Cot i Dian Ul 31051999
1
Director ION CRISTOIU Anul IX, numãrul 323 (2368), luni, 31 mai 1999, 20 pagini, douã ediåii, 2000 lei Adresã pe Internet: www.cotidianul.ro În bãtaia puætii Ultimele evaluãri pe care or- ganismele internaåionale spe- cializate le-au fãcut cu privire la nivelul corupåiei în lume reconfirmã pe aceastã temã evoluåiile constant negative din România. Organizaåia Transpa- rency International a dat recent publicitãåii un clasament cu- prinzând 85 de state ale lumii supuse monitorizãrii cu privire la nivelul corupåiei. Danemarca, Finlanda æi Suedia ocupã, în ordinea a- ceasta, primele trei locuri ale clasamentu- lui, reprezentând åãri în care corupåia este practic inexistentã. România ocupã locul 63. Din 85 de åãri! Asta în condiåiile în care de aproape un deceniu, dar mai ales dupã 1996, „lupta împotri- va corupåiei“ a fost proclamatã de guvernele de la Bucureæti drept „o prioritate de interes naåional“. Este un loc comun, indiscu- tabil, chiar æi pentru cititorul mai puåin avizat, cã pentru Ro- mânia cele mai grave douã consecinåe ale corupåiei sunt evaziunea fiscalã æi alungarea investitorilor strãini. Pânã în 1996 autoritãåile fãceau pu- blice periodic evaluãri proprii cu privire la amploarea evaziu- nii fiscale æi a „economiei sub- terane“. În ultimii ani ai guver- nãrii Iliescu cifrele in- dicau adesea un nivel dincolo de jumãtatea produsului intern brut. Dupã 1996 asemenea statistici nu au mai fost date publicitãåii. Per- sonal am însã suficien- te motive sã cred cã dacã lucrurile nu s-au agravat cumva încã æi mai mult, nici nu au avut cum sã se amelioreze semnificativ. Æi asta pentru cã în cei aproape trei ani trecuåi de la ultimele alegeri eu nu gãsesc cã s-a întâmplat ceva cu adevãrat semnificativ, de naturã sã amelioreze situaåia despre care vorbesc. (continuare în pagina 5) Valerian Stan BNR încearcã sã previnã generalizarea neîncrederii în sistemul bancar Corupåia - vechea poveste (I) S ub sem- nul trans- parenåei adevã- rate, de tip oc- cidental, cãlãto- ria noastrã de documentare a inclus æi vizita la Bateria 52 din cadrul Regimentului 4 Regal de Artilerie, principala foråã militarã britanicã din cadrul trupelor NATO dizlo- cate în Macedonia. Bateria, numãrînd 80 de oameni, se aflã lîngã satul Matice, locuit de albanezi macedoneni, spo- riåi ca numãr în ultimul timp prin venirea refugiaåilor din Kosovo. Militarii englezi, ca æi militarii NATO în general, se simt în largul lor aici. Deæi constituiåi într-o foråã de apã- rare, reprezentînd unul din- tre punctele cele mai apropia- te de Kosovo (20 de km), de unde ar putea pleca un even- tual atac terestru, ei se ocupã æi de viaåa celor din sat, åã- rani albanezi sãraci, utilizînd ca principal mijloc de muncã æi transport mãgarul. Dupã ce am vizitat douã dintre punctele bateriei, gazdele ne-au dus la æcoala din sat unde mai mulåi militari lãsaserã puætile mitralierã, marca SA80, æi puseserã mîna pe mistrii æi bidinele. La sosirea cu maæinile, am asistat la obiænuitul spectacol pe care-l dau albanezii, indiferent cã sînt sau nu refugiaåi, cînd apar vehiculele NATO. Am fost înconjuraåi imediat de o ceatã de copii în bluze æi pan- taloni scuråi cu inscripåii gen U.S.A., England, dovadã cã le primiserã cadouri de la mili- tarii englezi. Netam-nesam ei au prins a striga NATO! NATO! æi a face semnul Victo- riei. Urmînd parcã o lecåie în- vãåatã, cînd colegul maghiar, reporter la un post de televi- ziune din Budapesta, a înce- put sã-i filmeze, ei s-au orîn- duit rapid într-un grup com- pact pus pe lozinci de simpa- tie faåã de foråele eliberatoare ale Alianåei Nord-Atlantice. Expresie a modului prietenos în care se pregãtesc pentru a intra în Kosovo, militarii britanici sînt vizitaåi zilnic, la punctele de luptã ale Bate- riei, de copii din sat, care cer åigãri æi mîncare. Alta e însã atmosfera în satele sîrbeæti din Macedonia. Pentru a ajunge la Bateria 52, a tre- buit sã trecem prin satul sîr- besc Lukovar. Am vãzut pere- åii principalelor clãdiri acope- riåi de inscripåii gen: Nu dãm Serbia!; Trãiascã Iugosla- via!; Jos NATO! De la însoåi- tori aflãm cã au avut proble- me prin astfel de sate sîrbeæti în primele zile dupã declanæa- rea loviturilor aeriene. Maæi- nile NATO au fost lovite cu pietre. Deæi lucrurile s-au mai liniætit, totuæi cele douã microbuze cu care cãlãtorim sînt escortate de douã maæini militare ale NATO. Militarii de la Baterie nu fac prea ma- re caz de aceastã ostilitate. Ca æi la Comandamentul Bri- gãzii numãrul 4 de lîngã Pe- trovaå, ca æi la Regimentul 28 de la Korce, din sudul Alba- niei, m-a surprins familiari- tatea celor vizitaåi. La unul din punctele Bateriei am fã- cut cunoætinåã cu o armã de artilerie a NATO - A.S.90 - Self-Propelled Heavy Artille- ry - un soi de tanc dotat cu un tun de 155 de milimetri, lan- sator de proiectile, cu o razã de acåiune de 24,7 km. Cei doi militari de la acest punct - un sergent æi un soldat, care se ocupau de mijlocul de luptã - m-au invitat în tanc pentru a-mi arãta cum funcåioneazã tunul. Coordonatele åintei sînt date de cãtre un compu- ter de la bord, soldatul avînd drept singurã misiune de a apãsa pe butonul care încarcã automat tunul æi declanæeazã focul. La cîteva sute de metri de acest punct, ne-am docu- mentat asupra unui alt mijloc de luptã al trupelor britanice din cadrul NATO - antiaeria- na Stormer - Self ca æi mai înainte la Propelled Air De- fence Weapon System, al cã- rui radar pîndea un eventual avion inamic. Spre mirarea jurnaliætilor ruæi din grup (unul de la ITAR TASS æi unul de la Gazeta Trud), gaz- dele n-au lãsat o clipã impre- sia c-ar exista secrete milita- re. Ne-au rãspuns la toate în- trebãrile: spre ce direcåie ar fi mai bine sã porneas- cã atacul terestru (spre Serbia, aflatã la 10 km, æi nu spre Kosovo, pentru cã în faåã sînt munåii), cum funcåio- neazã armamentul, ce sa- lariu are un soldat (1 400 de dolari pe lunã) de unde îæi fac rost de åigãri. Aceas- tã familiaritate îæi are expli- caåia nu numai în educaåia de tip occidental, dar æi în faptul cã armata britanicã e una de profesioniæti. Pentru cei de la Bateria 52, a sta la cîåiva ki- lometri de Kosovo, pentru a se apãra în caz de atac sîrbesc e un job. Cum probabil un job va fi æi angajarea bãtãliei pe viaåã æi pe moarte dacã pînã la urmã se va decide o invazie terestrã. Pînã acum, cei de la Bateria 52, sosiåi lîngã Matice doar de trei sãptãmîni pentru a constitui, probabil, unul din nucleele foråei care va intra în Kosovo, n-au avut probleme cu armata sîrbeas- cã. Nici nu cred cã vor avea, cîtã vreme stau în Macedo- nia, dat fiind cã militarii sîrbi aflaåi la cîåiva kilometri sînt preocupaåi doar de apãrarea teritoriului naåional. Deæi liderii militari ai NATO agitã chestiunea unui posibil atac sîrbesc împotriva Macedoniei, drept pentru care au fost diz- locate la graniåã trupe de ar- tilerie terestrã æi antiaerianã, rãzboiul e, pentru militarii de lîngã Matice, la 20 km de Ko- sovo, o prezenåã doar prin ex- ploziile pe care le aud de din- colo de munåi provocate de rachetele de croazierã. L a plecare, le-am urat gazdelor sã fie pace. Din surîsul lor am înåeles cã e lucrul pe care æi-l doresc æi ei cel mai tare. Deocamdatã se confruntã doar cu dificultãåile specifice stãrii de alarmã. Altfel vor fi însã lucrurile cînd vor primi ordin sã inva- deze Serbia. Cã æi militarii NATO vor pace mi-am dat seama vineri seara, la întoar- cerea la Londra. Ofiåerul de presã care ne-a însoåit ne-a spus, în timp ce mergeam amîndoi spre staåia de me- trou (el pentru a ajunge aca- sã, eu pentru a da o raitã prin centru), cã Miloæevici a accep- tat planul G8. Am cãzut de acord amîndoi cã e o mare veste, deoarece toatã lumea vrea o soluåie negociatã, în urma cãreia militarii NATO ar intra în Kosovo ca foråã de pace. Întors la hotel am dat imediat pe CNN. Nici vorbã de pace! Însoåitorul nostru luase drept accept al lui Milo- æevici declaraåia ambiguã a lui Cernomîrdin. Aæadar, æi eu æi ofiåerul ne-am bucurat degeaba. (continuare în pagina 4) pagina 3 România a ajuns croitorul Europei pagina 7 Sare æi piper dialog româno-român + top secret Extremiætii åigani cer drepturi colective æi universitate åigãneascã la Cluj Argumentul organizaåiei „Æatra“ este imbatabil: în câåiva ani, åiganii vor fi majoritari Sâmbãtã a avt loc la Cluj seminarul „Posibilitãåile politicii publice pentru combaterea fenomenului de discriminare“, organizat de Departamentul pentru Protecåia Minoritãåilor Naåionale din guvernul României. La lucrãri a participat titularul acestui departament, Ko- vacs Peter Ekstein, care a dorit sã afle modul în care organizaåiile åi- gãneæti privesc aceastã chestiune. Organizaåia studenåilor æi tinerilor åigani - „Æatra-Vatra“ - care se considerã reprezentanta aripii extre- miste a åigãnimii, i-a cerut sprijinul ministrului Ekstein pentru consti- tuirea unei naåiuni transfrontaliere, care sã fie guvernatã de un stat propriu. În condiåiile în care „statul naåional român este pe moarte“, viitorul stat åigãnesc va smulge teritorii din România, Ungaria, Ucrai- na æi Iugoslavia. Pânã la concretizarea acestui vis, „Æatra“ i-a mai cerut sprijinul ministrului minoritãåilor pentru acordarea drepturilor colective æi universitate åigãneascã la Cluj. Åiganii din „Æatra“ se considerã îndreptãåiåi sã cearã aceste lucruri, deoarece „în maxi- mum 20 de ani actuala majoritate din Transilvania nu va mai fi o ma- joritate, iar minoritatea åigãneascã va deveni majoritarã“. Ministrul Ekstein s-a declarat încântat de solicitãrile åiganilor în privinåa drepturilor colective æi a universitãåii åigãneæti la Cluj. „Nu pot dezaproba ideea unei astfel de universitãåi, pentru cã fiecare cetã- åean are dreptul la identiate naåionalã æi cultualã.“ Ion NOVÃCESCU Politic Petre Roman va fi reconfirmat preæedinte al PD pagina 4 Învãåãmânt Mâine începe examenul de capacitate pentru absolvenåii clasei a VIII-a pagina 5 Social Au apãrut bãuturi alcoolice contrafãcute cu etichete originale pagina 5 Externe Serghei Stepaæin, noua stea a politicii ruse pagina 11 Editorial La unul din punctele de la care ar putea porni invadarea terestrã a Serbiei NU ÆTIU CUM AU TRECUT CELE 28 DE ORE DE CÂND SUNT ÎN CAPITALA IUGOSLAVIEI. Imagini disparate se lipesc pe retinã, într-un ritm ameåitor, æi colajul e dadaist. Admir verticalitatea unui popor unic, într-o Europã oblicã, strâmbã, curbatã de vasalitate... Caldurã mare, salã fãrã aer condiåionat, jurnaliætii lumii plictisiåi æi transpiraåi, într-un sfâræit de conferinåã de presã... O Ingrid oarecare, într-o englezã cu ac- cent german, cere la celular ultimele „indicaåii preåi- oase“ æefilor ei de undeva. Vrea sã ætie ce a vãzut æi ce a auzit aici... Luându-se satelitul, încercând sã se taie INTER- NET-ul, rãzând cu rachete reåelele de comunicaåie, se pune cãluæul în gura Iugoslaviei. Iatã, CNN-ul minte ca la balamuc: astã-noapte, Belgradul a fost ocolit de bombardamente. La 23.24, pe acoperiæ, urmãream cu un prieten baletul sateliåilor militari, stelele anunåã- toare de moarte æi snopurile de proiectile ale antiae- rienei. Lunã plinã, luminã suprarealistã, tocmai bunã de vânat îngeri, copii nevinovaåi. Nu vedem avioane- le, nu trec prin faåa lunii. Nici azi, la 8.46, duminicã di- mineaåã, Belgradul n-a fost ocolit. Eram la Patriarhie, lume multã, scenã dintr-un film de Tarkovski. Cate- drala e plinã de fân proaspãt cosit, presãrat pe jos. Lumea împleteæte coroniåe din flori de câmp. E a cincizeci æi una zi de la Paæte, atunci când spiritul Mântuitorului s-a arãtat, æi cea de-a æaizeci æi æasea zi de bombardamente. Ies din locaæul sfânt, o bufniturã asurzitoare mã aduce pe pãmânt dintr-o altã dimen- siune. Pe stradã nimeni nu tresare. A fost, oare, rãge- tul unui æoarece zburãtor, al unui liliac ? Eugen MIHÃESCU, Belgrad, 30 mai 1999 Prima de Paæti vine cu întârziere Ulei, ouã æi ciolane pentru salariaåii de la Roman SA Dupã douã luni de proteste în curtea întreprinderii æi dupã ce æi-au pierdut speranåa cã vor primi ceva de Paæti, salariaåii de la Roman SA Braæov au parte de surprizã. Fiecare dintre cei 13.000 de angajaåi vor primi sãptãmâna aceasta produse alimentare în valoare de 270.000 lei. Oamenii au de ales între trei tipuri de pachete. Primul conåine cinci kilograme de carne tocatã æi patru kilograme de pulpe æi piept de pui, al doilea conåine zece litri de ulei æi câte douã kilograme de pulpe æi piept de pui, a treia variantã 30 de ouã, douã kilograme de pulpã de porc, un kilogram de slãninã æi un kilogram de ciolane. Astãzi æi mâine, muncitorii de la Roman trebuie sã opteze pentru una din cele trei variante. Furnizarea acestora va fi plãtitã în piese de schimb pentru camioane. Cristina BÃILÃ Fiesta în Giuleæti Greva generalã a muncitorilor regiei Metrorex Trenurile de metrou nu circulã pânã la ora 16.00 RATB a scos pe trasee tot parcul auto Astãzi, pânã la ora 16.00, circulaåia trenurilor de metrou va fi paralizatã, muncitorii regiei Metrorex intrând în grevã generalã. Greva salariaåilor din metrou se va desfãæura pânã când revendi- cãrile care au dus la aceastã stare de fapt vor fi soluåionate. Dat fiind faptul cã legea prevede cã, în cazul declanæãrii unui conflict de muncã, trebuie asiguratã o treime din activitatea transportului subte - ran, chiar dacã este vorba de grevã generalã, începând cu ora 16.00, circulaåia trenurilor de metrou va fi reluatã. Sindicatele din Me - trou protesteazã pentru cã guvernanåii ignorã sistematic revendi- cãrile lor, refuzând sã le soluåioneze. Ei cer recunoaæterea bolilor profesionale, crearea unor condiåii de muncã mai bune æi clarificarea situaåiei financiare a Metrorex. O altã problemã care a stârnit nemul- åumirea salariaåilor este datã de faptul cã prima promisã pentru sãrbãtorile de Paæti nu a fost datã nici pânã acum. Datã fiind aglomerarea circulaåiei de suprafaåã, RATB-ul a luat mãsuri speciale. A scos pe trasee tot parcul auto avut în dotare (483 de tramvaie, 226 de troleibuze æi 980 de autobuze). Salariaåii RATB sunt alãturi de colegii lor de la metrou, considerând protestul perfect justificat. Cãtãlin ZAVARA Ion Cristoiu Dupã victoria împotriva Universitãåii Craiova, Rapidul a cucerit cel de-al doilea titlu din istoria clubului paginile 12, 13 O nouã dovadã cã NATO nu vrea pace Tony Blair: „Ne vom lupta pânã îl vedem pe Miloæevici dupã gratii“ Declaraåia a fost acordatã în exclusivitate pentru cotidianul britanic „The Sun“ n Deæi preæedintele Iugoslaviei a acceptat planul de pace al G 8, NATO îæi intensificã bombardamentele n Presa britanicã dezvãluie chiar cã aliaåii ar pregãti o foråã de 150.000 de soldaåi pentru invadarea Iugoslaviei, fãcându-se apel inclusiv la medici æi infirmiere pagina 3
-
Upload
gabioprearulz -
Category
Documents
-
view
6 -
download
0
description
Cotidianul radu vasile
Transcript of Cot i Dian Ul 31051999
Director ION CRISTOIUAnul IX, numãrul 323 (2368), luni, 31 mai 1999, 20 pagini, douã ediåii, 2000 lei
Adresã pe Internet: www.cotidianul.ro
În bãtaia puætii
Ultimele evaluãri pe care or-ganismele internaåionale spe-cializate le-au fãcut cu privirela nivelul corupåiei în lumereconfirmã pe aceastã temãevoluåiile constant negative dinRomânia. Organizaåia Transpa-rency International a dat recentpublicitãåii un clasament cu-prinzând 85 de state ale lumiisupuse monitorizãriicu privire la nivelulcorupåiei. Danemarca,Finlanda æi Suediaocupã, în ordinea a-ceasta, primele treilocuri ale clasamentu-lui, reprezentând åãriîn care corupåia estepractic inexistentã. Româniaocupã locul 63. Din 85 de åãri!Asta în condiåiile în care deaproape un deceniu, dar maiales dupã 1996, „lupta împotri-va corupåiei“ a fost proclamatãde guvernele de la Bucureætidrept „o prioritate de interesnaåional“.
Este un loc comun, indiscu-tabil, chiar æi pentru cititorul
mai puåin avizat, cã pentru Ro-mânia cele mai grave douãconsecinåe ale corupåiei suntevaziunea fiscalã æi alungareainvestitorilor strãini. Pânã în1996 autoritãåile fãceau pu-blice periodic evaluãri propriicu privire la amploarea evaziu-nii fiscale æi a „economiei sub-terane“. În ultimii ani ai guver-
nãrii Iliescu cifrele in-dicau adesea un niveldincolo de jumãtateaprodusului intern brut.Dupã 1996 asemeneastatistici nu au mai fostdate publicitãåii. Per-sonal am însã suficien-te motive sã cred cã
dacã lucrurile nu s-au agravatcumva încã æi mai mult, nici nuau avut cum sã se ameliorezesemnificativ. Æi asta pentru cãîn cei aproape trei ani trecuåide la ultimele alegeri eu nugãsesc cã s-a întâmplat cevacu adevãrat semnificativ, denaturã sã amelioreze situaåiadespre care vorbesc.
(continuare în pagina 5)
Valerian Stan
BNR încearcã sã previnã generalizarea neîncrederii în sistemul bancar
Corupåia - vechea poveste (I)
Sub sem-nul trans-
parenåei adevã-rate, de tip oc-cidental, cãlãto-ria noastrã dedocumentare a
inclus æi vizita la Bateria 52din cadrul Regimentului 4Regal de Artilerie, principalaforåã militarã britanicã dincadrul trupelor NATO dizlo-cate în Macedonia. Bateria,numãrînd 80 de oameni, seaflã lîngã satul Matice, locuitde albanezi macedoneni, spo-riåi ca numãr în ultimul timpprin venirea refugiaåilor dinKosovo. Militarii englezi, caæi militarii NATO în general,se simt în largul lor aici. Deæiconstituiåi într-o foråã de apã-rare, reprezentînd unul din-tre punctele cele mai apropia-te de Kosovo (20 de km), deunde ar putea pleca un even-tual atac terestru, ei se ocupãæi de viaåa celor din sat, åã-rani albanezi sãraci, utilizîndca principal mijloc de muncãæi transport mãgarul. Dupãce am vizitat douã dintrepunctele bateriei, gazdele ne-audus la æcoala din sat undemai mulåi militari lãsaserãpuætile mitralierã, marcaSA80, æi puseserã mîna pemistrii æi bidinele. La sosireacu maæinile, am asistat laobiænuitul spectacol pe care-ldau albanezii, indiferent cãsînt sau nu refugiaåi, cîndapar vehiculele NATO. Amfost înconjuraåi imediat de oceatã de copii în bluze æi pan-taloni scuråi cu inscripåii genU.S.A., England, dovadã cã leprimiserã cadouri de la mili-tarii englezi. Netam-nesam eiau prins a striga NATO!NATO! æi a face semnul Victo-riei. Urmînd parcã o lecåie în-vãåatã, cînd colegul maghiar,reporter la un post de televi-ziune din Budapesta, a înce-put sã-i filmeze, ei s-au orîn-duit rapid într-un grup com-pact pus pe lozinci de simpa-tie faåã de foråele eliberatoareale Alianåei Nord-Atlantice.Expresie a modului prietenosîn care se pregãtesc pentru aintra în Kosovo, militariibritanici sînt vizitaåi zilnic, lapunctele de luptã ale Bate-riei, de copii din sat, care ceråigãri æi mîncare. Alta e însãatmosfera în satele sîrbeætidin Macedonia. Pentru aajunge la Bateria 52, a tre-buit sã trecem prin satul sîr-besc Lukovar. Am vãzut pere-åii principalelor clãdiri acope-riåi de inscripåii gen: Nu dãmSerbia!; Trãiascã Iugosla-via!; Jos NATO! De la însoåi-tori aflãm cã au avut proble-me prin astfel de sate sîrbeætiîn primele zile dupã declanæa-rea loviturilor aeriene. Maæi-nile NATO au fost lovite cupietre. Deæi lucrurile s-au mailiniætit, totuæi cele douãmicrobuze cu care cãlãtorimsînt escortate de douã maæinimilitare ale NATO. Militariide la Baterie nu fac prea ma-re caz de aceastã ostilitate.Ca æi la Comandamentul Bri-gãzii numãrul 4 de lîngã Pe-trovaå, ca æi la Regimentul 28de la Korce, din sudul Alba-niei, m-a surprins familiari-tatea celor vizitaåi. La unuldin punctele Bateriei am fã-cut cunoætinåã cu o armã deartilerie a NATO - A.S.90 -Self-Propelled Heavy Artille-ry - un soi de tanc dotat cu untun de 155 de milimetri, lan-sator de proiectile, cu o razãde acåiune de 24,7 km. Cei doimilitari de la acest punct - unsergent æi un soldat, care seocupau de mijlocul de luptã -
m-au invitat în tanc pentrua-mi arãta cum funcåioneazãtunul. Coordonatele åinteisînt date de cãtre un compu-ter de la bord, soldatul avînddrept singurã misiune de aapãsa pe butonul care încarcãautomat tunul æi declanæeazãfocul. La cîteva sute de metride acest punct, ne-am docu-mentat asupra unui alt mijlocde luptã al trupelor britanicedin cadrul NATO - antiaeria-na Stormer - Self ca æi maiînainte la Propelled Air De-fence Weapon System, al cã-rui radar pîndea un eventualavion inamic. Spre mirareajurnaliætilor ruæi din grup(unul de la ITAR TASS æiunul de la Gazeta Trud), gaz-dele n-au lãsat o clipã impre-sia c-ar exista secrete milita-re. Ne-au rãspuns la toate în-trebãrile: spre ce direcåiear fi mai bine sã porneas-cã atacul terestru (spreSerbia, aflatã la 10 km, æi nuspre Kosovo, pentru cã în faåãsînt munåii), cum funcåio-neazã armamentul, ce sa-lariu are un soldat (1 400de dolari pe lunã) de undeîæi fac rost de åigãri. Aceas-tã familiaritate îæi are expli-caåia nu numai în educaåia detip occidental, dar æi în faptulcã armata britanicã e una deprofesioniæti. Pentru cei de laBateria 52, a sta la cîåiva ki-lometri de Kosovo, pentru ase apãra în caz de atac sîrbesce un job. Cum probabil un jobva fi æi angajarea bãtãliei peviaåã æi pe moarte dacã pînãla urmã se va decide o invazieterestrã. Pînã acum, cei de laBateria 52, sosiåi lîngãMatice doar de trei sãptãmînipentru a constitui, probabil,unul din nucleele foråei careva intra în Kosovo, n-au avutprobleme cu armata sîrbeas-cã. Nici nu cred cã vor avea,cîtã vreme stau în Macedo-nia, dat fiind cã militarii sîrbiaflaåi la cîåiva kilometri sîntpreocupaåi doar de apãrareateritoriului naåional. Deæiliderii militari ai NATO agitãchestiunea unui posibil atacsîrbesc împotriva Macedoniei,drept pentru care au fost diz-locate la graniåã trupe de ar-tilerie terestrã æi antiaerianã,rãzboiul e, pentru militarii delîngã Matice, la 20 km de Ko-sovo, o prezenåã doar prin ex-ploziile pe care le aud de din-colo de munåi provocate derachetele de croazierã.
La plecare, le-am uratgazdelor sã fie pace.
Din surîsul lor am înåeles cã elucrul pe care æi-l doresc æi eicel mai tare. Deocamdatã seconfruntã doar cu dificultãåilespecifice stãrii de alarmã.Altfel vor fi însã lucrurilecînd vor primi ordin sã inva-deze Serbia. Cã æi militariiNATO vor pace mi-am datseama vineri seara, la întoar-cerea la Londra. Ofiåerul depresã care ne-a însoåit ne-aspus, în timp ce mergeamamîndoi spre staåia de me-trou (el pentru a ajunge aca-sã, eu pentru a da o raitã princentru), cã Miloæevici a accep-tat planul G8. Am cãzut deacord amîndoi cã e o mareveste, deoarece toatã lumeavrea o soluåie negociatã, înurma cãreia militarii NATOar intra în Kosovo ca foråã depace. Întors la hotel am datimediat pe CNN. Nici vorbãde pace! Însoåitorul nostruluase drept accept al lui Milo-æevici declaraåia ambiguã alui Cernomîrdin. Aæadar, æieu æi ofiåerul ne-am bucuratdegeaba.
(continuare în pagina 4)
pagina 3
România a ajuns croitorul
Europeipagina 7
Sare æi piper
dialog româno-român + top secret
Extremiætii åigani cer drepturicolective æi universitate åigãneascã
la ClujArgumentul organizaåiei „Æatra“ este imbatabil:
în câåiva ani, åiganii vor fi majoritariSâmbãtã a avt loc la Cluj seminarul „Posibilitãåile politicii publice
pentru combaterea fenomenului de discriminare“, organizat deDepartamentul pentru Protecåia Minoritãåilor Naåionale din guvernulRomâniei. La lucrãri a participat titularul acestui departament, Ko-vacs Peter Ekstein, care a dorit sã afle modul în care organizaåiile åi -gãneæti privesc aceastã chestiune. Organizaåia studenåilor æi tineriloråigani - „Æatra-Vatra“ - care se considerã reprezentanta aripii extre-miste a åigãnimii, i-a cerut sprijinul ministrului Ekstein pentru consti -tuirea unei naåiuni transfrontaliere, care sã fie guvernatã de un statpropriu. În condiåiile în care „statul naåional român este pe moarte“,viitorul stat åigãnesc va smulge teritorii din România, Ungaria, Ucrai-na æi Iugoslavia. Pânã la concretizarea acestui vis, „Æatra“ i-a maicerut sprijinul ministrului minoritãåilor pentru acordarea drepturilorcolective æi universitate åigãneascã la Cluj. Åiganii din „Æatra“ seconsiderã îndreptãåiåi sã cearã aceste lucruri, deoarece „în maxi-mum 20 de ani actuala majoritate din Transilvania nu va mai fi o ma-joritate, iar minoritatea åigãneascã va deveni majoritarã“.
Ministrul Ekstein s-a declarat încântat de solicitãrile åiganilor înprivinåa drepturilor colective æi a universitãåii åigãneæti la Cluj. „Nu potdezaproba ideea unei astfel de universitãåi, pentru cã fiecare cetã-åean are dreptul la identiate naåionalã æi cultualã.“
Ion NOVÃCESCU
Politic
Petre Roman va fireconfirmat preæedinteal PD
pagina 4
Învãåãmânt
Mâine începe examenulde capacitate pentruabsolvenåii clasei a VIII-a
pagina 5
Social
Au apãrut bãuturialcoolice contrafãcutecu etichete originale
pagina 5
Externe
Serghei Stepaæin, nouastea a politicii ruse
pagina 11
EditorialLa unul din punctele de la care ar putea
porni invadarea terestrã a Serbiei
NU ÆTIU CUM AU TRECUT CELE 28 DE ORE DECÂND SUNT ÎN CAPITALA IUGOSLAVIEI. Imaginidisparate se lipesc pe retinã, într-un ritm ameåitor, æicolajul e dadaist. Admir verticalitatea unui popor unic,într-o Europã oblicã, strâmbã, curbatã de vasalitate...
Caldurã mare, salã fãrã aer condiåionat, jurnaliætiilumii plictisiåi æi transpiraåi, într-un sfâræit de conferinåãde presã... O Ingrid oarecare, într-o englezã cu ac-cent german, cere la celular ultimele „indicaåii preåi-oase“ æefilor ei de undeva. Vrea sã ætie ce a vãzut æice a auzit aici...
Luându-se satelitul, încercând sã se taie INTER-NET-ul, rãzând cu rachete reåelele de comunicaåie, sepune cãluæul în gura Iugoslaviei. Iatã, CNN-ul minteca la balamuc: astã-noapte, Belgradul a fost ocolit debombardamente. La 23.24, pe acoperiæ, urmãreamcu un prieten baletul sateliåilor militari, stelele anunåã-toare de moarte æi snopurile de proiectile ale antiae-rienei. Lunã plinã, luminã suprarealistã, tocmai bunãde vânat îngeri, copii nevinovaåi. Nu vedem avioane-le, nu trec prin faåa lunii. Nici azi, la 8.46, duminicã di-mineaåã, Belgradul n-a fost ocolit. Eram la Patriarhie,lume multã, scenã dintr-un film de Tarkovski. Cate-drala e plinã de fân proaspãt cosit, presãrat pe jos.Lumea împleteæte coroniåe din flori de câmp. E acincizeci æi una zi de la Paæte, atunci când spiritulMântuitorului s-a arãtat, æi cea de-a æaizeci æi æasea zide bombardamente. Ies din locaæul sfânt, o bufniturãasurzitoare mã aduce pe pãmânt dintr-o altã dimen-siune. Pe stradã nimeni nu tresare. A fost, oare, rãge-tul unui æoarece zburãtor, al unui liliac ?
Eugen MIHÃESCU,Belgrad, 30 mai 1999
Prima de Paæti vine cu întârziere
Ulei, ouã æi ciolanepentru salariaåii de la Roman SA
Dupã douã luni de proteste în curteaîntreprinderii æi dupã ce æi-au pierdut speranåa cãvor primi ceva de Paæti, salariaåii de la Roman SABraæov au parte de surprizã. Fiecare dintre cei13.000 de angajaåi vor primi sãptãmâna aceastaproduse alimentare în valoare de 270.000 lei.Oamenii au de ales între trei tipuri de pachete.Primul conåine cinci kilograme de carne tocatã æipatru kilograme de pulpe æi piept de pui, al doileaconåine zece litri de ulei æi câte douã kilograme depulpe æi piept de pui, a treia variantã 30 de ouã,douã kilograme de pulpã de porc, un kilogram deslãninã æi un kilogram de ciolane. Astãzi æi mâine,muncitorii de la Roman trebuie sã opteze pentruuna din cele trei variante. Furnizarea acestora vafi plãtitã în piese de schimb pentru camioane.
Cristina BÃILÃ
Fiesta în Giuleæti
Greva generalã a muncitorilor regiei Metrorex
Trenurile de metrou nucirculã pânã la ora 16.00
RATB a scos pe trasee tot parcul autoAstãzi, pânã la ora 16.00, circulaåia trenurilor de metrou va fi
paralizatã, muncitorii regiei Metrorex intrând în grevã generalã.Greva salariaåilor din metrou se va desfãæura pânã când revendi-cãrile care au dus la aceastã stare de fapt vor fi soluåionate. Dat fiindfaptul cã legea prevede cã, în cazul declanæãrii unui conflict demuncã, trebuie asiguratã o treime din activitatea transportului subte-ran, chiar dacã este vorba de grevã generalã, începând cu ora16.00, circulaåia trenurilor de metrou va fi reluatã. Sindicatele din Me-trou protesteazã pentru cã guvernanåii ignorã sistematic revendi-cãrile lor, refuzând sã le soluåioneze. Ei cer recunoaæterea bolilorprofesionale, crearea unor condiåii de muncã mai bune æi clarificareasituaåiei financiare a Metrorex. O altã problemã care a stârnit nemul-åumirea salariaåilor este datã de faptul cã prima promisã pentrusãrbãtorile de Paæti nu a fost datã nici pânã acum.
Datã fiind aglomerarea circulaåiei de suprafaåã, RATB-ul a luatmãsuri speciale. A scos pe trasee tot parcul auto avut în dotare (483de tramvaie, 226 de troleibuze æi 980 de autobuze). Salariaåii RATBsunt alãturi de colegii lor de la metrou, considerând protestul perfectjustificat.
Cãtãlin ZAVARA
Ion Cristoiu
Dupã victoria împotriva Universitãåii Craiova, Rapidul a cucerit cel de-al doilea titlu din istoria clubuluipaginile 12, 13
O nouã dovadã cã NATO nu vrea pace
Tony Blair: „Ne vom luptapânã îl vedem pe Miloæevicidupã gratii“
Declaraåia a fost acordatã în exclusivitate pentru cotidianul britanic „The Sun“
n Deæi preæedintele Iugoslaviei a acceptat planul de pace alG 8, NATO îæi intensificã bombardamentele
n Presa britanicã dezvãluie chiar cã aliaåii ar pregãti oforåã de 150.000 de soldaåi pentru invadarea Iugoslaviei,fãcându-se apel inclusiv la medici æi infirmiere
pagina 3
