomen ajutnd la e)pulzareaicrelor. 0oviturile repetate si deosebit de puternice pot provoca uneori moartea femelelor tinere. Chiar s în aceste conditii, nu întotdeauna icrele sunt eliminate în totalitate, o parte rãmnnd în abdomenulfemelei pnã anul viitor sau chiar mai mult # de unde si e)presia 6crap cu icre din mai multi ani6. Icrelesunt depuse pe vegetatia submersã, de regulã în mai multe sedinte. 7le sunt fecundate de masculi prinstropire cu lapti. 3urata de ecloziune a icrelor de crap depinde de temperatura apei si este de '#8 zile o temperatura de &+ C sau de 2#%+ zile la %2#%9 C.

Hrana - Nade si Momeli pentru Crap

Crapul se hrãneste pe fundul apei prefernd zonele cu gropi, mloase.7ste un peste care se hrãneste att cu vegetale

ct si cu viermi, insecte, larve, scoici, plante.:emperatura optimã de hrãnire a crapului este de %9#&+ C fapt pentru care primãvara si toamna sunt anotimpurile

cele mai bune pentru pescuitul lui.

7/23/2019 Crescatorie de Peste

http://slidepdf.com/reader/full/crescatorie-de-peste 4/8

Tehnici de pescuit la Crap:

Crapul se pescuieste prin metoda cu pluta si prin cea cu plumbul pe fund. "escuitul cu pluta se folosestmai ales in ape statatoare, in zonele cu mult papuris si stuf in 3elta, la balti, brate moarte etc./, undecarligul se arunca la distante mici, alese cu multa precizie.

"escuitul crapului este unul tipic de fund. n general, materialele folosite se încadreazã în categoria6grea6!

← Lanseta # in principiu se alega o lanseta intre &.8+ # *.9+ m. Aceasta se alege dupa locul depescuit, distanta unde trebuie lasnsat.

← Mulineta - se ot alege diferite variante cele clasice sau cele speciale de crap, cu tambur ce per

aruncari la distantacu diverse sisteme de franare← Fir textil sau fir de nylon gros de +.&'#+.*';← Plumul va fi dimensionat în functie de tipul apei în care se pescuieste, pentru apele curgãtoare

mai greu.← C!rligele marimile %#8 se pot e)perimenta diverse combinatii in functie de pesti vizati ca si

greutate/← Nada preferatã de crap este pe baza de cereale si arome anasonul, capsuna da rezultate bune/

ca momeli frecvent folosite!

  # porumbul conservat, fiert sau crud de lapte/ precum si grul fiert, mãmãliga, cocolosul de pinepreparate cu diverse ingrediente/, boillies, rme, coropisnite, viermusi.

Crapul nu inghite la repezeala prada oferita, ci mai intai o cauta, apoi o da afara si iar o inghite, decateva ori consecutiv. :oata aceasta 6operatie6 nu dureaza de cele mai multe ori decat cateva secunde

Nu exista tehnici pescuit Crap 

"astronomie:  

este un peste cu o carne foarte delicioasa, insa putin mai grasa in special la crapi de epeste *#- (g, si chiar la cei mici daca sunt de crescatorie si furajati.

salata de peste

supa crema de peste cu iaurt

"rap in aspic

gogosari umpluti cu peste

 peste cu ciuperci

Instalatii hidrotehnice necesare unei crescatorii pentru crapi

Instalatii #idrote#nice necesare unei crescatorii pentru crapiConstruirea di$urilor a canalelor si a $ropilor de pescuit trebuie considerata doar oetapa initiala pentru reali%area unei amena&ari ciprinicole" Pentru buna desfasurareflu'ului de productie în cadrul unei astfel de amena&ari trebuie înca de la început cafiecare ba%in în parte sa fie pre!a%ut cu doua instalatii #idrote#nice( pentrualimentarea cu apa si respecti! pentru e!acuarea acesteia"Instalatii pentru alimentarea cu apaInstalatiile de alimentare sunt pre%ente numai în cadrul amena&arilor sistematice)#elesteie* si sunt repre%entate de lucrarile #idrote#nice prin care patrunde în ba%in anumit debit de apa pentru inundarea lui întretinerea ni!elului si aerarea apeiacumulate"Instalatiile de alimentare pot fi cu actiune ori%ontala sau cu actiune !erticala" Cele cuactiune ori%ontala sunt simple conducte amplasate în corpul di$urilor care fac le$atudintre canalul de alimentare si #elesteu" Cele cu actiune !erticala fa!ori%ea%apatrunderea apei în #elesteu prin cadere aer+nd apa acesta fiind moti!ul pentru ca

sunt foarte rasp+ndite"

7/23/2019 Crescatorie de Peste

http://slidepdf.com/reader/full/crescatorie-de-peste 5/8

Amplasarea instalatiilor de alimentare se face în partea amonte a fiecarui #elesteu" Eimportant a se asi$ura printr,o corecta amplasare a instalatiei în corpul di$ului odiferenta de ni!el între $ura de alimentare si #elesteu de minim -. m"Instalatiile de alimentare cu apa se compun din tuburi de beton care strabat di$ul decompartimentare din amonte camere de distributie si $ura de alimentare" Ele suntpre!a%ute cu !anete si site care ser!esc la re$larea debitului de alimentare si respecti

 împiedicarea e!adarii pestelui din #elesteu"

Dimensionarea instalatiei de alimentare )conductei ori%ontale* se face în functie dedebitul ma'im necesar în perioada de e'ploatare sau debitul necesar pentru umplere#elesteielor într,un timp determinat"/urile de alimentare din punct de !edere constructi! sunt de mai multe tipuri($ura de alimentare tip pipa )fi$" 0* folosita în #elesteiele de reproducere a crapului"Apa patrunde din camera de distributie în #elesteu prin intermediul unui tub metaliorientat la 1-- în sus de la înaltimea caruia cade si se aerea%a"$ura de alimentare tip umbrela )fi$" 2* folosita la #elesteiele de crestere" Apa patrundin camera de distributie în #elesteu prin intermediul unei console 3rasfr+nte3 în su

ca un co%oroc"rapul de crescatorie in timpul verii

 3umai peştii crescuţi în iazuri şi $eleşteie trebuie trataţi diferenţiat în funcţie de sezon, deoarecetemperatura influenţează în mod direct procesele biologice care se desfăşoară în cadrul acestoramena4ări, dar şi metabolismul peştilor. În general, pe timpul verii trebuie create premiseledezvoltării moderate a algelor, asigurarea unui debit constant de primenire a apei, fura4area peştilşi pescuitul de control.

De%!oltarea controlată a al$elor

0ara se dezvoltă în masa apei numeroase specii de alge, în special alge verzi, care găsesc în acestsezon cele mai propice condiţii pentru înmulţire. 'rin procesul de fotosinteză, algele elibereazăoxigen în apă, o bună parte din oxigenul dizolvat în masa apei av%nd această origine. /acă în apăgăsesc cantităţi ridicate de nitraţi, vor fi preluaţi de către alge, astfel că acestea vor îndeplini un roimportant în reducerea compuşilor pe bază de azot, îmbunătăţind astfel calitatea apei. În plus, pe

 baza algelor se poate dezvolta zooplanctonul )crustacee inferioare şi rotifere* care poate fi consumdirect de puietul de crap în primele săptăm%ni de viaţă, de caras sau novac )un ciprinid dincomplexul c$inezesc*. 1lgele care mor se depun pe fundul iazului sau $eleşteului constituind $ra

 pentru zoobentos, care grupează diverse vieţuitoare cum ar fi5 viermi, larve de insecte, moluşte et6oobentosul este consumat apoi de crap. /e multe ori înmulţirea algelor este foarte accelerată şiapare aşa+numitul fenomen de înflorire a apelor, c%nd apa capătă o culoare verde înc$isă şi oviscozitate ridicată. În urma acestui fenomen apar mortalităţi în masă a populaţiei piscicole. 'etimpul nopţii algele respiră ceea ce înseamnă că preiau din apă oxigenul şi eliberează dioxid decarbon. 1stfel, în timpul înfloririi apelor, peştii pe de+o parte sunt privaţi de oxigen şi pe de altă

 parte, dioxidul de carbon eliberat de alge reacţionează cu apa d%nd naştere acidului carbonic. 1cecompus c$imic reduce drastic p7+ul apei care va produce iritaţii la nivelul mucoaselor bran$iilorsecreţii abundente de mucus, dispnee, după care peştii vor muri.

7/23/2019 Crescatorie de Peste

http://slidepdf.com/reader/full/crescatorie-de-peste 6/8

'revenirea fenomenului de înflorire a apei se poate face prin administrarea îngrăşămintelor în dozreduse şi eşalonat pe parcursul perioadei vegetative. În acest mod se menţine în bazine o dezvoltamoderată a fitoplanctonului şi se limitează dezvoltarea macrofitelor. /upă fiecare doză deîngrăşăm%nt mineral, fitoplanctonul ce s+a dezvoltat p%nă atunci moare )cade pe fundul bazinuluiunde este consumat de organismele bentonice*, locul lui fiind luat de o nouă generaţie, care la onouă doză de îngrăşăm%nt are aceeaşi soartă. 'opularea suplimentară a bazinelor de creştere acrapului cu specii fitoplanctonofage, cum ar fi crapul argintiu )7!pop$talmic$t$!s molitrix*, poaconstitui de asemenea o măsură eficace de prevenire a dezvoltării în exces a algelor.

Primenirea apei

8ai mult ca oric%nd, în sezonul estival este nevoie de primenirea apei din $eleşteie, care se face prin asigurarea unui debit constant de alimentare de cca. 9+: l ; $a. În acest mod, prin intermediulinstalaţiilor de alimentare se vor acoperi pierderile de apă rezultate prin infiltraţii şi evaporare, seasigură evacuarea apei viciate, dar şi oxigenarea apei din $eleşteu. rebuie avut în vedere faptul ccu c%t temperatura este mai ridicată cu at%t cantitatea de oxigen dizolvată este mai redusă. 1cestaeste motivul pentru care în zilele foarte călduroase peştele se ridică la suprafaţă şi manifestă semnvizibile de sufocare )mişcări de pre$ensiune şi <îng$iţire= a aerului*. În aceste situaţii se intervine

 prin creşterea debitului de alimentare sau se apelează la instalaţii speciale pentru aerare.

4ura&area crapului

/atorită temperaturilor ridicate, metabolismul peştilor este intens, ceea ce duce la o bunăvalorificare a nutreţurilor. "el mai bun consum specific al fura4elor administrate crapului seînregistrează c%nd temperatura apei este de cca. 9>°". "%nd temperatura apei depăşeşte :-°"

fura4area trebuie oprită deoarece crapul încetează să se mai $rănească. Fura4ele administratecrapului sunt foarte variate dintre acestea făc%nd parte5 uruiala din cereale )porumb, gr%u, orz, ovsecară*, şroturile de floarea soarelui sau soia, dro4dia fura4eră, făina de peşte, la care se poateadăuga p%nă la cretă fura4eră. Reţetele utilizate în practică sunt foarte variate, corelate cu v%rscrapului dar şi cu posibilităţile fiecărei ferme în parte. Recomandabil este să se administreze fura4granulate fabricate de firme specializate. otuşi, este necesar ca deţinătorul de $eleşteie ciprinicolsă consulte specialiştii în vederea constituirii unei sc$eme optime de fura4are, în care să se ia încalcul toate elementele biologice şi de microclimat care contribuie la eficientizarea fura4ării.

'escuitul de control se realizează la intervale de > zile în vederea aprecierii evoluţiei dezvoltării

corporale a puietului de crap. "u aceste ocazii se capturează cu a4utorul prostovolului, în zonele d

7/23/2019 Crescatorie de Peste

http://slidepdf.com/reader/full/crescatorie-de-peste 7/8

fura4are, c%te >-+-- de exemplare, care se măsoară şi se c%ntăresc, rezultatele fiind trecute înregistre. În acest fel se urmăreşte dinamica de creştere a populaţiei de crap, aceasta compar%ndu+scu valorile standard din literatura de specialitate. 1stfel, prin intermediul pescuitului de control, s

 poate stabili dacă procesul te$nologic s+a desfăşurat în mod corespunzător p%nă în acel moment.

"ele amintite mai sunt operaţiuni absolut necesare pentru buna desfăşurare a fluxului te$nologic iazuri şi $eleşteie. În cazul sistemelor superintensive, c%nd creşterea peştilor se realizează în $aleiar temperatura apei este relativ constantă tot timpul anului, toate operaţiunile din cadrul fluxului

te$nologic sunt uniforme pe întreg cuprinsul anului, evit%ndu+se astfel manoperele sezoniere.

5tia6i că"""

? @turionii sunt peşti din familia 1cipenseridae, cu sc$eletul parţial osificat, care se înt%lnesc numîn apele din zonele temperate ale emisferei nordice a globuluiA

? @cuturile osoase dispuse pe corpul sturionilor pe cinci r%nduri au rol de protecţie, fiind mai marimai ascuţite în raport cu dimensiunile corpului la puiet, comparativ cu adulţiiA

? 1proape toate cele 9B specii de sturioni sunt periclitate sau ameninţate cu extincţiaA

? "el mai scump caviar se obţine de la morun, iar preţul acestuia depăşeşte :--- (@/;Cg, în unelcazuri a4ung%nd c$iar la >--- (@/;CgA

? În perioada de reproducere cca. > din greutatea unei femele de sturion este reprezentată decaviarA

? "ea mai numeroasă populaţie de sturioni se găseşte în 8area "aspicăA

? Dările care din care provine caviarul de cea mai bună calitate sunt Rusia şi EranulA

? 3umai caviarul recoltat din femele vii este de calitate, deoarece după moartea acestora icrelecapătă un gust amarA

7/23/2019 Crescatorie de Peste

http://slidepdf.com/reader/full/crescatorie-de-peste 8/8