Anul XIII, numãrul 123 (3898),joi, 27 mai 2004, 12 pagini,

douã ediåii, 5000 lei

Fondator Ion RAÅIUDirector onorific Octavian PALER

DEZBATERI ÆI OPINII

Sã ne temem de alegerile din iunie...

Liviu Ioan Stoiciu

O aberaåie cu rãdãcini perverse

Daniel Uncu

PAGINA 11

EDITORIAL

Într-o campanie electoralã, realitatea se miæcãsemnificativ mai repede decât în viaåa normalã æipercepåiile sunt amplificate de iminenåa votului.Tragedia de la Mihãileæti a devenit brusc unealtã depromovare pentru niæte bãieåi care vor sã câætige cuorice preå æi nu au nici un pic de ruæine sau dedecenåã, sondajele se trasformã æi ele în arme dedezinformare, atacurile la familie se dezvoltã pe oîntreagã gamã de publicaåii, dezvãluirile despre untrecut îndepãrtat al candidaåilor încep sã åinã loculofertei electorale æi al proiectelor, iar dezinformareaca utilaj al comunicãrii este, în aceste zile, cea maiimportantã formã de expresie în dezbaterea publicã.Din patru în patru ani, miza confruntãrii este atâtde mare pentru participanåii la cursa electoralãîncât nu se pot abåine. Æi tot ce se promite cã nu seva întâmpla (campanii negative, atacuri la persoanãsau la familie, minciuni, propagandã neagrã) seîntâmplã. Cetãåenii nu voteazã neapãrat pe bazaacestor momente, dar sunt influenåaåi de spiritulgeneral al confruntãrii. Care, oricât pare de ciudat,refuzã sã se schimbe. Desigur, o strategie decampanie electoralã conåine æi asemenea secåiuni,de atac æi de apãrare, dar în sine conåine mult maimulte componente pozitive de motivare aelectoratului. Simt nevoia sã fac aceste precizãri,fiindcã se poate crea impresia cã singurul scop alcomunicãrii electorale este înæelãciunea æi cãsingurele metode prin care poåi obåine votulalegãtorilor sunt æopârlele æi agresiunea verbalã.Ceea ce este fundamental fals. Principalul motiv alutilizãrii acestora este dat de tensiunea majorã cedominã structurile electorale în zona alegerilor æinevoia acestora de argumente vizibile în lupta cuadversarul. O disputã între planuri de urbanism vapãrea întotdeauna prea slabã în comparaåie cu odezvãluire sau cu o tiradã împãnatã cu cuvinte tari.Dar acest argument este valabil doar pentru ceifoarte apropiaåi de candidat, pentru cei implicaåidirect în lupta politicã, pentru cei care au motivaåiisuplimentare în susåinerea uneia dintre tabere. Or,tocmai aceætia sunt oamenii care au putere dedecizie în configurarea strategiilor de comunicare.„Dã-i la cap“ devine un mod de expresie alechipelor de campanie, care se rãsfrânge asupracomportamentului candidatului æi asupracomunicãrii acestuia. Oricât pare de ciudat,cetãåeanul este prea puåin interesat de aceastãabordare, fiindcã nimic din problemele sale nucapãtã astfel un rãspuns. Existã, în fapt, douãcampanii electorale. Este campania de conåinut,care se elaboreazã în liniæte, chiar înainte deînceperea luptei electorale, æi care vizeazãsoluåionarea problemelor existente pe agendapublicã, æi existã o campanie polemicã, bazatã peatacarea punctelor slabe ale adversarului sau pespecularea la minut a unor realitãåi apãrute încontext. Solicitarea PNL-PD de demisie a jumãtatedin Cabinet pentru explozia de la Mihãileæti æicondamnarea în acest context a participãrii luiMircea Geoanã la alegerile din Bucureæti este unastfel de exemplu. A apãrut o nenorocire, haideåi são exploatãm. Poate iese ceva... Probabil cã nu iesemare lucru, fiindcã nu cred cã locuitorii de comune,oraæe sau municipii din România o sã-æi reorientezeintenåia de vot fiindcã un camion cu azotat aexplodat lângã Buzãu æi au murit oameninevinovaåi, dupã cum, dacã se va demonstra cãproprietarul camionului era membru al unui anumepartid politic, acest fapt nu ar trebui sã influenåezevotul pentru cei peste 3000 de primari dinlocalitãåile româneæti. Oamenii voteazã încontinuare pentru viitor, oamenii aæteaptã încontinuare rãspunsuri, oamenii îæi aleg încontinuare liderii pe baza unei îmbinãri întreîncrederea în activitatea trecutã æi speranåa legatãde proiectele propuse. Desigur, o campanie negativãpoate afecta un candidat, dar foarte rar îl poateafecta decisiv, dupã cum un sondaj bine amenajatpoate sprijini un om politic, dar tot nu decisiv. Mãuitam cã, în sectorul 1, candidatul Chiliman, cu onotorietate undeva în jurul a 50-60%, are într-unsondaj intenåie de vot de 50%, ceea ce înseamnã cãtoåi care îl cunosc îl æi voteazã. Probabil cãrealitatea este alta æi sondajul în cauzã doreæte doarsã dea un nou impuls campaniei electoralerespective, dar acest impuls este insuficient dacãscorul sãu real este undeva în a 25-26%. Fiindcã,de fapt, una dintre regulile mari ale campaniilorelectorale este cã, în general, realitatea nu poate ficontrafãcutã. Existã æi excepåii, dar niciodatã nueste bine sã te bazezi pe ele.

România 2003:corupåie æi standard scãzutde traiAmnesty Internationalatrage atenåia asupra problemelorcu care se confruntãåara noastrã

PAGINA 3

Profesorii vor dublarea salariilor cât mai repede Dupã greva de avertisment din învãåãmânt,urmeazã mitingul de protest æi, eventual,îngheåarea anului æcolar

PAGINA 6

Titularii bãncii de rezerveForåat de accidentãri,Iordãnescu va mizatot pe jucãtorii din Divizia A în ultimul test înainteapreliminariilor CM2006

PAGINA 8

„Mãrunåiæ“ suplimentar de 200 de milioane de euro de la UEBani comunitari pentru cei dispuæi sã-i cearã

PAGINA 7

Târgul de carte „se comercializeazã“Expozanåii æi-au furat unul altuia obiectele de mobilier

PAGINA 9

Preæedintele Ion Iliescu a declarat, într-un inter-viu acordat BBC, referindu-se la situaåia din Irak,cã transferarea automatã a experienåei unei åãri asu-pra altei åãri poate duce la rezultate opuse celor aæ-teptate. „Democraåia nu poate fi impusã din afarã“,a explicat preæedintele Iliescu referindu-se la com-plicaåiile rãzboiului din Irak æi la situaåia politicã in-comodã în care se aflã în prezent AdministraåiaBush. „Orice schimbãri trebuie fãcute din interiorulunei åãri æi trebuie sã fie acceptate de populaåie“, amai spus Iliescu, amintind cã terorismul nu apare

numai ca urmare a diferenåei dintre åãrile bogate æicele sãrace, ci æi ca urmare a frustrãrilor cauzate deimpunerea cu foråa a unor schimbãri politice radica-le. În 14 aprilie, preæedintele Iliescu aprecia, într-oemisiune transmisã de postul public de televiziune,cã eæecul acåiunilor în Irak este efectul faptului cãs-a încercat extrapolarea unui model într-o åarã careare un sistem diferit de valori. „Cauza eæecului înIrak este cã s-a încercat de o manierã rigidã: sã mer-gem cu drapelele desfãæurate ale ideii de libertate æilumea sã ne aplaude. Lucrurile trebuie gândite mai

profund“, a adãugat atunci preæedintele Iliescu. Pre-æedintele a mai apreciat, cu acea ocazie, cã este ne-voie de solidaritate internaåionalã, de implicarea or-ganizaåiilor internaåionale æi de comunicare cãtreopinia publicã irakianã, cãreia sã i se explice cã pre-zenåa strãinã nu este ostilã intereselor åãrii, ci, dim-potrivã, urmãreæte sã sprijine normalizarea situaåieidin åarã. Iliescu preciza cã retragerea trupelor coali-åiei din Irak ar fi periculoasã, deoarece nu ar ducela normalizarea situaåiei în aceastã åarã, ci la rãzboicivil.

Nicolae Breban

Nu ne place sã fim priviåi sau taxaåi

drept „balcanici“ din cel puåin douã moti-

ve: ne deranjeazã conotaåia negativã pe ca-

re o are acest atribut în toatã europa occi-

dentalã æi, doi, un fel de orgoliu s-a instalat

în fiinåa noastrã „modernã“, rod al istorio-

grafiei, al literaturii române æi, mai proba-

bil, rod al bucuriei extraordinare pe care a

cauzat-o marea unire a celor trei Provincii

româneæti, de-o parte æi de alta a Carpaåi-

lor, în 1918! Ca æi, probabil, lucrurile æi

activitãåile, dramatice uneori, ale marii

Æcoli ardelene, care, prin corifeii ei, marti-

rul Inochentie Micu Klein – mort în exil la

Roma, alungat de calvinoætii unguri -, isto-

rici precum Æincai, Samuil Micu, Petre

Maior æi alåii, descoperind, cu dovezi, ori-

ginile noastre latine, ne-au inculcat mân-

dria unei alte origini, mai vechi, mai „no-

bile“, faåã de talazurile slave care ne-au în-

conjurat de veacuri!

(continuare în pagina 11)

TABLETADE SCRIITOR

Desprebalcanism (3)

Lucian Gheorghiu

Dupã dezbateri desfãæurate dupã principiul „trage-rii de timp“, parlamentarii din Comisia de elaborare alegislaåiei electorale au adoptat proiectul de lege privindalegerea Senatului æi Camerei Deputaåilor. Proiectul aieæit aæa cum a vrut PSD. Ion Iliescu nu numai cã poatecandida ca independent pe lista PSD (propunere ome-neascã, la urma urmei), dar nu i se interzice sã facã æipropagandã electoralã pentru PSD. Pe ultima sutã demetri, poråiunea din amendament ce interzicea acestlucru a fost radiatã dinproiect. Ceea ce a cerutsocietatea civilã, ceeace au demonstrat son-dajele - necesitatea in-troducerii votului uni-nominal - este în acestproiect o afacere îngro-patã. Printr-o æmeche-rie de zile mari, propu-nând votul special asu-pra „principiilor de ba-zã“ ale legii, PSD, carea mimat dorinåa de aintroduce votul unino-minal la Senat, æi-aatins scopul: æi în 2004se va vota pe mult-huli-ta listã de partid. Lucruætiut dinainte. PNL æiPD nu agreau „princi-

piul“ PSD, iar PSD nu agrea „principiul“ liberalilor æidemocraåilor - vot mixt, uninominal combinat cu votproporåional pe listã la ambele Camere. Cum PRM æiUDMR nu agreau vreo schimbare æi cum peste„principii“ nu se mai poate trece - senatorii æi deputaåiinu mai pot veni cu amendamente -, la capitolul siste-mul de votare nu s-a schimbat nimic.

Din Legea alegerilor locale s-a preluat sistemul dis-criminatoriu æi total nedemocratic în ceea ce priveætecondiåiile de participare la alegeri a organizaåiilor ex-

traparlamentare a mino-ritãåilor naåionale, iar, înceea ce priveæte campa-nia electoralã, ea va duratot 30 de zile. Publicita-tea prin media audio-vi-deo este similarã celeidin campania pentru lo-cale. Legea trebuie sã fiegata, conform calenda-rului stabilit de conduce-rile celor douã Camereale Parlamentului, pânãpe 30 iunie a.c. În cazcontrar, Camera Deputa-åilor va fi convocatã însesiune extraordinarã înluna iulie, prima a va-canåei parlamentare.

PAGINA 3

Ion Iliescu poate candida ca independent pe lista PSD æi poate sã facã æi propagandãelectoralã pentru PSD

Organizaåiile extraparlamentare ale minoritãåilor sunt împiedicate de lege sã depunã liste, exact dupã modelul alegerilor locale

Campania electoralã pentruparlamentare va dura tot 30 de zile,iar apariåiile radio-tv vor fi gratuite

Legea trebuie sã fie gata pânã la 30 iunie a.c., în caz contrar, urmând sã fie convocatã o sesiuneextraordinarã în luna iulie

MIHÃILEÆTI Ministrul Justiåiei a cerut sã se resigileze zona unde s-a produs catastrofa, iar cazul a fost preluat de o altã echipã de procurori

Sabotarea anchetei din culpã electoralã

OPINIE Referindu-se la Irak, preæedintele Ion Iliescu susåine cã terorismul apare caurmare a frustrãrilor cauzate de impunerea cu foråa a unor schimbãri politice radicale

„Democraåia nu poate fi impusã din afarã“

CONTROL Reprezentanåii statului confirmã semnalele de alarmã trase de organizaåiile internaåionale

Anarhie la Bãlãceanca

LEGISLAÅIE PSD a reuæit sã învingã din nou Opoziåia

Votul uninominal,îngropat înmanevre politice

Surprins de graba cu care ministrul Transporturilordoreæte sã repare Drumul european 85 æi de ancheta-ful-ger a procurorilor, ministrul Justiåiei, Cristian Diacones-cu, a luat mãsura resigilãrii zonei unde a explodat, luni,camionul încãrcat cu azotat de amoniu æi a dat cazul pemâna altor procurori. Acesta a avut o întâlnire æi cu pre-æedintele României, Ion Iliescu, care a precizat cã nimeninu doreæte sã ascundã ceva în acest caz. În cursul zilei de

astãzi, va sosi în åarã æi procurorul general al României,Ilie Botoæ, care æi-a întrerupt vizita din Olanda pentruclarificarea incidentului de la Mihãileæti. Deæi anchetato-rii au interzis, ieri dimineaåã, continuarea lucrãrilor de as-faltare, la închiderea ediåiei, asfaltul continua sã acopererãmãæiåe din trupurile celor 16 oameni spulberaåi de ex-plozie.

PAGINA 2

Semnalele trase de organiza-

åiile internaåionale cu privire la

condiåiile proaste din spitalele

æi centrele de reabilitare psihia-

tricã se dovedesc reale, în ciuda

încercãrilor fãcute de Guvern

de a minimaliza situaåia la data

când ONG-urile au semnalat

acest lucru. La vremea respecti-

vã, se atrãgea atenåia asupra în-

cãlcãrii drepturilor omului în

unele spitale de psihiatrie vizi-

tate de reprezentanåii Amnesty

International, Guvernul spu-

nând, însã, cã situaåia nu este

chiar aæa de neagrã. Un recent

control, de data aceasta efectuat

de autoritãåile statului, la Cen-

trul de Recuperare æi Reabilita-

re Neuropsihicã Bãlãceanca,

scoate la ivealã exact lucrurile

negate cu atâta vehemenåã în ur-

mã cu câteva sãptãmâni.

PAGINA 3

EDITORIAL

Bogdan TEODORESCU

Sondaje,explozii,dezvãluiri