Director ION CRISTOIUAnul IX, numãrul 323 (2368), luni, 31 mai 1999, 20 pagini, douã ediåii, 2000 lei

Adresã pe Internet: www.cotidianul.ro

În bãtaia puætii

Ultimele evaluãri pe care or-ganismele internaåionale spe-cializate le-au fãcut cu privirela nivelul corupåiei în lumereconfirmã pe aceastã temãevoluåiile constant negative dinRomânia. Organizaåia Transpa-rency International a dat recentpublicitãåii un clasament cu-prinzând 85 de state ale lumiisupuse monitorizãriicu privire la nivelulcorupåiei. Danemarca,Finlanda æi Suediaocupã, în ordinea a-ceasta, primele treilocuri ale clasamentu-lui, reprezentând åãriîn care corupåia estepractic inexistentã. Româniaocupã locul 63. Din 85 de åãri!Asta în condiåiile în care deaproape un deceniu, dar maiales dupã 1996, „lupta împotri-va corupåiei“ a fost proclamatãde guvernele de la Bucureætidrept „o prioritate de interesnaåional“.

Este un loc comun, indiscu-tabil, chiar æi pentru cititorul

mai puåin avizat, cã pentru Ro-mânia cele mai grave douãconsecinåe ale corupåiei suntevaziunea fiscalã æi alungareainvestitorilor strãini. Pânã în1996 autoritãåile fãceau pu-blice periodic evaluãri propriicu privire la amploarea evaziu-nii fiscale æi a „economiei sub-terane“. În ultimii ani ai guver-

nãrii Iliescu cifrele in-dicau adesea un niveldincolo de jumãtateaprodusului intern brut.Dupã 1996 asemeneastatistici nu au mai fostdate publicitãåii. Per-sonal am însã suficien-te motive sã cred cã

dacã lucrurile nu s-au agravatcumva încã æi mai mult, nici nuau avut cum sã se ameliorezesemnificativ. Æi asta pentru cãîn cei aproape trei ani trecuåide la ultimele alegeri eu nugãsesc cã s-a întâmplat cevacu adevãrat semnificativ, denaturã sã amelioreze situaåiadespre care vorbesc.

(continuare în pagina 5)

Valerian Stan

BNR încearcã sã previnã generalizarea neîncrederii în sistemul bancar

Corupåia - vechea poveste (I)

Sub sem-nul trans-

parenåei adevã-rate, de tip oc-cidental, cãlãto-ria noastrã dedocumentare a

inclus æi vizita la Bateria 52din cadrul Regimentului 4Regal de Artilerie, principalaforåã militarã britanicã dincadrul trupelor NATO dizlo-cate în Macedonia. Bateria,numãrînd 80 de oameni, seaflã lîngã satul Matice, locuitde albanezi macedoneni, spo-riåi ca numãr în ultimul timpprin venirea refugiaåilor dinKosovo. Militarii englezi, caæi militarii NATO în general,se simt în largul lor aici. Deæiconstituiåi într-o foråã de apã-rare, reprezentînd unul din-tre punctele cele mai apropia-te de Kosovo (20 de km), deunde ar putea pleca un even-tual atac terestru, ei se ocupãæi de viaåa celor din sat, åã-rani albanezi sãraci, utilizîndca principal mijloc de muncãæi transport mãgarul. Dupãce am vizitat douã dintrepunctele bateriei, gazdele ne-audus la æcoala din sat undemai mulåi militari lãsaserãpuætile mitralierã, marcaSA80, æi puseserã mîna pemistrii æi bidinele. La sosireacu maæinile, am asistat laobiænuitul spectacol pe care-ldau albanezii, indiferent cãsînt sau nu refugiaåi, cîndapar vehiculele NATO. Amfost înconjuraåi imediat de oceatã de copii în bluze æi pan-taloni scuråi cu inscripåii genU.S.A., England, dovadã cã leprimiserã cadouri de la mili-tarii englezi. Netam-nesam eiau prins a striga NATO!NATO! æi a face semnul Victo-riei. Urmînd parcã o lecåie în-vãåatã, cînd colegul maghiar,reporter la un post de televi-ziune din Budapesta, a înce-put sã-i filmeze, ei s-au orîn-duit rapid într-un grup com-pact pus pe lozinci de simpa-tie faåã de foråele eliberatoareale Alianåei Nord-Atlantice.Expresie a modului prietenosîn care se pregãtesc pentru aintra în Kosovo, militariibritanici sînt vizitaåi zilnic, lapunctele de luptã ale Bate-riei, de copii din sat, care ceråigãri æi mîncare. Alta e însãatmosfera în satele sîrbeætidin Macedonia. Pentru aajunge la Bateria 52, a tre-buit sã trecem prin satul sîr-besc Lukovar. Am vãzut pere-åii principalelor clãdiri acope-riåi de inscripåii gen: Nu dãmSerbia!; Trãiascã Iugosla-via!; Jos NATO! De la însoåi-tori aflãm cã au avut proble-me prin astfel de sate sîrbeætiîn primele zile dupã declanæa-rea loviturilor aeriene. Maæi-nile NATO au fost lovite cupietre. Deæi lucrurile s-au mailiniætit, totuæi cele douãmicrobuze cu care cãlãtorimsînt escortate de douã maæinimilitare ale NATO. Militariide la Baterie nu fac prea ma-re caz de aceastã ostilitate.Ca æi la Comandamentul Bri-gãzii numãrul 4 de lîngã Pe-trovaå, ca æi la Regimentul 28de la Korce, din sudul Alba-niei, m-a surprins familiari-tatea celor vizitaåi. La unuldin punctele Bateriei am fã-cut cunoætinåã cu o armã deartilerie a NATO - A.S.90 -Self-Propelled Heavy Artille-ry - un soi de tanc dotat cu untun de 155 de milimetri, lan-sator de proiectile, cu o razãde acåiune de 24,7 km. Cei doimilitari de la acest punct - unsergent æi un soldat, care seocupau de mijlocul de luptã -

m-au invitat în tanc pentrua-mi arãta cum funcåioneazãtunul. Coordonatele åinteisînt date de cãtre un compu-ter de la bord, soldatul avînddrept singurã misiune de aapãsa pe butonul care încarcãautomat tunul æi declanæeazãfocul. La cîteva sute de metride acest punct, ne-am docu-mentat asupra unui alt mijlocde luptã al trupelor britanicedin cadrul NATO - antiaeria-na Stormer - Self ca æi maiînainte la Propelled Air De-fence Weapon System, al cã-rui radar pîndea un eventualavion inamic. Spre mirareajurnaliætilor ruæi din grup(unul de la ITAR TASS æiunul de la Gazeta Trud), gaz-dele n-au lãsat o clipã impre-sia c-ar exista secrete milita-re. Ne-au rãspuns la toate în-trebãrile: spre ce direcåiear fi mai bine sã porneas-cã atacul terestru (spreSerbia, aflatã la 10 km, æi nuspre Kosovo, pentru cã în faåãsînt munåii), cum funcåio-neazã armamentul, ce sa-lariu are un soldat (1 400de dolari pe lunã) de undeîæi fac rost de åigãri. Aceas-tã familiaritate îæi are expli-caåia nu numai în educaåia detip occidental, dar æi în faptulcã armata britanicã e una deprofesioniæti. Pentru cei de laBateria 52, a sta la cîåiva ki-lometri de Kosovo, pentru ase apãra în caz de atac sîrbesce un job. Cum probabil un jobva fi æi angajarea bãtãliei peviaåã æi pe moarte dacã pînãla urmã se va decide o invazieterestrã. Pînã acum, cei de laBateria 52, sosiåi lîngãMatice doar de trei sãptãmînipentru a constitui, probabil,unul din nucleele foråei careva intra în Kosovo, n-au avutprobleme cu armata sîrbeas-cã. Nici nu cred cã vor avea,cîtã vreme stau în Macedo-nia, dat fiind cã militarii sîrbiaflaåi la cîåiva kilometri sîntpreocupaåi doar de apãrareateritoriului naåional. Deæiliderii militari ai NATO agitãchestiunea unui posibil atacsîrbesc împotriva Macedoniei,drept pentru care au fost diz-locate la graniåã trupe de ar-tilerie terestrã æi antiaerianã,rãzboiul e, pentru militarii delîngã Matice, la 20 km de Ko-sovo, o prezenåã doar prin ex-ploziile pe care le aud de din-colo de munåi provocate derachetele de croazierã.

La plecare, le-am uratgazdelor sã fie pace.

Din surîsul lor am înåeles cã elucrul pe care æi-l doresc æi eicel mai tare. Deocamdatã seconfruntã doar cu dificultãåilespecifice stãrii de alarmã.Altfel vor fi însã lucrurilecînd vor primi ordin sã inva-deze Serbia. Cã æi militariiNATO vor pace mi-am datseama vineri seara, la întoar-cerea la Londra. Ofiåerul depresã care ne-a însoåit ne-aspus, în timp ce mergeamamîndoi spre staåia de me-trou (el pentru a ajunge aca-sã, eu pentru a da o raitã princentru), cã Miloæevici a accep-tat planul G8. Am cãzut deacord amîndoi cã e o mareveste, deoarece toatã lumeavrea o soluåie negociatã, înurma cãreia militarii NATOar intra în Kosovo ca foråã depace. Întors la hotel am datimediat pe CNN. Nici vorbãde pace! Însoåitorul nostruluase drept accept al lui Milo-æevici declaraåia ambiguã alui Cernomîrdin. Aæadar, æieu æi ofiåerul ne-am bucuratdegeaba.

(continuare în pagina 4)

pagina 3

România a ajuns croitorul

Europeipagina 7

Sare æi piper

dialog româno-român + top secret

Extremiætii åigani cer drepturicolective æi universitate åigãneascã

la ClujArgumentul organizaåiei „Æatra“ este imbatabil:

în câåiva ani, åiganii vor fi majoritariSâmbãtã a avt loc la Cluj seminarul „Posibilitãåile politicii publice

pentru combaterea fenomenului de discriminare“, organizat deDepartamentul pentru Protecåia Minoritãåilor Naåionale din guvernulRomâniei. La lucrãri a participat titularul acestui departament, Ko-vacs Peter Ekstein, care a dorit sã afle modul în care organizaåiile åi -gãneæti privesc aceastã chestiune. Organizaåia studenåilor æi tineriloråigani - „Æatra-Vatra“ - care se considerã reprezentanta aripii extre-miste a åigãnimii, i-a cerut sprijinul ministrului Ekstein pentru consti -tuirea unei naåiuni transfrontaliere, care sã fie guvernatã de un statpropriu. În condiåiile în care „statul naåional român este pe moarte“,viitorul stat åigãnesc va smulge teritorii din România, Ungaria, Ucrai-na æi Iugoslavia. Pânã la concretizarea acestui vis, „Æatra“ i-a maicerut sprijinul ministrului minoritãåilor pentru acordarea drepturilorcolective æi universitate åigãneascã la Cluj. Åiganii din „Æatra“ seconsiderã îndreptãåiåi sã cearã aceste lucruri, deoarece „în maxi-mum 20 de ani actuala majoritate din Transilvania nu va mai fi o ma-joritate, iar minoritatea åigãneascã va deveni majoritarã“.

Ministrul Ekstein s-a declarat încântat de solicitãrile åiganilor înprivinåa drepturilor colective æi a universitãåii åigãneæti la Cluj. „Nu potdezaproba ideea unei astfel de universitãåi, pentru cã fiecare cetã-åean are dreptul la identiate naåionalã æi cultualã.“

Ion NOVÃCESCU

Politic

Petre Roman va fireconfirmat preæedinteal PD

pagina 4

Învãåãmânt

Mâine începe examenulde capacitate pentruabsolvenåii clasei a VIII-a

pagina 5

Social

Au apãrut bãuturialcoolice contrafãcutecu etichete originale

pagina 5

Externe

Serghei Stepaæin, nouastea a politicii ruse

pagina 11

EditorialLa unul din punctele de la care ar putea

porni invadarea terestrã a Serbiei

NU ÆTIU CUM AU TRECUT CELE 28 DE ORE DECÂND SUNT ÎN CAPITALA IUGOSLAVIEI. Imaginidisparate se lipesc pe retinã, într-un ritm ameåitor, æicolajul e dadaist. Admir verticalitatea unui popor unic,într-o Europã oblicã, strâmbã, curbatã de vasalitate...

Caldurã mare, salã fãrã aer condiåionat, jurnaliætiilumii plictisiåi æi transpiraåi, într-un sfâræit de conferinåãde presã... O Ingrid oarecare, într-o englezã cu ac-cent german, cere la celular ultimele „indicaåii preåi-oase“ æefilor ei de undeva. Vrea sã ætie ce a vãzut æice a auzit aici...

Luându-se satelitul, încercând sã se taie INTER-NET-ul, rãzând cu rachete reåelele de comunicaåie, sepune cãluæul în gura Iugoslaviei. Iatã, CNN-ul minteca la balamuc: astã-noapte, Belgradul a fost ocolit debombardamente. La 23.24, pe acoperiæ, urmãreamcu un prieten baletul sateliåilor militari, stelele anunåã-toare de moarte æi snopurile de proiectile ale antiae-rienei. Lunã plinã, luminã suprarealistã, tocmai bunãde vânat îngeri, copii nevinovaåi. Nu vedem avioane-le, nu trec prin faåa lunii. Nici azi, la 8.46, duminicã di-mineaåã, Belgradul n-a fost ocolit. Eram la Patriarhie,lume multã, scenã dintr-un film de Tarkovski. Cate-drala e plinã de fân proaspãt cosit, presãrat pe jos.Lumea împleteæte coroniåe din flori de câmp. E acincizeci æi una zi de la Paæte, atunci când spiritulMântuitorului s-a arãtat, æi cea de-a æaizeci æi æasea zide bombardamente. Ies din locaæul sfânt, o bufniturãasurzitoare mã aduce pe pãmânt dintr-o altã dimen-siune. Pe stradã nimeni nu tresare. A fost, oare, rãge-tul unui æoarece zburãtor, al unui liliac ?

Eugen MIHÃESCU,Belgrad, 30 mai 1999

Prima de Paæti vine cu întârziere

Ulei, ouã æi ciolanepentru salariaåii de la Roman SA

Dupã douã luni de proteste în curteaîntreprinderii æi dupã ce æi-au pierdut speranåa cãvor primi ceva de Paæti, salariaåii de la Roman SABraæov au parte de surprizã. Fiecare dintre cei13.000 de angajaåi vor primi sãptãmâna aceastaproduse alimentare în valoare de 270.000 lei.Oamenii au de ales între trei tipuri de pachete.Primul conåine cinci kilograme de carne tocatã æipatru kilograme de pulpe æi piept de pui, al doileaconåine zece litri de ulei æi câte douã kilograme depulpe æi piept de pui, a treia variantã 30 de ouã,douã kilograme de pulpã de porc, un kilogram deslãninã æi un kilogram de ciolane. Astãzi æi mâine,muncitorii de la Roman trebuie sã opteze pentruuna din cele trei variante. Furnizarea acestora vafi plãtitã în piese de schimb pentru camioane.

Cristina BÃILÃ

Fiesta în Giuleæti

Greva generalã a muncitorilor regiei Metrorex

Trenurile de metrou nucirculã pânã la ora 16.00

RATB a scos pe trasee tot parcul autoAstãzi, pânã la ora 16.00, circulaåia trenurilor de metrou va fi

paralizatã, muncitorii regiei Metrorex intrând în grevã generalã.Greva salariaåilor din metrou se va desfãæura pânã când revendi-cãrile care au dus la aceastã stare de fapt vor fi soluåionate. Dat fiindfaptul cã legea prevede cã, în cazul declanæãrii unui conflict demuncã, trebuie asiguratã o treime din activitatea transportului subte-ran, chiar dacã este vorba de grevã generalã, începând cu ora16.00, circulaåia trenurilor de metrou va fi reluatã. Sindicatele din Me-trou protesteazã pentru cã guvernanåii ignorã sistematic revendi-cãrile lor, refuzând sã le soluåioneze. Ei cer recunoaæterea bolilorprofesionale, crearea unor condiåii de muncã mai bune æi clarificareasituaåiei financiare a Metrorex. O altã problemã care a stârnit nemul-åumirea salariaåilor este datã de faptul cã prima promisã pentrusãrbãtorile de Paæti nu a fost datã nici pânã acum.

Datã fiind aglomerarea circulaåiei de suprafaåã, RATB-ul a luatmãsuri speciale. A scos pe trasee tot parcul auto avut în dotare (483de tramvaie, 226 de troleibuze æi 980 de autobuze). Salariaåii RATBsunt alãturi de colegii lor de la metrou, considerând protestul perfectjustificat.

Cãtãlin ZAVARA

Ion Cristoiu

Dupã victoria împotriva Universitãåii Craiova, Rapidul a cucerit cel de-al doilea titlu din istoria clubuluipaginile 12, 13

O nouã dovadã cã NATO nu vrea pace

Tony Blair: „Ne vom luptapânã îl vedem pe Miloæevicidupã gratii“

Declaraåia a fost acordatã în exclusivitate pentru cotidianul britanic „The Sun“

n Deæi preæedintele Iugoslaviei a acceptat planul de pace alG 8, NATO îæi intensificã bombardamentele

n Presa britanicã dezvãluie chiar cã aliaåii ar pregãti oforåã de 150.000 de soldaåi pentru invadarea Iugoslaviei,fãcându-se apel inclusiv la medici æi infirmiere

pagina 3