Creditele de Scont si Rolul Lor in Finantarea Clientilor Corporate.docx

8/19/2019 Creditele de Scont si Rolul Lor in Finantarea Clientilor Corporate.docx

1/17

Creditele de scont şi rolul lor în finanţarea clienţilor

corporate

CUPRINS


2/17

Cap. 1. Creditul de scont. Scontarea................................................................................................2

1.1. Scont comercial.................................................................................................................2

1.2. Scont raţional....................................................................................................................3

Cap. 2 Operaţiuni de scontare..........................................................................................................4

2.1. Creditul de scont în cazul clienţilor corporate......................................................................5

2.2. Avantajele creditelor de scont...............................................................................................6

COC!"#$$....................................................................................................................................6

Cap. 1. Creditul de scont. Scontarea


3/17

%utem vor&i de credit de scont atunci c'nd o întreprindere()irma nu dispune de lic*idit+ţi dar

care are în porto)oliul s+u cam&ii ,i &ilete la ordin -e)ecte de comerţ pe care le prezint+ &+ncii spre

scontare.

Operaţiunea de scontare este una prin care se transmite c+tre &anca proprietatea asupra

e)ectelor de comerţ/ înainte de scadenta/ în sc*im&ul unei do&'nzi denumit+ scont. 0n urma acesteioperaţiuni/ )irma prime,te valoarea nominal+ a e)ectului comercial corelat+ cu scontul a)erent

perioadei respective -între momentul scont+rii ,i momentul scadentei/ adic+ valoarea actual+ a

e)ectului comercial. e asemenea/ prin aceast+ operaţiune întreprinderea î,i întree,te resursele

)inanciare/ temporar diminuate din cauza creditelor comerciale acordate/ credite ce au ca suport cam&ii

sau &ilete la ordin.

eci/ în urma acestei operaţiuni &anca devine &ene)iciarul cam&iei.

%e l'n+ scont/ acest credit mai cuprinde ,i o marj+ de risc/ ce este calculat+ de &anc+/ ,i un

comision de estiune ad valorem.

Creditul de scont se acord+ în lei sau valut+/ depinde de necesit+ţile clientului.

endinţa în peisajul &ancar internaţional este c+ o &anc+ nominat+ s+ scontezeî,i declin+

acţiunea de cump+rare a documentelor de la &ene)iciarul acreditivului. 0n eneral/ aceast+ rezerv+ de

a cump+ra documentele de la &ene)iciar const+ în incertitudinea ram&urs+rii )ondurilor de c+tre &anca

emitent+ &+ncii nominate/ în ciuda normelor uni)orme aplica&ile date de prevederile art.c("C%6

care stipuleaz+ c+ &anca emitent+ se anajeaz+ s+ ram&urseze o &anc+ desemnat+ care a onorat sau

neociat o prezentare con)orm+ ,i a prevederilor art.12& care stipuleaz+ c+ prin desemnarea unei

&+nci de a accepta o trat+/ sau de a7,i asuma anajamentul de plat+ la termen/ o &anc+ emitent+

autorizeaz+ acea &anc+ desemnat+ s+ pl+teasc+ anticipat sau s+ cumpere o trat+ acceptat+ sau un

anajament de plat+ la termenul asumat de &anca desemnat+. Ast)el/ se pare c+ scontarea nu mai are

valoare dec't cu recurs.

Situaţia se sc*im&+ atunci c'nd &anca emitent+ autorizeaz+ &anca nominat+ s+ î,i adaue

con)irmarea. 0n cazul în care &anca nominat+ decide s+ î,i adaue con)irmarea ,i in)ormeaz+

&ene)iciarul în consecinţ+/ ea tre&uie s+ sconteze anajamentul de plat+ asumat con)orm prevederilor

art. 8&("C%6/ anume o &anc+ con)irmatoare este o&liat+ în mod irevoca&il s+ onoreze sau s+

neocieze din momentul în care î,i adau+ con)irmarea la acreditiv. O&liaţia &+ncii nominate de a

pl+ti în avans intervine numai atunci c'nd &ene)iciarul )ace o prezentare con)orm+ 7 prevederile

art.2 ("C%6 spun c+ o prezentare con)orm+ înseamn+ o prezentare care este în concordanţ+ cu

termenii ,i condiţiile acreditivului/ cu prevederile aplica&ile acestor reuli ,i cu standardele de practic+

&ancar+ internaţional+.


4/17

0n acest caz/ scontarea are o valoare )+r+ recurs pentru &ene)iciar/ întruc't normele uni)orme

aplica&ile prev+d prin art.8c( "C%6 c+ o &anc+ con)irmatoare se anajeaz+ s+ ram&urseze o alt+

&anc+ desemnat+ care a onorat sau neociat o prezentare con)orm+ ,i a remis documentele &+ncii

con)irmatoare. 9am&ursarea sumei a)erente unei prezent+ri con)orme în cadrul unui acreditiv utiliza&il

prin acceptare sau plat+ la termen este datorat+ la scadenţ+/ )ie c+ cealalt+ &anc+ desemnat+ a pl+tit în

avans sau a cump+rat trate înainte de scadenţ+/ )ie c+ nu. Anajamentul unei &+nci con)irmatoare de a

ram&ursa o alt+ &anc+ desemnat+ este independent de anajamentul &+ncii con)irmatoare )aţ+ de

&ene)iciar.

%rocesul de scontare are standarde di)erite de la o &anc+ la alta. :l este supus unor norme

interne speci)ice )iec+rei &+nci/ su& o leislaţie aplica&il+ di)erit+/ acordul de a avansa )onduri

&ene)iciarului depinz'nd c*iar ,i de o serie de decizii judiciare sau dispute.

Scontul este de dou+ tipuri;

1.1. Scont comercial

- reprezint+ costul scont+rii/ adic+ suma do&'nzii la creditele de scont/ suportat+ de cel care

prezint+ e)ectul comercial. %ractic/ scontul reprezint+ o do&'nda simpl+ antecalculata.

?n 7 valoarea nominal+ a e)ectului scontat>

@ 7 ta@a nominal+ a scontului>

7 scadenta e)ectului comercial.

?aloarea actual+ -?a se calculeaz+ dup+ urm+toarea )ormula ;

1.2. Scont raţional


5/17

- este reprezentat de di)erenţa dintre valoarea tratei în ziua prezent+rii la scontare ,i valoarea

sa la scadenţ+. :ste mai puţin oneros dec't cel comercial/ pentru c+ se calculeaz+ asupra

valorii actuale a tratei ,i nu asupra valorii nominale.

unde;

Sr7 scontul raţional>



7 scadenta e)ectului comercial

Costul real al creditelor de scont este unul mare pentru c+ este post7decontat/ adic+ do&'nda se

pl+te,te dup+ primirea creditului ,i nu în momentul primirii creditului/ ca în cazul creditului de

trezorerie.

+rimea creditului depinde de ci)r+ de a)aceri a întreprinderii contractoare. C*iar dac+/ dup+

operaţiunea de scontare/ întreprinderea nu mai are în porto)oliul s+u e)ectele comerciale ea este în

continuare responsa&il+ de evoluţia acestora p'n+ la data scadenta.

Creditele de scont se realizeaz+ pe &aza unui contract de scont ce are o vala&ilitate de p'n+ la

12 luni ,i sunt avantajoase pentru c+ îm&un+t+ţesc lic*iditatea întreprinderilor ce apeleaz+ la acest

credit iar operativitatea este mai mare/ compar'nd cu creditul &ancar.

Cap. 2. Operaţiuni de scontare

Scontarea este un produs important prin intermediul c+ruia &+ncile/ prin diviziile lor de corporate

transaction &anBin/ )urnizeaz+ lic*idit+ţi companiilor/ dup+ e)ectuarea e@portului/ avans'nd sume

contra cump+r+rii de documente )inanciare -trate ,i(sau comerciale. %entru &+nci/ pre7plata o&liaţieide plat+ la scadenţ+/ în contul e@portatorului/ contri&uie la administrarea ,i atenuarea riscului de

neplat+ din ţara importatorului/ av'nd o pondere însemnat+ în totalul liniilor de credite &ancare

acordate pe termen scurt.

Avansul încas+rilor prin scontare are un impact su&stanţial asupra utiliz+rii cas* )lo7ului

companiilor.

0n plus/ contri&uie la minimizarea riscului de încasare în tranzacţiile speci)ice comerţuluiinternaţional/ încasarea în avans )iind arantat+ e@portatorului.


6/17

Scontarea nu este îns+ un proces simplu iar succesul operaţiunii depinde de radul de înţeleere a

detaliilor a)acerii )irmei de c+tre &anc+/ precum ,i a practicilor &ancare speci)ice la nivel internaţional.

Operaţiunile de scontare sunt de trei tipuri;

1. Scontarea cu reres D &anca î,i rezerva dreptul de a se îndrepta/ prin reres/ împotriva

&ene)iciarului -cel pentru care se emite cam&ia ,i a celorlalţi de&itori de reres.

2. Scontarea cu reres parţial D &anca î,i rezerva dreptul de a se îndrepta. %rin reres/ împotriva

&ene)iciarului ,i a celorlalţi de&itori de reres/ dar doar în unele situaţii ce sunt prev+zute în

contract ,i sta&ilite în mod e@pres.

3. Scontarea )+r+ reres D &anca renunţa la dreptul de reres împotriva &ene)iciarului.

0n perioada de criza )inanciar+/ în încercarea de a se )eri de de)icienţe de cas*7)lo/ recuperarea

creanţelor de c+tre antreprenor a devenit o misiune rea. in alt punct de vedere/ riscul de a pierde noi

oportunit+ţi de a)aceri/ pe &aza scepticismului nu este o soluţie mai &un+.

Cam&ia este unul din instrumentele de plat+ cele mai utilizate în relaţiile dinre aenţii economici ,i

pot ap+rea di)icult+ţi în recuperarea creanţelor de la partenerul de a)aceri. $ar pentru a evita acest risc

se utilizeaz+ scontarea. 0n acest mod/ antreprenorii dispun mai repede de cas*7)lo corespunz+tor

cam&iei c*iar dac+ pl+tesc &+ncii o do&'nd+. Scontarea presupune/ deci/ ca &anca s+ crediteze unei

întreprinderi contravaloarea unui e)ect comercial/ înainte de termen/ &anca devenind &ene)iciarulcam&iei. 0n sc*im&ul acestei cam&ii/ &anca acorda o linie de credit )irmei/ în )uncţie de ci)r+ de a)aceri

,i de durata creditului/ iar )irm+ va pl+ti ta@a de scont D do&'nda ,i comisionul. %rin operaţiunea de

scontare/ creditul comercial se trans)orma în credit &ancar/ iar în urma acesteia/ &ene)iciarul iese din

raportul de credit anterior ,i o&liaţia de a pl+ti a trasului este înlocuit+ cu &ani e)ectivi/ acordaţi de

&anc+. rasul/ anajatul iniţial într7o operaţiune comercial+/ devine de&itor al &+ncii. Eanca are

posi&ilitatea de a )inanţa operaţiunea 1 F/ dar se scade scontul ,i comisionul. %rin aceast+ tranzacţie

cas* se o)er+ posi&ilitatea antreprenorilor de a7,i mo&iliza mai u,or creanţele ,i de a )ace )aţ+ situaţiei

de insolva&ilitate. e asemenea/ prin scontare/ &anca nu preia de la v'nz+tor riscul de neplata/ ast)el

înc't ultimul posesor al cam&iei r+m'ne o&liat la plat+. Aceast+ operaţiune este una special+ pentru c+

)iecare dintre &ene)iciari r+m'ne o&liat la plata sumei respective. ac+ trasul sau ceilalţi participanţi

nu pot e)ectua plata/ toţi semnatarii sunt o&liaţi la plata sumei respective.

2.1. Creditul de scont în cazul clienţilor corporate

Eene)iciarii despre care am tot amintit mai sus sunt reprezentaţi de a,a numiţii clienţi corporate.

Ace,tia tre&uie s+ îndeplineasc+ condiţiile de elii&ilitate sta&ilite de &anc+. estinaţia acestui crediteste reprezentat+ de o activitate curent+ -plata )urnizorilor/ a impozitelor/ salariilor sau ta@elor/ etc.


7/17

O alt+ clasi)icare a operaţiunilor de scontare este;

- scontare revolvin sau în &aza unui pla)on revolvin>

- scontare individual+ sau în &aza unui pla)on non7revolvin>

0n cazul scont+rii revolvin creditul este dimensionat în )uncţie de valoarea contractelor dar ,i a

termenelor de încasare ale cam&iilor.

0n cazul scont+rii individuale valoarea creditului este eal+ cu valoarea nominal+ a cam&iilor sau

&iletelor la ordin scontate din care sunt deduse do&'nda ,i comisionul.

%entru scontarea individual+ ram&ursarea se e)ectueaz+ cu o rata ,i scadenta unic+ -scadenta

menţionat+ pe &iletul de ordin sau cam&ie la care se mai adau+ o zi lucr+toare> decontarea se )ace în

ziua urm+toare scadentei.

%entru scontarea revolvin ram&ursarea se e)ectueaz+ cu o rata ,i scadenta unic+ pentru

vala&ilitatea pla)onului/ scadenţele )iec+rui instrument scontat în cadrul pla)onului neput'nd dep+,i

scadenţa acestuia> scadenţele sta&ilindu7se dup+ mecanismul scont+rii individuale.

%entru scontare sunt acceptate cam&iile(&iletele la ordin care îndeplinesc cumulativ condiţiile de

elii&ilitate sta&ilite de &anc+ prin politicile de creditare.

%entru a o&ţine un ast)el de credit clienţii corporate tre&uie s+7l aranteze cu un &un imo&iliar

mo&iliar/ aranţii personale -)idejusiunea/ scrisori de aranţie &ancar+/ avalizarea &iletelor la

ordin(cam&iilor etc. 0n )uncţie de natura lor/ aceste &unuri se asiura întotdeauna în )avoarea &+ncii.

2.2. Avantaele creditelor de scont

Aceste credite de scont prezint+ multiple avantaje pentru clienţii corporate. intre acestea/ pot )i

menţionate urm+toarele;

- posi&ilitatea încas+rii valorii creanţelor -cam&ii ,i(sau &ilete la ordin înainte de scadenta

acestora>

- o)er+ continuitate în des)+,urarea activit+ţii curente

- duce la )luidizarea pl+ţilor>

- acoper+ lista temporar+ de disponi&ilit+ţi>

- )aciliteaz+ acordarea de credite comerciale clienţilor companiei )+r+ a )i am'nat+ încasarea

creanţei>

- în ceea ce prive,te scontarea revolvin/ o)er+ posi&ilitatea de a e)ectua noi traeri sauscont+ri la momentul încas+rii sumelor a)erente instrumentelor deja scontate>


8/17

- se o)er+ consultanta specializat+ privind aleerea soluţiei de creditate/ adaptat+ necesitaţilor

companiei.

- compania nu mai este nevoit+ s+ apeleze la împrumuturi &ancare>

- riscurile care apar ca urmare a )luctuaţiei ratei de sc*im& valutar sunt asumate de &anc+>

- compania economise,te timpul necesar administr+rii ,i încas+rii de&itelor.

- )irma î,i îm&un+t+ţe,te lic*idit+ţile/ tranzacţia Gla termenH trans)orm'ndu7se în tranzacţie

Gla vedereH>

- se elimin+ o datorie din &ilanţ/ reduc'ndu7se ,i costul administr+rii ,i recuper+rii acestei

datorii>

- rapiditate ,i operativitate în derularea tranzacţiei.

2.!. Condiţii pentru contractarea creditului

%entru a contracta acest tip de credit e@ist+ anumite condiţii enerale impuse de aproape toate

&+ncile din 9om'nia.

Aceste condiţii sunt;

7 )irma tre&uie s+ )uncţioneze de minim 24 luni/ s+ înreistreze pro)it din e@ploatare iar ci)ra de a)aceri

s+ )ie în cre,tere con)orm ultimului &ilanţ conta&il>

7 )irma contractoare nu tre&uie s+ ai&e restante la alte credite contractate ,i s+ nu ai&e mai mult de trei

incidente majore în C$% în ultimele 6 luni>

7 )irma contractoare nu tre&uie s+ înreistreze înt'rzieri mai mari de 15 zile calendaristice în ultimul an

la plata creditelor contractate>

7 o alt+ condiţie este aceea s+ nu )i e@istat sc*im&+ri în structura acţionarilor majoritari sau a

administratorului societ+ţii în ultimul an>

7 )irma nu tre&uie s+ înreistreze datorii &uetare restante>

7 )irma tre&uie s+ )ie sta&il+ )inanciar.

CONC"U#II


9/17

?or&im de credit de scont atunci c'nd o întreprindere()irma nu dispune de lic*idit+ţi dar care are în

porto)oliul s+u cam&ii ,i &ilete la ordin -e)ecte de comerţ pe care le prezint+ &+ncii spre scontare.

%rin operaţiunea de scontare se transmite &+ncii dreptul de proprietate asupra cam&iilor sau

&iletelor la ordin. Clienţii corporate apeleaz+ la acest credit pentru a7,i putea e)ectua plati precum a

salariilor/ impozitelor sau ta@elor/ )+r+ a ajune în situaţia de insolva&ilitate.Aceste credite de scont sunt e@trem de avantajoase pentru c+ le permit &ene)iciarilor -clienţii

corporate s+ dispun+ de contravaloarea cam&iilor înainte de scadenta.

0n eneral clinetii corporate apeleaz+ la acest tip de credit atunci c'nd nu dispun de cas*7)lo. e,i

sunt în mare parte avantajoase/ acestea prezint+ ,i unele dezavantaje precum plata do&'nzii ,i a

comisionului a)erent tranzacţiei de c+tre &ene)iciar/ sau în cazul unor &+nci/ pentru a contracta aceste

credite este o&liatorie o aranţie imo&iliar+ sau mo&iliara.

e,i creditul de scont este )+cut s+ vin+ în ajutorul clienţilor corporate/ &anca va impune

întotdeauna condiţiile credit+rii în )avoarea sa/ dar nu ,i total în de)avoarea &ene)iciarilor.

Creditele de scont şi rolul lor

în finanţarea clienţilor

corporate


10/17

9ealizat de; Oprea Adriana7i*aela

aster E+nci ,i %ieţe


11/17

Cap. 1. Creditul de scont. Scontarea

%utem vor&i de credit de scont atunci c'nd o întreprindere()irma nu dispune de lic*idit+ţi dar

care are în porto)oliul s+u cam&ii ,i &ilete la ordin -e)ecte de comerţ pe care le prezint+ &+ncii spre

scontare.

Operaţiunea de scontare este una prin care se transmite c+tre &anca proprietatea asupra

e)ectelor de comerţ/ înainte de scadenta/ în sc*im&ul unei do&'nzi denumit+ scont. 0n urma acestei

operaţiuni/ )irma prime,te valoarea nominal+ a e)ectului comercial corelat+ cu scontul a)erent

perioadei respective -între momentul scont+rii ,i momentul scadentei/ adic+ valoarea actual+ a

e)ectului comercial. e asemenea/ prin aceast+ operaţiune întreprinderea î,i întree,te resursele

)inanciare/ temporar diminuate din cauza creditelor comerciale acordate/ credite ce au ca suport cam&ii

sau &ilete la ordin.

eci/ în urma acestei operaţiuni &anca devine &ene)iciarul cam&iei.

%e l'n+ scont/ acest credit mai cuprinde ,i o marj+ de risc/ ce este calculat+ de &anc+/ ,i un

comision de estiune ad valorem.

Creditul de scont se acord+ în lei sau valut+/ depinde de necesit+ţile clientului.


12/17

endinţa în peisajul &ancar internaţional este c+ o &anc+ nominat+ s+ scontezeî,i declin+

acţiunea de cump+rare a documentelor de la &ene)iciarul acreditivului. 0n eneral/ aceast+ rezerv+ de

a cump+ra documentele de la &ene)iciar const+ în incertitudinea ram&urs+rii )ondurilor de c+tre &anca

emitent+ &+ncii nominate/ în ciuda normelor uni)orme aplica&ile date de prevederile art.c("C%6

care stipuleaz+ c+ &anca emitent+ se anajeaz+ s+ ram&urseze o &anc+ desemnat+ care a onorat sau

neociat o prezentare con)orm+ ,i a prevederilor art.12& care stipuleaz+ c+ prin desemnarea unei

&+nci de a accepta o trat+/ sau de a7,i asuma anajamentul de plat+ la termen/ o &anc+ emitent+

autorizeaz+ acea &anc+ desemnat+ s+ pl+teasc+ anticipat sau s+ cumpere o trat+ acceptat+ sau un

anajament de plat+ la termenul asumat de &anca desemnat+. Ast)el/ se pare c+ scontarea nu mai are

valoare dec't cu recurs.

Situaţia se sc*im&+ atunci c'nd &anca emitent+ autorizeaz+ &anca nominat+ s+ î,i adaue

con)irmarea. 0n cazul în care &anca nominat+ decide s+ î,i adaue con)irmarea ,i in)ormeaz+

&ene)iciarul în consecinţ+/ ea tre&uie s+ sconteze anajamentul de plat+ asumat con)orm prevederilor

art. 8&("C%6/ anume o &anc+ con)irmatoare este o&liat+ în mod irevoca&il s+ onoreze sau s+

neocieze din momentul în care î,i adau+ con)irmarea la acreditiv. O&liaţia &+ncii nominate de a

pl+ti în avans intervine numai atunci c'nd &ene)iciarul )ace o prezentare con)orm+ 7 prevederile

art.2 ("C%6 spun c+ o prezentare con)orm+ înseamn+ o prezentare care este în concordanţ+ cu

termenii ,i condiţiile acreditivului/ cu prevederile aplica&ile acestor reuli ,i cu standardele de practic+

&ancar+ internaţional+.

0n acest caz/ scontarea are o valoare )+r+ recurs pentru &ene)iciar/ întruc't normele uni)orme

aplica&ile prev+d prin art.8c( "C%6 c+ o &anc+ con)irmatoare se anajeaz+ s+ ram&urseze o alt+

&anc+ desemnat+ care a onorat sau neociat o prezentare con)orm+ ,i a remis documentele &+ncii

con)irmatoare. 9am&ursarea sumei a)erente unei prezent+ri con)orme în cadrul unui acreditiv utiliza&il

prin acceptare sau plat+ la termen este datorat+ la scadenţ+/ )ie c+ cealalt+ &anc+ desemnat+ a pl+tit în

avans sau a cump+rat trate înainte de scadenţ+/ )ie c+ nu. Anajamentul unei &+nci con)irmatoare de a

ram&ursa o alt+ &anc+ desemnat+ este independent de anajamentul &+ncii con)irmatoare )aţ+ de

&ene)iciar.

%rocesul de scontare are standarde di)erite de la o &anc+ la alta. :l este supus unor norme

interne speci)ice )iec+rei &+nci/ su& o leislaţie aplica&il+ di)erit+/ acordul de a avansa )onduri

&ene)iciarului depinz'nd c*iar ,i de o serie de decizii judiciare sau dispute.

Scontul este de dou+ tipuri;

1.1. Scont comercial


13/17

- reprezint+ costul scont+rii/ adic+ suma do&'nzii la creditele de scont/ suportat+ de cel care

prezint+ e)ectul comercial. %ractic/ scontul reprezint+ o do&'nda simpl+ antecalculata.



7 scadenta e)ectului comercial.

?aloarea actual+ -?a se calculeaz+ dup+ urm+toarea )ormula ;

1.2. Scont raţional

- este reprezentat de di)erenţa dintre valoarea tratei în ziua prezent+rii la scontare ,i valoarea

sa la scadenţ+. :ste mai puţin oneros dec't cel comercial/ pentru c+ se calculeaz+ asupravalorii actuale a tratei ,i nu asupra valorii nominale.

unde;

Sr7 scontul raţional>



7 scadenta e)ectului comercial

Costul real al creditelor de scont este unul mare pentru c+ este post7decontat/ adic+ do&'nda se

pl+te,te dup+ primirea creditului ,i nu în momentul primirii creditului/ ca în cazul creditului de

trezorerie.

+rimea creditului depinde de ci)r+ de a)aceri a întreprinderii contractoare. C*iar dac+/ dup+

operaţiunea de scontare/ întreprinderea nu mai are în porto)oliul s+u e)ectele comerciale ea este în

continuare responsa&il+ de evoluţia acestora p'n+ la data scadenta.


14/17

Creditele de scont se realizeaz+ pe &aza unui contract de scont ce are o vala&ilitate de p'n+ la

12 luni ,i sunt avantajoase pentru c+ îm&un+t+ţesc lic*iditatea întreprinderilor ce apeleaz+ la acest

credit iar operativitatea este mai mare/ compar'nd cu creditul &ancar.

Cap. 2. Operaţiuni de scontare

Scontarea este un produs important prin intermediul c+ruia &+ncile/ prin diviziile lor de corporate

transaction &anBin/ )urnizeaz+ lic*idit+ţi companiilor/ dup+ e)ectuarea e@portului/ avans'nd sume

contra cump+r+rii de documente )inanciare -trate ,i(sau comerciale. %entru &+nci/ pre7plata o&liaţiei

de plat+ la scadenţ+/ în contul e@portatorului/ contri&uie la administrarea ,i atenuarea riscului de

neplat+ din ţara importatorului/ av'nd o pondere însemnat+ în totalul liniilor de credite &ancare

acordate pe termen scurt.

Avansul încas+rilor prin scontare are un impact su&stanţial asupra utiliz+rii cas* )lo7ului

companiilor.

0n plus/ contri&uie la minimizarea riscului de încasare în tranzacţiile speci)ice comerţului

internaţional/ încasarea în avans )iind arantat+ e@portatorului.

Scontarea nu este îns+ un proces simplu iar succesul operaţiunii depinde de radul de înţeleere a

detaliilor a)acerii )irmei de c+tre &anc+/ precum ,i a practicilor &ancare speci)ice la nivel internaţional.

Operaţiunile de scontare sunt de trei tipuri;

4. Scontarea cu reres D &anca î,i rezerva dreptul de a se îndrepta/ prin reres/ împotriva

&ene)iciarului -cel pentru care se emite cam&ia ,i a celorlalţi de&itori de reres.

5. Scontarea cu reres parţial D &anca î,i rezerva dreptul de a se îndrepta. %rin reres/ împotriva

&ene)iciarului ,i a celorlalţi de&itori de reres/ dar doar în unele situaţii ce sunt prev+zute în

contract ,i sta&ilite în mod e@pres.

6. Scontarea )+r+ reres D &anca renunţa la dreptul de reres împotriva &ene)iciarului.

0n perioada de criza )inanciar+/ în încercarea de a se )eri de de)icienţe de cas*7)lo/ recuperarea

creanţelor de c+tre antreprenor a devenit o misiune rea. in alt punct de vedere/ riscul de a pierde noi

oportunit+ţi de a)aceri/ pe &aza scepticismului nu este o soluţie mai &un+.

Cam&ia este unul din instrumentele de plat+ cele mai utilizate în relaţiile dinre aenţii economici ,i

pot ap+rea di)icult+ţi în recuperarea creanţelor de la partenerul de a)aceri. $ar pentru a evita acest risc

se utilizeaz+ scontarea. 0n acest mod/ antreprenorii dispun mai repede de cas*7)lo corespunz+tor

cam&iei c*iar dac+ pl+tesc &+ncii o do&'nd+. Scontarea presupune/ deci/ ca &anca s+ crediteze unei


15/17

întreprinderi contravaloarea unui e)ect comercial/ înainte de termen/ &anca devenind &ene)iciarul

cam&iei. 0n sc*im&ul acestei cam&ii/ &anca acorda o linie de credit )irmei/ în )uncţie de ci)r+ de a)aceri

,i de durata creditului/ iar )irm+ va pl+ti ta@a de scont D do&'nda ,i comisionul. %rin operaţiunea de

scontare/ creditul comercial se trans)orma în credit &ancar/ iar în urma acesteia/ &ene)iciarul iese din

raportul de credit anterior ,i o&liaţia de a pl+ti a trasului este înlocuit+ cu &ani e)ectivi/ acordaţi de

&anc+. rasul/ anajatul iniţial într7o operaţiune comercial+/ devine de&itor al &+ncii. Eanca are

posi&ilitatea de a )inanţa operaţiunea 1 F/ dar se scade scontul ,i comisionul. %rin aceast+ tranzacţie

cas* se o)er+ posi&ilitatea antreprenorilor de a7,i mo&iliza mai u,or creanţele ,i de a )ace )aţ+ situaţiei

de insolva&ilitate. e asemenea/ prin scontare/ &anca nu preia de la v'nz+tor riscul de neplata/ ast)el

înc't ultimul posesor al cam&iei r+m'ne o&liat la plat+. Aceast+ operaţiune este una special+ pentru c+

)iecare dintre &ene)iciari r+m'ne o&liat la plata sumei respective. ac+ trasul sau ceilalţi participanţi

nu pot e)ectua plata/ toţi semnatarii sunt o&liaţi la plata sumei respective.

2.1. Creditul de scont în cazul clienţilor corporate

Eene)iciarii despre care am tot amintit mai sus sunt reprezentaţi de a,a numiţii clienţi corporate.

Ace,tia tre&uie s+ îndeplineasc+ condiţiile de elii&ilitate sta&ilite de &anc+. estinaţia acestui credit

este reprezentat+ de o activitate curent+ -plata )urnizorilor/ a impozitelor/ salariilor sau ta@elor/ etc.

O alt+ clasi)icare a operaţiunilor de scontare este;

- scontare revolvin sau în &aza unui pla)on revolvin>

- scontare individual+ sau în &aza unui pla)on non7revolvin>

0n cazul scont+rii revolvin creditul este dimensionat în )uncţie de valoarea contractelor dar ,i a

termenelor de încasare ale cam&iilor.

0n cazul scont+rii individuale valoarea creditului este eal+ cu valoarea nominal+ a cam&iilor sau

&iletelor la ordin scontate din care sunt deduse do&'nda ,i comisionul.

%entru scontarea individual+ ram&ursarea se e)ectueaz+ cu o rata ,i scadenta unic+ -scadenta

menţionat+ pe &iletul de ordin sau cam&ie la care se mai adau+ o zi lucr+toare> decontarea se )ace în

ziua urm+toare scadentei.

%entru scontarea revolvin ram&ursarea se e)ectueaz+ cu o rata ,i scadenta unic+ pentru

vala&ilitatea pla)onului/ scadenţele )iec+rui instrument scontat în cadrul pla)onului neput'nd dep+,i

scadenţa acestuia> scadenţele sta&ilindu7se dup+ mecanismul scont+rii individuale.

%entru scontare sunt acceptate cam&iile(&iletele la ordin care îndeplinesc cumulativ condiţiile deelii&ilitate sta&ilite de &anc+ prin politicile de creditare.


16/17

%entru a o&ţine un ast)el de credit clienţii corporate tre&uie s+7l aranteze cu un &un imo&iliar

mo&iliar/ aranţii personale -)idejusiunea/ scrisori de aranţie &ancar+/ avalizarea &iletelor la

ordin(cam&iilor etc. 0n )uncţie de natura lor/ aceste &unuri se asiura întotdeauna în )avoarea &+ncii.

2.2. Avantaele creditelor de scont

Aceste credite de scont prezint+ multiple avantaje pentru clienţii corporate. intre acestea/ pot )imenţionate urm+toarele;

- posi&ilitatea încas+rii valorii creanţelor -cam&ii ,i(sau &ilete la ordin înainte de scadenta

acestora>

- o)er+ continuitate în des)+,urarea activit+ţii curente

- duce la )luidizarea pl+ţilor>

- acoper+ lista temporar+ de disponi&ilit+ţi>

- )aciliteaz+ acordarea de credite comerciale clienţilor companiei )+r+ a )i am'nat+ încasarea

creanţei>

- în ceea ce prive,te scontarea revolvin/ o)er+ posi&ilitatea de a e)ectua noi traeri sau

scont+ri la momentul încas+rii sumelor a)erente instrumentelor deja scontate>

- se o)er+ consultanta specializat+ privind aleerea soluţiei de creditate/ adaptat+ necesitaţilor

companiei.

- compania nu mai este nevoit+ s+ apeleze la împrumuturi &ancare>

- riscurile care apar ca urmare a )luctuaţiei ratei de sc*im& valutar sunt asumate de &anc+>

- compania economise,te timpul necesar administr+rii ,i încas+rii de&itelor.

- )irma î,i îm&un+t+ţe,te lic*idit+ţile/ tranzacţia Gla termenH trans)orm'ndu7se în tranzacţie

Gla vedereH>

- se elimin+ o datorie din &ilanţ/ reduc'ndu7se ,i costul administr+rii ,i recuper+rii acestei

datorii>

- rapiditate ,i operativitate în derularea tranzacţiei.

2.!. Condiţii pentru contractarea creditului

%entru a contracta acest tip de credit e@ist+ anumite condiţii enerale impuse de aproape toate

&+ncile din 9om'nia.

Aceste condiţii sunt;

7 )irma tre&uie s+ )uncţioneze de minim 24 luni/ s+ înreistreze pro)it din e@ploatare iar ci)ra de a)aceri

s+ )ie în cre,tere con)orm ultimului &ilanţ conta&il>


17/17

7 )irma contractoare nu tre&uie s+ ai&e restante la alte credite contractate ,i s+ nu ai&e mai mult de trei

incidente majore în C$% în ultimele 6 luni>

7 )irma contractoare nu tre&uie s+ înreistreze înt'rzieri mai mari de 15 zile calendaristice în ultimul an

la plata creditelor contractate>

7 o alt+ condiţie este aceea s+ nu )i e@istat sc*im&+ri în structura acţionarilor majoritari sau aadministratorului societ+ţii în ultimul an>

7 )irma nu tre&uie s+ înreistreze datorii &uetare restante>

7 )irma tre&uie s+ )ie sta&il+ )inanciar.

CONC"U#II

?or&im de credit de scont atunci c'nd o întreprindere()irma nu dispune de lic*idit+ţi dar care are în

porto)oliul s+u cam&ii ,i &ilete la ordin -e)ecte de comerţ pe care le prezint+ &+ncii spre scontare.

%rin operaţiunea de scontare se transmite &+ncii dreptul de proprietate asupra cam&iilor sau &iletelor la ordin. Clienţii corporate apeleaz+ la acest credit pentru a7,i putea e)ectua plati precum a

salariilor/ impozitelor sau ta@elor/ )+r+ a ajune în situaţia de insolva&ilitate.

Aceste credite de scont sunt e@trem de avantajoase pentru c+ le permit &ene)iciarilor -clienţii

corporate s+ dispun+ de contravaloarea cam&iilor înainte de scadenta.

0n eneral clinetii corporate apeleaz+ la acest tip de credit atunci c'nd nu dispun de cas*7)lo. e,i

sunt în mare parte avantajoase/ acestea prezint+ ,i unele dezavantaje precum plata do&'nzii ,i a

comisionului a)erent tranzacţiei de c+tre &ene)iciar/ sau în cazul unor &+nci/ pentru a contracta aceste

credite este o&liatorie o aranţie imo&iliar+ sau mo&iliara.

e,i creditul de scont este )+cut s+ vin+ în ajutorul clienţilor corporate/ &anca va impune

întotdeauna condiţiile credit+rii în )avoarea sa/ dar nu ,i total în de)avoarea &ene)iciarilor.

Creditele de Scont si Rolul Lor in Finantarea Clientilor Corporate.docx

Documents

Transcript of Creditele de Scont si Rolul Lor in Finantarea Clientilor Corporate.docx