Cot i Dian Ul 29041999
1
Roæu Albastru Galben Negru Director ION CRISTOIU Anul IX, numãrul 296 (2341), joi, 29 aprilie 1999, 12+16 pagini, douã ediåii, 2000 lei Adresã pe Internet: www.cotidianul.ro Pre limba scriitorului Nicolae Manoilescu este un nume citat frecvent de la o vre - me încoace. Motivul pentru care îl invoc priveæte o perioadã anu- me din biografia sa: cele douã luni (iulie - august 1940), cât a fãcut parte ca ministru de Exter- ne din „guvernul disperãrii re - gale“, cum îi spune el însuæi. Susåinãtor al reveni- rii prinåului iubãreå, ca- dorisit pe la începutu- rile restauraåiei cu ce- va grisine de ocazie, Manoilescu preferase sã se retragã dupã perdea, supãrat pe re- ge æi nedumerit de tra- tamentul ce i se aplicã. Basara - bean prin origini, zguduit de pier- derea teritoriilor de peste Prut, se hotãrãæte sã-i scrie lui Carol. Misiva trimisã la 1 iulie are un rãspuns imediat: Manoilescu se vede numit în guvernul Gigurtu, un industriaæ norocos, împreu- nã cu care depune jurãmântul la 4 iulie în faåa suveranului. Cartea lui de memorii meritã cititã. La 4 iulie 1940, Germania æi Italia puteau dispune în chip ab- solut de soarta noastrã æi aces- te douã åãri nu ne erau prietene, noteazã demnitarul care îæi va lega semnãtura de actul de la Belvedere de peste câteva sãp- tãmâni. La acea datã, constatã el, România se gãsea lipsitã de orice foråã militarã, izolatã, fãrã aliaåi æi fãrã prieteni, strânsã între Germania ostilã æi Rusia sovieti- cã, cel mult indiferentã. Un flash-back, pe cât de telegrafic pe atât de lãmuritor. La 7 noiembrie 1936, Gö- ring îi sugera lui Gh. Brãtianu ca România sã rãmânã neutrã într-un viitor rãzboi, o datã cu promisiunea cã „putem merge pânã la garantarea frontierelor“ dar „trebuie sã fim siguri“. O sãptãmânã mai târziu, Hitler declarã aceluiaæi Brãtianu cã toatã lumea poate avea ali- anåele care îi convin, el neavând nimic împotriva alianåei france- ze, polone sau iugoslave. (continuare în pagina 12) Sare æi piper Neagu Udroiu Puterea distructivã a bombelor folosite împotriva Iugoslaviei depãæeæte puterea bombei de la Hiroshima Exerciåii de lecturã Economic Statul român nu mai deåine monopolul asupra nici unei activitãåi pagina 7 Externe Rusia æi China æi-au împãråit frontiera comunã pagina 9 Dezvãluiri Directorul FPS Oradea pune umãrul la falimentarea unui mare complex de porci pagina 11 Culturã Teatrele româneæti - în impas financiar pagina 12 Lista medicamentelor compensate, în ultima fazã Ministerul Sãnãtãåii æi Casa Naåionalã de Asigurãri au semnat lis- ta medicamentelor care se vor elibera compensat. Lista are în prezent 259 de denumiri comune internaåionale (DCI-uri), dar ultimul cuvânt în stabilirea ei, înainte de publicarea în Monitorul Oficial, îl au Colegiul Medicilor æi Colegiul Farmaciætilor. „Nu vom fi de acord cu prezenåa în listã a medicamentelor care nu întrunesc criteriul eficienåã-cost“, a declarat Horia Bucur, preæe- dintele Colegiului Farmaciætilor. Acest lucru înseamnã cã nu vor scãpa la compensare medicamente scumpe dacã ele pot fi în- locuite cu succes, având acelaæi efect terapeutic, de medica- mente mai ieftine. De asemenea, din listã nu vor face parte OTC-urile (medicamente care se elibereazã fãrã prescripåie), medicamente cu risc (steroizii), medicamentele de confort (afro- disiace) sau cele greu de suportat de Casa Naåionalã de Asigu- rãri. Ministerul Sãnãtãåii urmeazã sã stabileascã lista medica- mentelor gratuite destinate tratamentului bolilor cronice, care fac obiectul Programelor de Sãnãtate Publicã. Iuliana DANILIUC Chiriaæii din locuinåele proprietate personalã mai pot sta trei ani în actualele case Articolul 2 din Ordonanåa 40/1999, privind protecåia chiriaæilor, a fost modificat ieri, la Comisia de administraåie publicã localã din Camera Deputaåilor, stipulându-se cã prelungirea contractelor de închiriere pentru suprafeåele cu destinaåie de locuinåã, do- bândite de foætii proprietari (este vorba de contractele post Le- gea 17/1994), se face pe o perioadã de trei ani æi nu de „cel mult trei ani“ cum stabilise iniåiatorul. De aceastã datã, PD a vo- tat alãturi de partenerii din Coaliåie, opunându-se amendamen- telor PDSR care propuneau ca perioada sã fie de 5 ani. Ne- schimbate au rãmas termenele de prelungire (trei ani) æi la cele- lalte imobile dobândite de foætii proprietari, dar care au altã destinaåie decât cea de locuit. Lucian GHEORGHIU Teodor Meleæcanu îæi deschide drum spre Cotroceni Purtãtorul de cuvânt al ApR, Marian Enache, a afirmat ieri, în ca- drul conferinåei sãptãmânale de presã, cã partidul pe care îl re- prezintã nu poartã negocieri privind fuziuni sau alianåe preelec- torale cu nici un alt partid, în afarã de PSDR. Vicepreæedintele Alianåei a dezminåit în acest fel mai multe speculaåii, care au apãrut mai ales în „grãdina“ PDSR æi PNR, privind o iminentã apropiere a formaåiunii conduse de Meleæcanu de cele douã partide, în parte. „ApR considerã cã trebuie sã-æi asume testul campaniei electorale, prezentându-se în alegeri distinct de alte formaåiuni politice“, a subliniat Marian Enache. Se pare însã cã ApR nu doreæte sã abordeze viitoarele alegeri, parlamentare, dar mai ales prezidenåiale, de pe poziåii atât de „stinghere“. Sur- se din conducerea partidului ne-au declarat cã se intenåionea- zã, imediat dupã definitivarea procesului de fuziune cu formaåiu- nea lui Sergiu Cunescu, stabilirea unor pacte de neagresiune în special cu partide din zona stângã a eæicherului politic. Pactele vor angaja sprijinul politic pentru candidatul la Preæedinåie care va reuæi sã se califice în ultimul tur. Conform informaåiilor pe care le deåinem, deja au început „tatonãrile“ cu PDSR. Surprin- zãtor, este avut în vedere æi PRM, cu condiåia ca C.V. Tudor sã- æi pãstreze linia politicã adoptatã dupã pierderea imunitãåii par- lamentare. În orice caz, ApR nu intenåioneazã sã încheie alianåe preelectorale, ci doar vizeazã o eventualã participare, cel mai probabil alãturi de PDSR, într-o viitoare coaliåie de guvernãmânt. Ciprian RANGHEL Infecåii contractate în spitale Anul trecut, în Bucureæti, s-au înregistrat aproximativ 6.864 de cazuri de infecåii intraspitaliceæti (nozocromiale). Aceste infecåii pot fi cauzate de condiåiile insalubre în care stau pacienåii dar æi de în cãrcãturile microbiene din spital. „Numãrul ar fi fost mai mic dacã toate spitalele æi-ar fi creat servicii de combatere æi prevenire a infecåii nozocromiale, conform Ordinului 984/’94“, a afirmat doctor Adrian Cãlugãru, medic primar epidemiolog. Aceste servicii de combatere æi prevenire a bolilor intraspitali- ceæti nu existã în multe spitale, din cauza lipsei de fonduri. Pro - blema este cã, prin inexistenåa verificãrilor zilnice din cadrul spitalelor, creæte riscul îmbolnãvirii pacienåilor æi, în acest caz, trebuie fonduri mai mari pentru medicamente. Aura SORESCU Guvernatorul BNR a prezentat la Washington impactul rãzboiului asupra economiei româneæti Guvernatorul Bãncii Naåionale, Mugur Isãrescu, prezent la sesiu- nea comunã FMI-Banca Mondialã de la Washington, a prezentat pierderile suferite de România din cauza rãzboiului din Iugosla- via, pierderi legate de suspendarea tranficului pe Dunãre, retra- gerea æi reticenåa investitorilor strãini ca urmare a riscului impli- cat de apropierea de o zonã de conflict, la acestea adãugându- se pierderile din comeråul bilateral cu Iugoslavia. La nivelul BM a fost adoptatã o facilitate specialã privind unele mãsuri com- plexe pentru åãrile din zonã - financiare, economice, sociale. Facilitãåile constau în împrumuturi suplimentare pentru pierderile cauzate de rãzboiul din Iugoslavia æi în finanåãri compensatorii. „FMI are o asemenea facilitate compensatorie care prevede cã, în cazul în care exporturile unei åãri scad ca urmare a unor fac- tori externi conjuncturali, Fondul compenseazã pierderile“, a spus Isãrescu. VIAÅA PE O COLOANÃ pagina 2 InBrief It’s in the cards see page 10 Ungurii vor produce autobuze la Roman Braæov La întreprinderea Roman SA Braæov s-au semnat documentele de înfiinåare a societãåii mixte Roman-Ikarus Automobile SA. Partea maghiarã care deåine 51% din acåiuni va aduce linia de asamblare iar partea românã va contribui cu materiale componente. Investiåia totalã a pãråii maghiare se va ridica la 1,5 milioane de dolari. Roman SA va închiria o halã pentru linia de asamblare. Într-o primã fazã, în noua societate mixtã Roman-Ikarus Automobile SA vor lucra doar directorul executiv, care este Bago Ferenc din partea maghiarilor, departamentul de marketing, contabilii æi tehnicienii. În cea de a doua fazã se preconizeazã ca societatea sã aibã în jur de 36 de angajaåi, iar în ultima fazã se sperã ca numãrul de angajaåi sã se mãreascã. Cei aproximativ 100 de angajaåi vor produce 400 de autobuze anual, ne-a declarat Adrian Dragomir, consilierul directorului general al întreprinderii Roman SA Carol Rugacs. Pe piaåa româneascã, singurul concurent al societãåii Roman-Ikarus Autovehicule SA este firma Rocar Bucureæti. Directorul general al Ikarus spune cã în România existã o mare nevoie de autobuze, iar drumurile proaste de aici nu-l sperie. „Noi avem autobuze æi în Rusia æi în alte åãri din fostul lagãr socialist“, ne-a declarat directorul general al Ikarus, Zoltan Vaduai. Firma Ikarus mai exportã autobuze æi în Italia, Finlanda æi Anglia. Un autobuz simplu produs la Braæov va costa 108.000 de dolari, iar unul modern cu burduf va costa 180.000 de dolari. Cristina BÃILÃ Vuk Draækovici a fost demis din funcåia de viceprim-ministru al Iugoslaviei György Frunda - o prestaåie controversatã la Consiliul Europei Scopul scuzã mijloacele - spune un dicton cinic. Iar el a folosit æi foloseæte în toate timpurile. Unul dintre beneficiarii acestui panseu universal este senatorul UDMR György Frunda. Catastrofa din Iugoslavia este gloria sa. La sesiunea Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei prilejul a fost minunat pentru a trage spuza pe turta sa, cerând cu nonæalanåã un protocol adiåional la Carta Europeanã a Drepturilor Omului, protocol referitor la „autonomia culturalã“. Ideea a fost în repetate rânduri respinsã de Consiliul de Miniætri, dar Frunda n-a scãpat prilejul de a o dezgropa. Æi nici prilejul de a pârî Opoziåia cã s-a abåinut sau a votat împotriva deschiderii spaåiului aerian al României pentru bombardierele NATO. Cât despre raportul Frunda asupra serviciilor secrete, acesta a trezit numeroase controverse. (pagina 4) Marcela FERARU Ministerul Sãnãtãåii avertizeazã: Copiii care privesc eclipsa fãrã ochelari de protecåie riscã sã rãmânã fãrã vedere pagina 12 Îndiguirile nu rezistã la presiunea apelor Inundaåiile continuã sã distrugã case æi terenuri agricole pagina 3 Comisia SRI este contrariatã de demiterea generalului Bãdescu Membrii Comisiei parlamentare de control a activitãåii SRI sunt vizibil deranjaåi de faptul cã nu au fost anunåaåi de demiterea generalului Bãdescu, æeful contraspionajului economic. „Conducerea SRI ne-a promis chiar de la început cã vom fi informaåi de orice schimbare care are loc la nivelele superioare ale instituåiei. Dl Costin Georgescu nu s-a åinut de cuvânt în acest caz“, ne-a declarat deputata Daniela Buruia- nã (PRM), membrã a comisiei. Chiar în ziua demiterii, preæedintele comisiei, Nicolae Ionescu-Galbeni, împreunã cu alåi câåiva membri ai comisiei, au fost la Departamentul Resurse Umane din SRI, dar æi aici s- a omis sã se facã informarea æi sã se specifice care au fost cauzele demiterii. Datoritã situaåiei create, membrii comisiei sunt de acord sã-l audieze pe generalul Bãdescu în cazul în care acesta se considerã nedreptãåit æi, totodatã, sã asculte æi punctul de vedere al SRI, „care poate sã vinã sã precizeze dacã prin activitatea sa, Bãdescu a prejudiciat cumva imaginea instituåiei“, a conchis deputata Daniela Buruianã. Lucian GHEORGHIU În zona Vrancea s-a produs ieri un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter România, sub teroarea cutremurului Seismul i-a bãgat în sperieåi pe vajnicii noætri parlamentari Probabil pentru a vedea avioanele NATO Senatorii îæi vor cumpãra un binoclu æi un aparat de observaåie pe timp de noapte Ei „æi-au rupt“ de la gura noastrã æi jumãtate de miliard pentru o maæinã de protocol Senatorii au ieæit din nou la cumpãrãturi pe banii contribuabililor. Biroul Permanent al Camerei Superioare a decis, ieri, sã achizi- åioneze un binoclu, un aparat de vedere æi unul de observaåie pe timp de noapte, precum æi un detector de substanåe toxice de luptã. Senatorii au decis cã mai au nevoie æi de încã 10 frigidere, 10 televizoare color æi de o maæinã de spãlat covoare. Totodatã, preæedintele Senatului se va putea lãuda cu un nou robot telefonic în valoare de, numai, 5 milioane de lei. Æi pentru cã tot e austeritate, senatorii au mai aprobat procurarea unei maæini de protocol (ieftinã, doar jumãtate de miliard), a cinci Dacii æi a cinci autoturisme ARO, pentru la iarnã. Åinând cont cã aceste cumpãrãturi se vor face dupã rectificarea bugetului, le recomandãm senatorilor sã preseze Gu- vernul pentru a obåine cât mai repede aceste fonduri. Altfel, s-ar putea sã nu mai prindã defilarea avioanelor NATO pe cerul mioritic, æi nu s-ar mai justifica procurarea binoclului æi a aparatului de observaåie pe timp de noapte. Amelia IONAÆCU Un cutremur de pãmânt cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter s-a produs ieri, la ora 11,47, în zona Vrancea, la o adâncime de 117 kilometri. Inten- sitatea cutremurului în zona epicentralã a fost de 6 grade pe scara Mercalli. Seismul a fost re- simåit puternic la Galaåi æi într-o mai micã mãsurã la Târgu Jiu, Constanåa, Braæov, Bacãu æi Brãila. În Ardeal æi Banat cutre - murul a fost simåit foarte slab. La Bucureæti, seismul a fost de 4-5 grade pe scara Mercalli æi a fost resimåit destul de puternic mai ales în partea de nord cen- tralã, unde s-a æi creat o oare - care panicã, chiar æi în rândul parlamentarilor aflaåi în æedinåe. El a determinat întreruperea, pentru scurt timp, a liniilor tele- fonice. Specialiætii susåin cã seismul de ieri poate fi inclus într- o activitate seismicã normalã, iar intensitatea maximã, de 6 grade pe scara Mercalli, pe care miæ- carea de pãmânt a avut-o în zo- na epicentralã, nu este conside- ratã periculoasã. (pagina 3) pagina 3 Ministrul Dudu Ionescu - mai puternic decât cutremurul Schimbãri la vârf în Ministerul de Interne pagina 5 Aflat în Iugoslavia, Ion Cristoiu n-a putut trimite la timp corespondenåa de front, din cauza prelungirii interviului cu ministrul iugoslav de externe.
-
Upload
gabioprearulz -
Category
Documents
-
view
214 -
download
0
description
Cotidianul radu vasile
Transcript of Cot i Dian Ul 29041999
Roæu Albastru Galben Negru
Director ION CRISTOIUAnul IX, numãrul 296 (2341), joi, 29 aprilie 1999, 12+16 pagini, douã ediåii, 2000 lei
Adresã pe Internet: www.cotidianul.ro
Pre limba scriitorului
Nicolae Manoilescu este unnume citat frecvent de la o vre -me încoace. Motivul pentru careîl invoc priveæte o perioadã anu-me din biografia sa: cele douãluni (iulie - august 1940), cât afãcut parte ca ministru de Exter-ne din „guvernul disperãrii re -gale“, cum îi spune el însuæi.
Susåinãtor al reveni-rii prinåului iubãreå, ca-dorisit pe la începutu-rile restauraåiei cu ce-va grisine de ocazie,Manoilescu preferasesã se retragã dupãperdea, supãrat pe re-ge æi nedumerit de tra-tamentul ce i se aplicã. Basara -bean prin origini, zguduit de pier-derea teritoriilor de peste Prut,se hotãrãæte sã-i scrie lui Carol.Misiva trimisã la 1 iulie are unrãspuns imediat: Manoilescu sevede numit în guvernul Gigurtu,un industriaæ norocos, împreu-nã cu care depune jurãmântul la4 iulie în faåa suveranului. Cartealui de memorii meritã cititã.
La 4 iulie 1940, Germania æi
Italia puteau dispune în chip ab-solut de soarta noastrã æi aces-te douã åãri nu ne erau prietene,noteazã demnitarul care îæi valega semnãtura de actul de laBelvedere de peste câteva sãp-tãmâni. La acea datã, constatãel, România se gãsea lipsitã deorice foråã militarã, izolatã, fãrã
aliaåi æi fãrã prieteni,strânsã între Germaniaostilã æi Rusia sovieti-cã, cel mult indiferentã.
Un flash-back, pecât de telegrafic peatât de lãmuritor. La 7noiembrie 1936, Gö-ring îi sugera lui Gh.
Brãtianu ca România sã rãmânãneutrã într-un viitor rãzboi, odatã cu promisiunea cã „putemmerge pânã la garantareafrontierelor“ dar „trebuie sã fimsiguri“. O sãptãmânã mai târziu,Hitler declarã aceluiaæi Brãtianucã toatã lumea poate avea ali-anåele care îi convin, el neavândnimic împotriva alianåei france-ze, polone sau iugoslave.
(continuare în pagina 12)
Sare æi piperNeagu Udroiu
Puterea distructivã a bombelor folosite împotriva Iugoslaviei depãæeæte puterea bombei de la Hiroshima
Exerciåii de lecturã
Economic
Statul român nu maideåine monopolulasupra nici uneiactivitãåi
pagina 7
Externe
Rusia æi China æi-auîmpãråit frontieracomunã
pagina 9
Dezvãluiri
Directorul FPS Oradeapune umãrul lafalimentarea unui marecomplex de porci
pagina 11
Culturã
Teatrele româneæti - în impas financiar
pagina 12
Lista medicamentelor compensate, în ultima fazã
Ministerul Sãnãtãåii æi Casa Naåionalã de Asigurãri au semnat lis-ta medicamentelor care se vor elibera compensat. Lista are înprezent 259 de denumiri comune internaåionale (DCI-uri), darultimul cuvânt în stabilirea ei, înainte de publicarea în MonitorulOficial, îl au Colegiul Medicilor æi Colegiul Farmaciætilor. „Nuvom fi de acord cu prezenåa în listã a medicamentelor care nuîntrunesc criteriul eficienåã-cost“, a declarat Horia Bucur, preæe-dintele Colegiului Farmaciætilor. Acest lucru înseamnã cã nu vorscãpa la compensare medicamente scumpe dacã ele pot fi în-locuite cu succes, având acelaæi efect terapeutic, de medica-mente mai ieftine. De asemenea, din listã nu vor face parteOTC-urile (medicamente care se elibereazã fãrã prescripåie),medicamente cu risc (steroizii), medicamentele de confort (afro-disiace) sau cele greu de suportat de Casa Naåionalã de Asigu-rãri. Ministerul Sãnãtãåii urmeazã sã stabileascã lista medica-mentelor gratuite destinate tratamentului bolilor cronice, care facobiectul Programelor de Sãnãtate Publicã.
Iuliana DANILIUC
Chiriaæii din locuinåele proprietatepersonalã mai pot sta trei ani
în actualele caseArticolul 2 din Ordonanåa 40/1999, privind protecåia chiriaæilor, afost modificat ieri, la Comisia de administraåie publicã localã dinCamera Deputaåilor, stipulându-se cã prelungirea contractelorde închiriere pentru suprafeåele cu destinaåie de locuinåã, do-bândite de foætii proprietari (este vorba de contractele post Le-gea 17/1994), se face pe o perioadã de trei ani æi nu de „celmult trei ani“ cum stabilise iniåiatorul. De aceastã datã, PD a vo-tat alãturi de partenerii din Coaliåie, opunându-se amendamen-telor PDSR care propuneau ca perioada sã fie de 5 ani. Ne-schimbate au rãmas termenele de prelungire (trei ani) æi la cele-lalte imobile dobândite de foætii proprietari, dar care au altãdestinaåie decât cea de locuit.
Lucian GHEORGHIU
Teodor Meleæcanu îæi deschide drumspre Cotroceni
Purtãtorul de cuvânt al ApR, Marian Enache, a afirmat ieri, în ca-drul conferinåei sãptãmânale de presã, cã partidul pe care îl re-prezintã nu poartã negocieri privind fuziuni sau alianåe preelec-torale cu nici un alt partid, în afarã de PSDR. VicepreæedinteleAlianåei a dezminåit în acest fel mai multe speculaåii, care auapãrut mai ales în „grãdina“ PDSR æi PNR, privind o iminentãapropiere a formaåiunii conduse de Meleæcanu de cele douãpartide, în parte. „ApR considerã cã trebuie sã-æi asume testulcampaniei electorale, prezentându-se în alegeri distinct de alteformaåiuni politice“, a subliniat Marian Enache. Se pare însã cãApR nu doreæte sã abordeze viitoarele alegeri, parlamentare,dar mai ales prezidenåiale, de pe poziåii atât de „stinghere“. Sur-se din conducerea partidului ne-au declarat cã se intenåionea-zã, imediat dupã definitivarea procesului de fuziune cu formaåiu-nea lui Sergiu Cunescu, stabilirea unor pacte de neagresiune înspecial cu partide din zona stângã a eæicherului politic. Pactelevor angaja sprijinul politic pentru candidatul la Preæedinåie careva reuæi sã se califice în ultimul tur. Conform informaåiilor pecare le deåinem, deja au început „tatonãrile“ cu PDSR. Surprin-zãtor, este avut în vedere æi PRM, cu condiåia ca C.V. Tudor sã-æi pãstreze linia politicã adoptatã dupã pierderea imunitãåii par-lamentare. În orice caz, ApR nu intenåioneazã sã încheie alianåepreelectorale, ci doar vizeazã o eventualã participare, cel maiprobabil alãturi de PDSR, într-o viitoare coaliåie de guvernãmânt.
Ciprian RANGHEL
Infecåii contractate în spitaleAnul trecut, în Bucureæti, s-au înregistrat aproximativ 6.864 decazuri de infecåii intraspitaliceæti (nozocromiale). Aceste infecåiipot fi cauzate de condiåiile insalubre în care stau pacienåii daræi de în cãrcãturile microbiene din spital. „Numãrul ar fi fost maimic dacã toate spitalele æi-ar fi creat servicii de combatere æiprevenire a infecåii nozocromiale, conform Ordinului 984/’94“, aafirmat doctor Adrian Cãlugãru, medic primar epidemiolog.Aceste servicii de combatere æi prevenire a bolilor intraspitali -ceæti nu existã în multe spitale, din cauza lipsei de fonduri. Pro -blema este cã, prin inexistenåa verificãrilor zilnice din cadrulspitalelor, creæte riscul îmbolnãvirii pacienåilor æi, în acest caz,trebuie fonduri mai mari pentru medicamente.
Aura SORESCU
Guvernatorul BNR a prezentat la Washington impactul rãzboiului
asupra economiei româneætiGuvernatorul Bãncii Naåionale, Mugur Isãrescu, prezent la sesiu-nea comunã FMI-Banca Mondialã de la Washington, a prezentatpierderile suferite de România din cauza rãzboiului din Iugosla-via, pierderi legate de suspendarea tranficului pe Dunãre, retra-gerea æi reticenåa investitorilor strãini ca urmare a riscului impli-cat de apropierea de o zonã de conflict, la acestea adãugându-se pierderile din comeråul bilateral cu Iugoslavia. La nivelul BMa fost adoptatã o facilitate specialã privind unele mãsuri com-plexe pentru åãrile din zonã - financiare, economice, sociale.Facilitãåile constau în împrumuturi suplimentare pentru pierderilecauzate de rãzboiul din Iugoslavia æi în finanåãri compensatorii.„FMI are o asemenea facilitate compensatorie care prevede cã,în cazul în care exporturile unei åãri scad ca urmare a unor fac-tori externi conjuncturali, Fondul compenseazã pierderile“, aspus Isãrescu.
VIAÅA PE O COLOANÃ
pagina 2
InBriefIt’s in
the cardssee page 10
Ungurii vor produceautobuze la Roman
BraæovLa întreprinderea Roman SA Braæov s-au semnat documentele
de înfiinåare a societãåii mixte Roman-Ikarus Automobile SA. Parteamaghiarã care deåine 51% din acåiuni va aduce linia de asamblareiar partea românã va contribui cu materiale componente. Investiåiatotalã a pãråii maghiare se va ridica la 1,5 milioane de dolari. RomanSA va închiria o halã pentru linia de asamblare. Într-o primã fazã, înnoua societate mixtã Roman-Ikarus Automobile SA vor lucra doardirectorul executiv, care este Bago Ferenc din partea maghiarilor,departamentul de marketing, contabilii æi tehnicienii. În cea de adoua fazã se preconizeazã ca societatea sã aibã în jur de 36 deangajaåi, iar în ultima fazã se sperã ca numãrul de angajaåi sã semãreascã. Cei aproximativ 100 de angajaåi vor produce 400 deautobuze anual, ne-a declarat Adrian Dragomir, consilieruldirectorului general al întreprinderii Roman SA Carol Rugacs. Pepiaåa româneascã, singurul concurent al societãåii Roman-IkarusAutovehicule SA este firma Rocar Bucureæti. Directorul general alIkarus spune cã în România existã o mare nevoie de autobuze, iardrumurile proaste de aici nu-l sperie. „Noi avem autobuze æi în Rusiaæi în alte åãri din fostul lagãr socialist“, ne-a declarat directorulgeneral al Ikarus, Zoltan Vaduai. Firma Ikarus mai exportã autobuzeæi în Italia, Finlanda æi Anglia. Un autobuz simplu produs la Braæovva costa 108.000 de dolari, iar unul modern cu burduf va costa180.000 de dolari.
Cristina BÃILÃ
Vuk Draækovici a fostdemis din funcåia
de viceprim-ministrual Iugoslaviei
György Frunda - o prestaåie controversatã
la Consiliul Europei
Scopul scuzã mijloacele - spune un dictoncinic. Iar el a folosit æi foloseæte în toate timpurile.Unul dintre beneficiarii acestui panseu universaleste senatorul UDMR György Frunda. Catastrofadin Iugoslavia este gloria sa. La sesiunea AdunãriiParlamentare a Consiliului Europei prilejul a fostminunat pentru a trage spuza pe turta sa, cerândcu nonæalanåã un protocol adiåional la CartaEuropeanã a Drepturilor Omului, protocol referitor
la „autonomia culturalã“. Ideea a fost în repetaterânduri respinsã de Consiliul de Miniætri, darFrunda n-a scãpat prilejul de a o dezgropa. Æi niciprilejul de a pârî Opoziåia cã s-a abåinut sau a votatîmpotriva deschiderii spaåiului aerian al Românieipentru bombardierele NATO. Cât despre raportulFrunda asupra serviciilor secrete, acesta a trezitnumeroase controverse. (pagina 4)
Marcela FERARU
Ministerul Sãnãtãåiiavertizeazã:
Copiii care privesceclipsa fãrã ochelaride protecåie riscã sãrãmânã fãrã vedere
pagina 12
Îndiguirile nu rezistã la presiunea apelor
Inundaåiilecontinuã
sã distrugã case æi terenuri agricole
pagina 3
Comisia SRI estecontrariatã de
demiterea generaluluiBãdescu
Membrii Comisiei parlamentare de control aactivitãåii SRI sunt vizibil deranjaåi de faptul cã nu aufost anunåaåi de demiterea generalului Bãdescu, æefulcontraspionajului economic. „Conducerea SRI ne-apromis chiar de la început cã vom fi informaåi de oriceschimbare care are loc la nivelele superioare aleinstituåiei. Dl Costin Georgescu nu s-a åinut de cuvântîn acest caz“, ne-a declarat deputata Daniela Buruia-nã (PRM), membrã a comisiei. Chiar în ziua demiterii,preæedintele comisiei, Nicolae Ionescu-Galbeni,împreunã cu alåi câåiva membri ai comisiei, au fost laDepartamentul Resurse Umane din SRI, dar æi aici s-a omis sã se facã informarea æi sã se specifice careau fost cauzele demiterii. Datoritã situaåiei create,membrii comisiei sunt de acord sã-l audieze pegeneralul Bãdescu în cazul în care acesta seconsiderã nedreptãåit æi, totodatã, sã asculte æipunctul de vedere al SRI, „care poate sã vinã sãprecizeze dacã prin activitatea sa, Bãdescu aprejudiciat cumva imaginea instituåiei“, a conchisdeputata Daniela Buruianã.
Lucian GHEORGHIU
În zona Vrancea s-a produs ieri un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter
România, sub teroareacutremurului
Seismul i-a bãgat în sperieåi pe vajnicii noætri parlamentari
Probabil pentru a vedea avioanele NATO
Senatorii îæi vor cumpãra un binoclu æi un aparat de observaåie pe timp
de noapteEi „æi-au rupt“ de la gura noastrã æi jumãtate
de miliard pentru o maæinã de protocolSenatorii au ieæit din nou la cumpãrãturi pe banii contribuabililor.
Biroul Permanent al Camerei Superioare a decis, ieri, sã achizi-åioneze un binoclu, un aparat de vedere æi unul de observaåie petimp de noapte, precum æi un detector de substanåe toxice de luptã.Senatorii au decis cã mai au nevoie æi de încã 10 frigidere, 10televizoare color æi de o maæinã de spãlat covoare. Totodatã,preæedintele Senatului se va putea lãuda cu un nou robot telefonicîn valoare de, numai, 5 milioane de lei. Æi pentru cã tot e austeritate,senatorii au mai aprobat procurarea unei maæini de protocol (ieftinã,doar jumãtate de miliard), a cinci Dacii æi a cinci autoturisme ARO,pentru la iarnã. Åinând cont cã aceste cumpãrãturi se vor face dupãrectificarea bugetului, le recomandãm senatorilor sã preseze Gu-vernul pentru a obåine cât mai repede aceste fonduri. Altfel, s-arputea sã nu mai prindã defilarea avioanelor NATO pe cerul mioritic,æi nu s-ar mai justifica procurarea binoclului æi a aparatului deobservaåie pe timp de noapte.
Amelia IONAÆCU
Un cutremur de pãmânt cumagnitudinea de 5,5 grade pescara Richter s-a produs ieri, laora 11,47, în zona Vrancea, la oadâncime de 117 kilometri. Inten-sitatea cutremurului în zonaepicentralã a fost de 6 grade pescara Mercalli. Seismul a fost re-simåit puternic la Galaåi æi într-omai micã mãsurã la Târgu Jiu,
Constanåa, Braæov, Bacãu æiBrãila. În Ardeal æi Banat cutre -murul a fost simåit foarte slab.
La Bucureæti, seismul a fostde 4-5 grade pe scara Mercalli æia fost resimåit destul de puternicmai ales în partea de nord cen-tralã, unde s-a æi creat o oare -care panicã, chiar æi în rândulparlamentarilor aflaåi în æedinåe.
El a determinat întreruperea,pentru scurt timp, a liniilor tele-fonice. Specialiætii susåin cãseismul de ieri poate fi inclus într-o activitate seismicã normalã, iarintensitatea maximã, de 6 gradepe scara Mercalli, pe care miæ-carea de pãmânt a avut-o în zo-na epicentralã, nu este conside-ratã periculoasã. (pagina 3)
pagina 3
Ministrul Dudu Ionescu - mai puternic decât cutremurul
Schimbãri la vârf în Ministerul de Interne
pagina 5
Aflat în Iugoslavia, Ion Cristoiu n-a putut trimite la timp corespondenåa de front, din cauza prelungirii
interviului cu ministrul iugoslav de externe.
