Minuta Intalnire Practica Neunitara Procurori Sefi Sectie UP 14-15 Mai 2015
Cotidianul MIHAILEŞTI Ministrul Justiţiei a cerut să se resigileze zona unde s-a produs...
1
Anul XIII, numãrul 123 (3898), joi, 27 mai 2004, 12 pagini, douã ediåii, 5000 lei Fondator Ion RAÅIU Director onorific Octavian PALER DEZBATERI ÆI OPINII Sã ne temem de alegerile din iunie... Liviu Ioan Stoiciu O aberaåie cu rãdãcini perverse Daniel Uncu PAGINA 11 Într-o campanie electoralã, realitatea se miæcã semnificativ mai repede decât în viaåa normalã æi percepåiile sunt amplificate de iminenåa votului. Tragedia de la Mihãileæti a devenit brusc unealtã de promovare pentru niæte bãieåi care vor sã câætige cu orice preå æi nu au nici un pic de ruæine sau de decenåã, sondajele se trasformã æi ele în arme de dezinformare, atacurile la familie se dezvoltã pe o întreagã gamã de publicaåii, dezvãluirile despre un trecut îndepãrtat al candidaåilor încep sã åinã locul ofertei electorale æi al proiectelor, iar dezinformarea ca utilaj al comunicãrii este, în aceste zile, cea mai importantã formã de expresie în dezbaterea publicã. Din patru în patru ani, miza confruntãrii este atât de mare pentru participanåii la cursa electoralã încât nu se pot abåine. Æi tot ce se promite cã nu se va întâmpla (campanii negative, atacuri la persoanã sau la familie, minciuni, propagandã neagrã) se întâmplã. Cetãåenii nu voteazã neapãrat pe baza acestor momente, dar sunt influenåaåi de spiritul general al confruntãrii. Care, oricât pare de ciudat, refuzã sã se schimbe. Desigur, o strategie de campanie electoralã conåine æi asemenea secåiuni, de atac æi de apãrare, dar în sine conåine mult mai multe componente pozitive de motivare a electoratului. Simt nevoia sã fac aceste precizãri, fiindcã se poate crea impresia cã singurul scop al comunicãrii electorale este înæelãciunea æi cã singurele metode prin care poåi obåine votul alegãtorilor sunt æopârlele æi agresiunea verbalã. Ceea ce este fundamental fals. Principalul motiv al utilizãrii acestora este dat de tensiunea majorã ce dominã structurile electorale în zona alegerilor æi nevoia acestora de argumente vizibile în lupta cu adversarul. O disputã între planuri de urbanism va pãrea întotdeauna prea slabã în comparaåie cu o dezvãluire sau cu o tiradã împãnatã cu cuvinte tari. Dar acest argument este valabil doar pentru cei foarte apropiaåi de candidat, pentru cei implicaåi direct în lupta politicã, pentru cei care au motivaåii suplimentare în susåinerea uneia dintre tabere. Or, tocmai aceætia sunt oamenii care au putere de decizie în configurarea strategiilor de comunicare. „Dã-i la cap“ devine un mod de expresie al echipelor de campanie, care se rãsfrânge asupra comportamentului candidatului æi asupra comunicãrii acestuia. Oricât pare de ciudat, cetãåeanul este prea puåin interesat de aceastã abordare, fiindcã nimic din problemele sale nu capãtã astfel un rãspuns. Existã, în fapt, douã campanii electorale. Este campania de conåinut, care se elaboreazã în liniæte, chiar înainte de începerea luptei electorale, æi care vizeazã soluåionarea problemelor existente pe agenda publicã, æi existã o campanie polemicã, bazatã pe atacarea punctelor slabe ale adversarului sau pe specularea la minut a unor realitãåi apãrute în context. Solicitarea PNL-PD de demisie a jumãtate din Cabinet pentru explozia de la Mihãileæti æi condamnarea în acest context a participãrii lui Mircea Geoanã la alegerile din Bucureæti este un astfel de exemplu. A apãrut o nenorocire, haideåi sã o exploatãm. Poate iese ceva... Probabil cã nu iese mare lucru, fiindcã nu cred cã locuitorii de comune, oraæe sau municipii din România o sã-æi reorienteze intenåia de vot fiindcã un camion cu azotat a explodat lângã Buzãu æi au murit oameni nevinovaåi, dupã cum, dacã se va demonstra cã proprietarul camionului era membru al unui anume partid politic, acest fapt nu ar trebui sã influenåeze votul pentru cei peste 3000 de primari din localitãåile româneæti. Oamenii voteazã în continuare pentru viitor, oamenii aæteaptã în continuare rãspunsuri, oamenii îæi aleg în continuare liderii pe baza unei îmbinãri între încrederea în activitatea trecutã æi speranåa legatã de proiectele propuse. Desigur, o campanie negativã poate afecta un candidat, dar foarte rar îl poate afecta decisiv, dupã cum un sondaj bine amenajat poate sprijini un om politic, dar tot nu decisiv. Mã uitam cã, în sectorul 1, candidatul Chiliman, cu o notorietate undeva în jurul a 50-60%, are într-un sondaj intenåie de vot de 50%, ceea ce înseamnã cã toåi care îl cunosc îl æi voteazã. Probabil cã realitatea este alta æi sondajul în cauzã doreæte doar sã dea un nou impuls campaniei electorale respective, dar acest impuls este insuficient dacã scorul sãu real este undeva în a 25-26%. Fiindcã, de fapt, una dintre regulile mari ale campaniilor electorale este cã, în general, realitatea nu poate fi contrafãcutã. Existã æi excepåii, dar niciodatã nu este bine sã te bazezi pe ele. România 2003: corupåie æi standard scãzut de trai Amnesty International atrage atenåia asupra problemelor cu care se confruntã åara noastrã PAGINA 3 Profesorii vor dublarea salariilor cât mai repede Dupã greva de avertisment din învãåãmânt, urmeazã mitingul de protest æi, eventual, îngheåarea anului æcolar PAGINA 6 Titularii bãncii de rezerve Foråat de accidentãri, Iordãnescu va miza tot pe jucãtorii din Divizia A în ultimul test înaintea preliminariilor CM 2006 PAGINA 8 „Mãrunåiæ“ suplimentar de 200 de milioane de euro de la UE Bani comunitari pentru cei dispuæi sã-i cearã PAGINA 7 Târgul de carte „se comercializeazã“ Expozanåii æi-au furat unul altuia obiectele de mobilier PAGINA 9 Preæedintele Ion Iliescu a declarat, într-un inter- viu acordat BBC, referindu-se la situaåia din Irak, cã transferarea automatã a experienåei unei åãri asu- pra altei åãri poate duce la rezultate opuse celor aæ- teptate. „Democraåia nu poate fi impusã din afarã“, a explicat preæedintele Iliescu referindu-se la com- plicaåiile rãzboiului din Irak æi la situaåia politicã in- comodã în care se aflã în prezent Administraåia Bush. „Orice schimbãri trebuie fãcute din interiorul unei åãri æi trebuie sã fie acceptate de populaåie“, a mai spus Iliescu, amintind cã terorismul nu apare numai ca urmare a diferenåei dintre åãrile bogate æi cele sãrace, ci æi ca urmare a frustrãrilor cauzate de impunerea cu foråa a unor schimbãri politice radica- le. În 14 aprilie, preæedintele Iliescu aprecia, într-o emisiune transmisã de postul public de televiziune, cã eæecul acåiunilor în Irak este efectul faptului cã s-a încercat extrapolarea unui model într-o åarã care are un sistem diferit de valori. „Cauza eæecului în Irak este cã s-a încercat de o manierã rigidã: sã mer- gem cu drapelele desfãæurate ale ideii de libertate æi lumea sã ne aplaude. Lucrurile trebuie gândite mai profund“, a adãugat atunci preæedintele Iliescu. Pre- æedintele a mai apreciat, cu acea ocazie, cã este ne- voie de solidaritate internaåionalã, de implicarea or- ganizaåiilor internaåionale æi de comunicare cãtre opinia publicã irakianã, cãreia sã i se explice cã pre- zenåa strãinã nu este ostilã intereselor åãrii, ci, dim- potrivã, urmãreæte sã sprijine normalizarea situaåiei din åarã. Iliescu preciza cã retragerea trupelor coali- åiei din Irak ar fi periculoasã, deoarece nu ar duce la normalizarea situaåiei în aceastã åarã, ci la rãzboi civil. Nicolae Breban Nu ne place sã fim priviåi sau taxaåi drept „balcanici“ din cel puåin douã moti- ve: ne deranjeazã conotaåia negativã pe ca- re o are acest atribut în toatã europa occi- dentalã æi, doi, un fel de orgoliu s-a instalat în fiinåa noastrã „modernã“, rod al istorio- grafiei, al literaturii române æi, mai proba- bil, rod al bucuriei extraordinare pe care a cauzat-o marea unire a celor trei Provincii româneæti, de-o parte æi de alta a Carpaåi- lor, în 1918! Ca æi, probabil, lucrurile æi activitãåile, dramatice uneori, ale marii Æcoli ardelene, care, prin corifeii ei, marti- rul Inochentie Micu Klein – mort în exil la Roma, alungat de calvinoætii unguri -, isto- rici precum Æincai, Samuil Micu, Petre Maior æi alåii, descoperind, cu dovezi, ori- ginile noastre latine, ne-au inculcat mân- dria unei alte origini, mai vechi, mai „no- bile“, faåã de talazurile slave care ne-au în- conjurat de veacuri! (continuare în pagina 11) TABLETA DE SCRIITOR Despre balcanism (3) Lucian Gheorghiu Dupã dezbateri desfãæurate dupã principiul „trage- rii de timp“, parlamentarii din Comisia de elaborare a legislaåiei electorale au adoptat proiectul de lege privind alegerea Senatului æi Camerei Deputaåilor. Proiectul a ieæit aæa cum a vrut PSD. Ion Iliescu nu numai cã poate candida ca independent pe lista PSD (propunere ome- neascã, la urma urmei), dar nu i se interzice sã facã æi propagandã electoralã pentru PSD. Pe ultima sutã de metri, poråiunea din amendament ce interzicea acest lucru a fost radiatã din proiect. Ceea ce a cerut societatea civilã, ceea ce au demonstrat son- dajele - necesitatea in- troducerii votului uni- nominal - este în acest proiect o afacere îngro- patã. Printr-o æmeche- rie de zile mari, propu- nând votul special asu- pra „principiilor de ba- zã“ ale legii, PSD, care a mimat dorinåa de a introduce votul unino- minal la Senat, æi-a atins scopul: æi în 2004 se va vota pe mult-huli- ta listã de partid. Lucru ætiut dinainte. PNL æi PD nu agreau „princi- piul“ PSD, iar PSD nu agrea „principiul“ liberalilor æi democraåilor - vot mixt, uninominal combinat cu vot proporåional pe listã la ambele Camere. Cum PRM æi UDMR nu agreau vreo schimbare æi cum peste „principii“ nu se mai poate trece - senatorii æi deputaåii nu mai pot veni cu amendamente -, la capitolul siste- mul de votare nu s-a schimbat nimic. Din Legea alegerilor locale s-a preluat sistemul dis- criminatoriu æi total nedemocratic în ceea ce priveæte condiåiile de participare la alegeri a organizaåiilor ex- traparlamentare a mino- ritãåilor naåionale, iar, în ceea ce priveæte campa- nia electoralã, ea va dura tot 30 de zile. Publicita- tea prin media audio-vi- deo este similarã celei din campania pentru lo- cale. Legea trebuie sã fie gata, conform calenda- rului stabilit de conduce- rile celor douã Camere ale Parlamentului, pânã pe 30 iunie a.c. În caz contrar, Camera Deputa- åilor va fi convocatã în sesiune extraordinarã în luna iulie, prima a va- canåei parlamentare. PAGINA 3 Ion Iliescu poate candida ca independent pe lista PSD æi poate sã facã æi propagandã electoralã pentru PSD Organizaåiile extraparlamentare ale minoritãåilor sunt împiedicate de lege sã depunã liste, exact dupã modelul alegerilor locale Campania electoralã pentru parlamentare va dura tot 30 de zile, iar apariåiile radio-tv vor fi gratuite Legea trebuie sã fie gata pânã la 30 iunie a.c., în caz contrar, urmând sã fie convocatã o sesiune extraordinarã în luna iulie MIHÃILEÆTI Ministrul Justiåiei a cerut sã se resigileze zona unde s-a produs catastrofa, iar cazul a fost preluat de o altã echipã de procurori Sabotarea anchetei din culpã electoralã OPINIE Referindu-se la Irak, preæedintele Ion Iliescu susåine cã terorismul apare ca urmare a frustrãrilor cauzate de impunerea cu foråa a unor schimbãri politice radicale „Democraåia nu poate fi impusã din afarã“ CONTROL Reprezentanåii statului confirmã semnalele de alarmã trase de organizaåiile internaåionale Anarhie la Bãlãceanca LEGISLAÅIE PSD a reuæit sã învingã din nou Opoziåia Votul uninominal, îngropat în manevre politice Surprins de graba cu care ministrul Transporturilor doreæte sã repare Drumul european 85 æi de ancheta-ful- ger a procurorilor, ministrul Justiåiei, Cristian Diacones- cu, a luat mãsura resigilãrii zonei unde a explodat, luni, camionul încãrcat cu azotat de amoniu æi a dat cazul pe mâna altor procurori. Acesta a avut o întâlnire æi cu pre- æedintele României, Ion Iliescu, care a precizat cã nimeni nu doreæte sã ascundã ceva în acest caz. În cursul zilei de astãzi, va sosi în åarã æi procurorul general al României, Ilie Botoæ, care æi-a întrerupt vizita din Olanda pentru clarificarea incidentului de la Mihãileæti. Deæi anchetato- rii au interzis, ieri dimineaåã, continuarea lucrãrilor de as- faltare, la închiderea ediåiei, asfaltul continua sã acopere rãmãæiåe din trupurile celor 16 oameni spulberaåi de ex- plozie. PAGINA 2 Semnalele trase de organiza- åiile internaåionale cu privire la condiåiile proaste din spitalele æi centrele de reabilitare psihia- tricã se dovedesc reale, în ciuda încercãrilor fãcute de Guvern de a minimaliza situaåia la data când ONG-urile au semnalat acest lucru. La vremea respecti- vã, se atrãgea atenåia asupra în- cãlcãrii drepturilor omului în unele spitale de psihiatrie vizi- tate de reprezentanåii Amnesty International, Guvernul spu- nând, însã, cã situaåia nu este chiar aæa de neagrã. Un recent control, de data aceasta efectuat de autoritãåile statului, la Cen- trul de Recuperare æi Reabilita- re Neuropsihicã Bãlãceanca, scoate la ivealã exact lucrurile negate cu atâta vehemenåã în ur- mã cu câteva sãptãmâni. PAGINA 3 EDITORIAL Bogdan TEODORESCU Sondaje, explozii, dezvãluiri
-
Upload
gabioprearulz -
Category
Documents
-
view
4 -
download
0
description
MIHAILEŞTI Ministrul Justiţiei a cerut să se resigileze zona unde s-a produs catastrofa, iar cazul a fost preluat de o altă echipă de procuroriSabotarea anchetei din culpă electorală
Transcript of Cotidianul MIHAILEŞTI Ministrul Justiţiei a cerut să se resigileze zona unde s-a produs...
Anul XIII, numãrul 123 (3898),joi, 27 mai 2004, 12 pagini,
douã ediåii, 5000 lei
Fondator Ion RAÅIUDirector onorific Octavian PALER
DEZBATERI ÆI OPINII
Sã ne temem de alegerile din iunie...
Liviu Ioan Stoiciu
O aberaåie cu rãdãcini perverse
Daniel Uncu
PAGINA 11
EDITORIAL
Într-o campanie electoralã, realitatea se miæcãsemnificativ mai repede decât în viaåa normalã æipercepåiile sunt amplificate de iminenåa votului.Tragedia de la Mihãileæti a devenit brusc unealtã depromovare pentru niæte bãieåi care vor sã câætige cuorice preå æi nu au nici un pic de ruæine sau dedecenåã, sondajele se trasformã æi ele în arme dedezinformare, atacurile la familie se dezvoltã pe oîntreagã gamã de publicaåii, dezvãluirile despre untrecut îndepãrtat al candidaåilor încep sã åinã loculofertei electorale æi al proiectelor, iar dezinformareaca utilaj al comunicãrii este, în aceste zile, cea maiimportantã formã de expresie în dezbaterea publicã.Din patru în patru ani, miza confruntãrii este atâtde mare pentru participanåii la cursa electoralãîncât nu se pot abåine. Æi tot ce se promite cã nu seva întâmpla (campanii negative, atacuri la persoanãsau la familie, minciuni, propagandã neagrã) seîntâmplã. Cetãåenii nu voteazã neapãrat pe bazaacestor momente, dar sunt influenåaåi de spiritulgeneral al confruntãrii. Care, oricât pare de ciudat,refuzã sã se schimbe. Desigur, o strategie decampanie electoralã conåine æi asemenea secåiuni,de atac æi de apãrare, dar în sine conåine mult maimulte componente pozitive de motivare aelectoratului. Simt nevoia sã fac aceste precizãri,fiindcã se poate crea impresia cã singurul scop alcomunicãrii electorale este înæelãciunea æi cãsingurele metode prin care poåi obåine votulalegãtorilor sunt æopârlele æi agresiunea verbalã.Ceea ce este fundamental fals. Principalul motiv alutilizãrii acestora este dat de tensiunea majorã cedominã structurile electorale în zona alegerilor æinevoia acestora de argumente vizibile în lupta cuadversarul. O disputã între planuri de urbanism vapãrea întotdeauna prea slabã în comparaåie cu odezvãluire sau cu o tiradã împãnatã cu cuvinte tari.Dar acest argument este valabil doar pentru ceifoarte apropiaåi de candidat, pentru cei implicaåidirect în lupta politicã, pentru cei care au motivaåiisuplimentare în susåinerea uneia dintre tabere. Or,tocmai aceætia sunt oamenii care au putere dedecizie în configurarea strategiilor de comunicare.„Dã-i la cap“ devine un mod de expresie alechipelor de campanie, care se rãsfrânge asupracomportamentului candidatului æi asupracomunicãrii acestuia. Oricât pare de ciudat,cetãåeanul este prea puåin interesat de aceastãabordare, fiindcã nimic din problemele sale nucapãtã astfel un rãspuns. Existã, în fapt, douãcampanii electorale. Este campania de conåinut,care se elaboreazã în liniæte, chiar înainte deînceperea luptei electorale, æi care vizeazãsoluåionarea problemelor existente pe agendapublicã, æi existã o campanie polemicã, bazatã peatacarea punctelor slabe ale adversarului sau pespecularea la minut a unor realitãåi apãrute încontext. Solicitarea PNL-PD de demisie a jumãtatedin Cabinet pentru explozia de la Mihãileæti æicondamnarea în acest context a participãrii luiMircea Geoanã la alegerile din Bucureæti este unastfel de exemplu. A apãrut o nenorocire, haideåi são exploatãm. Poate iese ceva... Probabil cã nu iesemare lucru, fiindcã nu cred cã locuitorii de comune,oraæe sau municipii din România o sã-æi reorientezeintenåia de vot fiindcã un camion cu azotat aexplodat lângã Buzãu æi au murit oameninevinovaåi, dupã cum, dacã se va demonstra cãproprietarul camionului era membru al unui anumepartid politic, acest fapt nu ar trebui sã influenåezevotul pentru cei peste 3000 de primari dinlocalitãåile româneæti. Oamenii voteazã încontinuare pentru viitor, oamenii aæteaptã încontinuare rãspunsuri, oamenii îæi aleg încontinuare liderii pe baza unei îmbinãri întreîncrederea în activitatea trecutã æi speranåa legatãde proiectele propuse. Desigur, o campanie negativãpoate afecta un candidat, dar foarte rar îl poateafecta decisiv, dupã cum un sondaj bine amenajatpoate sprijini un om politic, dar tot nu decisiv. Mãuitam cã, în sectorul 1, candidatul Chiliman, cu onotorietate undeva în jurul a 50-60%, are într-unsondaj intenåie de vot de 50%, ceea ce înseamnã cãtoåi care îl cunosc îl æi voteazã. Probabil cãrealitatea este alta æi sondajul în cauzã doreæte doarsã dea un nou impuls campaniei electoralerespective, dar acest impuls este insuficient dacãscorul sãu real este undeva în a 25-26%. Fiindcã,de fapt, una dintre regulile mari ale campaniilorelectorale este cã, în general, realitatea nu poate ficontrafãcutã. Existã æi excepåii, dar niciodatã nueste bine sã te bazezi pe ele.
România 2003:corupåie æi standard scãzutde traiAmnesty Internationalatrage atenåia asupra problemelorcu care se confruntãåara noastrã
PAGINA 3
Profesorii vor dublarea salariilor cât mai repede Dupã greva de avertisment din învãåãmânt,urmeazã mitingul de protest æi, eventual,îngheåarea anului æcolar
PAGINA 6
Titularii bãncii de rezerveForåat de accidentãri,Iordãnescu va mizatot pe jucãtorii din Divizia A în ultimul test înainteapreliminariilor CM2006
PAGINA 8
„Mãrunåiæ“ suplimentar de 200 de milioane de euro de la UEBani comunitari pentru cei dispuæi sã-i cearã
PAGINA 7
Târgul de carte „se comercializeazã“Expozanåii æi-au furat unul altuia obiectele de mobilier
PAGINA 9
Preæedintele Ion Iliescu a declarat, într-un inter-viu acordat BBC, referindu-se la situaåia din Irak,cã transferarea automatã a experienåei unei åãri asu-pra altei åãri poate duce la rezultate opuse celor aæ-teptate. „Democraåia nu poate fi impusã din afarã“,a explicat preæedintele Iliescu referindu-se la com-plicaåiile rãzboiului din Irak æi la situaåia politicã in-comodã în care se aflã în prezent AdministraåiaBush. „Orice schimbãri trebuie fãcute din interiorulunei åãri æi trebuie sã fie acceptate de populaåie“, amai spus Iliescu, amintind cã terorismul nu apare
numai ca urmare a diferenåei dintre åãrile bogate æicele sãrace, ci æi ca urmare a frustrãrilor cauzate deimpunerea cu foråa a unor schimbãri politice radica-le. În 14 aprilie, preæedintele Iliescu aprecia, într-oemisiune transmisã de postul public de televiziune,cã eæecul acåiunilor în Irak este efectul faptului cãs-a încercat extrapolarea unui model într-o åarã careare un sistem diferit de valori. „Cauza eæecului înIrak este cã s-a încercat de o manierã rigidã: sã mer-gem cu drapelele desfãæurate ale ideii de libertate æilumea sã ne aplaude. Lucrurile trebuie gândite mai
profund“, a adãugat atunci preæedintele Iliescu. Pre-æedintele a mai apreciat, cu acea ocazie, cã este ne-voie de solidaritate internaåionalã, de implicarea or-ganizaåiilor internaåionale æi de comunicare cãtreopinia publicã irakianã, cãreia sã i se explice cã pre-zenåa strãinã nu este ostilã intereselor åãrii, ci, dim-potrivã, urmãreæte sã sprijine normalizarea situaåieidin åarã. Iliescu preciza cã retragerea trupelor coali-åiei din Irak ar fi periculoasã, deoarece nu ar ducela normalizarea situaåiei în aceastã åarã, ci la rãzboicivil.
Nicolae Breban
Nu ne place sã fim priviåi sau taxaåi
drept „balcanici“ din cel puåin douã moti-
ve: ne deranjeazã conotaåia negativã pe ca-
re o are acest atribut în toatã europa occi-
dentalã æi, doi, un fel de orgoliu s-a instalat
în fiinåa noastrã „modernã“, rod al istorio-
grafiei, al literaturii române æi, mai proba-
bil, rod al bucuriei extraordinare pe care a
cauzat-o marea unire a celor trei Provincii
româneæti, de-o parte æi de alta a Carpaåi-
lor, în 1918! Ca æi, probabil, lucrurile æi
activitãåile, dramatice uneori, ale marii
Æcoli ardelene, care, prin corifeii ei, marti-
rul Inochentie Micu Klein – mort în exil la
Roma, alungat de calvinoætii unguri -, isto-
rici precum Æincai, Samuil Micu, Petre
Maior æi alåii, descoperind, cu dovezi, ori-
ginile noastre latine, ne-au inculcat mân-
dria unei alte origini, mai vechi, mai „no-
bile“, faåã de talazurile slave care ne-au în-
conjurat de veacuri!
(continuare în pagina 11)
TABLETADE SCRIITOR
Desprebalcanism (3)
Lucian Gheorghiu
Dupã dezbateri desfãæurate dupã principiul „trage-rii de timp“, parlamentarii din Comisia de elaborare alegislaåiei electorale au adoptat proiectul de lege privindalegerea Senatului æi Camerei Deputaåilor. Proiectul aieæit aæa cum a vrut PSD. Ion Iliescu nu numai cã poatecandida ca independent pe lista PSD (propunere ome-neascã, la urma urmei), dar nu i se interzice sã facã æipropagandã electoralã pentru PSD. Pe ultima sutã demetri, poråiunea din amendament ce interzicea acestlucru a fost radiatã dinproiect. Ceea ce a cerutsocietatea civilã, ceeace au demonstrat son-dajele - necesitatea in-troducerii votului uni-nominal - este în acestproiect o afacere îngro-patã. Printr-o æmeche-rie de zile mari, propu-nând votul special asu-pra „principiilor de ba-zã“ ale legii, PSD, carea mimat dorinåa de aintroduce votul unino-minal la Senat, æi-aatins scopul: æi în 2004se va vota pe mult-huli-ta listã de partid. Lucruætiut dinainte. PNL æiPD nu agreau „princi-
piul“ PSD, iar PSD nu agrea „principiul“ liberalilor æidemocraåilor - vot mixt, uninominal combinat cu votproporåional pe listã la ambele Camere. Cum PRM æiUDMR nu agreau vreo schimbare æi cum peste„principii“ nu se mai poate trece - senatorii æi deputaåiinu mai pot veni cu amendamente -, la capitolul siste-mul de votare nu s-a schimbat nimic.
Din Legea alegerilor locale s-a preluat sistemul dis-criminatoriu æi total nedemocratic în ceea ce priveætecondiåiile de participare la alegeri a organizaåiilor ex-
traparlamentare a mino-ritãåilor naåionale, iar, înceea ce priveæte campa-nia electoralã, ea va duratot 30 de zile. Publicita-tea prin media audio-vi-deo este similarã celeidin campania pentru lo-cale. Legea trebuie sã fiegata, conform calenda-rului stabilit de conduce-rile celor douã Camereale Parlamentului, pânãpe 30 iunie a.c. În cazcontrar, Camera Deputa-åilor va fi convocatã însesiune extraordinarã înluna iulie, prima a va-canåei parlamentare.
PAGINA 3
Ion Iliescu poate candida ca independent pe lista PSD æi poate sã facã æi propagandãelectoralã pentru PSD
Organizaåiile extraparlamentare ale minoritãåilor sunt împiedicate de lege sã depunã liste, exact dupã modelul alegerilor locale
Campania electoralã pentruparlamentare va dura tot 30 de zile,iar apariåiile radio-tv vor fi gratuite
Legea trebuie sã fie gata pânã la 30 iunie a.c., în caz contrar, urmând sã fie convocatã o sesiuneextraordinarã în luna iulie
MIHÃILEÆTI Ministrul Justiåiei a cerut sã se resigileze zona unde s-a produs catastrofa, iar cazul a fost preluat de o altã echipã de procurori
Sabotarea anchetei din culpã electoralã
OPINIE Referindu-se la Irak, preæedintele Ion Iliescu susåine cã terorismul apare caurmare a frustrãrilor cauzate de impunerea cu foråa a unor schimbãri politice radicale
„Democraåia nu poate fi impusã din afarã“
CONTROL Reprezentanåii statului confirmã semnalele de alarmã trase de organizaåiile internaåionale
Anarhie la Bãlãceanca
LEGISLAÅIE PSD a reuæit sã învingã din nou Opoziåia
Votul uninominal,îngropat înmanevre politice
Surprins de graba cu care ministrul Transporturilordoreæte sã repare Drumul european 85 æi de ancheta-ful-ger a procurorilor, ministrul Justiåiei, Cristian Diacones-cu, a luat mãsura resigilãrii zonei unde a explodat, luni,camionul încãrcat cu azotat de amoniu æi a dat cazul pemâna altor procurori. Acesta a avut o întâlnire æi cu pre-æedintele României, Ion Iliescu, care a precizat cã nimeninu doreæte sã ascundã ceva în acest caz. În cursul zilei de
astãzi, va sosi în åarã æi procurorul general al României,Ilie Botoæ, care æi-a întrerupt vizita din Olanda pentruclarificarea incidentului de la Mihãileæti. Deæi anchetato-rii au interzis, ieri dimineaåã, continuarea lucrãrilor de as-faltare, la închiderea ediåiei, asfaltul continua sã acopererãmãæiåe din trupurile celor 16 oameni spulberaåi de ex-plozie.
PAGINA 2
Semnalele trase de organiza-
åiile internaåionale cu privire la
condiåiile proaste din spitalele
æi centrele de reabilitare psihia-
tricã se dovedesc reale, în ciuda
încercãrilor fãcute de Guvern
de a minimaliza situaåia la data
când ONG-urile au semnalat
acest lucru. La vremea respecti-
vã, se atrãgea atenåia asupra în-
cãlcãrii drepturilor omului în
unele spitale de psihiatrie vizi-
tate de reprezentanåii Amnesty
International, Guvernul spu-
nând, însã, cã situaåia nu este
chiar aæa de neagrã. Un recent
control, de data aceasta efectuat
de autoritãåile statului, la Cen-
trul de Recuperare æi Reabilita-
re Neuropsihicã Bãlãceanca,
scoate la ivealã exact lucrurile
negate cu atâta vehemenåã în ur-
mã cu câteva sãptãmâni.
PAGINA 3
EDITORIAL
Bogdan TEODORESCU
Sondaje,explozii,dezvãluiri
