Extinderea UEProcedura/etapele de aderarePaii de aderare la UEsunt prevzui la articolul 49din TUE. -cererea de aderare-aprobarea Parlamentului European-Statutul de ar candidat-Negocierile de aderarePrima extindere:1973(Marea Britanie; Danemarca; Irlanda)-M.Britanie depune prima cerere nc din 1961, dar este respins datorit opoziiei preedintelui francez Charle de Gaulle; A mai ncercat de dou ori n 1963 i 1967 ns la fel sa lovit de opoziia Franei, n rind cu M.B erau response i cererile Danemarcii i Irlandei-Abia n 1969,cnd C.de Gaulle nu mai era preedinte a fost posibil aderarea (M.B; D;I)A 2-ua extindere: (Grecia 1981) Grecia ceruse asocierea laConsiliul Europeinc din1959. Iniial, a fost respins datorit faptului c economia sa era subdezvoltat n comparaie cu cei ase.Greciadevine membr asociat din1961.A 3-a extintere:(Spania; Portugalia 1986)Ambele ceruser asociere nc din 1962. Abia din 1970, respectiv 1973, cele doua ri obin statutul de comer preferenial cu Consiliul Europei, constnd n scutirea de taxe i tarife la exportul din aceste ri ctre rile comunitare.Consiliul Europei a ncurajat procesele de democratizare n ambele tari. Negocierile de aderare a Spaniei i Portugaliei au fost ncepute n anii 1978-1979. Ele devin membre ale CE in 1986. A 4-a extindere: (Finlanda; Suedia; Austria 1995)-extindereaCEEcu 3 ri bogate, al caror Produs Intern Brut depea semnificativ media PIB-ului rilor UE la acel moment.A 5-a extindere(Polonia, Slovenia, Ungaria, Malta, Cipru, Letonia, Estonia, Lituania, Cehia, Slovacia 2004)+Romnia i Bulgaria n 2007

Statele candidate pentru aderare la Ue :AlbaniaRepublica MacedoniaMuntenegruSerbiaTurcia

ri potential candidate:Bosniai HeregovinaKosovo

Instituiile UEComisia EuropeanRol: apr interesul general al UE, propunnd acte legislative, asigurnd respectarea acestora i implementnd politicile i bugetul UniuniiMembri: o echip (colegiul) de comisari, cte unul din fiecare ar a UEPreedinte: Jean-Claude Junckernfiinare: 1958Sediu: Bruxelles (Belgia)Propune noi acte legislativeComisia este singura instituie a UE abilitat s propun acte legislative, pe care le nainteaz spre adoptare Parlamentului i Consiliului scop: protejarea intereselor UE i ale cetenilor si cu privire la chestiuni care nu pot fi abordate n mod eficient la nivel naional -soluionarea unor chestiuni tehnice prin consultarea experilor i a cetenilor.Gestioneaz politicile UE i aloc fonduri europeneGaranteaz respectarea legislaiei UEReprezint UE pe scena internaionalConsiliul Uniunii EuropeneRol: reprezint guvernele statelor membre ale UE, adopt legislaia european i coordoneaz politicile UEMembri: minitrii din fiecare ar a UE care rspund de domeniul de politic supus discuiilorPreedinte: fiecare stat membru al UE deine preedinia prin rotaie, pe o perioad de 6 luninfiinare: 1958 (sub denumirea de Consiliul Comunitii Economice Europene)Sediu: Bruxelles (Belgia)Minitrii din statele membre ale UEse reunesc n cadrul Consiliului pentru a discuta, modifica i adopta acte legislative i pentru a coordona politici.Consiliul UE nu trebuie confundat cu: Consiliul European- summit trimestrial n cadrul cruia liderii UE se reunesc pentru a stabili direciile generale ale politicii europene Consiliul Europei - instituie care nu face parte din UE. Consiliul UE Negociaz i adopt legislaia UE, mpreun cu Parlamentul European, pe baza propunerilor naintate de Comisia European.-Coordoneaz politicile rilor UE.-Elaboreaz politica extern i de securitate a UE, plecnd de la orientrile Consiliului European.-ncheie acorduri ntre UE i alte ri sau organizaii internaionale.-Adopt bugetul anual al UE, n colaborare cu Parlamentul European.Parlamentul European

Rol: organism legislativ al UE, ales n mod direct, cu responsabiliti bugetare i de controlMembri: 751 de deputai (membrii Parlamentului European)Preedinte: Martin Schulznfiinare: n 1952, ca Adunare Comun a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului; n 1962, sub denumirea de Parlamentul European; primele alegeri directe au avut loc n 1979Sedii: Strasbourg (Frana), Bruxelles (Belgia), Luxemburgeste organismul cu puteri legislative al UE. Este ales direct de cetenii UE, o dat la 5 ani. Cele mai recente alegeri au avut loc n iunie 2014.Rol legislativRol de controlRol bugetar

Curtea European de justiieRol: se asigur c legislaia UE este interpretat i aplicat n acelai mod n toate rile UE; garanteaz c rile i instituiile UE se supun dreptului europeanMembri/prile componente-Curtea de Justiie: cte un judector din fiecare ar a UE, plus 11 avocai generali(se ocup de solicitrile privind pronunarea unor hotrri preliminare adresate de instanele naionale i de anumite aciuni n anulare i recursuri.-Tribunalul: un judector din fiecare stat membru al UE(se pronun asupra aciunilor n anulare introduse de persoane fizice, ntreprinderi i, n anumite cazuri, de guvernele UE.)-Tribunalul Funciei Publice: 7 judectori(se pronun asupra disputelor dintre instituiile UE i personalul lor.)nfiinare: 1952Sediu: Luxemburgudectorii i avocaii generalisunt numii de ctre statele membre, de comun acord, pentru un mandat de 6 ani, care poate fi rennoit. Judectorii din cadrul fiecrei instane aleg unpreedinte, pentru un mandat de 3 ani care poate fi rennoit.Consiliul EuropeanRol:definete direcia politic general i prioritile Uniunii EuropeneMembri:efii de stat sau de guvern ai rilor membre ale UE, preedintele Comisiei Europene, naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitatePreedinte:Donald Tusknfiinare:n 1974 (forum informal), n 1992 (statut oficial), n 2009 (instituie a UE)Sediu:Bruxelles (Belgia)-Consiliul European reuneteliderii UEpentru a stabiliagenda politica Uniunii. Acesta reprezintcel mai nalt nivelde cooperare politic ntre rile UE.-Consiliul este una dintre cele 7 instituii oficiale ale Uniunii i se prezint sub form desummituri(de obicei, trimestriale), prezidate de un preedinte permanent. Stabileteorientareageneral iprioritilepolitice ale UE, darnu adopt acte legislative. Trateazchestiuni complexe i sensibile care nu pot fi soluionatela niveluri mai joase de cooperare interguvernamental. Definetepolitica extern i de securitate comun a UE, innd cont de interesele strategice ale Uniunii i de implicaiile n domeniul aprrii. Desemneaz i numete candidai la anumite posturi de importan major la nivelul UE, cum ar fi BCE i Comisia.Instituiile financiare UEBanca Central European (BCE) Rol: gestioneaz moneda euro, menine stabilitatea preurilor i traseaz politica economic i monetar Preedinte: Mario Draghi Membri: preedintele i vicepreedintele BCE i guvernatorii bncilor centrale din toate statele membre nfiinare: 1998 Sediu: Frankfurt (Germania)

BANCA EUROPEANA DE INVESTITII(BEI)

-Infiintata in temeiul Tratatului de la Roma in anul 1958,-ea colecteaza de pe pietele financiare, volume substantiale de fonduri pe care le orienteaza, spre finantarea de proiecte importante, conform obiectivelor Uniunii Europene.-n afara Uniunii Europene, BEI implementeaza componentele financiare ale acordurilor incheiate in cadrul politicilor de dezvoltare si cooperare ale UE.

Procesul de luare a deciziilor UEInstituiile implicate n proces

Procedura standard de luare a deciziilor la nivelul UE este cunoscut sub numele deprocedur legislativ ordinarParlamentului i Consiliului Uniunii Europene-Comisia realizeazevaluri de impact care prezint avantajele i inconvenientele diferitelor opiuni politice.-Comisia consult prile interesate cum ar fi organizaiile neguvernamentale, autoritile locale, reprezentanii industriei i ai societii civile. Se asigur c propunerile legislative rspund nevoilor celor vizai i evit procedurile birocratice inutile.-Parlamentul European i Consiliul revizuiesc propunerile naintate de ctre Comisie i propun amendamente-Dac amendamentele sunt acceptate de ctre ambele instituii, proiectul legislativ poate fi adoptat. Modaliti de votare n consiliul UEConsiliul decide prin:-Majoritatea simpl(vot favorabil din partea a 15 state)-Majoritatea calificat(vot favorabil din partea a 55% din Statele Membre)-Vot unanimPentru abloca o decizieeste nevoie de cel puin4 ri, reprezentnd cel puin 35% din populaia total a UE.Procedurile legislative ale parlamentului EuropeanFuncia legislative este exercitat prin 4 proceduri1. Procedura de consultare simpl(parlamentul i d avizul consultative)2. Procedura de cooperare(parlamentul oateinfluena deciziile consiliului prin dreptul de a adduce amendamente propunerilor acestuia, pe care consiliulnu le va putea respinge dect n unanimitate)3. Procedura de co-decizie(parlamentul mparte puterea legislative cu consiliul. n acest caz, parlamentul poate mpiedica adoptarea propunerii)4. Procedura de aviz comun(acordul parlamentului este obligatoriu pentru adoptarea unor anumite acte legislative. Parlamentul poate adopta sau respinge o propunere, dar nu o poate modifica)

Politica CulturalPolitica cultural e constituie prin 3 tratate: Maastrich, Lisabona i TUE. Evoluia ei: 1.Agenda european a culturii diversitatea cultural i dialogul intercultural promovarea culturii ca un catalizator al creativitii cultura ca element vital n cadrul relaiilor internaionale2. Dialogul intercultural iniiative viznd sectorul audiovizual, multilingvismul, tineretul, cercetarea, integrarea i relaiile externePrograme de aciune:1. Capitale n fiecare an 2 orae sunt desemnate capitale europene2. Premii - Politica cultural a UE sprijin decernarea de premii n domeniile patrimoniului cultural, arhitecturii, literaturii i muzicii. Obiectivul acestor premii ale UE este de a scoate n eviden excelena i succesul activitilor europene n aceste sectoare.3. Mobilitatea artitilor - Artitii i cei implicai n profesii culturale trebuie s cltoreasc peste granie pentru a-i extinde domeniul de activitate i a ntlni un public nou, pentru a gsi surse de inspiraie noi i stimulate, pentru a evolua artistic, pentru a face schimb de experiene i a nva unii de la alii, astfel nct s-i dezvolte carierele.4. Europa creativ - programul cultural al UE pentru perioada 2014-2020 - Aceasta se bazeaz pe alte programe anterioare ale Uniunii: programele MEDIA , MEDIA Mundus i Cultura. n plus, Europa creativ va include un program intersectorial care const n dou pri:a. o garanie financiar, gestionat de Fondul European de Investiii, pentru ca mprumuturile bancare s devin mai uor accesibile pentru micii operatori;b. finanare pentru a sprijini studiile, analizele i o mai bun colectare a datelor pentru a mbunti dovezile n sprijinul elaborrii de politici.

Piaa internTratatul de la Roma prevede instituirea uniunii vamale ntre statele membre, ns primele masuri concrete pentru realizarea pietei comune au venit abia in 1985 cand Comisia Europeana a propus peste 250 de masuri legislative menite sa elimine obstacolele ramase in calea libertatii schimburilor comerciale., care s-au realizat n 7 ani.Piata unica (sau piata interna) are la baza cele patru libertati de miscare: a bunurilor, a serviciilor, a capitalurilor si a persoanelor.marfurilor - eliminarea tuturor barierelor tarifare si netarifare din calea comertului intre statele membre. In ceea ce priveste Persoanelor - presupune dreptul cetatenilor de europeni de a circula si de a-si avea resedinta pe teritoriul oricarui stat membru. Acest drept al cetatenilor europeni este garantat de Acordul Schengen care prevede inlaturarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii si intarirea acestora la granitele externe.domeniul serviciilor s-a deschis mult mai greu, iar in 2006 au fost adoptate noi legi ce permit companiilor sa presteze servicii in alte state membre. capitalurilor - reglementarile europene interzic restrictiile referitoare la plasamentele si investitiile de capital, precum si restrictiile privind platile.

Educatie, Formare Profesionala si TineretDesi Politica in domeniul educatiei este decisa de fiecare stat in parte, membrii UE au recunoscut ca impartasesc anumite obiective comune.Obiectivul - a sprijini cooperarea intre statele membre si, acolo unde este nevoie, de a completa actiunile acestora, mai ales prin sprijinirea mobilitatii si a cooperarii intre institutiile de invatamant.UE finanteaza initiativele statelor membre prin patru programe: Leonardo da Vinci (dedicat formarii profesionale), Erasmus (finanteaza cooperarea intre universitati si schimburile de studenti), Grundtvig (finanteaza programe educationale pentru adulti) si Comenius (finanteaza cooperarea intre scoli si profesorii acestora).De asemenea, UE aloca fonduri pentru cooperarea statelor membre in domeniul educatiei, pentru invatarea limbilor straine, pentru e-invatare, pentru diseminarea si schimbul de bune practici.Pact al Tinerilor din Europa ce stabileste un set de principii comune statelor UE pentru crearea de oportunitati egale pentru tineri. Aceste oportunitati se refera la gasirea unui loc de munca, la aceesul la educatie de calitate, la dreptul la securitate sociala.programul Youth for Europe (Tineri pentru Europa) promoveaza implicarea activa a in comunitate pentru a le conferi tinerilor un simt sporit al cetateniei europene si pentru a le dezvolta initiativa, creativitatea si spiritul antreprenorial.ComertPolitica comerciala comuna sta la baza relatiilor externe ale Uniunii Europene, ea guverneaza realtiile comerciale ale Uniunii Europene cu tarile non-UE. Obiectiv: urmareste si incurajeaza deschiderea pietelor si dezvoltarea comertului si sprijina, prin masuri preferentiale, tarile in dezvoltare in efortul lor de a se integra in comertul mondial.Eliminarea barierelor in calea liberului comert a contribuit in mod semnificativ la sporirea prosperitatii cetatenilor europeni si a contribuit la intarirea rolului jucat de UE pe plan mondial. Statele membre nu numai ca au liberalizat total comertul intre ele, ci au si unificat tarifele vamale nationale pentru bunurile importate din afara Uniunii. Crearea Tarifului extern comun a insemnat si ca Uniunea Europeana participa ca entitate la negocierile internationale, comertul international devenind astfel unul dintre instrumentele de baza ale integrarii europene.Runda Doha - negocierile internationale pentru liberalizarea comertului sub auspiciile Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) la care particip i UE. Scopul - a reduce si mai mult sau de a elimina acolo unde este posibil barierele tarifare si netarifare din calea comertului mondial. UE in cadrul rundelor anterioare de negocieri a redus majoritatea taxelor vamale pentru importurile industriale, avand un tarif mediu de 4%, unul dintre cele mai scazute din toata lumea.Politica europeana comerciala este strans legata de cea de dezvoltare, Uniunea Europeana stabilind o intreaga retea de acorduri bilaterale. Pe langa acordurile cu tarile din bazinul Marii Mediterane, cu Rusia si cu fostele republici din blocul soviet, UE acorda acces liber pe pietele sale tuturor importurilor (cu exceptia armelor) din cele mai putin dezvoltate tari ale lumii.UE dezvolta o noua strategie comerciala cu cele 78 de tari aprtenere din ACP (Africa-Pacific-Caraibe), acorduri cu Africa de Sud ce vor duce la liberalizarea comertului si este pe cale sa negocieze un acord de liberalizare cu cele 6 tari ale Consiliului pentru Cooperare din Golf , a incheiat acorduri cu Mexic si Chile si incearca sa liberalizeze comertul cu grupul Mercosur.SocialPolitica sociala-un set de politici complementare care actioneaza in sectoarele de activitate ce afecteaza sau genereaza gradul de bunastare individuala si sociala in statele membre.Politica sociala a comunitatii europene a debutat odata cu tratatul de constituire a acesteia in 1957.Tratatul de la Roma pune bazele acestei politici.Tot prin acest Tratat a fost prevazuta si crearea Fondului Social European-instrumentul de finantare si a pol.sociale si cel mai vechi dintre fonduri.Al 2-lea pas-ACTUL UNIC EUROPEAN,ce contine directive privind sanatatea si siguranta la locul de muncas.a.Urmatorul pas- Carta Sociala(1989).1990,TRATATUL DE la Maastricht stabileste ca obiectiv al UE-atingerea unui niv.ridicat de angajare,egalitatea dintre femei si barbati,cresterea calitatii vietii.Un alt pas-Cartea Verde.Un moment important este anul 2000,prin Tratatul Strategiei de la Lisabona.

Combaterea fraudeiSe estimeaza ca, din bugetul anual de peste 100 miliarde de euro, aproape un miliard este fraudatScop: pretejarea intereselor financiare ale UE.UE are la dispozitie o serie de reglementari pentru combaterea fraudei sub toate aspectele sale: falsificare de bani, incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala, coruptia atat la nivelul Comunitatii cat si la nivel international. Cele mai importante fraude - deturnarea de fonduri din Fondurile Structurale, destinate finantarii agriculturii, coeziunii economice si sociale in cadrul Uniunii. Pe locul doi - evitarea platii accizelor si taxelor vamale la tigarete.Oficiul European de Lupta contra Fraudei (OLAF) El desfasoara anchete in cadrul institutiilor europene si in statele membre, investigheaza cazuri de frauda si in tarile ne-membre UE, dar cu care Uniunea are acorduri.Cele mai importante fraude constau in deturnarea de fonduri din Fondurile Structurale, destinate finantarii agriculturii, coeziunii economice si sociale in cadrul Uniunii. Pe locul doi se claseaza fraudele provenite din evitarea platii accizelor si taxelor vamale la tigarete.OLAF coordoneaza de asemnea Centru European Tehnico-Stiintific ce se ocupa cu depistarea monedelor false. In 2006 sau fost descoperite 164 000 de monede false (in comparatie cu 69 miliarde de monede aflate in circulatie).OLAF duce o politica de toleranta zero in ceea ce priveste coruptia in institutiile europene, si demareaza anchete chiar daca sumele de bani implicate sunt foarte mici. In plus, OLAF coopereaza cu Comisia Europeana pentru a se asigura ca legile cu implicatii financiare, chiar de la conceperea lor, inlatura posibilitatile de frauda. colaboreaza indeaproape cu autoritatile competente din statele membre.

Justitie, libertate si securitateDesi Tratatul din 1957 instituind Comunitatea Europeana prevede libera circulatie a persoanelor, nu se refera si la imigrare si politica in domeniul vizelor. cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor s-a dezvoltat lent , abia in 1993 Tratatul Uniunii Europene oferind un nou cadru de colaborare in noua domenii considerate de importanta comunitara: politica privind azilul, trecerea frontierelor externe, imigrare, combaterea dependentei de droguri, combaterea fraudei internationale, cooperare judiciara pe probleme civile, cooperare judiciara pe probleme penale, cooperare in domeniul vamal si cooperare politieneasca.Tratatul de la Amsterdam a defint aria de libertate, securitate si justitie in termeni mult mai precisi si prin stabilirea unei mai bune repartitii a rolurilor indeplinite de institutiile europene. Scopul acestor masuri este de a garanta libera circulatie a cetatenilor europeni si non-europeni, asigurand in acelasi timp securitatea publica, prin combaterea tuturor formelor de crima organizata (trafic de persoane, exploatarea sexuala a minorilor, trafic de droguri si arme, coruptie, frauda) si a terorismului.Aria de liberatate, securitate si justitie acopera problemele legate de cetatenia europeana, mobilitatea persoanelor, politica de azil, imigrarea, politica de vize, gestionarea frontierelor externe, si o mai buna cooperare intre autoritatile nationale politienesti, judiciare si vamale.Pentru eficientizarea luptei impotriva criminalitatii, autoritatile nationale au la dispozitie un instrument ce se poate aplica in oricare stat membru: este vorba de mandatul european de arestare, ce inlocuieste procedurile greoaie de extradare, astfel incat suspectii sau criminalii condamnati sa poate fi readusi in fata justitiei mult mai usor si mai repede.Crearea si implementarea ariei de libertate, securitate si justitie trebuie sa asigure aplicarea in toata Uniunea Europeana a reglementarilor europene, indiferent daca cei vizati sunt cetateni europeni, turisti si imigranti din afara UE, teroristi sau criminali8.Politica extern a UE (PESC)Tratatul de la Lisabona urmrete s consolideze rolul Uniunii Europene (UE) pe plan internaional. Reformele introduse prin tratat au astfel ca obiectiv mbuntirea coerenei i sporirea vizibilitii politicii externe i de securitate comun (PESC) a UE.n acest scop, Tratatul de la Lisabona introduce dou inovaii majore: Crearea postului denalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitatei Serviciul European de Aciune Extern; dezvoltareapoliticii de securitate i aprare comun.INSTRUMENTELE PESCTratatul de la Lisabona modific tipurile de acte adoptate n domeniul PESC. Instrumentele anterioare, cum sunt strategiile comune, poziiile comune i aciunile comune, sunt nlocuite. De acum nainte, Consiliul European i Consiliul UE adopt numaideciziireferitoare la: interesele i obiectivele strategiceale Uniunii; aciunilecare trebuie ntreprinse de ctre Uniune; poziiilecare trebuie luate de ctre Uniune; modalitile de punere n aplicare a aciunilor i poziiilorUniunii.

Aceasta are ca scop consolidarea aciunilor UE pe plan extern prin dezvoltarea capacitilor civile i militare pentru prevenirea conflictelorigestionarea crizelor.UE a stabilitsanciunide natur diplomatic sau economic, pentru a influena politicile care ncalc dreptul internaional sau drepturile omului ori pe cele care nu respect legea sau principiile democratice.

9.Relatii externePolitica extern i de securitate a UE, elaborat de-a lungul mai multor ani, le permite statelor membre s se exprime i s acioneze la unison pe scena mondial.Tratatul de la Lisabonaadoptat n 2009, a consolidat acest domeniu de politic prin crearea funciei denalt Reprezentat al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate Serviciului European de Aciune Extern (SEAS)- corpul diplomatic al UE.Rolul politicii externe i de securitate este de a menine pacea i de a ntri securitatea pe plan international de a promova cooperarea internaional de a dezvolta i consolida: democraia statul de drept respectarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale.Uniunea European a ncheiat parteneriate cu cei mai importani actori de pe piaa mondial, inclusiv cu puterile emergente. Ea dorete s se asigure c aceste parteneriate se bazeaz pe interese i avantaje reciproce. UE organizeaz periodic reuniuni la nivel nalt cu Canada, China, India, Japonia, Rusia i Statele Unite. Relaiile sale internaionale acoper: educaia mediul securitatea i aprarea combaterea criminalitii drepturile omului.Politica european de vecintate(PEV) guverneaz relaiile UE cu16dintrerile vecine de la est i sud.La sud: Algeria, Egipt, Iordania, Israel, Liban, Libia, Maroc, Palestina (aceast denumire nu implic nicio recunoatere a Palestinei ca stat i nu aduce atingere poziiilor privind recunoaterea Palestinei ca stat), Siria i Tunisia.La est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova i Ucraina.Destinat s consolideze relaiile UE cu vecinii si de la est i sud, aceast politic promoveaz: asocierea pe plan politic integrarea economic creterea mobilitii.

10.Ajutor umanitar i protecie civil

Alturi de statele sale membre, UE estecel mai mare donator de ajutor umanitar din lume. Cu toate acestea, ajutorul UE reprezint mai puin de 1% din bugetul anual total al Uniunii, adic aproximativ2 euro pe cap de locuitor.Tratatul de la Lisabona ofer temeiul legal pentru acordarea ajutorului menit s ajute persoanele aflate n dificultate,indiferent de naionalitate, religie, sexsauorigine etnic. UE i-a asumat un rol-cheie n interveniile n caz de dezastre.UEintervine n toate zonele majore de conflict, inclusivSiria,Sudanul de Sud,Ucraina,rile din vestul Africii afectate de EbolaiRepublica Centrafrican, precum i n ri care se confrunt cu instabilitatea postconflict, cum ar fiCte d'Ivoire. Scopul su este acela de asalva viei, de a uura suferina i de a proteja integritatea i demnitatea celor afectai.Operaiunile de asisten derulate de UE sunt coordonate deDirecia Ajutor Umanitar i Protecie Civil a Comisiei Europene (ECHO). Ajutorul este direcionat prin intermediul a peste 200 deorganizaii i agenii partenere de pe teren, inclusiv: organizaii neguvernamentale (ONG-uri) organizaii internaionale societile de Cruce Roie ageniile ONU.EU Aid VolunteersIniiativa EU Aid Volunteers (2014-2020) va permite unui numr de 18 000 de europeni s participe la proiecte de voluntariat finanate de UE peste tot n lume. Pn la finalizarea programului:aproximativ 4 000 de persoane vor fi pregtite i detaate de organizaii umanitare n ri afectate de dezastre4 000 de voluntari i membri ai ONG-urilor vor beneficia de formare i de msuri de consolidare a capacitilor10 000 de voluntari on-line vor sprijini proiecte n rile lor de origine.

11.Drepturile omuluiDrepturile fundamentale sunt garantate la nivel naional de constituia fiecrei ri, iar la nivel european deCarta drepturilor fundamentale a UE(adoptat n 2000 i obligatorie pentru rile UE ncepnd din 2009). Toate instituiile UE Comisia, Parlamentul i Consiliul joac un rol important n aprarea drepturilor omului. Carta: definete drepturile fundamentale pe care sunt obligate s le respecte instituiile i organismele UE li se aplic i guvernelor naionale, atunci cnd pun n aplicare legislaia european.

Drepturile omului se afl n centrul relaiilor UE cu alte ri i regiuni. Promovarea drepturilor omului poate contribui la prevenirea i soluionarea conflictelor i, n cele din urm, la combaterea srciei.Prin politica sa n domeniul drepturilor omului, UE: promoveaz drepturile femeii, ale copilului, ale minoritilor i ale persoanelor strmutate se opune pedepsei capitale, torturii, traficului de persoane i discriminrii apr drepturile civile, politice, economice, sociale i culturale aprcaracterul universal i indivizibilal drepturilor omului, n colaborare deplin i activ cu rile partenere, cu organizaii internaionale i regionale, cu asociaii i grupuri de la toate nivelurile societii civile.Toate acordurile comerciale sau de cooperare cu ri tere (n prezent peste 120) conin o clauz care prevede c drepturile omului reprezint un element esenial al acestor relaii. UE a impus n cteva rnduri sanciuni pentru nerespectarea drepturilor omului. De asemenea, UE particip la dialoguri pe tema drepturilor omului cu peste 40 de ri i organizaii, inclusiv cu Rusia, China i Uniunea African. Raportul anual al UE privind drepturile omului i democraia Traducerile linkului anterior evalueaz activitatea desfurat de Uniune n acest domeniu n lumea ntreag.

12.Politica UE n domeniul transporturilorTransporturile constituie un sector economic-cheie (cu o valoare adugat brut de 4,8% sau 548 de miliarde EUR pentru toate cele 28 de ri ale UE), care asigur peste 11 milioane de locuri de munc n Europa.Comisia European i propune s dezvolte i s promoveze politici de transport eficiente, sigure i durabile, s creeze condiiile necesare pentru o industrie competitiv, care s genereze locuri de munc i prosperitate.Realizrile UE n domeniul transportuluiRealizarea pietei unice europene a insemnat un punct de turnura pentru politica in domeniul transporturilor. Astfel, inlaturarea granitelor interne ale Uniunii Europene a dus la o crestere semnificativa a transportului de bunuri si persoane pe distante lungi. Pentru ca cetatenii europeni si companiile din UE sa se bucure pe deplin de beneficiile pietei interne, in ultimul deceniu Uniunea Europeana a luat masuri pentru liberalizarea pietelor nationale de transport, in special cele privind transportul rutier si aerian si intr-o mai mica masura transportul pe caile ferate.Uniunea Europeana promoveaza proiecte majore de infrastructura de transport, asa numitele Retele Trans-Europene ale caror obiective sunt de a elimina blocajele pe principalele cai navigabile est-vest ce fac legatura intre Rin, Main si Dunare; de a pune in aplicare un program menit sa reglementeze traficul pe rutele maritime congestionate aflate de-a lungul coastelor tarilor UE si de moderniza mai multe cai ferate ce leaga nordul de sudul Europei, respectiv estul de vest.Datorit politicii UE, sectorul european al transporturilor a nregistrat progrese considerabile n ultimii 20 de ani: un transport aerian, maritim i rutiermai sigur unprogram de lucrurezonabil pentru cei care lucreaz n sectorul transporturilor mai multeposibilitide transport pentru pasageri i ntreprinderi mai puinpoluare progresetehnologicectre un transport mai ecologic.

13.PescuitulMuli dintre cetenii europeni depind de mare i de resursele acesteia pentru a-i ctiga existena. Pe lng pescuit ca principal activitate, ea ofer i posibilitatea exploatrii zcmintelor de petrol i gaz i a parcurilor eoliene din larg pentru obinerea energiei. O mare parte din traficul comercial al UE se realizeaz pe oceanele lumii.Reforma politicii comune n domeniul pescuitului, care a avut loc n ianuarie 2014, i-a propus urmtoarele obiective: s garanteze mijloacele de trai ale pescarilor, punnd totodat capt pescuitului excesiv i epuizrii stocurilor.Noua legislaie se sprijin peFondul european pentru afaceri maritime i pescuit. n perioada 2014-2020, acesta va finana proiecte menite s introduc tehnici inovatoare de pescuit s creeze noi puncte de desfacere pentru pete i fructele de mare s amelioreze calitatea vieii n zonele de coast.UE colaboreaz cu organismele ONU i negociaz n cadrul organizaiilor regionale i internaionale din domeniul pescuitului pentru a garanta c apele lumii sunt reglementate n mod transparent i durabil i c se evit pescuitul excesiv.Obiectivele sale pe termen lung sunt cuprinse nstrategia privind creterea albastri prevd: dezvoltareasectoarelor cu potenial ridicat- acvacultur, turism costier, biotehnologie marin, energia oceanelor, exploatarea minier a fundului mrilor etc. furnizarea de cunotine i garantarea siguranei juridice, prin elaborarea uneihri digitalea fundului mrilor europene, prinplanificarea spaiului maritim(pentru a consolida eficiena i viabilitatea activitilor maritime) i prin supraveghere maritim integrat (oferindu-le autoritilor implicatenoi instrumente pentru schimbul de informaii, care s diminueze costul supravegherii i s i sporeasc eficiena). elaborarea de strategii specifice pentruanumite mri(Marea Adriatic, Marea Ionic, Oceanul Arctic, Oceanul Atlantic, Marea Baltic, Marea Neagr, Marea Mediteran, Marea Nordului) care s promoveze i cooperarea dintre rile riverane.

14.Politica industriala

UE dorete s consolidezecompetitivitateaindustriei i ntreprinderilor europene i s promovezecrearea de locuri de muncicreterea economic, prin crearea unui mediu de afaceri favorabil tuturor, n special ntreprinderilor mici i industriei productoare.Industria este esenial pentru redresarea economicCompetitivitatea industrial, inovarea i antreprenoriatulsunt eseniale pentru redresarea economic a Europei.n contextul globalizrii i al intensificrii concurenei reprezentate de economiile emergente, prosperitatea pe termen lung a Europei va depinde nu numai de consolidarea sectorului bancar i al serviciilor, ci i de existena uneibaze industrialeputernice.n ceea ce priveteindustriaiinovarea, pn n 2020, Europa i propune: s i consolideze sectorul industrial i s promoveze tranziia ctre o economie cu emisii sczute de CO2 s promoveze inovarea ca mijloc de a genera noi surse de cretere s ncurajeze ntreprinderile mici i s promoveze cultura antreprenorial s garanteze existena, la nivelul ntregii Uniuni, a unei piee de desfacere a bunurilor s contribuie la prezena UE n spaiu.