Creditul de Consum de la Debut la Reglementare
description
Transcript of Creditul de Consum de la Debut la Reglementare
1
Creditul de Consumde la Debut la Reglementare
Conferinta ALB, Editia a II-a19 Octombrie 2006
2
Creditul in Magazin – evolutie (i)
’97-’98 primele vanzari in rate in magazinele de electrocasnice – initiative mai mult locale .. si RALFI SA (actualmente Estima Finance) in Cluj
2001 primele banci se arata interesate de colaborarea cu marile lanturi de electrocasnice
2002 piata inregistreaza un boom al Creditului in Magazin mai multe banci devin furnizoare de Credite de consum prin intermedierea marilor lanturi de magazine electrocasnice (Flanco, Domo, Altex)
’03-’04 cresteri spectaculoase ale pietei Creditului in Magazin aparitia Specialistilor care preiau functia de intermediari a Retailerilor, insa continua sa ofere exclusiv produse intermediate pt Banci -> Creditul in Magazin este majoritar Bancar
’05-’06 oferta de Creditare in Magazin devine preponderent ne-Bancara Specialistii incep construirea portofoliilor proprii (ne-bancare) apar noi produse (Cardurile de credit nebancare)
3
Creditul in Magazin – evolutie (ii)
Societăţile de credit de consum - afiliate unor grupuri financiare sau lanţuri de magazine
creştere a finanţării prin împrumuturi - si scăderea operaţiunilor de intermediere directă pentru instituţii de credit
reduce riscul de credit pentru sistemul bancar, prin preluarea riscului de credit de către companii
Sursa: BNR, Raport asupra stabilitatii financiare, 2006
4
Creditul in Magazin – acum o Piata a Specialistilor
Estima Finance (grup GE Money) – RALFI din 1997
Cetelem (Credisson; grup Cetelem) – 2003
BRD Finance (grup BRD-SG) – 2004
Euroline Retail Services (grup EFG/Bancpost) – 2004
TBI Credit – 2003
Credex - 2005
5
“Credit in Magazin” sau “Credit de Consum” ?
Creditul in Magazin orice forma de creditare disponibila clientului direct la punctul de vanzare destinata finantarii achizitiei de bunuri din magazinul
respectiv
Creditul de Consum – mai include si: Creditele pentru nevoie personale (garantate sau nu) Carduri de credit Overdraft pe cardurile de debit Credite cu destinatii speciale (vacanta, studii, etc)
6
De ce “Creditul in Magazin” ?
pentru SIMPLITATE: un credit simplu pentru Client, laborios operational pentru
Creditor
pentru VITEZA de raspuns: un credit de valoare mica – raspunsul se masoara in minute
pentru EXPERIENTA Specialistului: din numarul mare de cazuri analizate, portofoliile mari,
polarizate si omogene -> RISCUL de credit este determinat statistic pentru fiecare Produs in parte
pentru implicarea RETAILERULUI: Semnarea contractului de credit se face in Magazin
7
Tendinte Romanesti (i)
Tendinţa este de extindere către termene lungi (peste 5 ani), … şi ca o soluţie de încadrare a clientelei în constrângerile de lichiditate reglementate de autoritatea de supraveghere
Riscurile - la nivelul debitorilor – supraindatorarea prin creşterea maturitatii, pentru a indeplini conditia minimala impusa de BNR pt serviciul datoriei (DTI)
8
Tendinte Romanesti (ii)
Creşterea îndatorării populaţiei, mai accentuată începând cu a doua jumătate a anului 2005
Cu toate acestea reprezintă doar o pătrime din indicatorul european similar
(sursa: BNR)
Creditul de Consum, mai ales cel in LEI, include si Creditul in Magazin - o mica parte a acestuia era insa generat de institutiile nebancare (in 2005), printre care si companiile de Credit de Consum
9
Implicatii ale ReglementariiPietei Creditului de Consum
Raportare trimestriala catre BNR -> dimensionarea corecta a Pietei Creditului de Consum nebancar vs. cel Bancar
Este importanta includerea si a IFN-urilor mici (cele inafara Registrului Sepcial) in aceste statistici
Corectitudine in aplicarea legii de protejare a consumatorului (L 289) –> BNR este un reglementator experimentat
evitarea unei pierderi de imagine din pricina unui posibil faliment al unui IFN in domeniul Creditului de Consum
10
Workgrup – Probleme de adresat:
Cum ne protejam produsele vs reglementarile BNR (ex. Creditul cu buletinul)
Cum ne protejam impotriva practicilor ne-concurentiale ale jucatorilor care ar putea sa nu respecte spiritul si litera normelor BNR (mai ales IFN-urile mici, Registrul general)
Cum raspundem initiativelor BNR de reglementare – inainte ca acestea sa devina norme (study cases, informatii de performanta a portofoliului / produse, etc)
11
Dilema
“Invasive approach”vs.
“Informative approach” *
Cum putem influenta BNR in acest sens?
* ECRI, “Consumer Financial Capability” Workshop, November 2005